SEMIOLOGIA SEMIOLOGIA SINDROMULUI SINDROMULUI

DUREROS ABDOMINALDUREROS ABDOMINAL

SINDROMUL DUREROS SINDROMUL DUREROS ABDOMINALABDOMINAL

Definiţie:Definiţie: Durerea abdominală este senzaţia Durerea abdominală este senzaţia dureroasă resimţită de pacient la nivelul dureroasă resimţită de pacient la nivelul abdomenului.abdomenului.

Poate fi consecinţa: Poate fi consecinţa: patologiei abdominale;patologiei abdominale; patologiei extra abdominale patologiei extra abdominale -durere cu punct de plecare la nivelul unor organe -durere cu punct de plecare la nivelul unor organe

din afara abdomenului şi care iradiază în zonele din afara abdomenului şi care iradiază în zonele abdominale abdominale

- boli sistemice cu afectare abdominală secundară: - boli sistemice cu afectare abdominală secundară: DZ, porfirii, intoxicaţii, tabes, hipertiroidism DZ, porfirii, intoxicaţii, tabes, hipertiroidism

Durerea abdominală parietală Durerea abdominală parietală (somatică) (somatică)

Originea în leziuni ale peretelui abdominal, Originea în leziuni ale peretelui abdominal, peritoneului parietal, rădăcina peritoneului parietal, rădăcina mezenterului şi diafragm;mezenterului şi diafragm;

Are la bază stimularea fibrelor senzitive Are la bază stimularea fibrelor senzitive prin procese inflamatorii, edeme, infiltraţie prin procese inflamatorii, edeme, infiltraţie neoplazică, torsiune, tracţiuneneoplazică, torsiune, tracţiune

Caracteristici:Caracteristici: -intensă, bine localizată; -intensă, bine localizată; -exacerbată de tuse, -exacerbată de tuse,

strănut, mişcare;strănut, mişcare;

Durerea abdominală visceralăDurerea abdominală visceralăÎÎşi are originea în organele abdominale cavitare sau şi are originea în organele abdominale cavitare sau

parenchimatoase. parenchimatoase. Caracterul durerii:Caracterul durerii: -jenă, arsură, înţepătură;-jenă, arsură, înţepătură; -caracter colicativ (durere paroxistică intermitentă) -caracter colicativ (durere paroxistică intermitentă)

consecutivconsecutiv spasmului unui organ visceral;spasmului unui organ visceral; -intensitatea este mai redusă (exceptând colica);-intensitatea este mai redusă (exceptând colica); -localizarea mai puţin precisă;-localizarea mai puţin precisă; -este însoţită de fenomene vegetative (semne de -este însoţită de fenomene vegetative (semne de

acompaniament): greţuri, vărsături, cefalee, transpiraţii, acompaniament): greţuri, vărsături, cefalee, transpiraţii, paloare, colaps;paloare, colaps;

-este percepută într-un teritoriu somatic situat uneori la -este percepută într-un teritoriu somatic situat uneori la distanţă faţă de viscerul afectat = distanţă faţă de viscerul afectat = durere raportatădurere raportată datorită “amestecării” căilor sensibilităţii viscerale şi datorită “amestecării” căilor sensibilităţii viscerale şi somatice la nivel ganglionar postmedular); durerea somatice la nivel ganglionar postmedular); durerea viscerală este mai puţin bine localizată;viscerală este mai puţin bine localizată;

DDurerea abdominalăurerea abdominală

Dificultatea de diagnostic Dificultatea de diagnostic NNecesitatea ecesitatea unei analize atenteunei analize atente a a

acesteia.acesteia.

Analiza dureriiAnaliza durerii

1.1. în funcţie de modalitatea de debutîn funcţie de modalitatea de debut

2.2. Înfuncţie de sediul dureriiÎnfuncţie de sediul durerii

3.3. În funcţie de alte coordonateÎn funcţie de alte coordonate

-iradiere-iradiere

-caractere-caractere

- circumstanţe: influenţe favorabile şi - circumstanţe: influenţe favorabile şi defavorabiledefavorabile

MODIFICĂRILE POFTEI MODIFICĂRILE POFTEI DE MÂNCAREDE MÂNCARE(APETITULUI)(APETITULUI)

DefiniţieDefiniţie: prin poftă de mâncare sau : prin poftă de mâncare sau apetit se înţelege fenomenul apetit se înţelege fenomenul ssenzorial-enzorial-

afectiv caracterizat prin dorinţa şi afectiv caracterizat prin dorinţa şi plăcerea unei persoane de-a se plăcerea unei persoane de-a se

alimenta.alimenta.

Anorexia sau inapetenţaAnorexia sau inapetenţa

SScăderea până la pierderea totală a poftei de mâncare → căderea până la pierderea totală a poftei de mâncare → deficit caloric → sindrom de denutriţie.deficit caloric → sindrom de denutriţie.

AnorexiaAnorexia: -totală: interesând toate alimentele;: -totală: interesând toate alimentele; -electivă (selectivă): inapetenţă pentru anumite -electivă (selectivă): inapetenţă pentru anumite

alimente:alimente: -pentru carne, pâine grăsimi: neoplasme -pentru carne, pâine grăsimi: neoplasme gastrice, pancreatice;gastrice, pancreatice; -pentru grăsimi: boli hepatobiliare;-pentru grăsimi: boli hepatobiliare;

O varietate particulară a alterării poftei de mâncare = O varietate particulară a alterării poftei de mâncare = sitofobia sitofobia = teama bolnavului de-a se alimenta din cauza = teama bolnavului de-a se alimenta din cauza unui simptom neplăcut declanşat de acest act.unui simptom neplăcut declanşat de acest act.

Ex:Ex: -teama de durere în ulcerul gastric;-teama de durere în ulcerul gastric; -teama de balonare (tulburări de motilitate digestivă; -teama de balonare (tulburări de motilitate digestivă; aerofagie);aerofagie); -teama de vărsătură (stenoza pilorică);-teama de vărsătură (stenoza pilorică);

Anorexia sau inapetenţaAnorexia sau inapetenţa CauzeCauze: :

-boli gastrice: gastrite cronice, neoplasm;-boli gastrice: gastrite cronice, neoplasm;-suferinţe hepatobiliare: hepatite cronice, ciroze, sindroame -suferinţe hepatobiliare: hepatite cronice, ciroze, sindroame icterice;icterice;

-boli endocrine: hipotiroidism, insuficienţă hipofizară, boala -boli endocrine: hipotiroidism, insuficienţă hipofizară, boala Addison (insuficienţă CSR);Addison (insuficienţă CSR);

-boli infecţioase, febrile, TBC;-boli infecţioase, febrile, TBC; -intoxicaţii: -intoxicaţii: -endogene: uremie, acidocetoză diabetică;-endogene: uremie, acidocetoză diabetică; -exogene: etilism cronic, abuz de medicamente;-exogene: etilism cronic, abuz de medicamente; -boli hematologice:-boli hematologice: -anemie (prin deficit de Fe, Vitamina B12);-anemie (prin deficit de Fe, Vitamina B12); -limfoleucoză, boli mieloprofiferative;-limfoleucoză, boli mieloprofiferative; -neoplasm cu diferite localizări;-neoplasm cu diferite localizări; -boli psihice: -anorexia mentală a tinerelor fete;-boli psihice: -anorexia mentală a tinerelor fete;

-psihonevroze;-psihonevroze; -psihoza bipolară( maniaco-depresivă), -psihoza bipolară( maniaco-depresivă),

schizofrenie schizofrenie

Saţietate precoceSaţietate precoce

SSimptom caracterizat prin apetit imptom caracterizat prin apetit păstrat (chiar exagerat la începutul păstrat (chiar exagerat la începutul mesei), urmat de senzaţia de mesei), urmat de senzaţia de saţietate după primele înghiţituri.saţietate după primele înghiţituri.

Cauze: Cauze: -- bolile în care este diminuată bolile în care este diminuată

capacitatea de rezervor a stomacului capacitatea de rezervor a stomacului (rezecţie gastrică, CC infiltrativ – (rezecţie gastrică, CC infiltrativ – limita plastică).limita plastică).

HiperorexiaHiperorexia

Creşterea apetitului.Creşterea apetitului. BulimiaBulimia = foame intensă, de nestăpânit. = foame intensă, de nestăpânit.Cauze:Cauze: -graviditate (fiziologică);-graviditate (fiziologică); -boli: -diabetul zaharat;-boli: -diabetul zaharat;

-tumorile pancreatice secretoare de insulină;-tumorile pancreatice secretoare de insulină; -hipertiroidism;-hipertiroidism;

-infestaţii parazitare;-infestaţii parazitare; -boli psihice; -boli psihice; PolifagiaPolifagia = consumul unei cantităţi mari de alimente, cu = consumul unei cantităţi mari de alimente, cu

apariţia tardivă a senzaţiei de saţietate.apariţia tardivă a senzaţiei de saţietate.

Parorexia Parorexia

apetitul viciat, poate prezenta diferite apetitul viciat, poate prezenta diferite grade de manifestare, de la preferinţele grade de manifestare, de la preferinţele pentru alimente mai neobişnuite, până la pentru alimente mai neobişnuite, până la ingerarea de substanţe improprii ingerarea de substanţe improprii circuitului alimentar circuitului alimentar → tulburări psihice.→ tulburări psihice.

Exemple:Exemple: -pământ (geofagie);-pământ (geofagie);

-păr (tricofagie);-păr (tricofagie); -excremente (coprofagie);-excremente (coprofagie); -gheaţă (pica);-gheaţă (pica);

Greaţa şi vărsăturileGreaţa şi vărsăturile

VărsăturaVărsătura act reflex complex, prin care stomacul îşi elimină la act reflex complex, prin care stomacul îşi elimină la

exterior conţinutulexterior conţinutul.. Poate fi determinată de:Poate fi determinată de: -supradistensia sau iritarea oricărei porţiuni a tractului -supradistensia sau iritarea oricărei porţiuni a tractului

gastro-intestinal superior;gastro-intestinal superior; -stimularea zonei chemoreceptoare (arie a SNC diferită de -stimularea zonei chemoreceptoare (arie a SNC diferită de

centrul vomei) prin: administrarea de morfină, citostatice, centrul vomei) prin: administrarea de morfină, citostatice, digitală, schimbarea de poziţie → “rău de mişcare”;digitală, schimbarea de poziţie → “rău de mişcare”;

-sindroame de hipertensiune intracraniană (HIC) → -sindroame de hipertensiune intracraniană (HIC) → vărsături centrale în jet, fără efort, acompaniate de : vărsături centrale în jet, fără efort, acompaniate de : cefalee, tulburări de comportament şi ale senzoriului, cefalee, tulburări de comportament şi ale senzoriului, neprecedate de greaţă: edem cerebral, tumori cerebrale, neprecedate de greaţă: edem cerebral, tumori cerebrale, meningoencefalite;meningoencefalite;

GreaţaGreaţa

senzaţie particulară, care precede senzaţie particulară, care precede vărsătura, cel mai adesea cele două vărsătura, cel mai adesea cele două simtpome acompaniindu-se.simtpome acompaniindu-se.

Greaţa şi vărsăturileGreaţa şi vărsăturile Analiza Analiza semiologicăsemiologică

→ → Anamneza Anamneza stabileştestabileşte ::

- caracterul - caracterul -acut;-acut; -cronic;-cronic;

-frecvenţa;-frecvenţa; -durata şi severitatea (numărul de vărsături, -durata şi severitatea (numărul de vărsături, cantitatea);cantitatea); -momentul apariţiei în raport cu actul -momentul apariţiei în raport cu actul alimentar;alimentar;

-aspectul lichidului;-aspectul lichidului; -fenomenele de acompaniament;-fenomenele de acompaniament; -consecinţele asupra stării bolnavului;-consecinţele asupra stării bolnavului;

FFrecvenţrecvenţa vărsăturilora vărsăturilor

-ocazionale (migrenăm rău de -ocazionale (migrenăm rău de mişcare);mişcare);

-repetate (stenoza pilorică);-repetate (stenoza pilorică); -incoercibile (disgravidie, -incoercibile (disgravidie,

intoxicaţii grave, ileus intoxicaţii grave, ileus

OrarulOrarul vărsăturilorvărsăturilor

-matinale: sarcină, etilism cronic, uremie;-matinale: sarcină, etilism cronic, uremie; -intraprandiale sau imediat postprandiale: -intraprandiale sau imediat postprandiale:

afecţiuni psihice: isterie, bulimie;afecţiuni psihice: isterie, bulimie; -postprandiale tardive: stenoză pilorică-postprandiale tardive: stenoză pilorică - - conţinut în alimente ingerate cu câteva conţinut în alimente ingerate cu câteva ore/zile,ore/zile,-- parţial digerate, parţial digerate, --miros fetid, miros fetid, --vărsătura calmează durerea şi este provocată de vărsătura calmează durerea şi este provocată de

bolnav în acest scop;bolnav în acest scop;

CantitateaCantitatea

-mică şi repetată sarcina, -mică şi repetată sarcina, nevrozenevroze

-abundentă stenoza pilorică -abundentă stenoza pilorică

ConţinutulConţinutul

variabil:variabil: -alimentare: stenoza pilorică;-alimentare: stenoza pilorică; -bilioase: reflux duodeno-gastric, -bilioase: reflux duodeno-gastric,

colecistopancreatite;colecistopancreatite; -apoase: CC gastric, alcoolism, sarcină;-apoase: CC gastric, alcoolism, sarcină; -purulent: gastrite flegmonoase, abcese din -purulent: gastrite flegmonoase, abcese din

vecinătate deschise în stomac;vecinătate deschise în stomac; -fecaloide: fistule gastro-colice, ocluzia -fecaloide: fistule gastro-colice, ocluzia

intestinală;intestinală; -sânge = hematemeză: -sânge = hematemeză: -roşu ± cheaguri;-roşu ± cheaguri;

-“zaţ de cafea”;-“zaţ de cafea”;

MirosulMirosul

-acid, penetrant: boala ulceroasă;-acid, penetrant: boala ulceroasă; -fecaloid: ileus, peritonită;-fecaloid: ileus, peritonită; -indus artificial de o substanţă -indus artificial de o substanţă

odorizantă ingerată (alcool, odorizantă ingerată (alcool, insecticide, organo—fosforice, clor insecticide, organo—fosforice, clor etc.);etc.);

-amoniac în IR,-amoniac în IR, - acetonă în DZ decompensat;- acetonă în DZ decompensat;

Principalele cauze ale vărsăturilor Principalele cauze ale vărsăturilor la adulţila adulţi

Afecţiuni digestiveAfecţiuni digestive::--urgenţe abdominaleurgenţe abdominale::

-peritonite;-peritonite;-ocluzii intestinale;-ocluzii intestinale;-pancreatita acută;-pancreatita acută;-colecistita acută;-colecistita acută;

--boli digestive acute:boli digestive acute:-gastroenterite acute;-gastroenterite acute;-gastrita erozivă acută;-gastrita erozivă acută;

--boli digestive croniceboli digestive cronice::-ulcer gastric şi duodenal;-ulcer gastric şi duodenal;-stenoză pilorică;-stenoză pilorică;

-tulburări de evacuări gastrice (diabet zaharat, sclerodermie, stomac -tulburări de evacuări gastrice (diabet zaharat, sclerodermie, stomac operat);operat);

-sindrom subocluziv;-sindrom subocluziv;

Principalele cauze ale vărsăturilor Principalele cauze ale vărsăturilor la adulţila adulţi

Afecţiuni extradigestive:Afecţiuni extradigestive: -sarcină (primele 3 luni I disgravidie de I trimetrul);-sarcină (primele 3 luni I disgravidie de I trimetrul); --afecţiuni neurologice şi ORLafecţiuni neurologice şi ORL:: -HIC;-HIC; -sindroame meningeeme;-sindroame meningeeme; -migrene;-migrene; -sindromul meniere;-sindromul meniere; --boli metabolice şi endocrine:boli metabolice şi endocrine: -acidocetoză diabetică;-acidocetoză diabetică; -hiperazotemie;-hiperazotemie; -hipercalcemie;-hipercalcemie; -sindrom de hiperhidratare celulară;-sindrom de hiperhidratare celulară; insuficienţă CSR;insuficienţă CSR; --boli cardiovasculareboli cardiovasculare: IM inferior;: IM inferior; --afecţiuni psihiatriceafecţiuni psihiatrice: isterie, nevroze, anorexie mentală;: isterie, nevroze, anorexie mentală; --medicamentemedicamente: digitală, teofilină, morfină, antibiotice, citostatice;: digitală, teofilină, morfină, antibiotice, citostatice; --afecţiuni infecţioaseafecţiuni infecţioase::

HEMORAGIA DIGESTIVĂ HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂSUPERIOARĂ

HEMORAGIA DIGESTIVĂ HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂSUPERIOARĂ

HEMATEMEZA ŞI MELENA -sunt expresia HEMATEMEZA ŞI MELENA -sunt expresia exteriorizării unui HDS – pierderea de exteriorizării unui HDS – pierderea de sânge de la nivelul tractului digestiv sânge de la nivelul tractului digestiv superior;superior;

în HDS acute sângerarea se exteriorizează în HDS acute sângerarea se exteriorizează prin:prin:

-hematemeză;-hematemeză; -melenă;-melenă; -hematochezie;-hematochezie;

HematemezaHematemeza

exteriorizarea prin vărsătură a HDS;exteriorizarea prin vărsătură a HDS; -sângele vărsat: -sângele vărsat: -roşu;-roşu;

-roşu-brun cu cheaguri;-roşu-brun cu cheaguri; -“zaţ de cafea”;-“zaţ de cafea”;

-aspectul depinde de timpul de stagnare a -aspectul depinde de timpul de stagnare a sângelui din stomac;sângelui din stomac;-pentru producerea hematemezei pacientul -pentru producerea hematemezei pacientul trebuie să piardă aproximativ 1.000 ml sânge → trebuie să piardă aproximativ 1.000 ml sânge → indice de gravitate crescută al acestui simptom, indice de gravitate crescută al acestui simptom, comparativ cu melena;comparativ cu melena;

MelenaMelena

exteriorizarea prin scaun a sângelui pierdut exteriorizarea prin scaun a sângelui pierdut în cursul unei HDS, sub forma de scaune în cursul unei HDS, sub forma de scaune negre, lucioase, urât mirositoare, de negre, lucioase, urât mirositoare, de consistenţă scăzută, “ca păcura”, ca consistenţă scăzută, “ca păcura”, ca urmare a transformării Hb → Hematină;urmare a transformării Hb → Hematină;

-pentru apariţia unui scaun melenic -pentru apariţia unui scaun melenic sunt necesari 50-60 ml sânge;sunt necesari 50-60 ml sânge;

-o cantitate mai mare de sânge -o cantitate mai mare de sânge pierdut, face ca melena să dureze > 3 zile;pierdut, face ca melena să dureze > 3 zile;

HematocheziaHematochezia

pierderea de sânge, puţin sau deloc pierderea de sânge, puţin sau deloc modificat, cu exteriorizare pe cale rectală modificat, cu exteriorizare pe cale rectală sub formă de sânge roşu, nedigerat;sub formă de sânge roşu, nedigerat;

-denotă pierdere masivă > 1 l, -denotă pierdere masivă > 1 l, asociat cu un tranzit intestinal accelerat;asociat cu un tranzit intestinal accelerat;

- trebuie diferentiată de hemoragia - trebuie diferentiată de hemoragia digestiva inferioara (rectoragia) în mod digestiva inferioara (rectoragia) în mod obişnuit rectoragia reflectă o HDI;obişnuit rectoragia reflectă o HDI;

Simptomatologia în HDSSimptomatologia în HDS este determinată de gravitatea HDS (cantitatea şi este determinată de gravitatea HDS (cantitatea şi

ritmul de pierdere) ritmul de pierdere) are la bază tulburări hemodinamice (hipovolemie are la bază tulburări hemodinamice (hipovolemie

→ colaps → şoc) şi anemie acută.→ colaps → şoc) şi anemie acută. semnele clinice se instalează dacă HDS > 500 ml semnele clinice se instalează dacă HDS > 500 ml

sânge;sânge; la pacienţii vârstnici, taraţi, pierderi mici pot la pacienţii vârstnici, taraţi, pierderi mici pot

determina apariţia de simptome şi complicaţii determina apariţia de simptome şi complicaţii majore consecutiv hipoperfuziei tisulare şi majore consecutiv hipoperfuziei tisulare şi hipoxiei( crize anginoase- infarct miocardic, hipoxiei( crize anginoase- infarct miocardic, precipitarea unei insuficienţa cardiace latente, precipitarea unei insuficienţa cardiace latente, sincope-accident vascular cerebral).sincope-accident vascular cerebral).

HDS gravitateHDS gravitate În formele uşoareÎn formele uşoare: aprox. 1.000 ml sânge : aprox. 1.000 ml sânge

pierdere;pierdere;-ameţeli, astenie, tahicardie moderată; TA clino = -ameţeli, astenie, tahicardie moderată; TA clino = normală; TA orto = ↓;normală; TA orto = ↓;

În formele mediiÎn formele medii: 1-2 l sânge;: 1-2 l sânge;-puls > 100 b/minut;-puls > 100 b/minut;-TA ≤ 100 mmHg;-TA ≤ 100 mmHg;-agitaţie, transpiraţii reci, sete, paloare, lipotimii -agitaţie, transpiraţii reci, sete, paloare, lipotimii la emisia de scaun sau hematemeză;la emisia de scaun sau hematemeză;

În formele severeÎn formele severe: se pierde > 30-40 % din : se pierde > 30-40 % din volumul sângelui;volumul sângelui;

- > 2 litri/sânge → şoc hemoragic;- > 2 litri/sânge → şoc hemoragic;

Analiza sindromului HDSAnaliza sindromului HDS

parcurge următorii paşi:parcurge următorii paşi: -confirmarea HDS;-confirmarea HDS; -găsirea sediului şi cauzei -găsirea sediului şi cauzei

sângerării;sângerării; -stabilirea gravităţii;-stabilirea gravităţii;

Valoarea elementelor anamnesticeValoarea elementelor anamnestice::

- trecut ulceros sau istoric de pirozis sezonier pune problema unei - trecut ulceros sau istoric de pirozis sezonier pune problema unei sîngerări prin reactivarea bolii ulceroasesîngerări prin reactivarea bolii ulceroase

- consum cronic sau recent de aspirină sau alte antiinflamatorii - consum cronic sau recent de aspirină sau alte antiinflamatorii nesteroidiene: gastrite erozivenesteroidiene: gastrite erozive

-consum recent de alcool, preparate de fier: gastriră acută-consum recent de alcool, preparate de fier: gastriră acută - pacienţi în stare critică din secţiile de ATI: gastrită acută de - pacienţi în stare critică din secţiile de ATI: gastrită acută de

stressstress - istoric de intervenţie chirurgicală pe stomac: gastrita bontului, - istoric de intervenţie chirurgicală pe stomac: gastrita bontului,

neoplasm al bontului gastricneoplasm al bontului gastric - istoric de disfagie şi pirozis: esofagită de reflux în stadiu - istoric de disfagie şi pirozis: esofagită de reflux în stadiu

avansat( ulceraţii esofagiene , hemoragii)avansat( ulceraţii esofagiene , hemoragii) -sindrom emetizant: sindrom Mallory-Weiss-sindrom emetizant: sindrom Mallory-Weiss - pacient vârstnic peste 60 ani: angiodisplazii cu localizare diversă - pacient vârstnic peste 60 ani: angiodisplazii cu localizare diversă

la nivelul oricărui segment al tubului digestivla nivelul oricărui segment al tubului digestiv -proceduri recente diagnostice sau terapeutice hepatice( PBH, -proceduri recente diagnostice sau terapeutice hepatice( PBH,

ERCP, palsarea de endoproteze în CBP): hemobilie exteriorizată ERCP, palsarea de endoproteze în CBP): hemobilie exteriorizată prin melenăprin melenă

- istoric de hepatită( virală, toxică, etc.),consum cronic de alcool: - istoric de hepatită( virală, toxică, etc.),consum cronic de alcool: HDS în cadrul unei ciroze hepatice( variceală sau nonvaricealăHDS în cadrul unei ciroze hepatice( variceală sau nonvariceală

Valoarea examenul obiectiv al Valoarea examenul obiectiv al pacientului cu HDSpacientului cu HDS

Furnizează informaţii în funcţie de gravitatea HDS şi fondul Furnizează informaţii în funcţie de gravitatea HDS şi fondul patologic pe care acesta apare;patologic pe care acesta apare;

-prezenţa stigmatelor insuficienţei hepatice( eritroză -prezenţa stigmatelor insuficienţei hepatice( eritroză palmo-plantară, angiom stelat, ginecomastie),hepato-palmo-plantară, angiom stelat, ginecomastie),hepato-splenomegalie, eventual icter, ascită cu circulaţie colaterală splenomegalie, eventual icter, ascită cu circulaţie colaterală : ciroză hepatică: ciroză hepatică

-sensibilitate la palpare în epigastru şi zona -sensibilitate la palpare în epigastru şi zona duodenală: boală ulceroasăduodenală: boală ulceroasă

-malformaţii vasculare cutaneo-mucoase: -malformaţii vasculare cutaneo-mucoase: teleangiectazia ereditară Rendu-Ossler-Webefteleangiectazia ereditară Rendu-Ossler-Webef

-icter recent instalat, hepatomegalie -icter recent instalat, hepatomegalie dureroasă: hemobiliedureroasă: hemobilie

- pigmentarea buzelor şi-a regiunii periorale: - pigmentarea buzelor şi-a regiunii periorale: suspiciune de sindrom Peutz-Jeghers caracterizat prin suspiciune de sindrom Peutz-Jeghers caracterizat prin polipoză gastrică şi intestinalăpolipoză gastrică şi intestinală

Factorii de gravitate în HDSFactorii de gravitate în HDS

-vârsta peste 60 ani;-vârsta peste 60 ani; -hematemeza;-hematemeza; -recurenţa hemoragiei (primele 48 -recurenţa hemoragiei (primele 48

ore);ore); -ciroza hepatică cu VE;-ciroza hepatică cu VE; -boli asociate severe: insuficienţa cardio--boli asociate severe: insuficienţa cardio-

respiratorie, hepatică, renală, neoplasme;respiratorie, hepatică, renală, neoplasme; -prezenţa la endoscopie a semnelor -prezenţa la endoscopie a semnelor

de de HDS activăHDS activă

Cauzele HDSCauzele HDS

I. I. HDS nonvaricealeHDS nonvariceale: -esofag,: -esofag, -stomac;-stomac; -duoden;-duoden;

-esofagitele;-esofagitele;-ulcerul gastro-duodenal activ;-ulcerul gastro-duodenal activ;-gastrita erozivă/duodenita erozivă: -AINS;-gastrita erozivă/duodenita erozivă: -AINS;

-leziuni de stres;-leziuni de stres; -alcoolice;-alcoolice;

-sindromul Mallory-Weiss;-sindromul Mallory-Weiss;-tumori maligne (cancer esofagian, gastric);-tumori maligne (cancer esofagian, gastric);-tumori benigne;-tumori benigne;-hemangioame;-hemangioame;-malformaţii vasculare = angiodisplazii;-malformaţii vasculare = angiodisplazii;

II. II. HDS varicealeHDS variceale

-esofagiene = frecvente;-esofagiene = frecvente;-gastrice; -gastrice; -duodenale -duodenale

Factorul de risc numărul 1 în Factorul de risc numărul 1 în dezvoltarea varicelor eso-gastrice dezvoltarea varicelor eso-gastrice este creşterea presiunii HPVG peste este creşterea presiunii HPVG peste 10 mmHg. 10 mmHg.

Odată apărute , varicele eso-gastrice Odată apărute , varicele eso-gastrice evoluează în timp. evoluează în timp.

FACTORII DE RISC PRIVIND FACTORII DE RISC PRIVIND SÂNGERAREA VARICEALĂ:SÂNGERAREA VARICEALĂ:

DIMENSIUNEA VARICELORDIMENSIUNEA VARICELOR PREZENŢA” RED SIGN ”PREZENŢA” RED SIGN ” GRADUL INSUFICIENŢEI GRADUL INSUFICIENŢEI

HEPATOCELULAREHEPATOCELULARE

HEMORAGIA DIGESTIVĂ HEMORAGIA DIGESTIVĂ INFERIOARĂINFERIOARĂ

HEMORAGIA DIGESTIVĂ HEMORAGIA DIGESTIVĂ INFERIOARĂINFERIOARĂ

- Se exteriorizează prin rectoragie (se impune - Se exteriorizează prin rectoragie (se impune diagnosticul diferenţial cu hematochezia din diagnosticul diferenţial cu hematochezia din HDS);HDS);

- există posibilitatea apariţiei melenei şi în HDI dacă - există posibilitatea apariţiei melenei şi în HDI dacă sângerarea s-a produs în intestinul subţire şi sângerarea s-a produs în intestinul subţire şi tranzitul intestinal a fost suficient de lung ca să tranzitul intestinal a fost suficient de lung ca să permită o digestie parţială a sângelui eliminat;permită o digestie parţială a sângelui eliminat;

-culoarea şi aspectul sângelui pierdut = indicator -culoarea şi aspectul sângelui pierdut = indicator bun al localizării sursei:bun al localizării sursei:

-roşu deschis în sângerările rectale;-roşu deschis în sângerările rectale; -cu cheaguri, brun, în cele ale colonului drept -cu cheaguri, brun, în cele ale colonului drept

sau transvers;sau transvers;

Simptome de acompaniament în Simptome de acompaniament în HDIHDI

-dureri la defecaţie + HDI → rectoragii, fisuri -dureri la defecaţie + HDI → rectoragii, fisuri anale, hemoroizi trombozaţi, ulceraţii rectale;anale, hemoroizi trombozaţi, ulceraţii rectale;

-diaree concomitentă cu sângerare → boală -diaree concomitentă cu sângerare → boală inflamatorie a colonului (b.Crohn, CU);inflamatorie a colonului (b.Crohn, CU);

-HDI precedată de dureri abdominale -HDI precedată de dureri abdominale postprandiale → colită ischemică;postprandiale → colită ischemică;

-sângerarea masivă neînsoţită de alte simtpme: -sângerarea masivă neînsoţită de alte simtpme: hemoragii din diverticuloză, angiodisplazii, hemoragii din diverticuloză, angiodisplazii, diverticulul Meckel;diverticulul Meckel;

-HTP → sângerări masive prin ruptură -HTP → sângerări masive prin ruptură hemoroidală;hemoroidală;

Evaluarea iniţială în hemoragia Evaluarea iniţială în hemoragia acută gastro-intestinalăacută gastro-intestinală

Implică aprecierea pe criterii clinice a importanţei hemoragiei, Implică aprecierea pe criterii clinice a importanţei hemoragiei, reflectată de :reflectată de :

- semne vitale posturale (FC, TA în clino şi ortostatism),- semne vitale posturale (FC, TA în clino şi ortostatism), - paloare sclerotegumentară, - paloare sclerotegumentară, -senzaţie de sete,-senzaţie de sete, - diureza- diureza - frecvenţa hematemezei şi/ sau melenei- frecvenţa hematemezei şi/ sau melenei - valoarea constantelor hematologice : hemoglobină, - valoarea constantelor hematologice : hemoglobină,

hematocrit, monitorizate în dinamică.hematocrit, monitorizate în dinamică. Gradul sângerării iniţiale reprezintă unul dintre cei mai fideli Gradul sângerării iniţiale reprezintă unul dintre cei mai fideli

indicatori clinici ai indicaţiei endoscopiei de urgenţă, ştiut indicatori clinici ai indicaţiei endoscopiei de urgenţă, ştiut fiind faptul că o sângerare iniţială mare reprezintă un factor fiind faptul că o sângerare iniţială mare reprezintă un factor de risc al recurenţei hemoragiei în următoarele ore sau zile.de risc al recurenţei hemoragiei în următoarele ore sau zile.

HERNIA HERNIA HIATALĂHIATALĂ

SINDROMUL MALLORY WEISSSINDROMUL MALLORY WEISS

ESOFAGITĂ HEMORAGICĂESOFAGITĂ HEMORAGICĂ

ULCER ESOFAGIAN ULCER ESOFAGIAN HEMORAGICHEMORAGIC

ESOFAG BARRETTESOFAG BARRETT

ADENOCARCINOM ÎN ADENOCARCINOM ÎN ESOFAGUL BARRETTESOFAGUL BARRETT

VARICE ESOFAGIENEVARICE ESOFAGIENE

GASTRITĂ HEMORAGICĂGASTRITĂ HEMORAGICĂ

ULCER GASTRIC HEMORAGICULCER GASTRIC HEMORAGIC

ULCER DUODENAL HEMORAGICULCER DUODENAL HEMORAGIC

HEMOBILIEHEMOBILIE

ANGIODISPLAZIE -ANGIODISPLAZIE -CAPSULOENDOSCOPIECAPSULOENDOSCOPIE

COLITA ULCEROASĂCOLITA ULCEROASĂ

DIVERTICUL COLON DIVERTICUL COLON HEMORAGICHEMORAGIC

ANGIODISPLAZIE DE COLON ANGIODISPLAZIE DE COLON HEMORAGICĂHEMORAGICĂ

ULCERUL COLONIC DIEULAFOYULCERUL COLONIC DIEULAFOY

HEMOROIZI INTERNI HEMOROIZI INTERNI HEMORAGICIHEMORAGICI

ADENOCARCINOM DE COLONADENOCARCINOM DE COLON