www.referat.ro comertul italiei

Download Www.referat.ro Comertul Italiei

Post on 03-Jan-2016

116 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

www.referat.ro

CAPITOLUL I

CADRUL GENERAL 1. Asezarea geografica

Italia este un stat situat in sudul Europei, fiind inconjurata din trei parti de mari: Marea Adriatica (E), Marea Ionica, Marea Mediterana, Marea Tireniana (S) si Marea Ligurica (V). Vecinii Italiei sunt: in nord-vest Franta, in nord Elvetia si Austria, in nord-est Slovacia.

Tara este impartita in 20 de regiuni, dintre care 15 au `statut obisnuit`, iar 5 au `statut special`(Sicilia, Sardinia, Trentino, Friuli Venetia Giulia, Valle d`Aosta), in functie de caracteristicile etnice, geografice si lingvistice.

Cele 20 de regiuni italiene sunt impartite in provincii, in numar de 94, apoi in comune (in jur de 8000).

2. Relieful

Italia cuprinde o parte continentala, formata din versantul intern al arcului Alpilor si din Campia Padului, si o alta peninsulara ocupata de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri si de campii litorale inguste; se adauga o serie de insule, intre care Sardinia, Sicilia, Elba.

Alpii aflati in nord, se prezinta sub forma unui zid masiv, desfasurat pe aproximativ 1200 km pe directia vest-est, incluzand Alpii Piemontezi (Vf. Gran Paraiso 4061 m.), Alpii Lombarzi si Alpii Venetieni.

Apeninii, care ocupa cea mai mare parte a peninsulei se continua si in insula Sicilia, sunt fragmentati, prezinta altitudini mai scazute decat Alpii (altitudinea maxima-Vf. Gran Sasso d`Italia 2914 m.) si sunt cunoscuti prin caracteristicile lor vulcanice (inclusiv vulcani activi: Vezuviu, Etna).

Coastele Italiei msoar peste 9000 Km, sunt joase i nisipoase spre marea Adriatic i nalte i abrupte spre marea Tirenian. Numeroasele bi i golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor.

3. Clima

In Italia regasim mai multe tipuri de clima: climat alpin, continental, sub-mediteranean, mediteranean-cald si semiarid, dupa cum urmeaza: in sud si pe insule clima este mediteraneana, iar in nord mai mult continentala.

In Alpi vremea este similara cu cea din Elvetia, dar mai umeda. Pe valea raului Pad verile sunt calde si insorite, insa iernile pot fi foarte reci.

Temperatura medie la Milano este de 20 C in ianuarie si 250 C in iulie, iar cantitatea de precipitatii este de 1000mm pe an.

Italia peninsulara, muntoasa in partea interioara, este mai rece si mai umeda decat coastele,insa durata si caldura verii creste peste tot inspre sud.

Depresiunile de pe coasta sunt foarte calduroase vara, iar coasta de vest este mai umeda decat cea de est.4. Reteaua hidrografica

Italia are o retea hidrografica bogata cu rauri in general scurte si numeroase lacuri. Ea este traversata de raurile Pad si Adige care se varsa in Marea Adriatica. Se remarca prin existenta unor lacuri glaciare (Como,Garda,Maggiore), lacuri vulcanice (Bolsena,Trasimeno) si lagune (Laguna Venetiei).

5. Populatia

Tara numr aproximativ 60.000.000 locuitori (1861: 22.18.000 locuitori; 1901: 32.965.000 loc; 1961: 50.623.000), natalitatea 9,80/00, mortalitatea 9,60/00, populaia urban fiind de 69%. Orae principale dup numrul de locuitori:

1. Roma-capitala 2 791 0002. Milano 1 432 0003. Napoli 1 206 0004. Torino 992 0005. Palermo 734 0006. Geneva 701 0007. Bologna 412 0008. Florena 408 0009. Catania 364 00010. Bari 353 00011. Venezia 318 000 Italieni sunt circa 95%, peste 30 000 000 de italieni sunt ceteni ai altor ri. Populaia este concentrat n mare parte n jumtatea nordic i n deosebi n Cmpia Vaduzului i n zona apropiat (cu focarele Milano, Torino, Bolognia, Venezia). n Sud (Mezzogiorno), principala concentraie de populaie este cea din jurul oraului Napoli. Cele mai puin populate zone sunt Alpii, insula Sardinia i sectorul peninsular la S de Napoli.6. Structura de stat

Denumirea oficiala a tarii este Republica Italiana, iar forma de guvernamant este de republica parlamentara democratica. Constitutia a fost adoptata in decembrie 1947 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948. Seful statului este Presedintele Giorgio Napolitano, ales la 10 mai 2006 pe o perioada de 7 ani. Parlamentul este bicameral - Senat si Camera Deputatilor. Initiativa legislativa apartine guvernului, fiecarui membru al celor doua camere, altor organe si organizatii carora le este conferit acest drept prin legea constitutionala. Guvernul - Consiliul de Ministri - exercita puterea executiva si este compus din presedintele Consiliului de Ministri si ministri si este confirmat de catre Parlament. Presedintele Consiliului de Ministri este numit de presedintele Republicii; tot presedintele numeste, la propunerea primului ministru, pe ministri. Din punctul de vedere al spectrului politic, in Italia exista numeroase partide si grupari politice: Forta Italia, Alianta Nationala, Centrul Crestin Democrat, Liga Nordului, Democratii de Stanga, Refondarea Comunista, Partidul Popular Italian, Reinnoirea Italiana, Verzii, Uniunea Democrata pentru Europa, Partidul Democrat al Comunistilor italieni, Federatia Crestin Democratilor Uniti CDU.7. Istorie

Istoria Italiei este probabil cea mai important n privina dezvoltrii culturale i a dezvoltrii sociale din mediteran. ara a fost o gazd pentru importante activiti n timpurile preistorice, i de aceea spturi arheologice pot fi gsite n multe regiuni: Lazio i Toscana, Umbria i Basilicata. Dup Magna Graecia, Civilizaia etrusc i Imperiul Roman care a venit s domine acest parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul i Renaterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei i artei europene. Oraul Roma conine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc. Italia n era modern a devenit un stat-naiune efectiv - pe 17 martie, 1861 - cnd statele peninsulei i Cele dou Sicilii au fost unite de ctre regele Victor Emmanuel II din dinastia Savoy. Arhitectul unificaiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Roma nsi a rmas o decad sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie, 1870, data final a unificrii unificrii italiene. Vaticanul este acum o enclav independent nconjurat de Italia, ca i San Marino.

Italia particip alturi de Antant n primul rzboi mondial.

Dictatura fascist a lui Benito Mussolini care a nceput n 1922 a condus la o alian dezastroas cu Germania nazist i cu Japonia numit aliana Berlin-Roma-Tokio (Puterile Axei) i la nfrngerea ultimativ a Italiei n cel de-al doilea rzboi mondial. Pe 2 iunie, 1946 un referendum asupra monarhiei a rezultat n stabilirea Republicii Italiene, care a dus la adoptarea unei noi constituii pe 1 ianuarie, 1948. Membrii familiei regale au fost trimii n exil datorit asocierii lor cu regimul fascist.

Italia a fost membr fondatoare a NATO i a Uniunii Europene, i s-a alturat grupului de cretere a unificrii politice i monetare din Europa de Vest, incluznd introducerea Euro n 1999.

8. Politica externa

Politica externa italiana a cunoscut un salt calitativ important, incepand cu anul 1996 cand la conducerea tarii s-a aflat guvernul de centru-stanga condus de Romano Prodi, iar ministru de externe a fost Lamberto Dini. Prin masurile energice luate in planul dezvoltarii economice a tarii si indeplinirea parametrilor stabiliti in Tratatul de la Maastricht, Italia s-a situat in primul grup de tari care au introdus, de la 1 ianuarie 1999, moneda unica, Euro. Acest fapt a determinat o consolidare a pozitiei tarii in plan european si international, antrenand, totodata, elaborarea unor noi orientari ale fostului guvern Berlusconi in planul politicii externe, care s-a definit prin clarviziune si coerenta, prin cresterea implicarii italiene in solutionarea unor probleme conflictuale, prin afirmarea rolului specific, de putere regionala, pe care Italia il poate juca in zona balcanica si a Mediteranei.

CAPITOLUL II

ECONOMIA ITALIEI

1. Economia Italiei-aspecte generale

Din punct de vedere economic, de la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial Italia a fost una dintre cele mai dinamice state ale continentului european, transformandu-se dintr-o natiune preponderent agricola intr-un stat cu o economie extrem de dezvoltata. Datele Institutului National de Statistica (ISTAT) arata ca structura economica a Italiei este similara cu cea a celor mai dezvoltate natiuni europene. Doua treimi din PIB-ul Italiei (aproximativ 69%) este reprezentat de sectorul serviciilor al carui punct forte il reprezinta turismul. Aproximativ 29% din venitul national se datoreaza industriei (incluzand si sectorul constructiilor), iar restul de 2% deriva din agricultura. Cele mai dezvoltate sectoare ale industriei sunt cele constructoare de masini si confectiile/textilele. In ceea ce priveste repartizarea geografica, se observa urmatoarele: aproximativ 31.8% din PIB este produs in regiunile din nord-vestul tarii, 22.3% in regiunile nord-estice, 21% din PIB este produs in centrul Italiei, iar regiunile sudice contribuie la PIB cu 24.8%.

Una din particularitatile sistemului italian o reprezinta acel model industrial constand intr-o `tesatura`densa de intreprinderi mici si mijlocii, fiecare specializata pe o anumita faza de productie, intreprinderi asezate intr-o zona bine definita. Gratie acestui sistem, Italia este un stat in care initiativa antreprenoriala este foarte dezvoltata si in care autonomia antreprenoriala a condus la dezvoltarea creativitatii si concentrarea pe frumusetea si bunul gust a acelor produse finite care au ridicat sintagma `Made in Italy`la grad de faima mondiala.

Economia Italiana nu consta insa numai in intreprinderi mici; exista numerosi colosi industriali care au constribuit la dezvoltarea economica a tarii de-a lungul timpului.

Expresia `Made in Italy` nu inseamna numai tesa