SUBIHCTF!..E .AfIE-ICAT! ILOR {laborator, seminar, proiect)1. R.elalii!e pubiice 5i activitifile conexe.2. De la

-l"rr'anding la ,,LOVEMARK". Ce este brandul? pR sau advertislnpimaginea unui sistem( Rom6niei)

2 ctre

peiltru 2 *re

Recrezentdri sociale aie identitilii. National vs. Mondial in mentalul colectiv. 2 oreM*deiarea unei imagini. Realizarea unui proiect de analizS gi gestlonare a Z sreii^naginii rJrgen ;zatiei.

5. Sistenliri irrdicatorilor de imagine. lmaginea mass-media. lmpactr.:i p:"ag'-rota:. 2 ,:r*$ Analize e*e imagine.schimbarea de identitate gi managementul ei. 2 *re7 tljerlicinarea lrnaginii organizaliilor. 2 or*

iieri'!S: ffe $gffilnaf:

1". inielegr':rea conceptului de relatii publice. ldentificarea une! aciiunide PR si exB!icareairrrpiicatiilor acestei actiuni. (raspuns la cine?, ce?, cand? Unde? D* ce?)

i-. r;re este Lrrandultau favorit? De ce iti place acest brand? identifica valorile brandului si:'nodaiitatile in care sunt comunicate aceste vaiori. Prin ana!ogie., {:fire sunt vaio;"i:*brandului Benetton, cum sunt comunicate aceste valor!?

3 Aiegeii r: ccn:panie sau o echipa sportiva, un partid poiitic, un artisr etc si ccncepeii rnesaj*iie interes pentru public. Apoi identificati canalele pe care puteti comunica acsternesaie.

4' Alegeti c eoinpanie care comunica permanent cu publicul ei. Reconstituit! isror"leui aceleiccrnpanii, cum a pornit, prin ce etape a trecut siunde a ajuns in prezent. ldeniiilraiisireiegia de comunicare si propuneti imbunatatiri.

.$. Ategeii una ciinire carnpaniile de PR nominalizate la pR Award httptr'll:y'E{i,!,pr"awarq,tqr-p-1;award/pditia-20C9.htrnl siverificati !mpactul acestei cam6:anii reailzand o caronaili+ne *ricnitor.izal'e.

f;. ldeniiflcaii o campanie de rebranding si masurati impactul acesteia.

?. Simulati organizarea unei conferinte de presa (comunicat de presa, n'ledia ki'1, follow up) intr"ecoiegi pe un subiect de interes legat de universitate, apoi anaiizati felul in care a*ecurs conferinta sitrageti concluzii relevante. Pe acelasi subiect, organizati apoi cc*nierinta de presa reala, cu jurnalisti din mass-media oradeana si urmariti daca s-au cci"ectat greseiile din timpul simularii.

[:Eese.rrse cn-[in*:

rr,lt,vu;. iA a "f O

''"'.,'., ..*^'",^.; .^

etlte carti la bibiicgrafie:

Flstt i{a!g -

f,*ari Succese ale unor branduri renumite, Ed. Meteor Susine ss

lvienr-v Aronson, Don Spetnet Carol Ames - Ghidul redactarii in Relaiii Pubiice- Era digitala, [c!'Amsta Fublishine

i3" {\{frTe}ff tr i-'rt DAeTlcE FOLOSITE

Curs: expunere; dezbatere; studiu de caz..$*rri;;"r*r'; p r a b I e m ati za re ; d e z b ote re ; a n a I i za co m pa rativ d, p roi e ct'

a

E. PRGCESI.IRA DE EVALUARE

Nota la disciplina Creoreq de imagine este formati din nota la exarne;ru!scris (pondereaacestuia fiii-rd de 1/3 din nota finali) Si nota la seminar (ponderea acesiuia fiinei de 2/3 din nctaiinali). Exarnenul scris dureazi doui ore gi se bazeazi pe sub!ectele p:'ezentate. Fvaluare;activit6tii de seminar se face in funclie prezentirile la seminarii 9i de e!aboi'area unui pian degesicnare a imaginii unei organizalii'

$:. F!SL!#SRAFIE

i. Chiciudean,. 1., Halic, 8.A., 2004, Analizo imaginii organizaliilor, Bucuregti, Fditirr";tcomunicare.ro.

2. CDmair, {.,2AA4, Relaliile publice Simass-medio,laii, Editura Polircm.3. lvlanr:oni, j", 2007, Ghid practic de relalii publice,lagi, Editura Poiirom.,1+. lVliculescu, S.M.,2001, Relaliite Pubtice in mediul internegionaf $ucure5ti, [diit:ra

comunle are.ro.5, Rogojirraru, A. (coordonator),2006, Relaliile publice 5i publicitotea: {*ndin.te 9i prr:vrtr';ri,

Bucure5ti, Editura Titonic.5. Rus,F.C.,2002, introducerein$tiin.tacomunicdriisiarelaliilorPublice, ia;i,ilditurair,stitulul

Eu ropean.? Wolff, fl,, ?003, Naut ghid de identitate, Cum se iniliazd fj se s.rsfine schimbare$ prin

t7't a rrs g e d{t e nt ul i d e ntitdfii. Bucu re5ti. Ed itu ra co m u n ica re' ro'

G.COANPATI BI L!TATE I NTER[$ATIONALASe ri:djcd 3 universitdti strdine de prestigiu in core funclioneazd discipline carn arabile.

Daia: 27.*S,tCli

ilI RE TC}Rf,5FF DEPARTAMENT/CATEDRA

Ccnf. Dr. Matiuta Cristina

TITULAR DE DISEIPLINA,

Leet. dr. lrina Fop

tItIT

ItT

I"'

Cuprins

Definitiisiariide expertiza ale consilierului de relatii publicece inseamna PR. Filosofia de brand United collors of Benetton_gFondatorii Relatiilor publice si modelele comunicarii LI

Cocrunicalrnaginea unuisistem. PR cu resurse limitate

8. Planul uneicampanii de pR_ 3G9. Persuasiune si propaganda 4Si0. Redactarea materialelor de pR

__ 4g

taIIt&iI..

tIi

Ib

4. Strategille de comunicar_ ?15.6.

Tehglic!le de comunicare

IIIIIIttIIIIIIt

Seminar 1

Definitiisi arii de expertiza

Ce este un PR?

- Agentide informare- Specilisti in Rp sau comunicare- Relationisti- Consilieni- Atasati de presa- [xpert! in comunicare- Reponsabili cu comunicarea, afacerile publice- iurnalistideintreprindere- .Pilrtatori de cuvant- Lobbyst?

{Jnde sunt? ee trateaza?

e urmaresc?

- Organizatii de toate felurile : Multinationale ,Guverne, Biserici, Grupuri de interese,Mass media, Gradinite

- Subiecte : Politica. Economie

' Culturar Sport

simpatia diferitelor publicuri in privinta organizatiilor lor sau d unor persoane

tI

ir

-

il

II

Ea-_

Airagerea atntle! mass nredie! pentru ca aceasia sa arnplifice pilier;i Ce inte!egere eiiiscursui"ilor icr, a g**sturilor sau cauzelor/ idelor lor.

Stra;-isa legatura cu jurnalistii | ! |

nrdlanip*tare?

/,\t;"rnci cand o organizatie sau o persoana incearca sa stabileasca reiatii de s!r"npatie cr;fiub!lcr:rile sa!e, vorbim de practica RELATIILOR PUBLiCt

RF ccnstituie o atitudirie, o abordare si o stare de spirit

.t-..i,.,

Thank you for....being laeref

ilefinitii:

fuista c adevaraia oroblema atunci cand incercam sa definim Relatlile publice clatoritadefiniitiilor mr.ritip!e pe care diferiti cercetatori si organizatii ie-au dat. Doar in 3.gV6, Rex !-{arlo*ya identificat 472 de cefinitiil J" Rp, combinand toate aceste elemente vom prezenta douadintre cele nai cunoscute definitii.

RP reprezints a activitate de conducere cu cardcter permonent si organizat, prin internedlu!csreia o intreprindere squ un orgonism privot sau public couta sG obtino si sa menlinsintelegerec, simpatio si concursul celor cu core ore sou ar putee aved de-a face; in acest scap, eave trebui sa analizeze stareo opiniei in ceea ce o priveste, so-si eriapteze pe cat posibilcompartaffientu! si, prin practica unei targi informeri, sa optina o ccoperure eficienta, i1re s#tina cont efectiv de interesele comune. (definitie data de International public Relation:Asociation)

R[' reprezinta a functie de conducere, de gestiune si comunicare) cu coracter permonent, gratie:srtia un orgcnisrn public sou privat vizeaza stabilitotea, mentinerea si praynovareo uno{ relstiide incredere, fondate pe cunoostere si intelegerea mutuolo dintre acest orgrfrlism si pubticur.ilessle interne si externe, tinsnd cont de drepturile, nevoiile si atitudiniile lar, totu! *nfarminteresului pubiicului. (definitie propusa de societatea Realtionistilor din eue*ec; seR)

Sibb!lcgi'afie

Dageireis, Bernais -

pro.fesio de relotionatist, (2002) porirom, rasi

..j bi*rvaiil

i

il

IItIII

- gernard Oagenais -

profesia de relationotist, (2OO2) polrrom, tasi

IrlrlrFFFFTFFFfttIrttItFT

Seminar 2 si 3

Ce inseamna PR?

Filosofia de brand- United Cotrlors of Benettan.it

ii,lecesitatea de a aparea in spatiul public

Ilu esie suficlent :

-sa expuifapte siidei, citrebuie sa stiicum sa le spuisicand sa ie spurii

-sa te prezintiin spatiulpublic, citrebuie sa stiisa-locupi

PR strnt metode de a te face remarcat cat si sisteme de autoaoarare

Srganizatiile ';or incerca sa atraga atentia creand evenimente care la randul ior vor monopoliza

fr-rASs i"n*fiia ,

!.e. Eenetton

isroria companiei Benetton incepe in 1965 cand familia Benetton { Luciano. Gilberto, Cari*Eenettcn si sora ior Giuliana) au pus bazele propriei lor companii specializandu-se in prodi.lciiasi comertui cu amanuntul a pi"oduselor de imbracaminte " casual" . Mai

.ics aveti o rapida!ncursiune in activitatea {publicitarai de 4A de ani a Unlted Coi*r's of Eenettorr.irtlg#ryww,vq u ! u he.E Lffi 1wa

Demersurile cie ccmunicare- originale sau chiar socante- au fost epreciate in pian sociai siprerniate ?n plan profesicnal, dar au fost refuzate expunerii ?n anumite contexie supuse unorrigol'i culturale sau de mentalitate. Tematica propusa este extren"l ie vasta si punctandaspecteIe ilevralgice ale iumii contemporane (rasisrn, oedeapse cu rnoartea, eonfiicte

rilil

interculturaie, emigrare, poluare) a generat atat adeziune si supori, cat si reactii violente"Fiind cunoscuta pentru produsele sale din lana, compania Benetton a fost trecuta autornat pelista neagra de catre cei de la PETA, care organizeaza sporadic prcteste sti'adale. Fent:'u aatrage atentia, ei s-au inspirat chiar de ad-urile Benetton si au mizat pe culoare si elementui deqna

Chiar ciaca Benett{in a folosit diverse canale media pentru prornovare, reclamele ior se ax*ale:nreponderent pe imagini statice, chiar si atunci cand ruleaza la televizcii'. f-:i au ales sa pu;e.rccr;nt p* print, pe aria fotografica, pe capacitatea acesteea cie a tua pulsu! ornenirii si a-l;-et;.ansmite maselor ca rnaterial pentru rumegare intelectuala. Alegerea este fireesca daca i,egandim ca directarul creativ de publicitate este Oliviero Toscani- un clinoscL,:t fotogref ci:fiL!rne106s !ucrari apreciate. Colaborarea lui fructuoasa cu Benetton a incep*t in 1984, eanticornpania se pregatea sa se lanseze in exteriorul Europei si avea nevoie de o prornovancagresiva sl binegandita. Luciano Benetton, presedintele grupului, l-a aies pe Tcscani,prclnitandu-i iibentate totala i creatie. Multi dintre critici considera ca campania publicitaraBenetton incepr.rta !n 1984 pune inceputul unei noi tendinte in istoria advertislng-ului moCern.Tir.,rp rJe i:n an Toscani schimba sloganul de la "All the Colors of the Borld" ia cel pe care-l stin-'cu Totii si dezvolta o strategie de marketing bazata pe imolicarea in proble;'ne "de inalta;"eievanta sociala" iLuciano Benetton).

#

'"', flT

'r,ffi#',#

ilTil

1^

i{.eeultatul vaselor petroliere avariate in largul marii conduc la asemenea Cezastre' imagir"!e*r:irei pasari cu pe*e imbibate de petrol a marcat pozitia grupuiui Benertcil in ceea ce prtvesie

catastrcfa eiologira rezultata in urma razboiului din Goif. Ea simbcli:a victin',*le nevincvaie ele

ccnflictului, ciar si pericolui pe care il reprezinta ignorantattt:

An*al -:rgan;zeazar conferinte de presa pentru a anunta noua campanie it*;fise. Acestea fac!n*,.:rrrjur"l-li l,r":rnii irra!:':te de a fiexpuse pe panouri publicitare! Vez! lista camp;:r.r!iicr derom*nicai"e U*iied Colo;'s of Eenetton ia adresa:i,i.*uilr-rs.*:

{amparnia din 2$40/E/02

Tttt:

:

Tt

GET THE VItrO AND MORE !Iwr,vw,EgNE'r"oN.coMG- -s

i.L

:I:

:

:

IT;

IttIT

tIT

ItttI

fampanie 2013125/Cg

S;)iie'i;?iea i:irriia are un rr:l foarte important in Relatiiie publice. Astfelca diveis* or'ganizatiipregatesi; r:rar:iiestatiipublice simarsuri, blocand strazisiinstitutiipeniru a atrage atenriaasilBra re vendrcarii.:r ior.

i.e" iifrarsqlri de protest din Canada impotriva cresterii pretui;*! le a!e*i sauiVlansul rnqineitclrilor americani impotriva legiferarii '"free trade" es Pafr6ista, frl!tranbia s!{:orea de $xrt

26/CIE/198S

i-ondra * Froniovarea rinui

5-au trirnis prin posta 700

Ce au reilsit?

'" iauiali irtilric'" lhlzliive si

- Car:iati asp*ct negative si

Liari alerr nrrftlpfe de alte

Cand o strategie PR da gres, sau nu?

filnr de groaza Sarpele si Curcubeul

de serpi magazinelor de casete video!

canrpetati in fisa

c+r'npetati in fisa

t?*riosii rr r *{r:ri

dc observ*tie

de observati*

de bonmerang

Dezvoltarea unei imaginii

*enetten r:{e impresia ca se intereseaza de cauze umanitare si se bucui'a 'de uri capital desinrpati*, chiar daca a avut parte de afise controversate.

:-l:

T:

:

:ITttrttIilI

rililI

t;lrl--ll-t-t-

Il.-lI--l-fItr I1-'I

tf

lmaginea devine rnotorul mai multor alegeri

De ce alegem restaurantul X si nu Y?

Care este c{if*renta intre marca Hyunadai si Susuki? Care are o imagine na! bura?

irnaginea este construita de personalitatea organizatiei si de activitatiie de PR care sunt grefatpe aceasta.

In ceie ce urrneaza sunt prezentate cele mai controversate afise aiJ cempa*iei united Colors sfBenettoir. Cr"l toate ca brand-ul Benetton insemna campanii controve.sate :i incalcarea iabu-r.lrilor, in iiieraiura de specialitate este foarte cunoscut scancjaiui ecpylvr"lter-ul BenettonSliviero Toscani2 si rupture dintre cei doi. Pubticitotea tJnitedrColors af Benettan nt-iproffi*vedzs pradwsul ca atare, el este trotat moi degrabo ca un mijlac, rc se subordonedza unuiscap ideaiaEi4 uneifilosofii de marca. Din aceosto couza este imposibi! sa tred pe lingc un priftiEenettan f*rc ss-i observi, fara sa-t procesezi, fara sa-! retii.sPrlma imagine resrezentond

' Oespre geniul advertisgului Oliviero Toscani , disponibil on line h:ip:/,/vrww.cli!,irratrs.aniqlr:Jjp"g-AfillgfuSfflld$. SbtlrJ&n":grblsediaaslry8rc&i e re--Tsffe$3

.lfttp:ll;u rnai;sticac

:q

T:

;IIntt!tT

III

"ixlg;ie.bsqhvfftiqins-uk'blos t$Frystf..references. irtml

"Nu .lbtsgtafiile sacheaza, socheaza realitatea surprinsc de ele. Carnenii se indigneaza kt"

vederea fotogra/iiior urzor copii murind de foame si uita de ele odata ce aceste imagini disparri!.n c,;*ipul iot" vizual.. Fotografiile sunt doar niste instantanee din acecst{t realitate si iucrul rneett)i) ;i,t i:.r ! n stsri:rinrierel aces tor ins tantanee". Oliviero Toscani

F*tergrafu[ !nche!e co!aborarea cu United Collors of Benetton ce data din 1982 pana in 20*0,dr:pa scandalui campaniei mai sus amintita, insa acesta nu se apreste aici exprimand pr!n artafct*graflca r:F*eitia fata de teme extrem de actuale.

!.e.earnpania din septembrie 2007- fotografia cu lssabelle Caro {1982-2010i

ItT

E

TTi1-:

TTiT

FIITArf-I1-

FI

II;I

iblicgrafie:

t$lp:#'1tu'!\'1tr'.4

hltp,if ww-vt..i 20' rs/bs! etlstl395*b!ff1

ii-Uld +l }&y*f p.j c*r i b U s. c o m / p a e d i a 1s e a rc h / ? q = u n

;i.'ip;llc; w-4,.LqrtlrEc- ag-rnl

fff S; j'6jt1t :ilt, s I e tlgn' c q f'1 1

;:gi:.tle-W$f ejqgl-aia.rclcomunicare/benetton campanii antirasism'hlmt

cilpllwEsl-i'ade{sl,Ltlg:J/jbi::l, reflhewerld,com/search/?querv !d=3201?872&paee=1&brand- id=577'.

bii"p.}iiE lr..'ry*jp edia.ore/wikillsqb-el-lq Caro

rJhsei-valii

3.5

Seminar 4

Fondatorii RP si modelele comu*icarEE

IVY LEDBETTER LEE1877 -1934

il,snsiC eirat "Fondatoru I Relatii lor Pu bli ce"

Fcsi ;'epofiei'Wall Street Journal

lL$l-4 ccnsiiierul luiJohn Rockefeller ir.

Poilti*a de comunicare

Filanri'*pia cor'poratista ca sitehnica de PR

"A':esfc nu ste un birois de presd secret. Toote acfiuriiJe riaesf,"s :i]ftt !i#nspsrente.Sc*pui rlos'tru este sd informdm gi sd oferim presei inforrnaiii. Attst blr*u nu este*agenlie ae publicitate" ln cozul incare considerali cc iniarrncglii* tr*nsnise de nai potltrrc abiectu! unei afoceri, vd rugdm sd nu lefolosifi. MsteriGlele ri*astre au un slngursaoft: c#*1!.inicqrea tronsparentd. Punem Ia dispozitia jurneligtil*r i*te:esali toate

dersiiiie pe .are le vor considero necesore Sisprijinul ncstru pe nttLj a lie:!i!cs informayiile.Ar:tivit&file fioastre suntin slujba corporoliilor gi a instituliiiot'pusirce p.iltru a cfertprese! gipublicului din Statele Unite informotrii carecte despre subiecte se ntru c$repwbiicul #{e sou qr puteo oved un anumit interes"

Masecrui de ia Ludlow (L914)4

- 9**0 rle oameni au intrat in greva, unde s-au inregistrat pie;'deri ii:-ri6fie ciintre r:are 2femelisi i-l- copii.

EDWARD L. BERNAYS1891-1995

Fciidaior al PR aiaiu:"! de ivy Lee

{r i s la li z* re :z O pi nie i F ubl ice

A, !nsr:!rat 2 din cele 4 rnodeie ale Relatiiior Pub!ice

''','ezi intreg*l episud BernardDagenais-Pro/esiaderelationalist,tzcaTjPolirom, lasi p.5i

l: ii

i:

$tudlul propagandei si al persuasiunii

Cornbine siudiile lui Gustave Le Bon

in relatiiie puhlice identificam patru modele dupi cum urmeazS:

1l Modelul impresariat / publicitate21 hrlodelui informirii publice3i Modelui bidireclionalasimetric4i tulodelul bideclional simetric

lVftCIdelcls fn fieiatii Puhtl*e5

-:

:

Tt:

I:It;

;

:

:III;

:

;

I

Emitator +Receptor

Persuadareastiintifica

Efectul dual

neechilibrat

Ernitator *Receptor

{fee ci-back}

lnieiegerea

reciprceal---_----i| fll'ectLii dual i

echilib;"at

iriierpiet ,4*binirpret

i:'np*rtantaeval*areaintelegerii

lmportantaevaluareaatitudiniilor

1920

Barnum Edward L.

Diseminareainformatiilor

Propaganda

Adevarul

lmportant

Emitai*r "*ilec*ptcr

'Tabei';i irsrirei ce cei a lui Gi'uning si Hunt (1984) diponibil on-line www.iEiiS.tp,ir!

i"9

{1810-1891"}

Agentiiguvernamentale,organizatii non-profit si buisness

Sport, actiunidepublrcttate slpr0movare

Sernays si alti

Buisness sianumite tiPuride agenill

3uisness siair'':mrte tipu:"ide agentii

*

fiiblicgrrtiit:

Ai.cns,rn- tutrerri/; Spetnel Don; Ames, Carol- Ghidutredoctsri!in RelstiiPualite- Er"a digitaia, L-d'

Arnsta Publishing

ftus, Calin. Fieviu - Retotii pubtice si publicitote , metode siinstrumente; i20il4! lnstitut"j!i!ur*pean, *,*ria Ccmunicare , lasi

#hsenvatii

28

Fh1

EF

trIFht

FI

;t

Seminar 5

Strategiile de comunicare

Consilierul de relatii publice trebuie si indeplineasca o serie de roluri !n dezvoitarea strategi;1CI!"Ce comunicare.

3". lntelegerea prob[emei- rolde analist

- Cunoastereaorganizatiei

Cunoasterea bunurilor si serviciilor

Cunoasterea publicurilor (3)

Cunoasterea inediului

Cunoasterea comunicarilor anterioare

2" Formularea obiectivelor si alegerea tintelor - rol de consultant - obiect precis

- tinte oarticulare

- sarcina de comunicare in functie de tinte

gradul schimbarii dorite

- durata necesara atingerii obiectivelor.

3" Prez*ntarea ctrategiel -

rol de strateg

- srrategiile nu se imporovizeaza- SE CONSTRUIESC !!

-modalitati diferite in functie de target

-acceptare

- nu exista cunoastere a priori -

constituirea in miza sociala a produsului de PR

- strateg pt interior si exterior

4* Alegerea tehniciilor -

rol de expertizail

il

fr

fl

I

il-

_.1

IIT

IIIIIIIFFFIFFFIT

I

'ltFt

i e. lirEence si. *niior "90

Strategia lie ct:municare pentru promovarea unui serial tv canadian printr-un ulan bine stabiiii,prinr"r-c p, *campanie, campania propiriu-zisa si post-campanial evaluarea.

s. &i*gere;: iness media * rol tehnic

-tretrui invatata fiecare caracteristica a mijlocuiui de c.ornunicai"s', pe rjere tlR -,;ilre*;i;e sa ie stapaneasca si sa ie integreze intr-o strategie de comunicere

- l* i'i:iosesc in mod specia! sonadajele + anchetele

6. lX,legerea $:iipstlirilor -

rol de imaginatie

- ;;.tlr,"rrtUr : SCriSe

- *r-ri:oril;ri g;"afice

- sunor"lui"i rrizuaie

7. Mesajeie *. ro! de creativitate

- iri 'li:nclre de suoont video sau text

*" Fro'$uq:tle- r r:ri de soeciaiist

- eiuri:a .:e a fost compus, mesajului trebuie sa i se dea o forrna :

- scil':: :caract. potrivit tipar, pargrafe, lectura L.isoara, fotograiii, culori,p;"ez*ritare grafica, aooi tipar

22

lIIIIIIIII:

I:I

;It--

t-

Fl-.ilIlr

cineast, specialist in montaj, imagine,sunet, muzicieni, actorl +realizator care sa coordoneze totul

L Bugetul sicalendarul: - rol de logistica

-un plan de comunicare se realiz in limitele unui buget dat, intr-un tlmp determinat, si cu

re:urse umane iimltate

- PR *u! supravegheaza termenele limita si asigura un caiencjat si fiecar* etaPasta!rileste costr".i ri le

- ilperatiune logistica si contabila considerabila

X0. Evaluarea - rol de cercetare

Totul se evalueazal!! decizia de a lansa campania, obiectivele, publicurile, tintele, st:'ategiile,

tehi.iiciie, rnass media, mijloacele, mesajul, bugetul + efectul asL!pra imaginii, veniturilor sidezvoltarii orga nizatiei

i'raluarea *,: e dcar pentru analiza ceea ce s-a facut ci si pt ce urmeaza a fl facut, unealia deorientare in strategiile viitoare! ! !

Intr-o camFnaie de comunicare trebuie intodeauna sa existe un plarr, o etapizare, irnpetucilecesara flecarei strategii. Aceasta etapizare are un rol hotataior in succesul sau insuccesur*ricarei strateg;i.

Se r-irmareste as.tfel: 1. Coordonarea actiunilor diferitelor tehnicii6:'elizate cu difeiit*instrumarrie ccntroland totodata, aplicabilitatea acestora si relevanta efeeteior determinate deaceste actiuni. ?. Reliefanea fazelor critice sau chiar prevenirea acestoraf o e'rentuala sirategie

de rezerva, pianul 8; care sunt posibile sa apara in derularea strategiei gener"ale. 3. Permiterea

flexibiiitatii, pentru ca ia un moment dat, din diferite motive termenele stabilite pent!'t:r*iizarea urr*r oblective intermediare nu pot fi respectate.

6 ln capitclullserrirerul ilrmator vom explica mai detaliat tehnicile e comunicai'e

J'J

tIItt

PLAN DE ACTIUNE

ItIttttt:

tT

T

T

IIt

Discursur!aleconducatorilor-folii-scrierea ciiscursurilor-deruiarea*,ren irne;rtelcr. adu;er"ea la cunostiintaListfr de invirati-invitatii scrise-trimitere-confir$are telefonica

$vT ate ri a I e f oJ os itt*--coprere pfogfamlbnsere-copiere ternatica l-copiere folii-aicatuirea de mape

Georgescu

Vasilecu

':r,::rr.r '' ::, : | :, l,': , ,,.,,.,, ..' ',' '-,Sursa

-Tabel p.2!in Reiatii Publice si publicitate {ZCr04}

iuform*rearnembrii0r slsternuf ui-prin ;iaru' oropriu

Organizarea inai*rtearneepenr-contioieaza stsi'ea salii-conrroleaza nrijioacele

in fiuturasi20 feb

- L2 martie

L4-15 martieL5 martre

-ori tz

-ora L3-ora L4

i*l'lnice-nrapp,:'pianrlo.

hsrtii, pixuripentiu fiecarentFart

L+

ITITIIITTTItlIIFI

tsII

FttI

FFFtn'

Sibiiografie:

Aronson, Merr"y; Spetner, Don; Ames, Carol -Ghidulredoctariiin RelstiiPublice- Era digitala, Ecl.

Amsta Fublishing

Rus. Calin. Flaviu - Relatii publice si Publicitate , metode si instrumenfe; {200a} lnstitutulF-rlropean, sei'ia Camunicare, lasi

T*rr*e

L)*pa rr*cielui rnsi sLJs prezentat alcatuti o strategie de comunicare pentrll * organizatie rr#fi-p r*:f it

il:b:;ervatii

25

Seminar 6

Tehnicile de comunicare

FR trebuie sa stapaneasca in linii mari diferitele tehnici de comunicare dar sa cuncasca

foarte trine cel putin o tehnica, asa incat sa-l inteleaga compiexitatea si sa fie astfel in

masura sa sesizeze si compexitatea celorlalte tehnici.

Tehnica de baza - scriitura

-comunicarea de masa

-comunicarea interna

-com unicarea personalizata

Serlitura

0"ice s,uilor'l scris/audiovizual necesita stapanire perfecta a lirnbil

Ant;i cie a stii sa traduci in cuvinte sentimente , idei politice, eiemente de contrc'o;ersa,nel:es;tatea crearii simbolicului deoarece comunicarea pune astazi ele*rentele in vaioare

- cer * cunoastere perfecta a limbajului

Se expi,irna in comunicare prin communicate, mape de presa, brosur'!, pliante, Ciscursurl.

raporturi anuale, scrisori, cererii, reclamatii, procese verbale, buietine unterne,/exierne,dccurnente ale audiovizualului, afise, suporturi tridimensionale, iilternet, supo;'tu:"ipublle itare

Ce trebuie sa faca PR-ul?

-sa scrie communicate, sa pregateasca conferinte de presa, sa faca fiime, sarl:.g*nizeze intalniri cu diferite grupuri sau sa instituie programe de corn interna.

eemunicarea de masa

Reuneste Lin numar mare de oameni in acelas timp

Relatiile cu presa

- pista de lansare a PR

- comunicatul de presa reprezinta unealta de baza a ecestor relatii

Cum se redacteaza?

z*

IIIIIIIIIIIIItItIIIIt

-conferinta de presa/ expuneri de presa (briefings)

Cum sa-i infrunti pe jurnalisti?

-organizarea de evenimente

LJn mijloc interesant de a atrage atentia media.

fivenimeieie forma iansari unei politici, portile deschise,manifestatia catorva mii de persoane,expezititt dintr-un muzeu, saparea primei lopeti de pamant la o fundatie, ziua tematica,celebraree a X ani.

Afaeerile publice, lobby si propaganda

- &P se ciisting de FR prin public nu prin tehniciile folosite

- Lobby-ui t'izeaza sa influenteze deciziile politice si administrative

- Propaganda recurge la c strategie proprie deoarece ea abordeaza domeniul ideologiei

Domenach {1979) identifica 6 abordari: 1) regl simplificarii si a dusmanului unic; 2i reglingosarii si a desfigurarii; 3) regl orchestratiei si a repetitlei; 4) regl transfuziei; 5i reglunaninrltatii si a contaminarii; 6) contra-propaganda.

- i.ltiiiz foarte mult dennagogia si mizeaza pe prejudecatile populatiei, o forrna depropagand= ineagra) nu ezita sa foloseasca minciuna pentru a-si atinge scopuriie,

Publicitatea

- furrctioneaza cu ajutorul unor reguli de creatie, de productie si de piasare a mesajelelorparticulare cu care trebuie sa te familiarizezi.

- in functie de mesajul pe care dorim sa-l transmitem alegem vehicuiul nr:edia potrivit pentru ane atinge target-ul.

3a

III

I

I

I

I

eampaniide finantare

-gasirea de fonciuri suplirnentare

-tehniciile solicitarii de fonduri: teletonul, tombole etc'

0rganizarea de evenimente

- trebuie notarat tipul de eveniment care va avea cea rnai mare acoperire mediatica,Cemersurile utiie organizariii acestuia si ceea ce trebuie facut pentru a-i coopta pe jurnalisti.

Noite tehnologii

- pR se va adapta noiilortehnologii, lucru care iiva usura si ingreuna munca deopotriva

- accesui la internet schima sfera comunicationala astfel accesa banei de rjate inepuizabiie,astfei se pot "reunii" rapid si personal toti ce scriu cronici despre un automobil lansat azlg:rimind in acelasitimp informatia, siteurile web au devenit noile vitrine ale crganizatiilot""

- in aceiasi timp noiile tehniici pot deveni un cosmar pt organizatii si PR . i'e un profesornemultumit de noul cip instalat in cel mai nou produs Nokia, posteaza o cronica critica 5ici:mpania vincvata iN retrage de pe piata cu pierderi de milioane de euro'

- r1r momentui crizeior organizatiile care au stiut sa-si intretina reteaua ir"iformatie continua pe

internet au putut sa-si mentina controlulasupra dialogului

Blbliografie

Dagenais, Eernard - Profersio de relationist, (2002l'Polirom, seria Relatii publice si pubiicitateiaEi

Rirs, Calin, Flaviu - Retatii pubtice si Pubticitote , metode siinstrumenfe; {20CI4} InstitutuiIuropeaL:, seria Comunicare , lasi

Definifi cele 3 afacenile publice, iobby-ul si propaganda c*ncept* si exernpiificati'

*bE*rvatii

I

I

I

I

I

I

ZE

ItIIIIIIIII

III

I

I

I

I

I

I:

Seminar 7

Comunicarea

f,g sn Un-i-ca{ga i nte rn a

f.iu exisra tehnici aparte de comunicare internal Toate tehnicile de comunieare sunt folasitepentru a atrage aiat publicui intern cat si cel extern.

5e redacteaza buletine si reviste pt circuit intern (i.e. ziarul intreprinderi) PR/ redactorul posedau iegitirnatie de presa.

pR rje interior face zilnic revista presei pt a simti pulsul populatiei, analizeaza tendintele sipr*p,.,lne strategii. Aceasta este o activitate tipica de PR.

Pxhlieitatea

- exlsta drgair!zatii care aleg sa faca publicitate in interior

* se face rubNiciiate locala nu doar pt scopul de a face cunoscui produsul si a-! vinde darnrai ales pi a creee $entimentulde aparteneta si mandrie angajatilor

,&etivitati tipiee com interne

- Brimirea noilor angajati (ceremonii)

, sistenie comunicationale amplasate in organizatie {Tv, intranei, n"lemo, rapcas'te,scrisori, prr:pune;"i)

- in interior relatiiie personalizate sunt privilegiate mai mult decat ccn';unicarea de rnasa

ttIIIlIIIIIIIII

I

I

I

I

I

-

Comunicarea personalizata

PR utilizeaza dlverse forme de comunicare personalizata in paralel cu comunicarea de masa

este folosita atat In interior cat si in exterior

lnta!nirile individuale

- reprzinta o sursa privilegiata de contact

De ce?

Sati un exemplu.......... Camunicarea palitica

Lin astfel de dialog permite persoanelor sa construiasca o argumentare in functie de receptareamesajului sau - transmitere info vs. schimb informatii

Cornunicarea directa

- se carac'r, prin faptul ca aceasta com nu mai trece prin filtrul mass-rnedia - soiicitariper"sonallzate {curierul, telfonul, faxul, e-mail)

- stiie cui se adreseaza si poate adapta un mesaj specific fiecarui receptor

- se aicatuiesc liste/ baze de date in timp

lntalnirile in grup mic

- reunirea unuigrup mic de oameni pt a transmite un msg

i,e. conferinta, seminar, reuniune, intalnire informala la care invitatui poate interactionercu toate persoanele din grup

- are o dinamica pozitiva sl amplifica empatia

- se poate comunica mai in profunzime pt ca gr este captiv, receptiv si adesea omogen

- dr:;cursurile surlt mai pr.rtin standardizate decat cele cerute in mass-media

Expoaitiile

- permite interactiunea dintre gazda sivizitatori

- targurile permit un contact direct intre organizatie si trecator

- permite Ltn contact direct interpersonal intarirea si intensificarea legaturllcr pt ca grupul estedeja selectat si cucerit

- pt asigurarea succesuluii trebuie cunoscute toate tehniciile de expunere, animare, decoraredifuzare a documentelor

Prctoco!ul

- arta de a menja succeptibilitatile egoului, caci toate gesturile care se fac se bazeaza pe regulibine codificate

i.e cand sunt 3 personalitati invitate la un eveniment trebuie stiut in pa"ealabil cine va iuacuvantul orimul, cine ultimul, cat lung e discursul etc

Eibliografie

Dagenais, Bernard - Frofersia de relationist, (2OO2l Polirom, seria Relatii publice si publicitateiasi

Mucchieif i, A,lex -

Comunicoreo in institutii si orgonizotii (2008) Polirom, seria Relatii publice srpublicitat* las!

ilhservati!

:il

tIIIIItttItIIIIItIttE

Seminar 8 si 9

lmaginea unui sistem

PR cu resurse limitate

Htape

Sisternele mici nu-si pot permite luxul publicitatii prin mass media

- utllizarea unor metode si instrumente de PR

- metocja observatiei (organizatiile puternice - mentinerea si intarirea imaginii)

Determinarea gr. tlnta siabia apoi potentiali clienti

- instrumentele folosite trebuie sa creeze o imagine unitara ii,e o organzatie cu 5angajati nu are nevoie de ziarul institutiei)

Crearea unui concept unitar de imagine care emana specifcul sistemuiui + icJentitate proprie

Modalitatile de difuzare - resurse limitate

L, !nvitatia sub forma de ilustrata: doua tipuri scrisoare sau vedere

2. Folosirea urrei rnasini- personalizarea unui automobil cu insemnelel+slogan organizatiei

3. Anunturile: prin mass media sau prin mijloace proprii (afise sau fluturasi de informare)

4. Baloane de infornrai'e -

eficenta insa costisitoare

5. Cartea slstemului- o descriere din perspectiva istoriei sistemului prezentuiui siviitoi'uiui. 5epune !a varizare l cel mi;lt 2ori/an cu ocazia diferitelor evenimente. Pretuitrebuie sa fle mic sisa fie piezenta in librarii avand o valoare simbolica mare.

6. Biraul de i*fcrmare -

orice organzatie respectabila trebuie sa aiba unul.

7. SteagLrl sisternului -

ofera identitate fiecarui sistem si-l face cunoscut.

8. Fa*ioane si insigne- elemente de imagine mici, dar care au un impact mare {cui*rileorganizatiei+ sigiai.

9 Pliar:tele- rnenirea de a informa, format A4 sau A5 indoite. Prima pg. numele si sigiaarganizatiei, cul*riie foarte importante. lnteriorul trebuie sa contina info despre sistem Be careFR dores:e ca pubiicui sa le cunoasca. Info trebuie sa fie f bine struncturata , logica , clara si

IIt

e ursiva. r""iitima pg trebuie sa contina adresa, telfon, fax, website + numeie de contact. 5e pcateadauga pe priirie ori ultima pagina un slogan reprezentativ.

Lr.l. Muzeui sisternului -

pt organizatii cu o traditie indelungata.

1i. CD-liSfu4 * personalizat, trebuie apelat la specialisti atat pt pariea erierioara cat $i ptcantinut {grafica, specificatii tehnice) trebuie permanent actualizat.

l-2" Brosuri *.descriu sistemul in ansamblul sau cu toate laturile saie sau focllzate doar pe urr,urodus reprezentativ sistemu lui.

13. Filrnr"rl sistenrului -

scurt 10-15 min, prezinta traditia evolutia, modul de crganzare,deprartamente, dispersie in ieritoriu, conducere, produse, recunoastere ;nt*r-nationala, prentiiej:c"

1"4. Designui si forma materialelor de prezentare -

forma materiala iinfo pi presa, piiarrt*,brosuri. cari!, ioiuturasi, ziai'ul sist, invitatii, etc.) imaterilala {moda!itatile de compoi"tarnent -'ci*ati\i iiilte sr ni'iginalitate din partea PR-ului)

1!-5 iJ?lcc-fiuturas! - manirnea unui calendar de mana ce contin o singura idee. Sunt fclosit! Xn n:nfr:rrrna cu privire la un eveniment. Sunt albi cu cerneala neagra dar pct l'i si personaiizaii.

ifi. Rapc'i:ui asupra activitatij sistemului -

menirea de a arata foria sistemululi, dlnarnie* s;iiezvait*rea acesrula. lnfo interesante pt potentialii actionari, banci. sist dependente, ciienti.,iEr'ilrrii de afaceri, politicieni. Pt a asigura transparenta in fluxui cie comunrcare, aresterapOafte sunt date publicitatii.

17. lnft:mabilui -

n'letoda de a se face cunoscut un eveniment, nu un sistem/ orsarizarle{earavarra pe roti i.e. Cinemtograful mobil Coca Cola Africa}.

IIIII

II

Povestea Coca Cola

I

33

tIIIItIIIII

I

lI

I

I-!

|l

I

Reguiile pietei 1

1. Da-le oarnenilor un buget pe care sa-l cheltuiasca intelept'

2. Gradui de constientizare a marcii e sfant.

3. Promoveaza ciin interior, dezvolta-te organic si nu te antrena.

.4. Extinde'te pentru a avea succes.

5. Acumr.ileaza,'nuita informatie.

6. Marketingul reprezinta o cheltuiala inutila.

Regurlile pietei 2

i Accrda bugete proiectelor, nu oamenilor.

2. Gradul de constientntizare a marcii este irelevant, asa ca trebuie sa continui comtinicarea.

3.:i-rvata-i pe ceilaiti cc,nstant si asigura-te regulat ca ai ramas intiparit in rnintea lor'

4. Expicreaza la maximum posesiunile existente.

5. Aduna iniormatii relevante.

6. $"4arketir.]gul reprezinta o itivestitie.

REGULI'.

Sa cheltuiesti pentu s face bani, so cheltuiesti pentru a vinde sa continui ostfe! pana cand nu rt;ai ai ce vin'Jel

c Crrnoaste-ii puLrlici.ri

d Ciilematogratul mobiis Valearea branduir.ri

s Oaca i! cal pe gfatis acesta nu valoreaza NlMlCll!

u Oarnenii ecestea sunt saracil dar beau Coca Cola

Se ir'cepe prin a cere rrn capac de persoana pentru vizionarea filmului.

FIrlrI

trI

IT!i;ItI,ltIT

T

:

ttIIII

f

Dacaseurrplesaia, crestepretui "biletului"la2capace,si dacasi atunci seumpie,3respectiv4s'm'd'

Canc sunt sraur:e goale atunci stiti care e pretul rentabil!

ig. Serv:cii cle infoi"n-.lare - presupune informarea individului agar"tinatr:r sisi*:n'iului sau nu' iiit-lse va imollca in i"edactarea rnaterialelor informative pt mass-media, ci de i* aciuce inf* r'liiiedespre si$terfi.

Bibiiograf!e.

h4ucchieili, Aiex - Comunicareo in institutii si organizotii (2008) Polirom, se ri* Relati! publlce sicr.rblicitate. lasi

pring!*, I,iamish; Fleld, Peter - Strategii pentru brondingu! de success, Notariet*tea siirsgevitatea unei rnarci: {2011-) Polirom, seria Relatii publice si publicitate, lasi

Fierentatif: strst*gi de crear*a de imagine *nuisistern cu res*trse liml'iet* {i** cuvinte j

iJbselvatii

35

ilfIT

ltrhTTL

Seminar 10

Planul unei campanii de PR

Colecteqzq selectiv. Nu oruncq Io intamplare!

i. {rrohlemaGererarEa unui sprijun public pt implementarea noului prograrn de recicla!'e emaierialeior si reducerea risipei'

Cr'asuiX

?60 CriCI de case trebuie sa adopte noile cosuri mobile pentru reciclarea deseurilcr'

?. ,Analiua Eituatiei

Inve:itigate 180 000 camine/ gospodarii prin chestionare sau prin telefon, ii: ce3 cepriveste atitudinea fata de :

- rec!ciarea deseurilor menajere,

-ciorinta de accePtare

-impiicarea in Program

l-,1c,;s-grr-rpilriie completeaza datele din ancheta si au pre-testat afisui promotionn-:1.

{g;vr'; sai rt:gi#ezi?

Tiar:e cercetarile se desfasoara in 2-3 limbi, vorbite in zona respectiva! RO, HU, Ei\

.ffiar w.ffi$xwru#,w ffgxff*mffi $ffirm.

3b

IIITTITIT

IT

It

3. Stabilirea obiectivelor

Dubiarea, prin obtinerea sprijinului populatiei, a volumului de materiale reciclabile provenitedin resturile menajere, reducerea materialelor care sunt depuse in gropile de gunoi cu 50%.

t timpul sa reciclezi!

Puteres exemplului!

5. ldentificarea publicurilor

Sunt vizate casele in care locuiesc familii de vorbitori delocuitori din apartamentele orasului.

6. Strategie

RO, HU, si EN si 75 000 de

lrnplementarea.unei campanii pe multiple suporturi media si atragerea sprijinului a numeroaseorganizatii.

['tp'/iwww.z!Ere,7. Calendaru!

Eforturile au fost concentrate in intervalul februarie -septembrie 2011

http:,//www.praward.ro/pr-award/editii-anterioare/dupa-premiu/students-award,/nu-arg!-q

8. Bugetul

Au fost aprobate 1.2 mil Euro.

- 60 000 pt cercetare

- 735 000 cheltuieli materiale

- 100 000 atragerea unor minoritati

- 300 000 conceperea si distribuirea anunturilor

tIItt;

t

a,'1

l.tststil:

FTiiIiII'fIItIttt

9. lmplementarea campaniei

irdesajele {in 3 limbi} au fost plasate pe materiale distrbuite o data cu abonamentele desalubritate, precum si prin newsletter sau apeluri telefonice; presa scrisa, audiovizuala au fostimplicate prin diverse stiri si mesajetip publicity.

Voluntarii merg din casa in casa pt a discuta cu locuitoarii din zona.

Una dintre companii poate organiza un program educational in diferite scoli.

i0. Evaluarea

Dupa 6 luni de campanie cantiatatea de materiale reciclabile provenite din deseurile mena1eres-a triplat {s-a obs -2O% mai putine gunoie aruncate la gropile de gunoi}

Frezentai'ea campaniei in presa era in continuare pozitiva si jurnalistii isi manifesta sprijinui ptaceasta actiune.

Atitudinea lccuitorilor este una pozitiva fata de campanie dupa cum arata o anchetadesfasurata ulterior.

TrMA/OPORTUNTTATEA

a) Specificul organizaliei pentru care o fast reolizatd campania

Agentia Regionala de Protectia Mediului Pitesti este o organizatie care se ocupa cu implementareapoiiticilor locale de mediu, cu gestionarea de5eurilor gi substanfelor chimice periculoase, cu protejareanatr;rii 5i ariilor protejate.

T

It

38

trFlrttFilIt-FfL'

ta

t't'

Ft[-

FIrIt-tIt

b 1 P r r,,h le rri s s pe :i.f i r :r a bo rd sta

itc,i"ranii*r nri ir pasa de reciclare si nu sunt constienti de importanta colectarii selective a deseuriior'. [ii:inhuie sa il'iteieaga ca ii priveste personal aceasta problema si sa inceapa sa-si asume responsabriltateeoenlru e*. A.g,rnlia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti va initia astfei c campanie decoirslienlirere a tineriicr pitesteni pentru a creste gradui de implicare ai acestcra in colectarea sri*ctiv;"inifiJrst e rriult rnai sirnplu sa formezi mentalitati decat sa schimbi, campanie rra fi acresata tinerilorFenijis ta acestia i'eprezinta viitorul orasului si ei trebuie invatati sa devina mai respcnsabili fata cje| 14t;I 4.

CT.qCTTAREA

V*n: reaiiza a ce:"cetare cantitativa in timpul careia voluntari de la Facultatea Ce Ecoiogie vor ap!ic.i, li:iicee si unlversltati, chestionare pentru a testa gradul de informare al tlnerilor cu pi"iiri:'e la coieci;reasr:iectiva a deseurilcr dar si felul cum ei privesc aceasta problema. De asemenea, vorn efectua ceri"etiiiiilentru a afia daca sd ex.istat proiecte similare in Pitesti. Vom face si o cercetare caiiiaiiva prin,:rganizarea de iniainlrr intre tineri si reprezentantii Agentiei de Mediu dar si prin aplicarea deihestionaie la sfarsitui carripaniei pentru a testa gradul de implicare al tinerilor in campanie.

,*i.-AFi;FICAR}:A

u Oblecrivele':rirtpaniei:*biecti"t generai: c!"esterea cu50% a numarului tinerilor care colecteaza selectiv dese'-.iriletf bir:ctive secu niia,"e :- ;r:formarea a7A% din publicul tinta cu privire la importanta colectarii seiective a deseurilor

6- cresterea cu 5A% a gradului de constientizare a tinerilor cu privire la efectele colectarii improprii adeseur!lor- sporirea eu 5Ao/o a numarului tinerilor care colecteaza selectiv deseurile

Criterii de evsluare a obiectivelornurnarui de tineri informatinumarul de tineri care au constientizat efectele colectarii improprii a deseurilor.numarul tinerilor care colecteaza selectiv deseurile

n ldentrficarea publiculuitintaPubiic principal: Tinerii pitesteni cu varste cuprinse intre 14-25 aniPublic secundar: parintii tinerilor

e Farmularea mesajelar comunicate grupurilor tintaPentru elevi de liceu:,,orice aruncare reusita conteazalArunca gunoiul la locul lui"Pentru studenti: ,,Nepasarea ta distruge natura! Colecteaza selectiv deseurile"Pentru parinti:,,Lumea s-a schimbatl Schimba-te si tu! Pune fiecare deseu la locul lui!"

" Selectia canaielor de comunicareInternet: site-urile Agentiei de Mediu, Primariei si Consiliului Judetean

Crearea unui site al campaniei si a unui grup de discutii pe yahooTV locale: Alpha TV, pRO TV Pitesti, Arges TV, Antena 1 PitestiZiare: Argesul, Observator Argesean, Societatea Argeseana, Curierul Zilei, Top

a Suporturi de comunicare a mesajelor-materiale informative tiparite i pliante, fluturasi)-conferinte de presa-web site-ul campaniei-articole-filmulet cle prezentare a campaniei

s Contacte realizate cu echipa managerialoAgentia Nationa!a de Mediu ofera suport informational si logistic pe toata durata campaniei.

IMPLEMENTAREA.

o Descrierea etapeior campanieicampania dureaza 3 h-rni iperioada martie-mai 2009) si va avea doua etape.

I

ItlrlrIrIrI

ITifrrIrIIIItTtIIT

I

E{ripa i : {luna rnanie} Informarea tinerilor- ria avi ioc confe rinta de presa care anunta inceputul campaniei-

';a fi creat site-ul si grupul pe yahoo al campaniei unde vor fi postate informatii despre campanie siarticoie desore colectarea selectiva a deseurilor- vor fi inci:eiate parteneriate cu autoritatile locale {Primarie, Consiliul Judetean}, cu institutiiie cjeinvatamant preuniversitar si universitar- vor avea loc intainiri informative cu tinerii in licee si universitati, in cadrul carora le va fi prezentatfiimul campaniei si vor discuta cu reprezentantii Agentiei de Mediu- voluntarii Facultatii de Ecologie vor imbraca costume in forma cie pubele in cuiorile reprezentativepen:ru colectarea deseurilor{ albastru, verde, rosu, portocaliu) si vor imparti piiante informative printoate zoneie imgortante ale orasului

Etnpa a li o: iapriiie si mai) Constientizarea tinerilor- ernisiunile perrtriJ tineret vor dezbate problema colectarii selective- iinerii uin licee si universitati vor participa la intalniri cu doua vedete pitestene Srniley si CRBI-, care levor explica i:"nportanta colectarii selective a deseurilor- va avea loc un concurs de adunat deseuri in padurea Trivale destinat tinerilor'. Cei care ie vor plasa inpubelele rorespunzatoare vor primi premii si recompense din partea autoritatilor locale partenere in$rciact- sfarsitul campaniei va fi marcat de o conferinta de presa in care vor fi prezentate :"ezultatelecampaniei si de un concert sustinut de trupa SIMPLU sub sloganul ,,Nu arunca ia intamplare!". Dupa.oncrt, tinerii participanti sunt rugati sa isi stranga gunoaiele si sa le plaseze in pubela potrivita. Lafiecere ,nubela vor fi voluntari care vor supraveghea tinerii si le vor oferi recompense sepci,;nslgne,esarfe cu insemnele campaniei.

n {tjustori ,.ste p!anului

ir functie de desfasurarea evenimentelor si de disponibilitatea institutiilor de invatamant, intalnirile'iinerilor cu reprezentantii Agentiei pot fi mutate. In acest caz, vom anunta acest iucru in tirnp r.;ti! prininterrnedir;l canaleior de comunicare alese.

* EdrcuJraii intampinatelnexiste nta stttdrilci'despre colectarea selectiva a deseurilor la nivelul Municipiuiu! Piiesti e o dificuitaternajora $s i:a;'e c intalnim in etapa de cercetare.

IVALiJARTA

a Rezultaieiecampaniei- 7A?/o d!t-rtre li;rerii care constituie publicul tinta au fost informati cu privire !a irnpcrianta colectariiseleciive a cese*rilor- a {i'escut c.: 50% gradu! de constientizare a tinerilor cu privire la problerna expusa- a.res(-'tJt cu 5C% rtumarul tinerilorcare s-au implicat efectiv in procesul de coiectare selectiva a,;3i

*: rlf iiCi

n4

- au fosi realizate parteneriate cu institutiile de invatamant si cu autoritatile locale

* Evaluarea carnPaniei- evaluarea cantitativa a numarului de tineri participanti la dezbateri si intalniri cu reprezentantii

,qgentiei si ceie doua vedete- evaluarea nurytarului de tineri care au participat la concursul din padurea Trivale

- evaluarea numarului de materiale promotionale impartite- evaluarea nurnaruiui de accesari ale siteului campaniei si ale numarului membrilor grupului de

pe

Yahoo- monitorizarea aparitiei campaniei in mass-media- analiza irnaginii difuzate in mass-media- cornpararea rezultatelor obtinute cu cele asteptate- evaiuarea va fi realizata prin cercetari post campanie, prin chestionare, focus grupuri, interviuri,

!^nasurarea audienteiT.

td*ntificati eve ni*alele {arente in proiectul de mai sus si propuneti noi sCIluti;

fibservatii.

ttItItItItItIIIII

' Proiect reaiiza: de Doanta Georgeta Claudia, Manescu Maria Mihaela

42

lrlrIllI

I f seminar 11I -

Persuasiune si manipularelrlrIr-I I Tipqrid"e-jnfluenta exercitata prin comunicaretf

t f Situatia/contextulcomunicational

I Caracteristicile comunicatorului+mesajuluitili Caracleristicile receptoruluii I sub-prccesele ea acordare a atentiei, intelegere, acceptareI a--i I nfeetele implicateII

L. Caracterul sursei de influentaIt 2. Particularitatilor receptoruluiL- 3. Variabilele situationale (nivelul de organizare sociala la care are loc procesul deI influenta: interpersonal, gr organizational, societal)

Reiatiile de putere intre Emitator (agent comunicativ)si Receptor- relatia interpersonaia irelt.TI intre indivizi, fle doar R este un individ in timp ce agentul poate fi o norma, un gr, sau o parte atunui grup).

I Modificari prirnare care au loc in urma unui sistem ca rezultat direct al proceselor de influentar50crata.

IIIIII

43

rTtIIItII

1

Lxsista s: inf!,;enra pasiva, nu doar intentionata.

- prezeftia unuifizica a unui politist, exercita o inflenta restrictiva a celo;'din jur!

5 l:aze ale puterii/ influentei comunicatorului : puterea recompensatoa''e, coercitir'.r,iegiiima, referentiala si a expertuluis

Definitii ale influentei sociale

i:i"upui de la {ieneva

- rnecanlsmele de confirmare si obedienta

-controlul social

-schinrbarea atitudinii prin interactiune sociala

Iniluent* sacisio csntine procesele prin care indivizii si grupurile configureoza, mentifi, tilfuzesz-es! modificrt madurile lar de o gondi si a actiono in contextul octiunilor sacisie si simbolice. i8,Mugnv)

Fensu-qs$sgaReprezint* reqistru! cel mai dificil al activitatii de comunicdre, examenul ce! ms! sever!

- Coafcrn: i,Ji rre5is l.lcquail -Cornunicarea

:

IiIIIt'ltIII

,l

44

FF:IL:

tl;

ItlIr:I;_

- {rrrnareste schimbararea opiniei unor persoane/ audtente (modificareaaiiiudinii si comportamentului)- siudierea audientei, obliga o focalizare a atentiei pe receptor

- structurarea si dozarea msg

- feed-back, argumente rationale cu motive emotionale

Exeryrplu

" Dupa 7/12/1941,, Presedintele Roosevelt se adreseaza camerelor reunite ale Cong:'esuluiernerican si declara razboi Japoniei. "Japonia a injunghiat America in spate" iar inconvoi"birea cie la gura sobei, "difuzata " in urma acstui eveniment acesta ii numeste pejaponezi gangsteri sau tradatori. In mintea poporului american folosirea ecestorapelative in repetate randuri ii fac sa-i vada pe japonezi ca fiind * rasa si;bunrane,intruchiBarea cruzimiie

M-efitPula-rqa

Iniiuenta soeiala candqmnobila

lr:flrrent* maninulatoare este ignorarea sidispretul vointei manipulatului.

i-egatura dintre manipulare si propagnada

- cornunicarea de masa

- apare ce parte de influenta psihologica in procesul de prcpaganda

P-rypaeanda

-vezi Jacques Eiuil -

Propagonda (1962)New York, Vintage Books 1973

Paui Dobresau s; Ajina B3rgaoanu-Mass media sisocletatea

rX5

TTITIT

TTIIIIITIt-t-I

Vorbeste ciespre 4 arii pentru a definii propaganda: asttfel : actiunqa-gsihologtqA.jezh,oiillpsihQioglc, re-eciucare sispalarea creierului, relatii publice si umane.

Dorneniile ProPagandei

l-. Actiunea Psihologica

prnoagandistul cautd si modifice opiniile altora folosind numai mijloace psihologice; demuite ori urmireSte obiective semi- educalionale in modul ?n care se adreseazb concetS|enlicrsii.

2.Razboiul Psihologic

Pr"opagandlstul este preocupat de adversar, ciruia cauiS sdi distrug5 moraiu!, priv:

rr.rijloace Fsihologice, in aga misuri inc6t oponentul sd se indoiascS de credintele 5i de aciir:nilesale

3. Re-educarea si spalarea creierului

fiste * metodi complex5 de transformare a adversarului in propriar:r+sibiiS transforrnarea numaiin lagirele de prizonieri, in timp de la 6 luni ia!imitate ?n iimp.

4. Reiatii Publice si umane

$i acestea cautS si adapteze individul la societate, la tip de viafi, iaactivrtate. file servesc la r:btinerea conformirii, ca orice tip de propaganciS.

iroastr5 arr,"ri. illte2 ani

- 5i cu ei'ec'te

0 anLlrne Tci'nia fie

Caraeteristicile ProPagandei :

-se erjreseaza e*ncomitent indivizilor si maselor, fiecarui individ ca parte a masei

-Se adreSeazS. totdeauna,,Omului rnediu", ca parte a masei 5i nu Ca persOana

-nu existf; relatii directe intre persoane

-reLi$e$t* cu individu! izoiat in mas5, incon$tient demljlocul oar,qe nilor

-prcpagandH inceteazd unde incepe dialogul i

izolarea sa, dar toial izclat, ?nsingurat iir

-*l"nu!rr.r*dii-:rjarteamaseiestesub-uman,darsecredery

rt,6

- prcpaganda foloseste toate mijloacele pe care le are la dispozitie: presafilme, lozinci, postere, mitinguri, conferinte, internet'

-nrj este ryrultumita cu rezultate partiale de aceea nu tolereaza DIALOGUL

-trebuie sa fie cuprinzatoare, permanenta side durata

CIrganizarea ProPagandei

-trebuie sa existe un aparat, o masina de propaganda ca sa fie eficienta (i'e' aparatul de partid'nazism, fascism, comunism) prin forta sifrica de cele mai multe ori

- functicneaza din interior, din afara este o necesitate slaba

- trelrille sa exlste c pre-propaganda si anume educatia si organizatia

''t HLUL -

o alta caracteristica externa a propagandei - ortopraxia (practica, actiunea corectai

-scopul propagandei nu este sa schimbe idei si credinte ci sa le garanteze! sa provoace un

anur:rit tip de actiuni.

Educatia {pre-propaganda) se face prin :

:t] crea1ea reflexelor conditionate la individ - reflexe ce se decianseaza la intalnire cuanumite simboluri, cuvinte, fapte persoane si care conduc la reactii ferme care nu

esuaza niciodata'

2) crearea de mituri - i.e. mitul rasei si a proletariatului, a Fuhrerelui - care pun stapanirepe mintea individului pana ajunge sa-i consacre intreaga viata unei asemenea mitolcgii"

R*alizati un eseu {1500 cuvinte} prin care sa eliefati legalura dintre Prcpagnada si PR

0bs*rvatii

scrisa, radio, TV,

Ittttt FtlIIII

Seminar 12

Redactarea materialelor de PR

Memo, e-mail, scrisori

eatre: Gheorghe lonescu, supervisor

Ue [a: Ana Morariu, biroul de relatii cu actionariiSubieetul: Planificarea conferintei pentru raportul pe anul 2011'conferinte

18 decebrie, ora 10, in sala Ce

i.3.decembrie 20L1

I

I

I

I

IIIIi

I

II

i

I

I

ilaca autoruitextului si destinotoru! se cunosc, stilul poote fi si moi neprotacolor, fara nttne tie

fanile si functte.

ooco nreryro -ul este ttimis unui alt deparatoment trebuie scrise toate infarrnstiile'

ilaca falaslti un sntet, nu aveti nevoie de odresa si numar de telefon.

fista atietihcrfie sneciala pt memo-urL si nu sunt scrise nr de tetf si sdress trebuie trecute ' {veziex 2j

* Rolui -

mentinerea fluxului informatiilor la nivel corect, relevant, oportun; atat lninteriorul organizatiei cat si intre ea si clienti'

" Flrr\40 {nota de serviciu) = modaliatea neprotocolara de a semnala un lucru irriparanif,are 5-a petrecut sau urmeaza sa se petreaca'

sunt folosite, in general*, pt comunicarea in interiorui cornpaniei

mesaje|etransmiseprinfaxsuntredactatesubformaunulmemo

ltlt

44

l3.decembrie 2011

Catre: Gheorghe loaescu, supervisor

c.P. 311

Tel. 741-3189, interior 325

Fax:747-371!

De la: Ana Morariu, biroul de relatii cu actionarii

c.P.258

T el. 7 4\-2537, interior 434

fax747-25M

Subiectul/ RE(F): plarificarea conferintei pentru raportul pe anul 2011, 18 decebrie, ora 10, in saia de conferinte

C: Florlna Huse, CFO*

L_-_

49

tJ.oecemoile zuii

" eatre: Gheorghe lonescu, supervisor

c'P. 311

Tel. 741-3189, interior 325

Fax: 741--3111

. De la: Ana Morariu, biroul de relatii cu actionarii

c.P. 258

T el. 7 4t-2531, interior 434

Fax:741-2544

" Subiectul/ RE{F): Planificarea conferintei pentru raportul pe anul 2011, 18 decebrie, ora 10, in sala de ccnferinte

' C : Fiorina Huse, CFO*

partea principala a unui memo se deosebeste de a unei scrisari pt cs este mai scurta si oferamulte semne vizuQle, cum ar fi o listo de elemente numerotote'

Frozele si paragrafele sa fie scurte. Memo-ul este scris lo un rand cu spatii duble intreparQgi*fe.

Fiecare pc{agraf reprezinta o idee nouo, dar legoto de celelalte. Astiel, olimenteazfip{acsul de gondire care orgonizeaza info legate de continutulsi scopul memo-uli.

Aiunci sftC aferlti nateride de bozo, trebuie sd mentionoti scest lucru, odugond lo sfarsitttlmemo-uluicuvzntulAnexe urmqt de o listo o moteriolelor incluse'

Fac.eti o iista verticola si puneti morcatori, pentru a fi moi usor de verificat.

Fracedeui e diferii la fox, poote fi nevoie de o pagina explicotiva, cdre aratG ca antetulfaxului, dar preclzeazo si nr de pg transmise.

Clasificarea memo-u rilor

'fonulsi ritmul unui memo depinde de scopul si stilul si publicul caruia i se adreseaza,

1, fin buletin * implica o urgenta. Este scurt si stilul concis.

50

2. Tipul expunere -

mai descriptiv decat precedentul (hai sa discutam despre asta). Stilulconversatie, neprotocolar.

3. Infcrmativa * document descriptiv, detaliat i.e actiunile care au fost executate +rezultateie lor, se recomanda programe precum si rezultate prevazute. Stilul si totnu!sunt de obicei protocolare. (pot fi trimise de serviciul de contabilitate).

Bibliografie

Cornan, Cristina - Relatii publice. Principii si strategii(2001) Polirom, Iasi

Newsom Dcug, Carrell Bob -

Redoctoreo materiolelor de Relotii Publice {2004} Polirom, lasi

R*cl;*ctati eate *n memo din fiecare tip {buletin, expunere, informativa}

le L'*za iribliografiei reallzati un comunicat de presa scrisa si unul pentru televiziun* irrtr-os!ti.:atie iie crira {accident aviatic, ecologic, scandal sexual, delapidare de fondurii

*bservatii

JT