arta culinara

Download Arta culinara

Post on 11-Aug-2015

109 views

Category:

Food

3 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  1. 1. Arta culinara De Ionescu Giorgia
  2. 2. Introducere Arta culinara nu este simpla cum credem noi.Vedem la televizor tot feluri de emisiuni axate pe aceasta tema.La prima vedere ni se pare simplu, dar cand trebuie sa punem in practica ne iau durerile de cap.
  3. 3. MANCAREA Mncarea sau hrana reprezint orice substan, de obicei compus din carbohidrai, grsimi i proteine care este consumat de ctre animale sau de ctre oameni fie n scopul metabolizrii n energie, fie doar pentru plcerea gustativ .
  4. 4. DESPRE EA! Mncarea vine n general fie din surs vegetal, fie din surs animal, fie mineral, dei mai exist i excepii. Mncarea variaz dup cultur, naie, popor, dar i poziia geografic i este obinut prin activiti precum cultivarea (n cazul plantelor), a creterii animalelor, pescuitul, mai rar vnarea animalelor slbatice.
  5. 5. IN DIFERITE PARTI ALE LUMII Cele mai multe popoare au propriile mncruri distincte, iar tiina care studiaz obiceiurile, preferinele i practicile specifice fiecrui popor n ceea ce privete pregtirea mncrurilor se numete gastronomie. ntruct att consumul redus de alimente ct i consumul excesiv de alimente poate duce la probleme de sntate pe termen scurt sau pe termen mediu i lung, att animalele ct mai ales oamenii i impun uneori un regim alimentar mai strict, numit diet.
  6. 6. SURSE DE MANCARE Mai toat mncarea este fie de origine vegetal, fie de origine animal, dei exist i excepii. Spre exemplu, sarea este folosit pentru sporirea gustului mncrii iar anumite forme de ciuperci comestibile sunt folosite pentru producerea iaurtului i a murturilor.
  7. 7. SURSA VEGETALA Multe plante sunt consumate ca aliment, iar n prezent exist n jur de 2000 de specii de plante cultivate pentru consumarea ca aliment. Seminele plantelor sunt o surs bun de mncare att pentru oameni, ct mai ales pentru animale pentru c ele conin substanele nutritive necesare plantei pentru emergena din sol. Seminele comestibile includ cerealele (cum ar fi grul, orzul sau orezul), legumele (precum mazrea, fasolea sau lintea) i nucile. Seminele oleaginoase sunt folosite pentru obinerea uleiului prin presare (cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, msline sau susan). Cea mai veche form de hran preparat era hummus-ul (un fel de terci din nut) care se ntlnea n Egiptul Antic. Fructele plantelor sunt foarte des consumate pentru coninutul lor ridicat de proteine vegetale i de vitamine, cum ar fi vitamina C. Plantele au dezvoltat ntre timp fructe care atrag att prin nfiarea lor ct i prin miros, gust, textur, asigurnd-i astfel perpetuarea speciei.
  8. 8. DE ORIGINE ANIMALA Animalele pot fi folosite ca mncare fie direct, prin carnea lor, fie indirect prin produsele pe care le elaboreaz. Carnea este produsul luat direct de la animale, pe cnd produsele luate indirect de la animale sunt laptele, oule de la psri, mierea de la albine i icrele de la peti. Pentru sporirea gustului dar mai ales pentru uciderea microbilor duntori care ar putea exista n produsele de origine animal, acestea sunt aproape ntotdeauna supuse unei operaii precum fierberea, prjirea, afumarea sau pasteurizarea ( laptele). Petele face uneori excepie ntruct popoarele asiatice mai consum fileuri de pete care nu au fost supuse vreunei operaii de pregtire (sushi).
  9. 9. OBTINEREA HRANEI Se tie c n preistorie principalul mod de obinere a hranei era vnatul. ntre timp a nceput s se dezvolte creterea animalelor i agricultura, iar n prezent agricultura este prezent pe tot ntinsul globului; peste 2000 de specii de plante sunt cultivate n scopul consumrii lor ca aliment. n prezent vnatul este o activitate rar, i este uneori i interzisa de lege pentru prevenirea dispariiei anumitor specii de animale slbatice. Pescuitul este de asemenea practicat n zonele de coast i cele din apropierea rurilor i este preferat fiind mai puin restricionat dect vnatul.
  10. 10. PREGATIREA Pe cnd anumite mncruri pot fi consumate aa cum se gsesc n natur, alte feluri de mncare necesit o oarecare procesare sau pregtire din motive de siguran pentru sntate sau pentru gust. Cel mai simplu mod de pregtire (sau mai simplu gtire) a alimentelor implic activiti precum splarea, tierea sau adugarea de alte ingrediente n mncare (spre exemplu condimentele). Alte astfel de activiti pot include amestecarea cu un alt fel de mncare sau supunerea la fermentaie. n locuina personal, pregtirea mncrii are de obicei loc n buctrie. Gtirea poate fi fcut i n scopul mbuntirii gustului sau a aspectului estetic sau pentru conservarea n timp a mncrii.
  11. 11. ALIMENTARE SANATOASA Alimentaia sntoas definete acel tip de alimentaie care este adaptat i echilibrat energetic i nutriional, astfel nct s satisfac nevoile proprii fiecrui individ pentru susinerea i ntreinerea organismului n condiii optime. Alimentaia sntoas asigur dezvoltarea optim a organismului, menine starea de sntate, previne mbolnvirile i astfel crete sperana de via i calitatea acesteia. Principalele obiective ale alimentaiei sntoase sunt: asigurarea energiei necesare organismului i acoperirea nevoilor nutriionale, ceea ce presupune includerea tuturor nutrienilor (macro i micronutrieni) n cantiti i proporii optime.
  12. 12. PREGATIREA ALIMENTELOR Termenul de gtit se refer la marea varietate de metode, instrumente i combinaii de ingrediente care mbuntesc aroma sau digestibilitatea mncrii. Tehnica de gtit, numit i art culinar, necesit de obicei alegerea, msurarea i combinare ingredientelor ntr-o ordine bine stabilit, pentru a se ajunge la rezultatul dorit. Tehnicile de gtit pot necesita nclzirea mncrii, care adesea i transform componena chimic, schimbndu-i aroma, textura, aspectul i proprietile nutriionale. O astfel de operaie este prjirea. Exist evidene arheologice care arat c Homo erectus i gtea mncarea prin prjire pe foc acum 420 mii de ani
  13. 13. Combinatii de mancare proasta Este necesar sa combinam cu atentie unele alimente. De exemplu piure cu carne sau supa cu galusti si paine. Aceste combinatii ne baloneaza sau ne ingrasa.
  14. 14. Combinari corecte. Daca vei combina bine alimentele nu vei suferi dureri de burta, balonari, gaze, etc. De exemplu o combinatie rezonabila este somon cu putin orez sau ton cu ardei si cu porumb, etc.
  15. 15. Mananca fructele pe stomacul gol! DE fructele contin apa si zaharuri naturale, nu este nevoie de timp pentru digestia lor in stomac, ele trec repede din stomac in intestinul subtire. Daca noi le mancam ca desert, atunci trecerea lor din stomac in intestin este oprita de mancare, iar nutrientii din fructe incep sa fermenteze si sa putrezeasca. In acest caz pot apare: durerile stomacale, gaze, balonari, constipatie, diaree, crampe, iar medicii iti recomanda produse antiacide. Poti manca fructele fie in loc de mic dejun, fie intre mese, la cca. 1-2 ore dupa ce ai mancat alimente bine combinate, fie inainte de masa, dupa care sa faci o pauza de 20- 30 minute ca fructele sa ajunga in intestin.
  16. 16. Combina adegvat alimentele! Legumele proaspete (fara amidon), cu un continut mare de apa, sunt neutre si trec prin stomac rapid fara sa fie nevoie de enzime sau numai cu putine enzime. Alimentele cu amidon au nevoie de enzime alcaline pentru descompunere, care incep in gura cu enzimele ptialina si continua in stomac si in intestinul subtire. Alimentele bogate in proteine sunt digerate de acid, acidul clorhidric si de pepsina secretata de stomac.
  17. 17. Cum trebuie sa mancam! 1. Consum desertul pe stomacul gol 7. Consum alimente bogate n proteine- iaurt, ou, pete, carne de pasre, carne roie, brnz, cu alimente neutre - legume, semine, ulei de msline, verdeuri, salate. 8. Combin salate, semine, smntn, etc, alimente neutre, cu cele bogate n amidon - paste, cartofi, orez, etc. 9. Combin nuci cu semine 10. Combin avocado cu verdeuri, salate, elin, etc.