comertul electronic in romania

7/18/2019 Comertul Electronic in Romania

http://slidepdf.com/reader/full/comertul-electronic-in-romania-56d69bb3190a3 1/5

1.1. Internetul - Suport de desfasurare a afacerilor pentru comertul

electronic

Este de ajuns a arunca doar o scurtă privire asupra acestui început de mileniu pentru a

observa rolul din ce în ce mai mare pe care îl deţine informaţia (este foarte cunoscută expresia "A

cunoaşte înseamnă a fi puternic"), mass-media şi, implicit, relativ noua tehnologie a Internetului.

Mulţi dintre noi au auzit şi aud tot mai mult despre această nouă tehnologie iar veştile "trâmbiţate"

acum la început de drum sunt în mare parte pline de optimism şi speranţă. Ce putem spune cu

siguranţă este că odată integrat în vieţile noastre Internetul nu va mai dispărea. Dimpotrivă, locul

deţinut de el în viaţa societăţii noastre va creşte, şi aceasta deoarece el promite să înlocuiască o bună

gamă de activităţi umane. Societatea spre care ne îndreptăm este sau va fi Societatea Informaţională

– Societatea Cunoaşterii. Acestei societăţi în continuă formare îi este proprie o economie mult

schimbată faţă de cea actuală, denumită „noua economie”. Din diferite motive, noua economie seidentifică în limbajul curent cu „economia bazată pe internet ” şi de aceea mai este denumită

„digital economy”, „network economy” sau „e-economy”.

Internetul a devenit un canal de comerţ cu o putere incontestabilă în a facilita şi a creşte

vânzările unei game din ce în ce mai largi de produse şi servicii. Într-un raport recent al firmei

Ernst&Young se arăta că peste 32% din consumatorii cărora Internetul le este accesibil îl utilizează

şi pentru cumpărături.

Este cert că Internet-ul a intrat cu succes în viaţa de zi cu zi. Datorită lui se poate vorbi astăzide economie digitală, afaceri electronice, comerţ şi licitaţii pe Internet etc. Sunt termeni noi care

reflectă evoluţia vieţii umane şi care reprezintă implementările vechilor modele în formate noi şi

rapide, adaptate omului modern1.

Fig. 1: Grad de utilizare a Internetului in tarile Europene

1 Stanciu Timofte Carmen, Baze de date pentru comerţul electronic pe Internet , editura Oscar Print, Bucureşti, 2002



1.2. Comerţul electronic. Definiţie si clasificare

Brusca apariţie şi avântul comerţului electronic schimbă lumea afacerilor, ameninţând

existenţa nu mai a unor firme ci a întregi industrii. Unele industrii au fost obligate la restructurări

puternice în timp ce alte noi afaceri şi alte căi de a conduce vechile afaceri se dezvoltă. Acest nou

mediu de afaceri este în acelaşi timp înspăimântător ca şi ofertant de noi oportunităţi. Comerţul Electronic este practica de a vinde şi cumpăra produse şi servicii prin Internet,

utilizând tehnologii cum ar fi Web-ul, schimbul electronic de date, email, transferuri electronice, şi

“smart cards”. Comerţul electronic global a luat o amploare deosebită în ultimii ani. După O’Reilly

& Associates, accesul la Internet al afacerilor din lumea întreagă va creşte la 8 milioane în anul

2001. Această creştere, cuplată cu schimbările rapide din tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor,

are un impact profund asupra afacerilor şi a locurilor de muncă. Din ce în ce mai mult, folosirea

comerţului electronic devine o condiţie de comerţ pentru industrie şi este imperativă pentru toateindustriile care vor să se menţină în top.

Cele mai răspândite forme de comerţ electronic sunt2:

Business to Business – comerciant către alt comerciant;

Business to Consumer – comerciant către consumator;

Business to Government – diverse firme licitează pentru programe guvernamentale;

Consumer to Consumer – consumatorii vând altor consumatori prin intermediul unor

site-uri de licitaţii.*

Comerţul electronic reprezintă un schimb electronic de informaţii între o entitate

comerciala şi clienţii săi, constitutind una din cele mai vizibile faţete ale afacerilor electronice.

Altfel spus, comerţul electronic reprezintă vânzarea şi comercializarea bunurilor şi

serviciilor prin intermediul tehnologiilor oferite de Internet.

Beneficiile comerţului electronic rezidă în următoarele caracteristici3:

este convenabil, site-urile fiind operaţionale 24 de ore pe zi, 7 zile pe

săptămână; asigură costuri interne mici, comerţul electronic eliminând interacţiunea dintre

cumpărător şi intermediarii tranzacţiei;

oferă costuri scăzute de procesare a tranzacţiilor, metoda de plată

electronică fiind mai puţin costisitoare decât modul de plată prin monetar;

facilitează o creştere substanţială a vitezei procesului de vânzare.

Companiile de e-commerce recepţionează veniturile mai rapid decât în

2 Patriche, Dumitru, Bazele comertului, Editura Economica, Bucuresti, 1999, pag.1163 Dinu, Vasile articol, Comertul electronic - o noua oportunitate de crestere a competitivitatii, Amfiteatrul Economic,nr.21, febr. 2007, pag 5-6



sistemul tradiţional;

reducerea erorilor, procesarea automată producând mai puţine erori decât

procesul de vânzare tradiţional;

spaţiul nelimitat, site-urile de e-commerce putând oferi un număr nelimitat

de bunuri şi servicii; prezenţă globală crescută, compania putând fi accesată teoretic de

posibilii clienţi din orice colţ al lumii;

disponobilitatea informaţiilor despre clienţi: posibilitatea de a studia

preferinţele unui client individual sau ale unui grup specific de clienţi, de a

modela afacerea după dorinţele clientului sau de a schimba ra poarte

analitice privind clientela - cea mai bună interacţiune cu clientul.

1.3. Promovarea unui mediu de afaceri favorabil

O altă problemă ridicată de Uniunea Europeană se referă la răspândirea adoptării comerţului

electronic de către consumatori, afacerişti, şi administraţiile publice. Încrederea consumatorilor şi

afaceriştilor trebuie crescută. Administraţiile locale au un rol important în adoptarea unei atitudini

favorabile faţă de comerţul electronic.

1.3.1. Consumatori: câştigarea încrederii

Consumatorii au mult de câştigat de pe urma comerţului electronic când cumpără bunuri şi

servicii din propriile lor case: posibilitate lărgită de alegere, informaţie uşor de cules şi pe înţelesul

tuturor, şi preţuri mai scăzute.

Consumatorii trebuie să aibă încredere în procesul de comerţ electronic. Încrederea în

tehnologia sigură folosită de comerţul electronic trebuie completată de încrederea psihologică.

Încrederea poate fi câştigată prin publicitate de calitate, prin rapoarte comparative sau prin

intr oducerea unor noi servicii ale unor instituţii de încredere precum băncile, companiile de cărţi decredit sau operatorii de reţea.

Încrederea poate fi de asemenea crescută prin creşterea transparenţei tranzacţiilor (de

exemplu, grija pentru identitatea, or iginea şi obligaţiile comerciantului), minimizând informaţiile

despre datele personale ale consumatorului, şi făcând clar statutul legal al fiecărei informaţii date.

Industria poate, de asemenea, creşte nivelul de încredere prin adoptarea de coduri de conduită. Ideal

ar fi ca aceste coduri de conduită să fie aplicate la un nivel global european pentru a câştiga acceptul

unanim al consumatorilor şi afaceriştilor şi a evita crearea de noi bariere.



1.3.2. Afaceri: încurajarea practici i celei mai bune

Afacerile mici trebuie să înţeleagă beneficiile potenţiale rezultate din comerţul electronic în

termeni de reducere a costurilor, deschiderea de pieţe noi şi oportunităţi pentru noi produse şi

servicii. Toate acestea se vor realiza treptat prin programul pilot al Comisiei de Comerţ iniţiat în

anul 2000. Acesta va implica camere de comerţ, grupuri industriale la nivel local, naţional şieuropean, asociaţii de promovare a tehnologiei, precum şi programe de parteneriat.

Proiectele pilot pot fi proiectate, de exemplu, pentru a testa inovaţiile în afaceri şi a examina

compatibilitatea lor cu mediile legale şi fiscale existente. Pot de asemenea contribui la analizarea

schimbărilor structurale din interiorul sectoarelor şi a impactului asupra numărului de angajări.

Proiectele pilot dezvoltă în general modele de afaceri care iau în considerare caracterul

multicultural al Europei şi preferinţele particulare ale consumatorilor şi afaceriştilor europeni.

Comisia va încuraja programele pilot cele mai bune şi va lua decizii pentru promovareainovaţiilor în afaceri în cât mai multe sectoare ale pieţei, precum comerţul cu amănuntul, comerţul

alimentar, inginerie electro-mecanică, pantofi, textile, publicistică şi turism. Comisia încurajează

iniţiativele sectorului privat în stimularea pieţei "afacere la afacere" (business-to-business).

1.3.3. Administraţiile publice: promovarea unui sector mai activ

Sectorul public deţine un rol important în promovarea comerţului electronic. Formalităţile şi

cerinţele administrative, precum şi serviciile asigurate de sectorul privat formează o parte din

afacerile de zi cu zi. 70% din datele cu care lucrează administraţiile îşi au originea în industrie. Arii

în care s-ar putea aplica ajutorul electronic includ taxele, securitatea socială, serviciile de angajare,

regiştrii publici, etc. Poate exista nevoia de schimbări organizatorice în vederea introducerii efective

a comerţului electronic în relaţiile afaceri – administraţie publică. Comisia va lansa iniţiative

bancare (studii, proiecte pilot) cu scopul de a învăţa din experienţa practică a administraţiilor

publice şi pentru a identifica cerinţele europene specifice, inclusiv cerinţe pentru interoperabilitate

la nivel european.

1.3.4. Punerea comerţului electronic în serviciul cetăţenilor

Comerţul electronic este Societatea Informaţională în practică. Oricum, aşa cum a subliniat

Forumul Societăţii Informatice ( Information Society Forum) în primul său raport anual, “nici

oamenii noştri, nici instituţiile şi nici majoritatea companiilor noastre nu sunt cu adevărat pregătiţi

pentru noile tehnologii”. Forumul a subliniat nevoia pentru o educaţie mai bună în utilizarea noii

tehnologii, alături de alte subiecte cheie precum asumarea responsabilităţii de către guvern şi

autorităţile publice. Consumatorii vor trebui să devină familiari cu tehnologia informaţiei în vederea

comunicării şi comandării electronice de bunuri ş servicii. Bazele acestea ar trebui stabilite încă din



clasele primare şi gimnaziale. Angajaţii şi managerii ar trebui să se obişnuiască să facă afaceri

internaţional decât într -o piaţă naţională sau regională. Aceştia vor trebui să înveţe mereu, să fie

mereu la zi cu toate noutăţile. Precum Forumul s-a exprimat clar, Societatea Informaţională va fi o

Societate în Continuă Învăţare.

De asemenea, va fi iniţiat un Program de Euromanagement pentru a promova o înţelegeremai bună a comerţului electronic.

În final, Forumul Societăţii Informatice a subliniat necesitatea implicării publicului şi a

participării în masă în vederea dezvoltării Societăţii Informatice, a evitării riscului creării claselor

informatice have-nots şi want-nots. În timp ce Comisia aşteaptă ca, comerţul electronic să aibă un

impact mare asupra afacerilor, instituţiilor şi asupra propriilor noastre vieţi in calitate de

consumatori sau angajaţi, nu este evident cum anume comerţul electronic se va dezvolta şi ar trebui

să se dezvolte în Europa. În acest context, Comisia încurajează colaborarea la nivel european dintreindustrie şi grupuri de consumatori pentru stimularea dialogului necesar şi asigurarea implementării

acţiunilor acestei iniţiative. Ca parte a acestei iniţiative, Comisia va stimula activ dezbaterea publică

asupra comerţului electronic în Europa.

Contributia comertului electronic în ajutorul vânzarii

comertul electronic in romania

Documents