Studiu de Caz Comertul Cu Slovenia

Download Studiu de Caz Comertul Cu Slovenia

Post on 11-Jul-2015

65 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>1</p> <p>CUPRINS</p> <p>1. SITUATIA ECONOMICA 2. REGIMUL COMERCIAL 3. SCHIMBURILE COMERCIALE ROMANIA SLOVENIA</p> <p>Sursa: de Centrul Roman de Comert Exterior Directia Documentare - Studii, Serviciul Studii de Piata, cu sprijinul Ministerului Industriei si Comertului Directia Relatii Bilaterale cu Celelalte Tari Europene</p> <p>2</p> <p>1. SITUATIA ECONOMICA 1.1. Resurse naturale 1.2. Indicatori macroeconomici 1.3. Principalele ramuri economice 1.1. Resurse naturale Principalele resurse naturale ale Sloveniei sunt lignitul, plumbul, zincul, mercurul, uraniul si argintul. 1.2. Indicatori macroeconomici Slovenia a fost una dintre primele tari din regiune care a depasit perioada de recesiune din timpul tranzitiei spre economia de piata. Primele semne de crestere economica au aparut in anul 1993, iar in perioada 1994 1998 s-a inregistrat o rata medie anuala de crestere de 4%. in comparatie cu alte tari aflate in tranzitie, Slovenia si-a construit programul economic pe baza mentinerii echilibrului balantei comerciale si a scaderii deficitului bugetar. In anul 1998, Produsul Intern Brut pe locuitor a atins 68% din cel al tarilor membre ale Uniunii Europene, Slovenia fiind tara cea mai dezvoltata, din punct de vedere economic, dintre tarile candidate la aderare. In prima jumatate a anului 1999, dezvoltarea economica a Sloveniei a fost afectata de pregatirile impuse de introducerea taxei pe valoarea adaugata. Cele mai afectate au fost consumul intern, balanta comerciala si, indirect, rata de schimb. Acestea au revenit la normal dupa introducerea TVA, in cea de-a doua parte a anului. Conform estimarilor Institutului de Analize Macroeconomice si Dezvoltare (IMAD), cresterea economica, inregistrata in anul 1999, a fost de 3,75%. Cea mai importanta crestere a fost semnalata in domeniul investitiilor, 14%. Un alt factor care a contribuit la cresterea economica din anul 1999, a fost majorarea cererii la export (cu 4,6% fata de anul precedent), deficitul balantei comerciale plasandu-se la nivelul de 940 mil. USD. Aceasta s-a datorat, mai degraba, devalorizarii monedei nationale, decat maririi productivitatii, ceea ce de altfel nu a insemnat o crestere a competitivitatii produselor slovene pe pietele externe. Inflatia a scazut de la 6,5%, in anul 1998, la 6,1%, in prima jumatate a anului 1999, impactul introducerii TVA fiind mult mai scazut decat cel asteptat. De asemenea, rata somajului a scazut, datorita implicarii somerilor in programe sociale, de la 7,9%, in anul 1998, la 7,4%, in anul 1999. Pentru anul 2000 se estimeaza o crestere economica de 4%, avand in vedere o crestere a consumului intern cu 4,5% si a investitiilor cu cca. 9%. Rata inflatiei se va situa sub nivelul anului 1999, chiar daca se asteapta o crestere medie a preturilor cu peste 4%. Evolutia principalilor indicatori macroeconomici, in perioada 1995-2000 1995 1996 1997 1998 1999 2000 (e) Ritm de crestere al PIB (%) Structura PIB (%): 4,1 3,5 4,6 4,3 32,2 5,7 59,8 9.163 14.100 7,4 5,1 9,1 159,7 4176 3,9 4,0 32,6 5,8 59,7 9.847 14.800 7,9 3,9 7,9 166,1 4959 4,9 3,7 32,2 6,2 57,9 10.078 15.590 7,6 3,3 6,1 181,8 5584 4,0 3,9 32,4 6,4 57,3 10.958 ... 7,5 3,2 6,2 208,2* ...</p> <p>- agricultura 4,6 4,5 - industrie 32,5 32,5 - constructii 5,1 5,7 - servicii 59,2 59,5 PIB/loc. (USD preturi curente) 9.431 9.480 PIB/loc. (in USD, la paritatea puterii de cumparare) 12.500 13.200 Rata somajului (%) 7,4 7,3 Productivitatea muncii (%) 3,3 3,4 Indicele pretului de consum (%) 12,6 9,7 Rata medie de schimb (SIT/USD) 118,5 135,4 Datoria externa (mil. USD) 2970 4010 Note: e estimare * media lunii martie 2000 Sursa: Oficiul de Statistica al Republicii Slovenia, aprilie 2000</p> <p>3</p> <p>Conform bugetului aprobat pentru anul 2000, cheltuielile bugetare se estimeaza ca vor creste cu 9,9% in termeni nominali, fata de anul precedent. Ca domenii prioritare, se vor avea in vedere, promovarea dezvoltarii tehnologice, o politica activa in domeniul salarial, promovarea dezvoltarii regionale, reforma agriculturii si intarirea capacitatii de aparare. Deficitul bugetar se estimeaza, pentru anul 2000, la 1% din PIB. 1.3. Principalele ramuri economice AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA Datorita conditiilor naturale dificile, pe mai mult de 75% din suprafata tarii, productia agricola este limitata. Agricultura slovena se caracterizeaza prin ferme agricole de dimensiuni reduse, media terenului detinut de o ferma fiind de 3,2 ha. Numai 6% din totalul fermelor detin peste 10 ha. de pamant, ceea ce face ca nivelul de dezvoltare sa fie redus, iar productivitatea destul de scazuta. Ponderea agriculturii si pescuitului in formarea PIB este de cca. 5% anual. Slovenia este un importator net de produse agricole, cum ar fi: cereale, zahar, ulei, fructe exotice si nutreturi. Exista o productie superioara cererii interne in ceea ce priveste carnea de porc, de pasare, laptele, hameiul si vinul. In sectorul industriei alimentare activeaza aproximativ 400 de societati comerciale, iar ponderea acestui sector in formarea PIB este de 3,2%, domeniile cele mai active fiind prelucrarea laptelui, a carnii, moraritul, productia de zahar, ulei vegetal, prelucrarea fructelor, productia de vin, bere si miere. In Slovenia, suprafata acoperita de paduri reprezinta peste 54% din suprafata totala a tarii, ceea ce face ca Slovenia sa fie a treia tara din Europa din acest punct de vedere. Dupa obtinerea independentei, suprafata agricola detinuta de cooperative a scazut continuu, dar contributia acestora la obtinerea valorii adaugate in acest sector a ramas semnificativa. Evolutia suprafetelor agricole, in perioada 1994-1998 - ha. Terenuri utilizate Suprafata arabila Suprafata Culturi Pasuni Suprafata Plante Plante Cereale Cartofi Legume agricola permanente permanente arabila industriale furajere 1994 548969 33734 319106 196129 102579 10147 9753 11820 58655 1995 538019 32960 308674 196385 100040 10070 10077 10834 60480 1996 524454 33068 300806 190580 98538 9382 10091 11708 57231 1997 494035 31502 289987 172546 94913 9186 2015 10912 51794 1998 490863 31304 287473 170286 94509 9200 2015 12083 50469 Sursa: Oficiul de Statistica al Republicii Slovenia, mai 1999 Cu toate ca, o mare parte a populatiei locuieste in mediul rural, numarul celor care se ocupa cu agricultura este destul de scazut. Principalele obiective stabilite prin strategia de dezvoltare a agriculturii slovene sunt: o productie de calitate la preturi scazute, care sa asigure securitatea alimentara a tarii; mentinerea suprafetei agricole si protejarea pamantului si a apei impotriva poluarii; cresterea competitivitatii produselor agro-alimentare; cresterea veniturilor producatorilor care realizeaza productii peste medie.</p> <p>Productia de plante furajere are o pondere de peste 60% din productia cerealiera, din care porumbul reprezinta cca. 40%, iar graul si orzul 20%. Dintre plantele industriale, sfecla de zahar este cea mai raspandita, urmata de hamei, care este exportat aproape in totalitate. Dintre legume, cele mai cultivate sunt varza, fasolea si salata. Evolutia productiei agricole, in perioada 1995 1998 - mii tone Produs 1995 Grau 155,6 Porumb 296,3 Cartofi 191,2 Sfecla de zahar 265,1 Fructe 161,4 Struguri 101,5 Lapte (mii litri) 590</p> <p>1996 137,1 296,9 181,1 308,0 166,0 141,7 576</p> <p>1997 138,9 355,3 177,9 284,0 101,8 127,7 569</p> <p>1998 169,1 333,4 195,6 380,2 126,4 122,7 581</p> <p>4</p> <p>Oua (mii buc.) 322 379 417 453 Sursa: Oficiul de Statistica al Republicii Slovenia, mai 1999 Pasunile acopera doua treimi din suprafata agricola a tarii, aceasta pondere fiind in scadere datorita extinderii suprafetelor acoperite de paduri. Livezile ocupa cca. 4% din suprafata agricola, cel mai des intalnite fiind plantatiile de meri, peri, piersici si ciresi. Cu o pondere de 32% din totalul fermelor, cultivatorii de vita de vie reprezinta un segment important al populatiei ocupate in agricultura. Slovenia detine o suprafata de aproape 30 de mii ha. cultivate cu vita de vie. Cresterea animalelor reprezinta cel mai important sector al agriculturii slovene, cele mai dezvoltate sectoare fiind cele ale cresterii de vite, porci si pasari. Evolutia septelului, in perioada 1994-1998 - capete 1994 1995 1996 1997 1998 Cabaline 7959 7994 8450 9898 ... Bovine 477400 495535 486198 445724 453097 Porcine 570774 592034 552273 578193 592378 Ovine 29077 39118 43192 52807 72361 Pasari 5794000 4920000 5573000 7058000 ... Sursa: Oficiul de Statistica al Republicii Slovenia, mai 1999 Sectorul industriei alimentare este reprezentat de cca. 400 societati comerciale, din care 160 au mai mult de 50 de angajati. Numarul lucratorilor activi in industria alimentara reprezinta 2,6% din totalul fortei de munca. Anual, in Slovenia, se prelucreaza peste 380 mil. litri de lapte. Din totalul productiei de lapte, cca. 75% este destinata pietei interne, iar din aceasta, 68% este destinata prelucrarii. Slovenia exporta anual 22-24% din productia sa de produse lactate, ceea ce reprezinta echivalentul a 90-100 mil. litri. In industria prelucrarii carnii activeaza peste 40 de abatoare si intreprinderi de industrializare a carnii, a caror capacitate totala depaseste consumul intern. Productia de carne de vita se situeaza in jurul a 40 mii tone anual, cea de porc la aproximativ 36 mii tone, iar cea de pasare la 43 mii tone. In ceea ce priveste moraritul si panificatia, productia interna de cereale nu acopera decat 40% din consum, care se cifreaza la aproximativ 230 mii tone anual. Productia anuala de faina se ridica la 35 mii tone, din care 31% este destinata exportului. Productia de sfecla de zahar a crescut constant in ultimii ani, dar Slovenia nu dispune decat de o singura fabrica de prelucrare a acesteia, la Ormoz. Capacitatea celor patru fabrici de obtinere a uleiului vegetal se ridica la 52 mii tone, fiind mai mare decat consumul intern, materia prima fiind importata. In Slovenia, prelucrarea fructelor este o activitate traditionala. Se produc anual cca. 22 mii tone de mere, 3 mii tone de pere, 2700 tone de piersici. Cele mai cunoscute produse sunt sucurile si siropurile de fructe, dar si gemurile. De asemenea, cultivarea vitei de vie este o activitate traditionala, productia de vin ridicandu-se la 700-900 mii hl. anual. Piata berii este dominata de doua marci autohtone, dar incet-incet se dezvolta si alte mici societati producatoare de bere, unele din acestea fiind cu capital mixt. Padurile acopera 1,1 mil. ha., in cea mai mare parte fiind paduri mature, dar si lemn de calitate inferioara. Coniferele reprezinta majoritatea, volumul total de lemn fiind estimat la 318 mil. m.c., iar cresterea anuala de 7 mil. m.c. Aproximativ 70% din suprafata impadurita se afla in proprietate privata, iar 1% este rezervatie naturala. Cca. 1000 ha. anual se regenereaza prin plantari, iar 1-10 mii ha. sunt exploatate. Productia de cherestea se ridica la 2,6 mil. m.c. anual. Ca si pentru majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene, agricultura reprezinta una dintre cele mai dificile domenii de negociere, Slovenia nefacand exceptie de la aceasta regula. La intrunirea din 4 noiembrie 1999 de la Bruxelles, Slovenia si-a iterat pozitia de a incepe negocierile cu UE privitoare la alinierea legislatiei sale in domeniu agriculturii. Astfel, Slovenia a acceptat preluarea acquis-ului comunitar in sectorul agricol, dar a solicitat opt perioade de tranzitie si cinci derogari. Pozitia de negociere a fost fundamentata pe baza a trei elemente: Legea Agriculturii ( initiata si urmand a intra in vigoare incepand cu 30 iunie 2000), Programul National de Dezvoltare a Agriculturii, Exploatarii Forestiere si Padurilor pentru perioada 20002002 (document care a fost adoptat in septembrie 1999) si infiintarea Agentiei pentru Dezvoltare Rurala si Supravegherea Pietei Agricole. Prin preluarea aquis-ului comunitar, Slovenia se asteapta a beneficia de aceleasi drepturi ca si tarile membre UE, inclusiv de sprijin financiar, precum si de a aplica aceleasi reguli privitoare la mecanismele pietei agricole. Slovenia a solicitat perioadele de tranzitie pentru urmatoarele domenii: distribuirea cotelor de lapte; acordarea de premii catre crescatorii de vaci de lapte, ovine si caprine; implementarea de catre organizatiile crescatorilor de animale a</p> <p>5</p> <p>reglementarilor in domeniul zootehniei; definirea regiunilor forestiere. Derogarile se refera la: utilizarea anumitor pesticide; reglementarea comertului cu albine si vin; posibilitatea aplicarii unei etichete suplimentare pe sticlele de vin editata intr-o alta limba folosita in spatiul comunitar si mentinerea unui continut scazut de alcool la vinul Cvicek. INDUSTRIA Printre industriile traditionale in Slovenia, se numara prelucrarea metalelor, fabricarea mobilei, industria usoara si fabricarea hartiei. in ultimii ani, s-au dezvoltat industriile electronica, chimica si farmaceutica, precum si cea a constructiilor de masini. Industriile prelucratoare absorb peste 33% din totalul fortei de munca si contribuie cu aproape 30% la formarea PIB si cu cca. 50% la export. Industria electrica si electronica Aceasta ramura industriala este printre cele mai dezvoltate, avand o contributie de 5,4% la formarea PIB, in anul 1998, si un numar de peste 26.200 angajati. De asemenea, contribuie cu 17% la export (peste 1,5 miliarde USD, in anul 1998). Marea majoritate a productiei este formata din aparate electrocasnice, motoare electrice, echipament de telecomunicatii, aparate de masura si control, baterii si piese de schimb. Cele mai cunoscute companii in domeniu sunt Gorenje (aparatura electrocasnica), Iskratel (echipament de telecomunicatii), Rotomatika si Domel (motoare electrice). Calitatea produselor s-a imbunatatit simtitor in ultimii ani, fapt atestat de certificarea conform ISO 9000 a 54 companii dintre cele aproape 800 care activeaza in domeniu. Potentialul acestei industrii este relevat de faptul ca, 44 exportatori din primii 100, apartin acestui sector. Industria chimica si farmaceutica Industria chimica slovena are doua componente de baza: productia de fire si fibre sintetice si productia de cauciuc si mase plastice. Acest sector industrial participa la formarea PIB in proportie de 7,6% (1998) si are un numar de peste 23000 angajati, ceea ce reprezinta 3,1% din totalul fortei de munca. Exporturile, in anul 1998, au insumat peste 1,3 miliarde USD (14,4% din valoarea totala a exporturilor in 1998). Principalele produse ale sectorului sunt reprezentate de medicamente, cauciucuri pentru autovehicule (marca Sava fiind cea mai cunoscuta), obiecte din mase plastice, lacuri si vopsele. Industria mobilei Prelucrarea lemnului are o lunga traditie in Slovenia, datorita suprafetei mari acoperite cu paduri. Peste 470 de societati comerciale activeaza in acest sector, dintre acestea 328 fiind producatoare de mobila. Circa 60% din productia anuala de mobila este exportata, contributia producatorilor de mobila la export reprezentand peste 60% (910 mil. USD, in anul 1998) din valoarea totala a exportului industriei de prelucrare a lemnului. Numarul angajatilor...</p>