Comertul electronic si internetulTotul despre site-uri

Rareori site-urile sunt de un anumit tip; de cele mai multe oriacestea sunt alcatuite din sub-site-uri carora le sunt caracteristiceelemente diferite – de exemplu in site-ul unei companii mari, site-ulprezinta atat un sub-site de prezentare cat si unul pur comercial, decinu se poate face incadrarea lui intr-o anumita categorie .

Avantajul Web-ului, ca mediu, este dat de posibilitatea de aavea o prezenta in cadrul acestui mediu, cu costuri minime si demulte ori cu rezultate demne de luat in seama; daca situatia nu ar fifost aceasta, in mod clar nu am asista la o crestere a numarului siteurilorde Web. Prezenta pe Web, de cele mai multe ori, esteoglindirea dorintelor si a nevoilor anumitor organizatii si persoanefizice de a se face cunoscute.

Avand in vedere ca nevoile difera, fiecare site de Web seevidentiaza prin scopul pentru care a fost conceput. Astfel, site-urilepot fi: comerciale, informationale, de navigare, artistice, personale,distractive.

Site-urile comercialeSite-urile comerciale sunt acele site-uri construite in principalpentru a sprijini o organizatie din punct de vedere al activitatii saleeconomice.

In general, audienta acestor site-uri este impartita in mai multecategorii:_ clientii curenti si potentiali ai organizatiei;_ investitorii potentiali si curenti ai organizatiei;_ potentialii angajati si terte parti, cum ar fi presa sicompetitorii.

Avand in vedere aceasta audienta variata, scopul pentru careun site comercial a fost creat poate fi unul dintre cele prezentate maijos, dar, de cele mai multe ori, site-ul raspunde mai multor nevoi,deci scopul este combinat.

_ Distributia de informatii – site-ul este utilizat pentru aprezenta informatii despre produsele si serviciile furnizate deorganizatie; alte informatii sunt cele de contact, altele decat prinintermediul Web-ului;_ Suport tehnic – parti ale site-ului pot fi construite in asafel incat sa furnizeze informatii care sa fie de ajutor clientilor in ceeace priveste utilizarea corecta a produselor si serviciilor asigurate deorganizatie;_ Relatiile cu investitorii – o companie care cautainvestitori externi poate construi un site sau o sectiune a unui sitepentru a prezenta informatii privind situatia financiara curenta cat sioportunitatile pentru investitii;_ Relatii publice – multe organizatii utilizeaza site-ul deWeb pentru a distribui informatii utile societatii, in general, dar sipentru presa;_ Recrutare de personal – un site prezinta de multe oriinformatii privind oportunitati de angajare;_ Comert electronic – un numar din ce in ce mai mare de

site-uri Web permit vizitatorilor – consumatori finali, parteneri deafaceri etc. – desfasurarea de acte comercialeon-line.

Plecand de la premisa ca scopul principal al oricarui sitecomercial este de a satisface nevoile utilizatorilor intr-un mod in carecompania are de castigat direct sau indirect, prezentarea informatiilorse face pentru a-i convinge pe utilizatori sa achizitioneze un produssau un serviciu al companiei.Indiferent daca metoda este directa (prin incercarea de a-lconvinge pe potentialul cumparator) sau indirecta (prin construireaunei relatii reciproc avantajoase intre organizatie si potentialulclient), rezultatul final asteptat este intotdeauna acelasi: incurajareacomertului.

Aceste site-uri sunt similare site-urilor informationale in ceeace priveste modul de prezentare, dar scopul difera semnificativ – tintain cazul site-urilor comerciale este aceea de a obtine veniturimateriale in urma unor tranzactii.In acest sens, elementele similare in ceea ce privestesite-urile comerciale si cele informationale sunt cele legate deprezentarea informatiilor legate de firma sau organizatia in sine,principala diferenta constand in faptul ca site-urile comercialeprezinta un sub-site specific, al carui scop este desfasurareatranzactiilor.Prin aceste site-uri se pot tranzactiona atat bunuri cat siservicii, in functie de tipul organizatiei, dar sistemul este similar:plata se face prin transfer bancar sau prin carte de credit.Principiile de design prezentate in cazul site-urilorinformationale se aplica si in cazul site-urilor comerciale, dar in plusapar principii referitoare in special la site-urile/sub-site-urilecomerciale:

_ In ceea ce priveste tranzactiile, utilizatorului nu trebuiesa i se ceara decat datele de identificare necesare;_ In cazul in care se cer mai multe date, este bine cautilizatorului sa ii fie prezentate motivele;_ Trebuie date explicatii privitoare la toti pasii pe careutilizatorul ii face pentru finalizarea tranzactiei;_ Pe fiecare pagina trebuie prezentate (in mod traditional)link-uri de intoarcere la punctul de plecare;_ Fundalul paginii in cadrul careia se gasesc elementelenecesare tranzactiilor si culoarea elementelor tiparite trebuie aleseastfel incat vizibilitatea sa fie maxima;_ Tiparirea datelor pe care le introduce utilizatorul trebuiesa se faca cu fonturi a caror culoare sa fie usor de identificat pefundal, pentru ca erorile sa fie observate mai usor.5.2 Site-urile informationaleSite-urile informationale sunt diferite de cele comunitare prinscopul principal al distributiei informatiei. Site-urile guvernamentale,educationale, ale organizatiilor nonprofit, ale grupurilor religioaseetc. sunt considerate ca fiind informationale.

Desi, de multe ori, aceste site-uri sunt bazate pe ratiunicomerciale, scopul lor principal este de a informa, fara sa aiba caefect realizarea unei tranzactii.Identificarea clara a utilizatorilor unui site informational estedificila, deoarece depinde foarte mult de tipul informatiilor furnizate,dar vizitatorii sunt, in general, cei interesati in obtinerea si utilizareainformatiilor prezentate.

Scopul site-urilor informationale variaza semnificativ. Site-uldin cadrul unei universitati, dedicat unei anumite materii, poate aveaca scop instruirea vizitatorilor in domeniul respectiv (matematica,istorie antica, geografie etc.), site-ul informational al unei gruparisociale, religioase sau politice poate avea ca tinta convingereautilizatorilor de a face donatii, respectiv de a deveni membri. Siteurilecare prezinta stiri au ca tinta primara informarea utilizatorilorcu privire la evenimente curente – astfel de site-uri sunt cele carecontin un ziar sau o revista pe care utilizatorul prefera sa o citeascaon-line.

Site-urile guvernamentale pot prezenta modificarile aduse unorlegi, pot incerca sa-i convinga pe vizitatori sa voteze intr-un anumitmod – la fel ca si site-urile unor grupari politice, care isi pot prezentaprogramul sau alte elemente necesare pentru atragerea de noi membri.Desi site-urile comerciale si cele informationale sunt similarein anumite privinte, principala diferenta intre acestea o constituiefaptul ca site-urile comerciale au la baza ratiuni economice, pe candcele informationale nu au o tinta financiara (uneori se bazeaza totusipe anumite elemente comerciale).

Identificarea acestor site-uri se poate face foarte usor si dinadresa URL pe care o au – dupa numele severului, extensia prezintatipul site-ului. 

Avand in vedere ca scopul principal al acestor site-uri esteacela de a transmite informatii, pentru ca acestea sa poata fireceptionate de utilizatori, trebuie sa fie prezentate intr-un mod carefaciliteaza perceperea lor; in plus, si culorile trebuie judicios utilizatepentru a evita o incarcare excesiva a imaginii, si pentru a nu creaconfuzii.

O situatie diferita apare insa in cazul site-urilor informationaleapartinand unor organe de presa, care prezinta de fapt paginile unuiziar sau ale unei reviste. Chiar daca pagina Web este foarte incarcata,textul nu foarte vizibil, combinatiile de culori nu intotdeaunapotrivite, iar spatiile albe, care trebuie sa caracterizeze oricedocument Web indiferent de natura lui, aproape inexistente, dacapublicatia respectiva are un anumit layout sau anumite caracteristicicare il diferentiaza de celelalte – colorit, prezentarea textului etc. –pagina de Web va fi construita ca reflectare a paginii publicatieirespective.

De cele mai multe ori site-ul de Web (structura sa) reflectaorganizatia in sine si, de aceea, paginile site-ului pot transmitesuccesul acesteia. In acest sens, in functie de natura organizatiei,paginile site-ului vor fi mai mult sau mai putin organizate, ceea cepoate denota si un anumit nivel de seriozitate.

Se pot stabili si aici cateva principii de design, de care estebine sa se tina cont in designul site-urilor de Web informationale,astfel incat paginile acestor site-uri sa nu constituie o piedica pentruutilizator in ceea ce priveste identificarea informatiilor de care arenevoie:_ Logo-ul organizatiei trebuie sa fie prezent pe toatepaginile site-ului si de preferat in acelasi loc, pentru a indica locatiasi faptul ca utilizatorul nu a parasit site-ul;_ Avand in vedere ca scopul principal al acestorsite-uri este distribuirea informatiilor, prezentarea trebuie facutaastfel incat acestea sa fie usor de identificat;

_ Este bine ca elementele prezentate in pagina sa nu fieprea stilizate, deoarece utilizatorii ar putea avea impresia ca seacorda mai multa importanta prezentarii decat continutului;_ In acelasi sens, elementele nu trebuie sa fie lipsite deoriginalitate;_ Continutul efectiv este de preferat sa fie scris cu fonturinegre pe fundal de culoare alba, dar se pot utiliza si alte combinatiiatata timp cat acestea nu scad nivelul de utilizare a site-ului;_ Butoanele de navigare prezente nu trebuie sa fieneconcordante, ca stil, cu stilul si natura organizatiei careia iiapartine site-ul;_ In ceea ce priveste link-urile textuale simple, este depreferat ca acestea sa fie prezentate in modul traditional din punct devedere al coloritului;_ Pentru ca informatiile sa fie evidente, se poate alegeprezentarea acestora in bloc sau sub forma de coloane, dar aliniereaeste de preferat sa se faca la stanga;_ In functie de natura site-ului se pot utiliza si elementeanimate, desi este de preferat ca acestea sa aiba si un scop precis, deexemplu sa constituie butoane de navigare sau sa prezinte imaginicaracteristice organizatiei etc.5.3 Site-urile navigationale (sau de navigare)Acestui tip de site ii este caracteristica utilizarea ca uninstrument care sa ii faciliteze utilizatorului navigarea pe Internet.Acestea se mai numesc si site-uri portal (asa cum sunt Yahoo!, MSNetc.)Site-ul portal reprezinta punctul de pornire pentru navigareaon-line si are rol si in identificarea informatiilor necesareutilizatorului. Aceste site-uri furnizeaza o cantitate foarte mare de informatii pentru a acoperi cat mai multe dintre nevoile potentiale aleutilizatorilor si astfel sa ii convinga sa nu paraseasca site-ul sau sa ilreviziteze.

Aceste site-uri au ca rol principal asistarea utilizatorului inidentificarea informatiilor de care acesta are nevoie, indiferent dacasunt informatii singulare sau elemente prezentate intr-un anumitsite/sub-site. Cele mai multe dintre acestea, la accesare, prezinta opagina incarcata la prima vedere, cu foarte multe link-uri si de multeori cu bannere publicitare – cum sunt www.yahoo.com,www.msn.com, www.lycos.com etc. – dar sunt si pagini carora le estecaracteristica o fereastra pentru tastare si butoane de cautare simplasau avansata (aprofundata) – cum este de exemplu www.google.com.In functie de preferinte, utilizatorii pot alege un site sau altul,dar de obicei alegerea depinde si de nivelul de experienta alutilizatorului: cei fara experienta prefera site-uri cum este Yahoo!,pentru multitudinea de optiuni pe care le au referitor la destinatiileposibile. Mai mult, in astfel de site-uri, sortarea este facuta deja dupaanumite criterii, rezultatele fiind prezentate sub forma link-uriloramintite.

Indiferent de tipul site-ului navigational – cu sortare initialarealizata sau nu – este foarte important ca elementele din pagina safie vizibile, in acest sens avand un rol foarte important culorileutilizate si modul de prezentare a textului. In site-urile analizate s-au observat urmatoarele:

_ Fundalul paginilor de navigare are de obicei culoarea alba;_ In partea de sus a paginii de intrare sunt de cele mai multeori butoane de navigare prestabilite, a caror accesare il va trimite pe

utilizator in zone prestabilite (mail, chat etc);_ In cazul butoanelor (link-uri stilizate) se utilizeaza maimulte culori care le diferentiaza de restul paginii;_ Daca pagina de navigare nu are elemente (sortari initiale)prestabilite, ci numai o zona de tastare a criteriului de cautare,scrierea criteriului se face cu caractere de culoare neagra;_ Link-urile sunt prezentate cu albastru daca nu au fostaccesate; in momentul accesarii culoarea se schimba, iar dupavizitarea acelui link culoarea se schimba in mov;_ In cazul paginilor cu butoane prestabilite, acestea suntde obicei pozitionate in partea de sus a paginii, aliniate;_ Sortarile initiale care apar in unele pagini sunt organizatein coloane – de obicei doua – cu alinierea la stanga;_ Rezultatele cautarii sunt trecute sub forma de link-uriaccesibile, iar in plus este prezentat pe scurt continutullink-urilor;_ Rezultatele cautarii sunt trecute sub forma de lista, cualinierea la stanga;_ Din elementele prezentate mai sus, reies mai multeprincipii care conduc la realizarea unor pagini navigationale desucces:_ Paginile nu trebuie sa fie incarcate, ceea ce ar putea creadificultati utilizatorului in ceea ce priveste identificarea elementelorprezentate;_ Fundalul paginilor este de preferat sa fie alb, astfel incatelementele de text sa fie vizibile;_ In ceea ce priveste link-urile, acestea nu trebuie prezentateintr-un mod diferit de cel traditional (din punct de vedere coloristic),fapt care ar putea crea confuzii, in special pentru utilizatorii novici;_ Este bine ca textul sa fie prezentat cu alinierea la stanga sicat mai rar pentru a putea fi citit cu usurinta;_ Este de preferat sa existe spatiu suficient intre link-uripentru ca utilizatorii sa le identifice in mod clar.

  Site-urile distractiveAceste site-uri sunt in general comerciale, dar constituie un tipaparte. Scopul principal este acela de a-l distra pe utilizator, decipractic vand buna dispozitie, experiente distractive, placute. Chiardaca site-urile comerciale – cum sunt cele de comert electronic –functioneaza intr-un asemenea mod incat sa ofere vizitatorului(cumparatorului de multe ori) experiente placute care sa asigurereintoarcerea acestuia la site, buna dispozitie constituie o tintasecundara

Crearea unei experiente placute - pentru acest tip de site-uri -nu este usor de realizat atunci cand experienta respectiva nu aducenimic nou, nu creeaza senzatii noi.* Un site prin care se vand articole vestimentare poate avea o tema centrala cum ar fiexcursiile in locuri exotice, prezentand anumite informatii textuale sau grafice; principalulscop este acela de a vinde, iar celelalte elemente prezentate in site nu sunt acolo decatpentru a servi acestui scop; astfel, daca produsele nu se vand, site-ul nu este bun.

Astfel, site-urile de Web, construite pentru a oferi experienteplacute, de cele mai multe ori trebuie sa iasa din tipare pentruatingerea acestui scop, deci pentru a avea succes: premisa in acestsens trebuie sa fie aceea ca de cele mai multe ori elementul surprizaeste mai folositor decat consistenta si utilizarea corecta a elementelor

de design.

Aceste site-uri sunt de fapt site-uri de tip comercial, care nuintrunesc toate elementele caracteristice ale acestora. In general, ceeace se comercializeaza in cadrul acestor site-uri este chiar bunadispozitie, consumatorii in acest caz fiind aceia care sunt conectati laastfel de site-uri. Asemenea site-uri sunt cele de chat, cele in care deexemplu utilizatorii pot juca diferite jocuri, vizualiza evenimenteerotice etc. Datorita numarului mare de utilizatori, in cadrul acestorasunt prezentate bannere publicitare.

Pentru ca site-urile de stimulare a bunei dispozitii sa isi atingascopul, paginile de Web ale acestora trebuie sa fie deosebite din maimulte puncte de vedere, atat coloristic cat si in ceea ce privestemodul de prezentare a elementelor de navigare si a textului:

_ Principiile privind utilizarea culorilor nu se aplica intotalitate in cazul acestor pagini;_ Se identifica de cele mai multe ori doua planuri: fundal siplan apropiat, de cele mai multe ori prezentate in culori contrastante,reci si calde sau inchise si deschise, care fac ca atentia utilizatoruluisa fie indreptata instinctiv spre planul apropiat;_ Le sunt caracteristice imagini in miscare (gif-uri animate,flash-uri etc.), cu un colorit care sa contrasteze puternic cu planul incare se gasesc;_ Textele sunt de obicei tiparite cu fonturi de culoare neagrape fundal alb, galbena pe fundal negru sau alba pe fundal negru;_ Butoanele de navigare sunt prezentate diferit pentru aputea fi vizibile in cadrul planului in care se gasesc;_ De cele mai multe ori, paginile Web depasesc dimensionalecranul monitoarelor si, de aceea, le sunt caracteristice bare dedesfasurare verticala si orizontala;_ Butoanele de navigare nu sunt prezentate intr-un locanume;_ Aceste pagini sunt de multe ori incarcate, pentru a puteacontine cat mai multe elemente;_ Textele pot fi dificil de citit, da,r in cazul paginilor deacest tip, acest lucru nu constituie un inconvenient.In ceea ce priveste principiile de design ale acestor pagini –tinand cont ca nu este indicata o formula standard, cel mai apreciat inacest caz fiind elementul surpriza – nu se poate spune decat catrebuie renuntat la elementele traditionale pentru a crea un site desucces.

  Site-urile comunitareUn astfel de site are ca scop crearea unei locatii centralepentru membrii sai. Utilizatorii viziteaza site-ul care este de cele mai1multe ori informational, nu numai pentru a obtine anumite date dar sipentru a interactiona cu alte persoane. Continutul unui sitecomunitar difera de cel al unui site informational in functie delargimea subiectului abordat si de cei pe care ii vizeaza in principal:-site-urile informationale au de regula un public larg – deexemplu le sunt adresate femeilor in general;-site-urile comunitare, dupa cum sugereaza denumirea lor,sunt adresate unei comunitati – de exemplu comunitateacelor interesati de protectia animalelor.

Aceste site-uri au multe elemente comune cu site-urile

informationale si comerciale, dar ceea ce le diferentiaza de acesteaeste posibilitatea utilizatorilor de a interactiona. Insa, daca in timp sicelelalte site-uri vor beneficia de aceasta facilitate, elementuldistinctiv al site-urilor comunitare se va pierde.

Scopul principal al acestor site-uri este la baza unul deinformare si, din acest motiv, trebuie tinut cont de anumite elemente,,care sa favorizeze transmiterea si receptarea informatiilor prezentatein cadrul paginilor. In ceea ce priveste aspectul general al paginilor,aceste site-uri fac trecerea de la cele al caror continut era cantitativridicat in cadrul paginii, la cele care contin informatii ce trebuievizualizate clar. Se poate, insa, ca prezentarea sa nu fie facuta inacest mod, fapt care ar face ca utilizatorul sa caute un alt site potrivitstilului sau, in detrimentul paginii respective. Se identifica si in acestcaz elemente caracteristice ale acestui tip de site-uri:

_ Fundalul este de obicei de culoare deschisa; pe acestfundal sunt prezentate elemente (de obicei culturale) caracteristicecomunitatii careia i se adreseaza;_ Elementele coloristice vor depinde de natura comunitatiirespective, de cele mai multe ori fiind prezentate elementetraditionale – de exemplu, pentru comunitatile de mexicani, pentruelementele prezentate in pagina vor fi utilizate culori vii, pe candpentru comunitatile de japonezi culorile de baza vor fi cele inchise siin special negrul (datorita simbolisticii acestor culori in culturajaponeza);_ Coloritul link-urilor va fi cel conventional;_ Textele vor fi scrise in general cu fonturi de culoareneagra; pentru elementele cu importanta ridicata, se vor utiliza alteculori, de obicei contrastante pentru a atrage atentia;_ Cele mai multe dintre aceste site-uri sunt caracterizate defaptul ca asigura si stimuleaza comunicarea intre utilizatori.Tinand cont de natura acestor site-uri, speciala prin aceea ca seadreseaza unui numar limitat de utilizatori, nu se pot stabili principiide design universale, cele legate de colorit fiind influentate desemnificatia culorilor in anumite culturi. Evident, aceste elementevariaza in functie de utilizatorii carora le este in principal adresatsite-ul, dar se pot stabili principii privind prezentarea textului si aelementelor care asigura comunicarea intre utilizatori:_ Este bine ca textul sa fie scris astfel incat culoareafonturilor si fundalul pe care sunt tiparite sa fie favorabil citirii;

_ Textele de dimensiuni mari trebuie sa fie fragmentatepentru ca procesul de citire sa nu fie monoton;_ Avand in vedere ca aceste site-uri functioneaza peprincipiul primire-prezentare de informatii, primirea acestora trebuiesa fie facilitata prin prezentarea in pagina, in mod clar, a elementelorde contact;_ Comunicarea dintre membrii comunitatii careia ii esteadresat site-ul trebuie sa fie stimulata, prin asigurarea unei zone dedepozitare a mesajelor primite (de obicei prin e-mail).5.6 Site-urile artisticeAceste site-uri sunt deosebite, in sensul ca sunt in principalorientate spre utilizator, prin stimularea gandirii acestuia, pentruexpunerea unor idei si, de aceea, de cele mai multe ori evitaconventionalismul si logica.Site-ul artistic reprezinta expresia individului sau artistului,scopul lui fiind acela de a-i inspira dau de a-i distra pe vizitatori;cuantificarea masurii in care site-ul a avut succes nu are sens,artistul, de cele mai multe ori, nefiind interesat de asta.

Nu se poate vorbi, in cazul acestor tipuri de site, de reguli carear fi bine de urmat.

  Site-urile personaleSimilare site-urilor artistice, cele personale, de cele mai multeori numite pagina de start a utilizatorului sau pagina primara, suntconcepute ca expresie a proprietarului.Aceste site-uri sunt construite pentru a prezenta informatiipersonale, de multe ori posesorii prezentand in cadrul continutului siun curriculum vitae care poate fi vizionat de potentialii angajatori.Intr-un anumit sens, aceste site-uri reprezinta personificareaindividului in cadrul Web-ului, dar este de preferat sa nu sedepaseasca anumite limite cu privire la informatiile personale (dinmotive de siguranta).

Comertul electronic si internetulComertul electronic

Internet World Stats3 a raportat in Martie 2005 ca aproximativ 68% din populatia Statelor Unite navigheaza pe Internet. Si mai important este faptul ca 90% din populatia cuprinsa intre 5 si 17 ani navigheaza pe Internet in mod regulat. Este foarte clar in opinia specialistilor ca aceste cifre vor continua sa creasca, cu un trend similar in majoritatea tarilor. Ca rezultat au intervenit o serie de schimbari in casele oamenilor, la scoala, la serviciu, in guverne si chiar inactivitatile desfasurate in timpul liber. Unele dintre aceste schimbari se intalnesc inintreaga lume, altele de abia incep in anumite tari.

 Dar una dintre cele mai semnificative schimbari se manifesta in maniera in care se conduc afacerile, in special in maniera de â conduce si gestiona pietele si in modalitatea de a face comert.Comertul electronic descrie maniera in care tranzactiile au loc prin intermediulretelelor, cu precadere prin Internet. Este procesul de vanzare cumparare electronica deproduse, servicii si informatie. Anumite aplicatii de comert electronic, de exemplu,vanzarea cumpararea de actiuni prin Internet cunoaste o crestere foarte rapida. Spreexemplu, in ziua cea mai ocupata a anului 2004, Amazon.com a primit 2,8 milioanecomenzi versus 2,1 milioane intr-o zi similara a anului 2003. Dar comertul electronic nueste legat doar de vanzare si cumparare, este legat si de comunicare, colaborare sidescoperire de informatie electronice. Este, de asemenea, legat de e-learning, egovernmentsi mult mai mult. Comertul electronic va avea un impact asupra unei partisemnificative a afacerilor pe intreg globul, afectand afacerile, profesiile si desigurpopulatia.

Comertul electronic de-a lungul timpuluiComertul este unul dintre domeniile care a descoperit potentialul tehnologieiinformatiei. Inca de la inceput, el s-a folosit de inovatiile si avantajele acestui domeniu.

Anii ‘50-‘60Primele aplicatii aparute pe piata, odata cu aparitia primelor sisteme detransmitere a datelor in anii '50 - '60, au fost bazele de date. Avand in vederecomplexitatea crescanda a operatiilor din cadrul unei companii, acestea s-au orientat spreimplementarea unor sisteme de gestiune, exemplul clasic fiind oferit de sistemul derezervari din cadrul companiilor aeriene. Cu toate acestea, oportunitatile folosiriiinformatiilor electronice au fost complet ignorate. De abia la inceputul anilor `70,

companiile aeriene au inceput sa aprecieze importanta enorma a sistemului de rezervariprin computer pentru vanzarile de bilete si pentru componenta de marketing.

  Anii `70Pe langa sistemul de rezervari computerizat, anii `70 au constituit fundamentulpentru sistemul de informatii bursiere electronice. Cu toate acestea, primul sistemcomplet automat de tranzactii bursiere a fost operabil si pus in folosinta de abia in 1977,la Toronto. Pe langa acesta, primele automate bancare care ofereau servicii mai complexedecat simpla transformare a banilor dintr-un cont bancar, in numerar, erau instalate in Statele Unite. 

Legatura directa cu tranzactiile comerciale si institutiile financiare a aparut odata cu instalarea primelor sisteme de transfer electronic al fondurilor in magazinele alimentare si statiile de benzina. In acelasi timp, cutiile postale electronice si sistemele de conferinta, oferite de Compuserve, au facut teleshopping-ul posibil, cu toate ca acesta va cunoaste o explozie mult mai tarziu, odata cu aparitia, la sfarsitul anilor '70 si inceputul anilor '80, a sistemelor de teletext si Videotex. Acesta din urma a devenit o platforma importanta pentru aplicatiile de tip teleshopping, in diferite domenii cum ar fi: turismul, serviciile bancare si divertismentul.

  Anii '80In anii `80 marile companii au inceput sa-si formeze retele proprii, care safaciliteze schimbul de informatii la distanta, pentru a realiza o mai buna comunicare intretoate filialele lor si chiar cu furnizorii si partenerii de afaceri. La inceput, formatul acestormesaje era stabilit pe baza intelegerii bilaterale, dar odata cu anii '80 acest proces denumit"Schimb de date electronice"5 (SDE) a inceput sa transmita informatii intr-o formastandardizata si universal acceptata, fapt care a usurat procesul de obtinere a informatiilorintre companii, astfel incat hartia a fost aproape eliminata.Anii `80 sunt, de asemenea, punctul de plecare al extinderii conceptului de bursaelectronica, altadata referitor numai la pietele financiare, la o gama mai variata de bunurisi servicii, in special metale pretioase, produse agricole si petrol brut. In aceeasi perioadaapar primele retele cu valoare adaugata, care astazi, datorita extinderii globale asigurabaza serviciilor comerciale mondiale.

Anii '90Anii '90 sunt caracterizati printr-o acceptare larga a comertului electronic si ocontinua standardizare a SDE. Nevoile de comunicare sunt in continua crestere siextindere peste granitele geografice, mai ales datorita posibilitatii folosirii tehnologiilormultimedia. Multi comercianti si furnizori de computere experimenteaza cataloage decomanda a produselor prezentate si descrise pe CD-ROM. Cu ajutorul proiectuluiEUROTOP, industria europeana de turism distribuie deja brosuri de calatorii multimediaprin agentiile de turism. Automatele bancare nu mai pot fi folosite exclusiv pentruservicii financiare, ci au devenit adevarate chioscuri electronice ce pot fi folosite pentrurezervari la hoteluri, inchirieri de masini etc.

  Anii 2000Anii 2000 sunt anii globalizarii6, ai integrarii comunicatiilor si dezvoltarii faraprecedent a tehnologiilor inteligente. Se remarca o scadere puternica a costurilorInternetului ceea ce a determinat si va determina in continuare determina o crestere anumarului de utilizatori. Astazi comertul electronic si e-businessul strabat o perioada deconolidare in care entuziasmul pentru noile tehnologii si idei este acompaniat de odeosebita atentie asupra strategiei, implementarii si profitabilitatii. In plus, se recunoastedin ce in ce mai pregnant faptul ca e-businessul are doua parti, nu este doar tehnologie, cieste si comert.

Comertul electronic – concepte, definitiiPentru a explora si a estima impactul socio-economic al comertului electronic,este esential ca acest concept sa fie definit. La fel ca in cazul multor altor noi servicii,acest lucru nu este simplu de realizat, deoarece definitiile intalnite in diverse sursebibliografice difera semnificativ. Unele dintre ele includ toate tranzactiile comerciale si financiare care se deruleaza pe cale electronica, inclusiv schimbul electronic de date,transferul electronic de capital si toate activitatile legate de cartile de credit/debit. 

Altele limiteaza comertul electronic la vanzarile cu amanuntul catre consumatori, tranzactiile si platile derulandu-se prin intermediul retelelor deschise (cum ar fi Internetul). Prima grupa de definitii se refera la o serie de forme ale comertului electronic (dintre care unele exista de cateva decenii) si care deruleaza zilnic activitati valorand trilioane dolari. Cea de-a doua grupa, are in vedere o forma mai restransa a comertului electronic ea existand de aproximativ cinci ani si are interpretari mult mai modeste. De aceea vor fi prezentate in cele ce urmeaza o serie de definitii, care se bucura de o larga acceptiune din partea specialistilor.Din punct de vedere stiintific7, comertul electronic este definit ca fiind "otehnologie moderna de a face afaceri, ce se adreseaza nevoilor organizatiilor,comerciantilor si consumatorilor de a reduce costurile tranzactiilor o data cuimbunatatirea calitatii bunurilor si serviciilor si cresterea vitezei de livrare. Termenulpoate fi folosit si in cazul utilizarii retelelor de computere, pentru cautarea si regasireainformatiilor pentru suportul deciziei umane sau institutionale".

Din punct de vedere pragmatic manifesta importanta si alte concepte si modalitatide definire. Intre acestea, un interes deosebit prezinta urmatoarele:-toate activitatile efectuate on-line, cu scopul de a starni interesul consumatorilorinaintea vanzarii si de a asigura suportul consumatorilor dupa vanzare", data derevista Internet Computing;-tranzactii comerciale ce au loc in cadrul unor retele deschise", data de OrganizatiaEuropeana pentru Comert si Dezvoltare;-a forma reteaua vasta de mici companii, agentii guvernamentale, mari corporatii siintreprinzatori individuali intr-o singura comunitate ce ofera posibilitatea decomunicare unul cu altul, prin intermediul computerelor", data de Centrul pentruResurse de Comert Electronic;-a face afaceri on-line. Aceasta include cumpararea produselor, via servicii on-line siInternet, precum si schimbul de date electronice, unde computerul unei institutii seinformeaza si transmite ordine de cumparare computerului unei alte companii", datade Computer Desktop Encyclopedia;-tranzactii comerciale utilizand proceduri de procesare automata combinate cuproceduri automate de schimb de informatii"', data de NIST Computer SystemsLaboratory;-tehnologiile comertului electronic includ toate formele de tranzactionare electronica,transmiterea de mesaje electronice, schimbul de date electronice (SDE), transferulelectronic de fonduri (TEF), posta electronica, cataloage electronice, baze de dateelectronice, servicii electronice de stiri si informatii, state de plata electronice, alteforme de comunicare electronice (FCE), acces on-line la servicii prin intermediulInternetului si alte forme de transmitere a datelor electronice in scopuri comerciale"data de raportul „Electronic Commerce for Small to Medium Sized Enterprises” alUniversitatii Monash din Australia;

-comertul electronic se refera in general la toate formele de tranzactii ce au legaturacu activitatile comerciale, derulate la nivel de firma, sau cu cumparatorii, care sebazeaza pe procesarea si transmisia de informatii sub forma digitala, incluzand text,sunet si imagini” (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica – OECD -,1997)8;-comertul electronic reprezinta realizarea pe cale electronica a activitatilorcomerciale. Se bazeaza pe procesarea si transmiterea electronica a datelor incluzand

text, sunet si imagini. Cuprinde diverse activitati, incluzand comercializareaelectronica a produselor si serviciilor, livrarea prin retea a bunurilor, transferulelectronic de capital, comertul electronic cu actiuni, trimiterea electronica a foilor deexpeditie, marketingul direct si service-ul in garantie si post-garantie. Implica atatproduse (de uz casnic, de uz medical) cat si servicii (informative, financiare, juridice);activitati traditionale (sanatate, educatie) si activitati noi (mall-uri virtuale)”, data deComisia Europeana, 19979;-comertul electronic reprezinta realizarea activitatilor comerciale, care presupunschimburi de valori prin intermediul retelelor de telecomunicatii.” (ObservatorulEuropean pentru Tehnologiile Informatiei – EITO, 1997)10;-comertul sustine o intreaga gama de activitati – design-ul produselor, realizarea lor,publicitatea, tranzactiile comerciale, reglarea conturilor - realizate prin intermediulretelelor de calculatoare” (Consiliul pentru Promovarea Comertului Electronic inJaponia – 1996)11;-activitatea comerciala bazata pe Internet care va revolutiona de asemenea comertulcu amanuntul si marketingul direct. Consumatorii vor putea cumpara de acasa o gamalarga de marfuri de la producatori si comercianti cu amanuntul din intreaga lume. Eivor putea vedea aceste produse prin intermediul televizoarelor sau calculatoarelor,accesa informatiile despre ele, vizualiza modul in care produsele se pot combina cualtele, comanda si plati, toate acestea de acasa (Biroul Executiv al PresedinteluiS.U.A., 1997)12;-un termen larg care descrie activitatile comerciale si transferul electronic de date cele sunt asociate”. Mai departe se afirma ca „scopul comertului electronic este de acontopi reteaua vasta a firmelor mici, agentiilor guvernamentale, corporatiilor mari sia distribuitorilor independenti intr-o singura comunitate, dispunand de capacitatea dea intercomunica fara cusur prin intermediul oricarei platforme de calcul”, data deCentrul pentru Resursele Comertului Electronic;-in sensul cel mai larg, comertul electronic poate insemna orice forma de utilizare atehnologiilor electronice in orice aspect al activitatii comerciale”, data deAdministratia Nationala pentru Telecomunicatii si Informatii (NTIA) din S.U.A..Aceasta utilizeaza o definitie mai larga decat cea precedenta, include si consumatorulfinal a carui participare se materializeaza prin cumparaturile electronice pe care leefectueaza;

termenul de comert electronic este folosit si pentru a descrie utilizarea infrastructurii-informationale in vederea realizarii urmatoarelor functii:_ aducerea unor produse pe piata (de exemplu, cybermarketingul);_ intalnirea cumparatorilor cu vanzatorii (de exemplu vadurile comercialeelectronice, magazinele virtuale, transferul electronic de mijloace banesti);_ achitarea unor obligatii fata de stat (colectarea electronica a taxelor siimpozitelor);_ livrarea unor bunuri electronice (de exemplu, informatia).

  Intr-un sens mai restrans, comertul electronic cuprinde comertul intre firme si cel cuconsumatorii desfasurate prin intermediul mediilor electronice. Cel mai ingust sens este acela care limiteaza comertulelectronic la tranzactiile cu consumatorii finali, care presupun un sistem electronic de plati.Fiecare din definitiile prezentate este expansiva, incluzand nu numai tranzactiilecomerciale dintre vanzator si cumparator dar si activitatile adiacente care fac posibileaceste tranzactii. Nevoia unor astfel de definitii este reflectarea evolutiei deosebit derapide a comertului electronic din ultimii 10-15 ani.

In varianta actuala, comertul electronic poate fi definit14 ca fiind procesul devanzare, cumparare, transfer si schimb de produse, servicii si/sau informatie prin:intermediul retelor de calculatoare, incluzand Internetul.

Comertul electronic poate fi

definit pornind de la urmatoarele perspective:

- Comunicatiile – Prin prisma comunicatiilor, comertul electronicreprezinta livrarea de bunuri, servicii, informatie sau efectuarea de platiprin retele de computere sau prin alte mijloace electronice.

- Comertul, schimbul – Din perspectiva comerciala, comertul electronicofera posibilitatea vanzarii si cumpararii de produse, servicii siinformatie prin intermediul Internetului si prin intermediul altor serviciionline.

- Procesul de business – Din perspectiva procesului de business, comertulelectronic este modalitatea de a face afaceri in mod electronic, proceselede business avand loc prin intermediul retelelor electronice,substituindu-se astfel proceselor fizice de business cu informatia.

- Serviciul – Prin prisma serviciului oferit, comertul electronic este unmijloc care indeplineste dorinta guvernelor, firmelor, consumatorilor simanagementului de a reduce costurile serviciului, in acelasi timpimbunatatindu-se calitatea relatiei cu clientul si viteza de livrare aserviciului.

- Procesul de invatare – Din aceasta perspectiva, comertul electronicasigura educatie si training online in scoli, universitati si alte organizatii,incluzand diverse afaceri.

- Colaborarea – Din aceasta perspectiva, comertul electronic este bazacolaborarii inter si intraorganizationale.

- Comunitatea – Din perspectiva comunitatii, comertul electronic ofera unloc unde membri diverselor comunitati pot invata, tranzactiona sicolabora.

Comertul electronic este adesea confundat cu termenul de e-business. Multi vadtermenul comert ca fiind doar o descriere a tranzactiilor conduse intre partenerii debusiness. Daca aceasta definitie este luata in considerare termenul de comertelectronic este foarte ingust. De aceea multi utilizeaza in schimb termenul de ebusiness.E-businessul cuprinde o definitie mai larga a comertului electronic, si serefera nu doar la cumpararea vanzarea de produse, servicii dar si la servireaclientilor, colaborarea cu partenerii de business, e-learningul si tranzactiileelectronice dintr-o organizatie.

Comertul electronic si internetulTipuri de comert electronic

Intranet. Intranetul este o retea a unei organizatii sau a unui guvern careutilizeaza instrumentele Internetului, cum ar fi: browser-ele Web siprotocoalele Web. Un alt mediu computerizat este Extranetul, ce utilizeazaInternetul pentru a lega diversele retele Intranet.

  Comertul electronic - trecere in revistaComertul electronic este unul dintre cele mai importante aspecte alInternetului. Permite oamenilor sa cumpere instantaneu, fara interdictii inceea ce priveste timpul si distantele. La orice ora din zi si din noapte, fiecaredintre noi se poate conecta online si poate achizitiona orice are nevoie. 

Ecommerce-ul ofera posibilitatea consumatorului de a comanda bunuri siservicii prin intermediul Internetului, fara a fi nevoit sa foloseascamijloacele traditionale (telefon, fax, mail).

Termenul de e-commerce include toate suporturile ce tin de aceste tranzactii cum ar fi comenzile, plata princarti de credit, livrarea electronica a produsului (cand este cazul) etc.Fie ca este vorba de o firma mica, fie de un mamut, solutiile pentruintegrarea uneia sau altuia pe cea mai mare retea mondiala exista. De-a lungul timpului, s-a trecut de la o atitudine statica (simpla prezentare afirmei) la o atitudine dinamica, de integrare a activitatii firmei pe Internet,tinandu-se cont de uriasul potential pe care il asigura acesta. Prezentarile gencatalog, oricat ar fi fost de atractive, nu reuseau sa atraga decat intr-o micamasura banii in afacerea celor care se "afisau" pe Internet.

Trebuia trecut la o alta forma de organizare pe Internet. 

Si astfel s-au creat doua planuri de lucru. O fata interactiva a firmelor reprezentata de siteul oficial, in carevizitatorul se plimba prin fata exponatelor, ca intr-un magazin, dupa care, inmomentul in care s-a hotarat asupra unui produs, un simplu link iidesfasoara pe monitor o comanda pe care trebuie sa o completeze, sitranzactia este 90% facuta; mai ramane ca programul sa validezeinformatiile cartii de credit si produsul ajunge in scurt timp in posesiaclientului.

In ultimii ani3, o mare parte din atentia acordata comertuluielectronic a rezultat din cresterea spectaculoasa in nivelul activitatii sievaluarea pietei a B-to-C, cum ar fi Amazon.com sau eBay. 

In anumite privinte, felul spectaculos al acestor fenomene a intunecat imaginea ecommerce-ului pentru ca a determinat multi abservatori sa incerce saextrapoleze viitorul comertului electronic doar in tendintele comertuluielectronic de tip B-to-C. Acesta a fost cea mai gresita dintre toate etapelecomertului electronic, chiar si in cele mai dezvoltate piete electronice B-to-C.Comertul electronic poate fi comparat cu trapezul in care incredereaeste vitala. Atat la trapez, cat si in comertul electronic increderea se bazeazape trei piloni: increderea in mediu, (franghii, trapez / siguranta retelei, pe deo parte , versus instrumentele legale, siguranta tranzactiilor, Internetul, pe dealta parte), increderea mutuala reciproca intre parteneri (coechipieri latrapez, pe de o parte si partenerii de afaceri/negociatori, pe de alta parte) siultimul, dar nu cel de pe urma, increderea in sine.

Comertul electronic este un domeniu foarte divers, implicand o seriede activitati, diferite organizatii si tehnologii.

Exista, de asemenea, o serie de aplicatii ale comertului electronic. Pentru a folosi aceste aplicatii,companiile au nevoie de informatie, infrastructura si servicii suportcorespunzatoare. Aplicatiile comertului electronic sunt realizabile prinintermediul infrastructurii sale si cu ajutorul a cinci categorii de factori(piloni ai comertului electronic). 

Acestia sunt4:- Oamenii – Vanzatori, cumparatori, intermediari, specialisti insisteme informatice, angajati de tot felul si alti participanti careacopera o zona importanta de suport pentru comertul electronic;

- Politica publica - Problemele legale si alte reglementari, cum arfi protectia confidentialitatii datelor, taxarea, ce sunt determinatede guverne. Ca parte a politicii publice este si problemastandardelor tehnice, care sunt stabilite de guvern sau de catre ceidin industria de profil mandatati sa legifereze aceste standarde;

- Marketingul si promovarea – Ca orice alta activitate, comertulelectronic are nevoie de suportul marketingului si al publicitatii.Acesta este important in special in tranzactiile online B2C, incare, de cele mai multe ori, cumparatorii si vanzatorii nu secunosc;

- Serviciile suport - O serie de servicii sunt necesare pentru asprijini comertul electronic. Acestea variaza de la creareacontinutului unui site pana la efectuarea de plati si a comenzilorde livrare;

- Parteneriatele de afaceri – Joint-venture-urile, schimburile siparteneriatele de afaceri de diverse tipuri sunt foarte comune incomertul electronic. Acestea apar frecvent pe canalul dedistributie constand in interactiunile dintre companie sifurnizorii, clientii si alti parteneri ai sai.

Infrastructura comertului electronic descrie hardware-urile, softwareurilesi retelele utilizate in comertul electronic Toate aceste componentenecesita, desigur, si o buna practica de management. Aceasta inseamna caorganizatiile trebuie sa planifice, organizeze, motiveze, stabileasca strategia,si sa remodeleze procesele, astfel incat sa-si optimizeze afacerea, utilizandmodelele si strategiile comertului electronic.

  Clasificarea comertului electronicIn prezent asistam la un nou mod de a face afaceri, electronic,utilizand diverse retele si Internetul. Mii de companii, de la companii devanzare cu amanuntul pana la spitale, si-au mutat activitatea integral saupartial online. In general, comertul electronic este fie business-to-consumer(B2C), fie business to business (B2B). In tranzactiile B2C, tranzactiileonline se fac intre companii si consumatori individuali, cum ar fiachizitionarea unui computer de catre o persoana de la dell.com. Intranzactiile B2B, companiile fac tranzactii online cu alte companii(exemplu: firma dell cumpara electronic componente pentru propriifurnizori. De asemenea, firma dell colaboreaza electronic cu partenerii sai(comert electronic) si se preocupa sa asigure o buna relatie cu clientii(eCRM).

Pentru scopuri practice si analitice este relevanta urmatoareatipologie, folosita in perioada de inceput a comertului electronic.Principalele trei categorii de agenti ce pot fi implicati in aceasta activitatefiind: intreprinderile, indivizii si guvernele.

Tipuri de comert electronicO buna parte a comertului electronic, observat de-a lungul anilor deinceput, se refera la comertul intre intreprinderi si indivizi (de tipulAmazon.com) si este in general cunoscut sub denumirea de ‘business toconsumer” sau pe scurt B-to-C. Un alt tip, este tipul de comert electroniccare a fost folosit intre intreprinderi, companii (ex. Producatori sisubcontractori sau intre firme de echipamente si clientii lor de tipul ”Cisco”)si este cunoscut sub denumirea de „business to business” sau B-to-B.Ultimul, dar nu cel din urma, este comertul electronic utilizat intre guvernesi entitati publice, pe de o parte, si afaceri, pe de alta parte, in contextulprocurarii publice de marfuri. Acest ultim tip este numit „business to

government” sau B-to-G.

Materialele de specialitate consultate au scos in evidenta ca, pe de oparte B-to-C a atras mai multa atentie datorita dezvoltarii rapide ineconomia S.U.A. Totusi B-to-B este aria care are cea mai mare expansiune acomertului electronic, aceasta deoarece este vorba de comertul international.In acelasi timp, aceasta reprezinta aria pe care tarile in dezvoltare ar trebuisa o considere prioritara, ca posibila sursa de integrare in economiainformationala globala. Al treilea tip de comert electronic, B-to-G poate fi,de asemenea, o sursa majora de eficienta si experienta pentru tarile indezvoltare. 

Participand in mod direct la tranzactiile comertului electronic,guvernele isi pot dovedi eficienta in aria de achizitii publice(guvernamentale), cat si nivelul de cunostinte practice in utilizareatehnologiilor comertului electronic. In acest proces, cooperarea si respectulintre sectorul privat si cel public poate fi scos la iveala in mod semnificativ.Modul in care intreprinderile, administratiile si indivizii au folositcomertul electronic a contribuit la construirea climatului necesar deincredere. 

Daca un asemenea climat este stabilit, comertul electronic nu esteprivit ca o afacere riscanta, ci este o experienta bine pregatita, sigura si“vrajita”. Increderea (in sistem, in partener si de sine) este elementul vital ceva permite comertului electronic sa creasca rapid si sanatos si va deveni unadevarat motor pentru dezvoltarea globala.

In prezent, cea mai comuna clasificare a comertului electronic esteaceea dupa natura tranzactiilor sau interactiunilor dintre participanti. Sedisting urmatoarele tipuri de comert electronic:

- Business-to-Business (B2B) - Toti participantii in comertul business-tobusinesssunt fie companii, fie alte organizatii. De exemplu, cateva dinaplicatiile folosite de compania Dell si Mark & Spencer implica tranzactiiB2B in relatia cu proprii furnizori. Astazi peste 85% din volumul comertuluielectronic este B2B;

- Business-to-Consumer (B2C) – Comertul electronic business-to-consumerinclude tranzactiile de produse si servicii cu amanuntul de la companii catrecumparatorii individuali. Cumparatorul ce achizitioneaza produse si serviciide la firma Dell online sau de la Amazon.com este un consumator tipic(consumer) pentru comertul electronic de tip B2C. Acest tip de comertelectronic este cunoscut si sub numele de e-tailing;

- Business-to-Business-to-Consumer (B2B2C) – In comertul electronic deacest tip, o companie pune la dispozitia unui client, tot companie, produselesi serviciile de care are nevoie. Clientul companie, la randul lui, le pune ladispozitia propriilor clienti, fara a adauga insa nici o valoare. Un exemplu deB2B2C este o companie care plateste AOL pentru a furniza pentru angajatiisai accesul la Internet. Astfel, fiecare angajat primeste accesul la Internetfara sa plateasca, separat, direct catre AOL. 

Un alt exemplu este vanzarea de la vanzatorul cu ridicata catre vanzatorul cu amanuntul care la randul luifurnizeaza produsele consumatorului final (wholesaler-to-retailer-toconsumer),cum ar fi liniile aeriene sau companiile de turism care furnizeazaservicii turistice partenerilor de afaceri (bilete de avion, camere la hotel).Acesti parteneri de afaceri (agentiile de turism) vand mai departe serviciileturistice catre clientii finali. Un alt exemplu (regasit si in studiul de caz 1)este compania Godiva care vinde ciocolata direct catre clientii companiei.

Clientii pot apoi sa ofere ciocolata drept cadou propriilor angajati saupropriilor consumatori. In literatura de specialitate, de multe ori, termenul deB2B include si B2B2C;

- Consumer-to-Business (C2B) - Aceasta categorie include consumatoriiindividuali care folosesc Internetul pentru a vinde produse si servicii catrecompanii sau alti consumatori individuali care cauta vanzatori dispusi sanegocieze pentru produsele si serviciile puse in vanzare. Priceline.com esteun exemplu bine cunoscut pentru a ilustra acest gen de tranzactii C2B;

- Consumer-to-Consumer (C2C) – In categoria C2C, consumatoriitranzactioneaza direct cu alti consumatori. Exemplele de comert electronicconsumer-to-consumer includ persoanele individuale care isi vand onlinecasele, masinile, proprietatile sau alte bunuri. De asemenea, publicitateaonline pentru serviciile pe care le ofera o persoana, vanzarea pe Internet acunostiintelor si expertizei intr-un domeniu sunt alte exemple de C2C;

- Peer-to-Peer Applications – Tehnologia „peer-to-peer” poate fi utilizataatat in comertul electronic C2C cat si in comertul electronic B2B si B2C.Aceasta tehnologie permite computerelor pereche legate in retea sa accesezeaceleasi fisiere de date si sa le proceseze in acelasi timp. De exemplu, intr-oaplicatie de acest gen, in comertulC2C, persoanele pot schimba electronicmuzica, video, programe, si alte bunuri digitale;

- Mobile Commerce - Tranzactiile de comert electronic si alte activitaticonduse in parte sau integral intr-un mediu wireless sunt cunoscute subdenumirea de mobile commerce sau m-commerce. De exemplu,consumatorii individuali pot folosi Internetul (accesat prin telefonul mobil)pentru a-si plati datoriile catre banca sau pentru a comanda o carte laAmazon.com. Multe dintre aplicatiile m-commerce implica aparaturamobila. Daca aceste tranzactii au drept tinta indivizii dintr-o anumita locatie,la un anumit moment, ele se numesc location-based commerce sau lcommerce.Multi definesc m-commerce-ul ca fiind totalitatea tranzactiilorefectuate de catre indivizi in afara casei sau locului de munca. Acestetranzactii pot fi facute prin sistemele wireless si wireline;

- Intrabusiness e-commerce – Categoria comertului eletronic intrabusinessinclude toate activitatile interne dintr-o organizatie care presupun schimburide bunuri, servicii, informatie intre diversele sale unitati, divizii,departamente si indivizi. Activitatile pot varia de la vanzarea produselororganizatiei catre angajati, la training online. De regula, comertul electronicintrabusiness este realizat prin Intraneturi si portaluri de corporatie;

- Business-to-Employees (B2E) – Categoria business-to-employees este osubcomponenta a categoriei intrabusiness in care companiile livreazaservicii, informatie sau produse propriilor angajati. 

O categorie majora in cadrul acestul tip de comert este categoria angajatilor „mobili” (ca exemplusugestiv – reprezentanti de zona). Suportul comertului electronic dat acesteicategorii de angajati poarta numele de B2ME (business-to-mobileemployees);

- Collaborative Commerce – Cand diversi indivizi sau grupuri comunica saucolaboreaza online atunci sunt angrenati in comert colaborativ sau ccommerce.De exemplu, parteneri de afaceri aflati in locatii diferite pot sacolaboreze la designul unui produs, utilizand „screen sharing-ul” sau pot saconduca inventare online sau sa faca impreuna previziuni privitoare lacererea produselor proprii pe piata;

- Nonbusiness e-commerce – Un numar din ce in ce mai mare de institutiinonbusiness cum ar fi institutiile academice, organizatiile nonprofit,organizatiile religioase, organizatiile sociale si agentiile guvernamentaleutilizeaza comertul electronic pentru a reduce cheltuielile sau pentru a-siimbunatati propriile operatii si servirea clientilor.

- E-learning - In e-learning, trainingul si educatia formala sunt furnizateonline. E-learningul este utilizat pe scara larga de catre organizatii pentrutrainingul angajatilor (numit e-training) si practicat de asemenea intens launiversitati, asa numitele universitati virtuale;

- Exchange-to-Exchange (E2E) - Desigur, un schimb descrie o piata publicaelectronica cu multi vanzatori si cumparatori. Dupa cum se intampla incomertul B2B, este logic ca schimburile sa fie conectate unele cu altele.Comertul electronic E2E este un sistem formal care conecteaza doua saumai multe schimburi intre ele, cu acces deschis publicului larg.

- E-government – In comertul electronic e-government, o entitateguvernamentala cumpara sau furnizeaza bunuri, servicii sau informatie dela/catre diverse companii(business-uri) (G2B) sau de la/catre cetateni (G2C).

  Modelele de afaceri folosite in comertul electronicInternetul a devenit un canal de comert cu o putere incontestabila ina facilita si creste vanzarile unei game din ce in ce mai largi de produse siservicii. 

In litertura de specialitate se identifica urmatoarele modele deafaceri incluse in comertul electronic:

- magazin electronic (e-shop);

- aprovizionare electronica (e-procurement);

- magazin universal electronic (e-mall);

- piata unui tert (3rd party marketplace);

- comunitati virtuale (virtual communities);

- furnizor de servicii cu valoare pentru canalele de comert

electronic (value chain service provider);

- platforme de colaborare;

- brokeraj de informatii si alte servicii. 

Magazin electronic - Magazinul electronic este gestionat de catre ocompanie pentru marketingul si vanzarile propriilor produse sau servicii.Minimal, contine catalogul de produse/servicii, cu descrieri tehnice sicomerciale pentru fiecare pozitie de catalog. Catalogul este descris intr-un limbaj (html, html dinamic, java etc.) interpretabil de browserele de web.Descrierile produselor/serviciilor sunt gestionate, in general, de un sistemgeneral de baza de date (SGBD). Varianta medie include facilitati pentrupreluarea comenzilor (prin e-mail sau forme interactive), iar varianta extinsacuprinde si posibilitatea efectuarii on-line a platii (prin carti de credit saualte metode electronice). Motivatia principala a crearii magazinelorelectronice este atragerea unui numar mai mare de clienti, fara ca distanta sa

mai constituie un impediment. Aceasta este cea mai scurta cale spre oprezenta globala a unei companii. Castigurile provin din reducerea costurilorde promovare si vanzare, precum si din marirea vanzarilor.

Aprovizionare electronica - Pentru procurarea bunurilor siserviciilor, marile companii si autoritatile publice organizeaza licitatii. Prinpublicarea pe web a specificatiilor ofertei scade atat timpul, cat si costul detransmisie, mai importanta fiind totusi marirea considerabila a numarului defirme care iau cunostinta in timp util despre licitatie, ceea ce conduce infinal la marirea concurentei si deci la scaderea pretului.

Magazin universal electronic - Magazinul universal electronicreprezinta o colectie de magazine electronice, reunite sub o umbrelacomuna, de exemplu o marca bine cunoscuta. In general accepta o metodade plata comuna, garantata. Un exemplu este Electronic Mall Bodense(www.emb.ch), care ofera intrare in fiecare magazin individual.

Piata unui tert - In acest caz, se apeleaza la o „interfata utilizator”,pentru catalogul de produse al companiei, interfata ce apartine unui tert (ingeneral, un furnizor de servicii Internet sau o banca). Aceasta interfata unicapentru mai multi producatori de bunuri devine cunoscuta cumparatorilor,fiind atasata unor canale de informatii accesate frecvent (de exemplu, unbuton de acces din cel mai popular jurnal electronic).

Comunitati virtuale - Valoarea cea mai importanta a uneicomunitati virtuale este data de catre membrii sai (clienti sau parteneri), careadauga informatiile proprii peste un mediu de baza furnizat de companie.Fiecare membru poate oferi spre vanzare sau poate adresa cereri decumparare a unor produse sau servicii. Calitatea de membru al comunitatiivirtuale presupune plata unei taxe.

Furnizor de servicii cu valoare pentru canalele de comertelectronic - Furnizorii de servicii sunt specializati pe functii specifice, cumar fi asigurarea logisticii, plata electronica sau expertiza in managementulproductiei si stocurilor. Plata acestor servicii se face pe baza unor tarife saua unei cote procentuale.

Platforme de colaborare - Platformele de colaborare cuprind un setde instrumente si un mediu informational pentru colaborarea intre companii.Acestea pot adresa functii specifice, cum ar fi conceptia sau proiectarea incolaborare (de exemplu, proiectantii unui nou autoturism din compania A,colaboreaza cu proiectantii de motoare din compania B si cu proiectantii decabluri de acceleratie din compania C). Castigurile provin dinmanagementul platformei (taxa de membru sau taxa per utilizare) si dinvanzari de instrumente specializate (pentru design, workflow saumanagement de documente).

Brokeraj de informatii si alte servicii - Au aparut o multime deservicii care adauga valoare masei de informatii disponibile in reteleledeschise sau provenind din sistemele de afaceri integrate, cum ar fifurnizarea de cataloage de clienti clasificati pe profile, vanzarea deoportunitati de afaceri, sfaturi pentru investitii, consultanta in domeniispecializate. O categorie speciala o constituie serviciile de increderefurnizate de autoritatile de certificare sau de notariatele electrDespre calitatea site-urilor

  Recomandarile privind site-ul in general

Pentru site-urile din domeniul comercial, trebuie avut invedere, cel putin teoretic (deocamdata), ca utilizatorii trebuie sa aibaavantajul unei protectii consistente a consumatorului, indiferent delocul de achizitie a produselor. In acest sens, se remarca necesitateaunei coordonari internationale privind formularea de reglementari inlegatura cu desfasurarea comertului electronic.In prezent, se recomanda ca site-urile de pe Internet sa asigurein mod voluntar protectia consumatorului, in mod real, cel putin cuun minimum de conditii, indiferent de locul de origine al site-ului.In activitatea de pe Internet s-au remarcat o multitudine deprobleme, ca de exemplu nelivrarea produselor sau obstructia indespagubirea clientilor, ceea ce impune aparitia unei terte parti caresa controleze desfasurarea acestei activitati. Acest mecanism trebuiesa acopere toate organizatiile care desfasoara activitati comerciale peInternet, mecanism care trebuie sa fie usor accesibil, "prietenos",rapid si recunoscut de toate partile, inclusiv de guvernele nationale.

  Elemente ce privesc informatiile oferite de siteRelativ la continutul site-ul, trebuie sa remarcam ca exista osumedenie de elemente care trebuie avute in vedere pentru a puteadesfasura o activitate eficienta dar si morala.Informatiile obligatorii ce trebuie sa se regaseasca in site (maiales in cele comerciale) sunt:

1. Informatii despre furnizorSite-ul trebuie sa ofere informatii detaliate despre furnizorsau/si distribuitor precum si locatia geografica (originea) a acestora.Astfel trebuie sa se evidentieze:numele organizatiei producatoare si/sau distribuitoare (care=de cele mai multe ori nu sunt acelasi lucru cu adresa deWeb);=adresa exacta a acestora, telefonul, e-mail;tara in care organizatia este inregistrata;=daca este posibil numarul de inregistrare (din Registrul=Comercial, de exemplu) al licentei sau autorizatia defunctionare;informatii de contact=

2. Informatii despre livrareSite-ul trebuie sa ofere informatii clare pentru consumatordespre tarile in care se efectueaza livrarea produselor inainte de a seprocesa comanda.Informatiile despre livrare este bine sa se regaseasca chiar inHome Page si sa fie actualizate permanent.

3. Informatii despre pretPretul este un element esential si de aceea site-ul trebuie saafiseze pretul total (cu toate taxele incluse) inainte de a se efectuacomanda. In pret trebuie evidentiate si taxele de livrare (transport).Aceste elemente sunt foarte importante, mai ales in cazul in care siteulse adreseaza clientilor din alte tari si apar diferente din distantele

diferite, diferente care pot mari mult pretul total.Este important si sa se asigure conversia pretului in monedalocala (doar 25% din totalul site-urilor asigura conversia). Desi acestlucru nu este dificil, ii asigura clientului informatii importante inluarea deciziei de cumparare.

4. Termene si conditii de livrareTermenele si conditiile de livrare sunt elemente care oferainformatii importante despre renuntarea la achizitie, plata, termenulde livrare precum si modalitatile de rezolvare a diferendelor dintreparti. Toate aceste elemente trebuie prezentate clientului clar, maiinainte de a se completa comanda. Retailer-ii trebuie sa includa incontinutul site-ului aceste elemente, care vor evidentia clar termenelesi conditiile mai inainte de a fi procesata comanda sau cel putin unlink catre pagina unde exista acestea, care sa preceada confirmarea.Elementele din aceasta categorie trebuie sa fie diferentiate dealte informatii astfel incat clientii sa fie asigurati din punctul devedere al legalitatii contractului.

Termenele si conditiile de livrare trebuie prezentate si intr-oforma usor de printat pentru a asigura clientului posibilitatea de a sereferi la ele in viitor.

5. Legea aplicabilaIn general, consumatorii internationali considera ca legea careguverneaza tranzactia ar trebui sa fie aceea a tarii consumatorului(aceea cu care acesta este familiarizat). Acest aspect este controversatsi se dezbate mult asupra lui. Unii dintre retaileri stipuleaza incontract legea care este aplicabila, dar acest lucru nu este unanimacceptat.Totusi, daca vanzatorul mentioneaza ca legea aplicabila estecea a tarii sale si nu cea a clientului (a tarii de rezidenta a clientului),acest lucru trebuie sa ii fie evidentiat clientului clar si faraambiguitati.In cazul in care clientul este de acord cu acest lucru, acesta nutrebuie privat de protectia consumatorului din tara sa. Clientultrebuie sa aiba dreptul de a face plangeri in tara sa.

6. Procesul de comandaCa urmare a elementelor ce preced incheierea contractului,procesul de finalizare a acestuia trebuie sa fie expus clar clientului.Retailer-ul trebuie sa ii mentioneze clientului unde va fi completatcontractul si cum va avea acces la acesta.

In elaborarea site-ului, trebuie utilizat un proces pe treiniveluri (trei click-uri) pentru efectuarea comenzii on-line, care saasigure lipsa oricarei ambiguitati in efectuarea comenzii.

Cele trei niveluri sunt:1. Clientul isi exprima intentia de a cumparaprodusul/serviciul (de exemplu adaugarea sa in cos - "shopping

cart");2. Clientul are posibilitatea de a lua la cunostinta de toatedetaliile comenzii (fara a trece de la o pagina la alta) si de a confirmaca acestea sunt corecte;3. Clientul este de acord sa mearga mai departe si va aveaposibilitatea de a citi termenele si conditiile de livrare. Trebuie sa fieclar ca s-a ajuns la nivelul final al incheierii contractului.Designul site-ului trebuie sa ii ofere consumatorului siposibilitatea de a anula comanda imediat (inainte de a parasi procesulde comanda).

Elementele ce privesc legalitatea termenelor si conditiilecontractului trebuie prezentate clientului potential mai inainte definalizarea comenzii. Orice alte termene sau conditii care nu au fostprezentate clientului nu sunt valabile (decat in masura in care acestale accepta).

In finalizarea contractului, clientul trebuie avizat printr-oconfirmare a faptului ca s-a efectuat preluarea comenzii sale.Toate elementele ce privesc contractul si celelalte informatiiadiacente trebuie sa fie printabile (de catre client).

7. Confidentialitatea datelorToate site-urile trebuie sa aiba o politica clara si usor deinteles relativ la confidentialitate. Aceasta trebuie sa includaurmatoarele:_ Nu se vor cere decat informatiile absolut necesare sirezonabile pentru desfasurarea tranzactiei._ Consumatorul trebuie sa cunoasca modul in careinformatiile sunt adunate, de ce si cum vor fi folosite acestea._ Consumatorul trebuie sa aiba dreptul de a refuza cerereade informatii ulterioare (informatii cerute de catre vanzator sauorganizatii adiacente)_ Trebuie sa existe o persoana din cadrul organizatiei caresa raspunda de protectia datelor, persoana de care clientii trebuie saaiba cunostiinta_ Clientii trebuie sa aiba posibilitatea de a modifica saucorecta informatiile despre ei_ Organizatia nu trebuie sa furnizeze informatii despreclienti unei terte parti.

8. Securitatea tranzactieiSite-ul trebuie sa informeze asupra securitatii tranzactiei.Aceste informatii trebuie prezentate intr-o forma clara si usor deinteles. Clientul trebuie asigurat ca se gaseste intr-un mediu sigur.Clientii trebuie informati despre drepturile lor si raspunderea pentrupagubele ce pot aparea dintr-o tranzactie frauduloasa.

9. Cookie-uriCookie* contine informatii sau un identificator unic care esteplasat pe computerul clientului ( sau al celui care acceseaza site-ul)ce ajuta site-ul sa isi aminteasca preferintele sau caracteristicile

acestuia. Ele sunt utilizate si pentru a memora parole sau alteinformatii, pentru a construi un profil al utilizatorului, pentru aurmari ce pagini sau ce site-uri au fost vizitate. De cele mai multe oriacestea sunt privite cu suspiciune si se considera ca afecteazaconfidentialitatea.Site-ul trebuie sa aiba o politica clara in privinta acestora,informand despre utilizarea lor si despre ce se intampla daca leresping.

10. Returnarea produselorClientii trebuie sa aiba dreptul de a returna produsele intr-operioada de timp specificata, fara a li se cere specificarea motivelor.Toate site-urile trebuie sa aiba o politica clara in ceea ce privestereturnarea produselor, care sa fie evidentiata inainte de comanda.Informatiile despre cum se returneaza bunurile trebuie afisatesi trimise o data cu acestea la livrare.Totodata clientii trebuie sa fie informati despre costurile pecare le vor suporta in cazul returnarii produsului.* sunt fisiere text

11. PlangeriSite-ul trebuie sa contina informatii privind modul in care sepot face plangeri, care este procedura si pe cine sa contacteze precumsi modalitatea de raspuns. Consumatorii trebuie sa cunoasca simodalitatile de rezolvare a diferendului in cazul in care nu se ajungela un acord intre parti.

12. Informatii despre desfasurarea contractuluiRetailer-ii trebuie sa asigure informatii despre situatiaexecutarii comenzii, ca de exemplu:informatii despre articolul solicitat (daca este sau nu in=stoc)=daca articolul nu este in stoc, data cand se va afla in stoc=o data ce comanda a fost efectuata, se va trimite oconfirmareo notificare a momentului cand marfurile au fost expediate=precum si data cand se asteapta sa soseasca.

13. Livrarea marfurilorVanzatorii trebuie sa arate clar data cand marfurile se asteaptasa ajunga pentru ca beneficiarul lor sa le primeasca, precum si

procedurile de urmat in cazul in care marfurile nu ajung la timp, darsi drepturile clientului in acest caz.

14. Despagubiri

Site-urile trebuie:_ sa ofere o politica de despagubire cat mai simpla;_ sa ofere link-ul catre pagina unde se gasesc informatiilelegate de marfa;_ sa clarifice care din costurile de returnare a marfii vor fi

suportate de client;_ sa returneze banii cat mai repede si sa estimeze data candacestia vor ajunge in contul clientului;_ sa spuna clientilor - din experienta relatiilor cu alticlienti - ce probleme au intalnit in obtinereadespagubirilor.

  Evaluarea calitatii Site-uluiProiectarea paginilor de web trebuie sa urmareasca respectareaanumitor reguli, toate avand insa ca scop satisfacerea cerintelor sinecesitatilor utilizatorilor deci sa fie de calitate.

Elemente generaleMasura in care se indeplinesc necesitatile asteptate deutilizatori, se refera in principal la buna functionalitate a paginiiaccesate – incarcare rapida, navigare eficienta si simpla in interiorulsite-ului, dar si la designul si continutul acestuia – modalitatea deprezentare a informatiilor, precum si la grafica si estetica generala cese reflecta prin imbinarea mai mult sau mai putin armonioasa aculorilor cu mesajul transmis precum si particularitatile culturale care

influenteaza de asemenea in mod semnificativ intelegerea siaprecierea site-ului.

  Analiza functionalitatiiPromovarea produselor pe Internet prin intermediul paginilorde web trebuie sa fie in primul rand functionala. Astfel, desi designulnu are deloc o importanta minora, preocuparile creatorilor de site-uriweb trebuie sa se concentreze in primul rand pe obtinereafunctionalitatii, fara de care designul nu isi poate indeplini rolul. Prinaceasta caracteristica, se urmareste ca informatiile necesare sa-iparvina utilizatorului cat mai rapid, complet si eficient. Astfel,functionalitatea este legata direct de timpul de incarcare a paginii,navigarea in interiorul site-ului, dar si de elementele care ii confera„identitate” pe Internet: adresa, titlu, fara de care site-ul nu poate ficunoscut si accesat.

Timpul de incarcare a paginiiTimpul de incarcare a paginii trebuie sa fie cat mai scurt.Marea majoritate a utilizatorilor de Internet pot descarca informatiileprezentate pe un site cu o viteza de 56 Kb/secunda. In conditiile incare site-ul este foarte incarcat, are foarte multa animatie si sunet,timpul de descarcare al acestuia creste foarte mult. Vizitatorii siteuluirespectiv isi pot pierde rabdarea, si astfel, informatiile care lesunt destinate nu isi ating scopul. Statisticile arata ca cele mai

vizitate pagini de web sunt cele ce ocupa sub 20 Kb, un exemplu inacest sens constituindu-l site-ul Yahoo, care are numai cativa Kb.Pentru a realiza acest lucru trebuie ca imaginile sa fie cat maimici posibil, insa sa ramana relevante pentru utilizator. De asemeneatrebuie luat in calcul si numarul de culori, intrucat exista posibilitateaca monitoarele sa nu permita vizualizarea culorilor introduse in

grafica. Numarul recomandat de culori este de 216, un numar maimare de culori utilizat intr-o imagine, ducand in mod automat lacresterea numarului de Kb si implicit a timpului de asteptare pentruincarcarea paginii.

NavigareaEste de asemenea un element extrem de important cedetermina in mod hotarator interactiunea utilizator – informatii.Pentru determinarea modului de navigare trebuie sa se aiba in vedereurmatoarele probleme: utilizatorul trebuie sa stie in permanenta undese gaseste, unde poate sa mearga din punctul respectiv si unde a fostdeja. Este de presupus ca multi utilizatori vor accesa site-ul caurmare a folosirii unui motor de cautare sau urmaririi unor link – uridin alte pagini de web si astfel, primul contact nu va fi cel cu paginade index a continutului site-ului. In acest caz, vizitatorul site-uluitrebuie sa realizeze imediat unde anume este in acel moment, careeste cuprinsul general al site-ului. Tebuie vazuta masura in careutilizatorul are posibilitatea de a accesa orice domeniu l-ar interesadin site, direct din locul in care se afla, fara a fi nevoit sa se intoarcamereu la pagina de prezentare.

O alta cerinta ce trebuie analizata face referire la locurile undepoate ajunge vizitatorul urmand diferitele link-uri din document.Trebuie vazut daca utilizatorul sa stie exact unde fac trimitere acestelegaturi, intrucat accesarea tuturor ar constitui o pierdere prea marede timp. Este absolut necesara explicarea concisa si cuprinzatoare acontinutului paginii de web catre care se realizeaza legaturi, pentru cautilizatorul sa poata gasi in cel mai scurt timp ceea ce este relevantpentru el. 

De asemenea, pentru ca utilizatorii sa nu fie nevoiti samemoreze toate legaturile accesate, este necesara marcarea acestoraintr-un mod uzual pentru utilizator. Astfel, de obiciei, se utilizeazadoua culori: albastru pentru marcarea link-urilor neaccesate si violet/purpuriu pentru cele deja vizitate. Utilizarea oricaror alte culoricreeaza confuzii, influentand negativ perceptia vizitatorilor asuprasite-ului. Este indicata utilizarea unei culori diferite care sa indiceposibilitatile de navigatie – de exemplu efect de schimbare a culoriila trecerea cursorului peste optiunea din meniu. Informatiile trebuiein asa maniera structurate, astfel incat utilizatorii sa gaseasca ceea cedoresc din maximum 3 accesari de legaturi. 

De asemenea, trebuie vazut daca toate legaturile functioneaza, ( legaturi care conduc catreo pagina in constructie, sau catre o pagina inexistenta – in acest cazaparand mesaje de eroare).O alta problema de analizata legata de navigare o constituiepaginile lungi. Statisticile arata ca numai 10% din utilizatorideruleaza ecranul pentru a vedea si restul continutului paginii, deaceea toate optiunile de navigatie si informatiile esentiale trebuieplasate in partea de sus a paginii.

In acest sens se va urmari:

- facilitatea navigatiei utilizatorilor, este recomandatautilizarea unui motor de cautare in interiorul site-uluipentru accesul rapid si direct al utilizatorilor la ceeace doresc;- daca informatiile sunt modificate si aduse la zi inpermanenta, acesta fiind un indicator al preocuparii siinteresului companiei in oferirea a ceea ce este maibun clientului;- daca paginile vechi ce nu mai au relevanta au fosteliminate, pentru a nu se produce confuzii.In ceea ce priveste stilul, trebuie vazut daca a fost mentinut intot cuprinsul site-ului, astfel incat utilizatorii sa se simta familiarizatiparcurgand paginile, indiferent de ordine. Derutarea acestora, prinutilizarea mai multor stiluri este neplacuta in general, da senzatia dedezordine, nesiguranta, incoerenta, ceea se va reflecta cu siguranta inimaginea intreprinderii si a produselor promovate. Nu trebuie folositemetafore, simboluri decat daca mesajul acestora este inteles de catreabsolut toti utilizatorii.

TitlulEste foarte important numarul de caractere utilizate pentrutitlu. Spre exemplu, motorul de cautare Google* nu citeste un titlu cecontine mai mult de 60 de caractere, in acestea fiind incluse sispatiile. De asemenea este necesar ca titlul site-ului sa continacuvinte cheie referitoare la continutul acestuia, pentru ca motoarelede cautare axate pe astfel de cuvinte sa-l poata afisa cat mai in fata pepaginile cu rezultate. Este foarte bine cunoscut faptul ca rezultatelecautarilor pot atinge numere impresionante de ordinul sutelor de miisau milioanelor, iar utilizatorii vor cauta numai ceea ce este afisat peprimele pagini, acestia neavand nici timp nici rabdare sa cerceteze totspectrul de rezultate. Asadar, pentru a avea prioritate in domeniu,este foarte important de analizat ce cuvinte cheie relevante pentruutilizatori au fost utilizate in titlu. Astfel este indicat ca titlul sa fiecat mai simplu si sa redea cat mai exact continutul paginiirespective. De multe ori utilizatorii sunt nevoiti sa introduca de latastatura adresele, de aceea acestea trebuie sa fie cat mai usor dememorat, scurte, fara caractere speciale, si de preferat, sa fie scristotul cu litere mici.

DesignulAnaliza calitatii functionalitatii unei pagini de web nu estesuficienta insa; fara un design corespunzator, atentia nu poate fipastrata, iar informatiile prezentate sunt receptionatenecorespunzator. Asa cum s-a observat, prin functionalitate suntdescrisi parametrii tehnici, constructivi ce tin de structura site-ului.Analiza designului insa, se refera la continutul site-ului, atat lagrafica si tehnicile de imbinare a culorilor, cat si la modalitatea deprezentare a informatiilor, a textului.

TextulEste extrem de important in captarea atentiei, studiileefectuate in legatura cu psihologia utilizatorilor de Internet, aratandlucruri surprinzatoare. Astfel, reactiile acestora sunt total diferite infata celor doua medii de informare: monitorul si hartia. In primul caz,numai 22% dintre intervievati au fost atrasi prima data de imagini; inschimb aceleasi prezentari facute pe hartie au fost percepute maiintai prin prisma imaginilor in 64% din cazuri. Aceasta diferenta deperceptie poate fi explicata si prin faptul ca ocupand mai multamemorie, imaginile necesita mai mult timp de descarcare, textulramanand astfel elementul cu un prim impact asupra utilizatorilor.Este foarte important de cuantificat ca utilizatorii au fost nevoiti saderuleze textul†, acesta trebuind sa fi afisat in prima parte aecranului. In cazul in care textul este mai lung, acesta trebuie sa fienegru pe fond alb mai putin stralucitor, iar culorile si imaginile ce ilinsotesc sa fie cat mai neutre si neobositoare.Analiza lizibilitatii se refera la marimea literelor care trebuiesa fie suficienta pentru ca cititorul sa nu depuna efort in incercarea dea percepe mesajul.Lizibilitatea este strans legata de culorile utilizate pentrufundal si caractere. Spre exemplu, utilizarea unui fundal galben palpentru un text obisnuit ce are caractere negre, contrasteaza mai putindecat acelasi text pe un fundal alb stralucitor. 

De asemenea, trebuie analizata utilizarea a mai mult de douatipuri de caractere pe ecran, intrucat acestea produc confuzii (pot fiinterpretate ca si cuvinte de legatura - linkuri); caracterele italice,subliniate, ingrosate sunt mai greu de citit, de aceea nu se vor folosipentru bucati mari de text, ci numai pentru titluri sau subliniereaanumitor concepte in cel mult doua randuri. Masura in care link –urile sunt introduse in text incat sa nu fie prea apropiate si saderuteze. In utilizarea umbrelor daca este pastrata directia acestora,cel putin pe aceeasi pagina, adica „sursa de lumina” sa ramanaaceeasi pentru toate caracterele si imaginile .

O alta dimensiune importanta a textului este stilul, care trebuieadecvat mesajului. Prin stil se va intelege in acest context stilulcaracterelor, dar si modul de exprimare ce poate fi oficiala, formala,prietenoasa, comica, romantica etc. Este de cuantificat si nivelul decunoastere a imaginii si mesajului ce se doresc a fi transmise, dar si apietei tinta a produselor promovate prin intermediul paginii de web,caracteristicile acesteia: varsta, sex, educatie, cultura si aplicateelementele corespunzatoare.

CuloareaAnaliza culorilor folosite, a combinatiilor si efectelor lor estedeosebit de complexa si se va referi la:

- Caracteristicile culorilor folosite (tonalitate, saturatiesi luminozitate)

- Modalitatile de perceptie a culorilor folosite- Efectele psihologice ale culorilor utilizate- Masura in care a fost avuta in vedere adaptarea laspecificul cultural (national)SunetulCalitatea site-ului depinde si de masura in care suneteleutilizate se incadreaza in specificul site-ului.

  Analiza site-ului in totalitateDesi nu exista un standard unic pentru evaluarea site-urilor deWeb ci diverse opinii am ales unul care este mai relevant.Site-urile sunt evaluate utilizand un sistem de puncteprocentual pana la 100%, alcatuite din cinci caracteristici principale ,fiecare cu un nivel de importanta.1234…………………………..91 - 100%…………………………..80 - 90%…………………………..60 - 79%………………………….. = < 60%Functionalitatea (20%)20Accesibilitate001. Compatibilitate cu browser-ul002. Rezolutia minimua & maxima pentru monitor003. Traducerea in mai multe limbi, adaptarea culturala, etc.Viteza & Dimensiunea benzii004. Dimensiunea generala a paginei si complexitatea acesteia005. Media duratei de incarcare006. Timpul de asteptare la prima reactie a utilizatoruluiCalitatea HTML007. HTML fara greseli008. Modul de lucru al active x, rollover-urilor, applet-urilor, etc.009. Titlul paginilor, descrierea acestora, cuvinte cheie, metatagurilor010. Dependenta de Java & Javascript dependency si de imaginiNavigatia & Link-urile011. Functionalitatea si claritatea navigtiei012. Integritatea legaturilorLegalitatea013. Conceptia originala etc.014. copyright-ul015. Citatii corecte2 - Design-ul (20%)21Grafica016. simtul artistic017. eleganta & sofisticarea conceptului018. typografia & stilul literelor019. Sinergia elementelor vizualeApropierea de utilizator

020. Usurinta in utilizare021. Resurse si mijloace de ajutor022. Functionalitatea interfatei023. claritate & simplitateEstetica & Frumusetea024. Atractia vizuala025. Aspectul profesional026. Integrarea artistica027. Armonia culorilorAlinierea & Aranjarea in pagina028. Aranjarea generala si utilizarea spatiului029. complexitatea & calitatea tabelelor030. Aspectul spatial031. Utilizarea de linii etc.Integrarea032. Congruenta elementelor22033. Sincronizarea audio-vizuala3 - Continut (20%)Scop034. Specificarea misiunii sau a scopului site-ului035. Mesajul si exprimarea sa036. Calitatea continutului si utilitatea acestuia037. Motivatia reintoarcerii la siteInteractivitatea038. Procesul interactiunii dintre vizitator si site039. Facilitaati pentru membri040. Liste de e-mail,newsletters, newsgroups, chat, BB041. Alte servicii oferiteProcesul Informational042. Claritatea, vizibilitatea functiilor043. Accesul la informatii, facilitati privind cautarea, harta site-uluiOrtografia si gramatica044. Gramatica, ortografia045. Folosirea diacriticelor4 - Originalitate (20%)23Inovatia si gandirea colaterala046. Utilizarea de solutii deosebite047. Aspecte inovativeCreativitatea048. Originalitatea conceptiei049. eleganta si stilulTehnologia050. utilizarea - Java, DHTML, active X, advanced coding, XML,CSS, peer to peer051. compression technologies, RealPlayer, Flash, Beatnik052. audio & video broadcast, utilizarea streaming media053. Integrarea si functionalitatea bazelor de dateDistinctia054. Rezonanta inmemorie055. Impactul multisenzorial

5 - Profesionalism & Eficienta (20%)Service-ul & Respectul fata de client056. Usurinta contactului & viteza raspunsului057. management sugestiilor, plangerilor etc058. Politica de despagubiriValorile morale059. Etica in afaceribusiness ethics, absence of "clever rorts"24060. Onestitatea reclamelor061. Serviciile gratuite oferiteComponente avansate062. Formatul WAP & WebTV063. Utilizarea de harti interactive064. Pagini generate dinamic si active

Comertul electronic si internetulDespre calitatea site-urilor

  Recomandarile privind site-ul in generalPentru site-urile din domeniul comercial, trebuie avut invedere, cel putin teoretic (deocamdata), ca utilizatorii trebuie sa aibaavantajul unei protectii consistente a consumatorului, indiferent delocul de achizitie a produselor. In acest sens, se remarca necesitateaunei coordonari internationale privind formularea de reglementari inlegatura cu desfasurarea comertului electronic.In prezent, se recomanda ca site-urile de pe Internet sa asigurein mod voluntar protectia consumatorului, in mod real, cel putin cuun minimum de conditii, indiferent de locul de origine al site-ului.In activitatea de pe Internet s-au remarcat o multitudine deprobleme, ca de exemplu nelivrarea produselor sau obstructia indespagubirea clientilor, ceea ce impune aparitia unei terte parti caresa controleze desfasurarea acestei activitati. Acest mecanism trebuiesa acopere toate organizatiile care desfasoara activitati comerciale peInternet, mecanism care trebuie sa fie usor accesibil, "prietenos",rapid si recunoscut de toate partile, inclusiv de guvernele nationale.

  Elemente ce privesc informatiile oferite de siteRelativ la continutul site-ul, trebuie sa remarcam ca exista osumedenie de elemente care trebuie avute in vedere pentru a puteadesfasura o activitate eficienta dar si morala.Informatiile obligatorii ce trebuie sa se regaseasca in site (maiales in cele comerciale) sunt:

1. Informatii despre furnizorSite-ul trebuie sa ofere informatii detaliate despre furnizorsau/si distribuitor precum si locatia geografica (originea) a acestora.Astfel trebuie sa se evidentieze:numele organizatiei producatoare si/sau distribuitoare (care=de cele mai multe ori nu sunt acelasi lucru cu adresa deWeb);=adresa exacta a acestora, telefonul, e-mail;tara in care organizatia este inregistrata;=daca este posibil numarul de inregistrare (din Registrul=Comercial, de exemplu) al licentei sau autorizatia de

functionare;informatii de contact=

2. Informatii despre livrareSite-ul trebuie sa ofere informatii clare pentru consumatordespre tarile in care se efectueaza livrarea produselor inainte de a seprocesa comanda.Informatiile despre livrare este bine sa se regaseasca chiar inHome Page si sa fie actualizate permanent.

3. Informatii despre pretPretul este un element esential si de aceea site-ul trebuie saafiseze pretul total (cu toate taxele incluse) inainte de a se efectuacomanda. In pret trebuie evidentiate si taxele de livrare (transport).Aceste elemente sunt foarte importante, mai ales in cazul in care siteulse adreseaza clientilor din alte tari si apar diferente din distantelediferite, diferente care pot mari mult pretul total.Este important si sa se asigure conversia pretului in monedalocala (doar 25% din totalul site-urilor asigura conversia). Desi acestlucru nu este dificil, ii asigura clientului informatii importante inluarea deciziei de cumparare.

4. Termene si conditii de livrareTermenele si conditiile de livrare sunt elemente care oferainformatii importante despre renuntarea la achizitie, plata, termenulde livrare precum si modalitatile de rezolvare a diferendelor dintreparti. Toate aceste elemente trebuie prezentate clientului clar, maiinainte de a se completa comanda. Retailer-ii trebuie sa includa incontinutul site-ului aceste elemente, care vor evidentia clar termenelesi conditiile mai inainte de a fi procesata comanda sau cel putin unlink catre pagina unde exista acestea, care sa preceada confirmarea.Elementele din aceasta categorie trebuie sa fie diferentiate dealte informatii astfel incat clientii sa fie asigurati din punctul devedere al legalitatii contractului.

Termenele si conditiile de livrare trebuie prezentate si intr-oforma usor de printat pentru a asigura clientului posibilitatea de a sereferi la ele in viitor.

5. Legea aplicabilaIn general, consumatorii internationali considera ca legea careguverneaza tranzactia ar trebui sa fie aceea a tarii consumatorului(aceea cu care acesta este familiarizat). Acest aspect este controversatsi se dezbate mult asupra lui. Unii dintre retaileri stipuleaza incontract legea care este aplicabila, dar acest lucru nu este unanimacceptat.Totusi, daca vanzatorul mentioneaza ca legea aplicabila estecea a tarii sale si nu cea a clientului (a tarii de rezidenta a clientului),acest lucru trebuie sa ii fie evidentiat clientului clar si faraambiguitati.In cazul in care clientul este de acord cu acest lucru, acesta nutrebuie privat de protectia consumatorului din tara sa. Clientultrebuie sa aiba dreptul de a face plangeri in tara sa.

6. Procesul de comandaCa urmare a elementelor ce preced incheierea contractului,procesul de finalizare a acestuia trebuie sa fie expus clar clientului.Retailer-ul trebuie sa ii mentioneze clientului unde va fi completatcontractul si cum va avea acces la acesta.

In elaborarea site-ului, trebuie utilizat un proces pe treiniveluri (trei click-uri) pentru efectuarea comenzii on-line, care saasigure lipsa oricarei ambiguitati in efectuarea comenzii.

Cele trei niveluri sunt:1. Clientul isi exprima intentia de a cumparaprodusul/serviciul (de exemplu adaugarea sa in cos - "shoppingcart");2. Clientul are posibilitatea de a lua la cunostinta de toatedetaliile comenzii (fara a trece de la o pagina la alta) si de a confirmaca acestea sunt corecte;3. Clientul este de acord sa mearga mai departe si va aveaposibilitatea de a citi termenele si conditiile de livrare. Trebuie sa fieclar ca s-a ajuns la nivelul final al incheierii contractului.Designul site-ului trebuie sa ii ofere consumatorului siposibilitatea de a anula comanda imediat (inainte de a parasi procesulde comanda).

Elementele ce privesc legalitatea termenelor si conditiilecontractului trebuie prezentate clientului potential mai inainte definalizarea comenzii. Orice alte termene sau conditii care nu au fostprezentate clientului nu sunt valabile (decat in masura in care acestale accepta).

In finalizarea contractului, clientul trebuie avizat printr-oconfirmare a faptului ca s-a efectuat preluarea comenzii sale.Toate elementele ce privesc contractul si celelalte informatiiadiacente trebuie sa fie printabile (de catre client).

7. Confidentialitatea datelorToate site-urile trebuie sa aiba o politica clara si usor deinteles relativ la confidentialitate. Aceasta trebuie sa includaurmatoarele:_ Nu se vor cere decat informatiile absolut necesare sirezonabile pentru desfasurarea tranzactiei._ Consumatorul trebuie sa cunoasca modul in careinformatiile sunt adunate, de ce si cum vor fi folosite acestea._ Consumatorul trebuie sa aiba dreptul de a refuza cerereade informatii ulterioare (informatii cerute de catre vanzator sauorganizatii adiacente)_ Trebuie sa existe o persoana din cadrul organizatiei caresa raspunda de protectia datelor, persoana de care clientii trebuie saaiba cunostiinta_ Clientii trebuie sa aiba posibilitatea de a modifica saucorecta informatiile despre ei_ Organizatia nu trebuie sa furnizeze informatii despreclienti unei terte parti.

8. Securitatea tranzactieiSite-ul trebuie sa informeze asupra securitatii tranzactiei.Aceste informatii trebuie prezentate intr-o forma clara si usor deinteles. Clientul trebuie asigurat ca se gaseste intr-un mediu sigur.Clientii trebuie informati despre drepturile lor si raspunderea pentrupagubele ce pot aparea dintr-o tranzactie frauduloasa.

9. Cookie-uriCookie* contine informatii sau un identificator unic care esteplasat pe computerul clientului ( sau al celui care acceseaza site-ul)ce ajuta site-ul sa isi aminteasca preferintele sau caracteristicile

acestuia. Ele sunt utilizate si pentru a memora parole sau alteinformatii, pentru a construi un profil al utilizatorului, pentru aurmari ce pagini sau ce site-uri au fost vizitate. De cele mai multe oriacestea sunt privite cu suspiciune si se considera ca afecteazaconfidentialitatea.Site-ul trebuie sa aiba o politica clara in privinta acestora,informand despre utilizarea lor si despre ce se intampla daca leresping.

10. Returnarea produselorClientii trebuie sa aiba dreptul de a returna produsele intr-operioada de timp specificata, fara a li se cere specificarea motivelor.Toate site-urile trebuie sa aiba o politica clara in ceea ce privestereturnarea produselor, care sa fie evidentiata inainte de comanda.Informatiile despre cum se returneaza bunurile trebuie afisatesi trimise o data cu acestea la livrare.Totodata clientii trebuie sa fie informati despre costurile pecare le vor suporta in cazul returnarii produsului.* sunt fisiere text

11. PlangeriSite-ul trebuie sa contina informatii privind modul in care sepot face plangeri, care este procedura si pe cine sa contacteze precumsi modalitatea de raspuns. Consumatorii trebuie sa cunoasca simodalitatile de rezolvare a diferendului in cazul in care nu se ajungela un acord intre parti.

12. Informatii despre desfasurarea contractuluiRetailer-ii trebuie sa asigure informatii despre situatiaexecutarii comenzii, ca de exemplu:informatii despre articolul solicitat (daca este sau nu in=stoc)=daca articolul nu este in stoc, data cand se va afla in stoc=o data ce comanda a fost efectuata, se va trimite oconfirmareo notificare a momentului cand marfurile au fost expediate=precum si data cand se asteapta sa soseasca.

13. Livrarea marfurilorVanzatorii trebuie sa arate clar data cand marfurile se asteaptasa ajunga pentru ca beneficiarul lor sa le primeasca, precum si

procedurile de urmat in cazul in care marfurile nu ajung la timp, darsi drepturile clientului in acest caz.

14. Despagubiri

Site-urile trebuie:_ sa ofere o politica de despagubire cat mai simpla;_ sa ofere link-ul catre pagina unde se gasesc informatiilelegate de marfa;_ sa clarifice care din costurile de returnare a marfii vor fisuportate de client;_ sa returneze banii cat mai repede si sa estimeze data candacestia vor ajunge in contul clientului;_ sa spuna clientilor - din experienta relatiilor cu alticlienti - ce probleme au intalnit in obtinereadespagubirilor.

  Evaluarea calitatii Site-uluiProiectarea paginilor de web trebuie sa urmareasca respectareaanumitor reguli, toate avand insa ca scop satisfacerea cerintelor sinecesitatilor utilizatorilor deci sa fie de calitate.

Elemente generaleMasura in care se indeplinesc necesitatile asteptate deutilizatori, se refera in principal la buna functionalitate a paginiiaccesate – incarcare rapida, navigare eficienta si simpla in interiorulsite-ului, dar si la designul si continutul acestuia – modalitatea deprezentare a informatiilor, precum si la grafica si estetica generala cese reflecta prin imbinarea mai mult sau mai putin armonioasa aculorilor cu mesajul transmis precum si particularitatile culturale care

influenteaza de asemenea in mod semnificativ intelegerea siaprecierea site-ului.

  Analiza functionalitatiiPromovarea produselor pe Internet prin intermediul paginilorde web trebuie sa fie in primul rand functionala. Astfel, desi designulnu are deloc o importanta minora, preocuparile creatorilor de site-uriweb trebuie sa se concentreze in primul rand pe obtinereafunctionalitatii, fara de care designul nu isi poate indeplini rolul. Prinaceasta caracteristica, se urmareste ca informatiile necesare sa-iparvina utilizatorului cat mai rapid, complet si eficient. Astfel,functionalitatea este legata direct de timpul de incarcare a paginii,navigarea in interiorul site-ului, dar si de elementele care ii confera„identitate” pe Internet: adresa, titlu, fara de care site-ul nu poate ficunoscut si accesat.

Timpul de incarcare a paginiiTimpul de incarcare a paginii trebuie sa fie cat mai scurt.Marea majoritate a utilizatorilor de Internet pot descarca informatiileprezentate pe un site cu o viteza de 56 Kb/secunda. In conditiile incare site-ul este foarte incarcat, are foarte multa animatie si sunet,timpul de descarcare al acestuia creste foarte mult. Vizitatorii siteuluirespectiv isi pot pierde rabdarea, si astfel, informatiile care lesunt destinate nu isi ating scopul. Statisticile arata ca cele mai

vizitate pagini de web sunt cele ce ocupa sub 20 Kb, un exemplu inacest sens constituindu-l site-ul Yahoo, care are numai cativa Kb.Pentru a realiza acest lucru trebuie ca imaginile sa fie cat maimici posibil, insa sa ramana relevante pentru utilizator. De asemeneatrebuie luat in calcul si numarul de culori, intrucat exista posibilitateaca monitoarele sa nu permita vizualizarea culorilor introduse ingrafica. Numarul recomandat de culori este de 216, un numar maimare de culori utilizat intr-o imagine, ducand in mod automat lacresterea numarului de Kb si implicit a timpului de asteptare pentruincarcarea paginii.

NavigareaEste de asemenea un element extrem de important cedetermina in mod hotarator interactiunea utilizator – informatii.Pentru determinarea modului de navigare trebuie sa se aiba in vedereurmatoarele probleme: utilizatorul trebuie sa stie in permanenta undese gaseste, unde poate sa mearga din punctul respectiv si unde a fostdeja. Este de presupus ca multi utilizatori vor accesa site-ul caurmare a folosirii unui motor de cautare sau urmaririi unor link – uridin alte pagini de web si astfel, primul contact nu va fi cel cu pagina

de index a continutului site-ului. In acest caz, vizitatorul site-uluitrebuie sa realizeze imediat unde anume este in acel moment, careeste cuprinsul general al site-ului. Tebuie vazuta masura in careutilizatorul are posibilitatea de a accesa orice domeniu l-ar interesadin site, direct din locul in care se afla, fara a fi nevoit sa se intoarcamereu la pagina de prezentare.

O alta cerinta ce trebuie analizata face referire la locurile undepoate ajunge vizitatorul urmand diferitele link-uri din document.Trebuie vazut daca utilizatorul sa stie exact unde fac trimitere acestelegaturi, intrucat accesarea tuturor ar constitui o pierdere prea marede timp. Este absolut necesara explicarea concisa si cuprinzatoare acontinutului paginii de web catre care se realizeaza legaturi, pentru cautilizatorul sa poata gasi in cel mai scurt timp ceea ce este relevantpentru el. 

De asemenea, pentru ca utilizatorii sa nu fie nevoiti samemoreze toate legaturile accesate, este necesara marcarea acestoraintr-un mod uzual pentru utilizator. Astfel, de obiciei, se utilizeazadoua culori: albastru pentru marcarea link-urilor neaccesate si violet/purpuriu pentru cele deja vizitate. Utilizarea oricaror alte culoricreeaza confuzii, influentand negativ perceptia vizitatorilor asuprasite-ului. Este indicata utilizarea unei culori diferite care sa indiceposibilitatile de navigatie – de exemplu efect de schimbare a culoriila trecerea cursorului peste optiunea din meniu. Informatiile trebuiein asa maniera structurate, astfel incat utilizatorii sa gaseasca ceea cedoresc din maximum 3 accesari de legaturi. 

De asemenea, trebuie vazut daca toate legaturile functioneaza, ( legaturi care conduc catreo pagina in constructie, sau catre o pagina inexistenta – in acest cazaparand mesaje de eroare).O alta problema de analizata legata de navigare o constituiepaginile lungi. Statisticile arata ca numai 10% din utilizatorideruleaza ecranul pentru a vedea si restul continutului paginii, deaceea toate optiunile de navigatie si informatiile esentiale trebuieplasate in partea de sus a paginii.

In acest sens se va urmari:

- facilitatea navigatiei utilizatorilor, este recomandatautilizarea unui motor de cautare in interiorul site-uluipentru accesul rapid si direct al utilizatorilor la ceeace doresc;- daca informatiile sunt modificate si aduse la zi inpermanenta, acesta fiind un indicator al preocuparii siinteresului companiei in oferirea a ceea ce este maibun clientului;- daca paginile vechi ce nu mai au relevanta au fosteliminate, pentru a nu se produce confuzii.In ceea ce priveste stilul, trebuie vazut daca a fost mentinut intot cuprinsul site-ului, astfel incat utilizatorii sa se simta familiarizatiparcurgand paginile, indiferent de ordine. Derutarea acestora, prinutilizarea mai multor stiluri este neplacuta in general, da senzatia dedezordine, nesiguranta, incoerenta, ceea se va reflecta cu siguranta inimaginea intreprinderii si a produselor promovate. Nu trebuie folositemetafore, simboluri decat daca mesajul acestora este inteles de catreabsolut toti utilizatorii.

TitlulEste foarte important numarul de caractere utilizate pentrutitlu. Spre exemplu, motorul de cautare Google* nu citeste un titlu cecontine mai mult de 60 de caractere, in acestea fiind incluse sispatiile. De asemenea este necesar ca titlul site-ului sa continacuvinte cheie referitoare la continutul acestuia, pentru ca motoarelede cautare axate pe astfel de cuvinte sa-l poata afisa cat mai in fata pepaginile cu rezultate. Este foarte bine cunoscut faptul ca rezultatelecautarilor pot atinge numere impresionante de ordinul sutelor de miisau milioanelor, iar utilizatorii vor cauta numai ceea ce este afisat peprimele pagini, acestia neavand nici timp nici rabdare sa cerceteze totspectrul de rezultate. Asadar, pentru a avea prioritate in domeniu,este foarte important de analizat ce cuvinte cheie relevante pentruutilizatori au fost utilizate in titlu. Astfel este indicat ca titlul sa fiecat mai simplu si sa redea cat mai exact continutul paginiirespective. De multe ori utilizatorii sunt nevoiti sa introduca de latastatura adresele, de aceea acestea trebuie sa fie cat mai usor dememorat, scurte, fara caractere speciale, si de preferat, sa fie scristotul cu litere mici.

DesignulAnaliza calitatii functionalitatii unei pagini de web nu estesuficienta insa; fara un design corespunzator, atentia nu poate fipastrata, iar informatiile prezentate sunt receptionatenecorespunzator. Asa cum s-a observat, prin functionalitate suntdescrisi parametrii tehnici, constructivi ce tin de structura site-ului.Analiza designului insa, se refera la continutul site-ului, atat lagrafica si tehnicile de imbinare a culorilor, cat si la modalitatea deprezentare a informatiilor, a textului.

TextulEste extrem de important in captarea atentiei, studiileefectuate in legatura cu psihologia utilizatorilor de Internet, aratandlucruri surprinzatoare. Astfel, reactiile acestora sunt total diferite infata celor doua medii de informare: monitorul si hartia. In primul caz,numai 22% dintre intervievati au fost atrasi prima data de imagini; inschimb aceleasi prezentari facute pe hartie au fost percepute maiintai prin prisma imaginilor in 64% din cazuri. Aceasta diferenta deperceptie poate fi explicata si prin faptul ca ocupand mai multamemorie, imaginile necesita mai mult timp de descarcare, textulramanand astfel elementul cu un prim impact asupra utilizatorilor.Este foarte important de cuantificat ca utilizatorii au fost nevoiti saderuleze textul†, acesta trebuind sa fi afisat in prima parte aecranului. In cazul in care textul este mai lung, acesta trebuie sa fienegru pe fond alb mai putin stralucitor, iar culorile si imaginile ce ilinsotesc sa fie cat mai neutre si neobositoare.Analiza lizibilitatii se refera la marimea literelor care trebuiesa fie suficienta pentru ca cititorul sa nu depuna efort in incercarea dea percepe mesajul.Lizibilitatea este strans legata de culorile utilizate pentrufundal si caractere. Spre exemplu, utilizarea unui fundal galben palpentru un text obisnuit ce are caractere negre, contrasteaza mai putindecat acelasi text pe un fundal alb stralucitor. 

De asemenea, trebuie analizata utilizarea a mai mult de douatipuri de caractere pe ecran, intrucat acestea produc confuzii (pot fiinterpretate ca si cuvinte de legatura - linkuri); caracterele italice,subliniate, ingrosate sunt mai greu de citit, de aceea nu se vor folosi

pentru bucati mari de text, ci numai pentru titluri sau subliniereaanumitor concepte in cel mult doua randuri. Masura in care link –urile sunt introduse in text incat sa nu fie prea apropiate si saderuteze. In utilizarea umbrelor daca este pastrata directia acestora,cel putin pe aceeasi pagina, adica „sursa de lumina” sa ramanaaceeasi pentru toate caracterele si imaginile .

O alta dimensiune importanta a textului este stilul, care trebuieadecvat mesajului. Prin stil se va intelege in acest context stilulcaracterelor, dar si modul de exprimare ce poate fi oficiala, formala,prietenoasa, comica, romantica etc. Este de cuantificat si nivelul decunoastere a imaginii si mesajului ce se doresc a fi transmise, dar si apietei tinta a produselor promovate prin intermediul paginii de web,caracteristicile acesteia: varsta, sex, educatie, cultura si aplicateelementele corespunzatoare.

CuloareaAnaliza culorilor folosite, a combinatiilor si efectelor lor estedeosebit de complexa si se va referi la:

- Caracteristicile culorilor folosite (tonalitate, saturatiesi luminozitate)- Modalitatile de perceptie a culorilor folosite- Efectele psihologice ale culorilor utilizate- Masura in care a fost avuta in vedere adaptarea laspecificul cultural (national)SunetulCalitatea site-ului depinde si de masura in care suneteleutilizate se incadreaza in specificul site-ului.

  Analiza site-ului in totalitateDesi nu exista un standard unic pentru evaluarea site-urilor deWeb ci diverse opinii am ales unul care este mai relevant.Site-urile sunt evaluate utilizand un sistem de puncteprocentual pana la 100%, alcatuite din cinci caracteristici principale ,fiecare cu un nivel de importanta.1234…………………………..91 - 100%…………………………..80 - 90%…………………………..60 - 79%………………………….. = < 60%Functionalitatea (20%)20Accesibilitate001. Compatibilitate cu browser-ul002. Rezolutia minimua & maxima pentru monitor003. Traducerea in mai multe limbi, adaptarea culturala, etc.Viteza & Dimensiunea benzii004. Dimensiunea generala a paginei si complexitatea acesteia005. Media duratei de incarcare006. Timpul de asteptare la prima reactie a utilizatoruluiCalitatea HTML007. HTML fara greseli008. Modul de lucru al active x, rollover-urilor, applet-urilor, etc.009. Titlul paginilor, descrierea acestora, cuvinte cheie, metatagurilor010. Dependenta de Java & Javascript dependency si de imaginiNavigatia & Link-urile

011. Functionalitatea si claritatea navigtiei012. Integritatea legaturilorLegalitatea013. Conceptia originala etc.014. copyright-ul015. Citatii corecte2 - Design-ul (20%)21Grafica016. simtul artistic017. eleganta & sofisticarea conceptului018. typografia & stilul literelor019. Sinergia elementelor vizualeApropierea de utilizator020. Usurinta in utilizare021. Resurse si mijloace de ajutor022. Functionalitatea interfatei023. claritate & simplitateEstetica & Frumusetea024. Atractia vizuala025. Aspectul profesional026. Integrarea artistica027. Armonia culorilorAlinierea & Aranjarea in pagina028. Aranjarea generala si utilizarea spatiului029. complexitatea & calitatea tabelelor030. Aspectul spatial031. Utilizarea de linii etc.Integrarea032. Congruenta elementelor22033. Sincronizarea audio-vizuala3 - Continut (20%)Scop034. Specificarea misiunii sau a scopului site-ului035. Mesajul si exprimarea sa036. Calitatea continutului si utilitatea acestuia037. Motivatia reintoarcerii la siteInteractivitatea038. Procesul interactiunii dintre vizitator si site039. Facilitaati pentru membri040. Liste de e-mail,newsletters, newsgroups, chat, BB041. Alte servicii oferiteProcesul Informational042. Claritatea, vizibilitatea functiilor043. Accesul la informatii, facilitati privind cautarea, harta site-uluiOrtografia si gramatica044. Gramatica, ortografia045. Folosirea diacriticelor4 - Originalitate (20%)23Inovatia si gandirea colaterala046. Utilizarea de solutii deosebite047. Aspecte inovativeCreativitatea048. Originalitatea conceptiei049. eleganta si stilulTehnologia050. utilizarea - Java, DHTML, active X, advanced coding, XML,CSS, peer to peer

051. compression technologies, RealPlayer, Flash, Beatnik052. audio & video broadcast, utilizarea streaming media053. Integrarea si functionalitatea bazelor de dateDistinctia054. Rezonanta inmemorie055. Impactul multisenzorial5 - Profesionalism & Eficienta (20%)Service-ul & Respectul fata de client056. Usurinta contactului & viteza raspunsului057. management sugestiilor, plangerilor etc058. Politica de despagubiriValorile morale059. Etica in afaceribusiness ethics, absence of "clever rorts"24060. Onestitatea reclamelor061. Serviciile gratuite oferiteComponente avansate062. Formatul WAP & WebTV063. Utilizarea de harti interactive064. Pagini generate dinamic si active

Comertul electronic si internetulEstetica site-ului

 Textul si structurarea sa

  TextulIn contrast cu textele narative, cele de prezentare sunt scrisepentru a-i informa pe cititori despre o anumita tema. Textele deprezentare includ argumentatii, descrieri, noutati si instructiuniprocedurale. Au in comun cu textele narative structuri retorice, dar dealta natura. Structura textului depinde de scopul acestuia dar s-ademonstrat ca pentru cititori este mai familiar textul narativ pentru caprezinta fenomene reale, pe cand cele de prezentare nu aproximeazaevenimente din viata reala, aceasta facandu-le mai greu de inteles.

Cand cititorii inteleg textul, ei construiesc diferite reprezentarimentale, care reflecta ceea ce au citit. Una dintre aceste reprezentari,reprezentarea de suprafata, contine exact cuvintele citite, tipulliterelor si dimensiunea acestora cat si informatiile primare.

Aceasta reprezentare este pe termen scurt, dureaza numai cateva secunde dupaintelegerea textului, ceea ce explica de ce este dificila repetarea uneipropozitii cuvant cu cuvant, chiar si dupa o scurta perioada de timpde la citire. O alta reprezentare, bazata pe text, este alcatuita dintr-oretea de propozitii care descriu si expliciteaza continutul textului sieste construita pe masura ce textul este citit. Pe langa reprezentarilede suprafata si pe baza de text, cititorul construieste o altareprezentare, care descrie situatia din text denumita model desituatie. 

Acest model contine reprezentari ale personajelor,evenimentelor, actiunilor, organizarii spatiale si ale obiectelormentionate in text si se construieste pe baza cunostintelor cititorului.

Masura in care cititorii construiesc aceste reprezentari depindede mai multi factori. In primul rand de tipul textului, deoarece

cititorii au mai multe cunostinte privind subiectele naratiunilor decatcele prezentate in descrieri, putand crea modele de situatii completepentru acestea. Un alt factor care influenteaza nivelul reprezentariieste scopul cititorului – in sensul ca, daca o persoana citeste textulpentru a-l intelege, atunci este accentuat modelul de situatie, dar,daca textul este citit pentru a fi retinut, este accentuata reprezentareape baza de text.

Un element important in construirea reprezentarilor ilconstituie atentia intr-un anumit moment, ea fiind baza memoriei delucru, care poate fi definita ca sursa pentru structurarea si depozitareaproduselor partiale ale intelegerii. Memoria de lucru, printre altele,furnizeaza resursele pentru identificarea semnificatiei cuvintelor, darserveste si ca loc de depozitare a rezultatelor acestui proces.Resursele memoriei de lucru variaza in functie de varsta si decunostinte (cititorii adulti au reprezentari mai clare decat incepatorii).Intelegerea unui text sau a unei teme depinde si decunostintele in domeniu pe care le are cititorul, care sunt depozitatein memoria pe termen lung, sub forma unor blocuri de informatii.

Astfel, sunt stocate caracteristici ale unor obiecte, evenimente,activitati sociale, dar si concepte abstracte (adevar, moralitate etc.) -in anumite cazuri, informatiile se gasesc in numar mare si continanumite detalii (sunt deja formate imagini ale unor accidente,petreceri), pe cand in alte cazuri acestea sunt rare si incomplete(fisiunea nucleara). Intelegerea este facilitata de masura in caresubiectii detin informatii suficiente privind tema mentionata in text;de acestea depinde procesarea celor obtinute prin citire. Cand se prezinta subiectilor o secventa de elemente (propozitii, fraze),acestea sunt percepute ca fiind dependente unele de altele si facandparte dintr-un tot. Relatiile care se formeaza intre aceste elemente potfi imediate si, in acelasi timp, dependente de alte portiuni de text.

Asemenea relatii se pot forma si intre segmente largi de text care nusunt consecutive. Cand subiectii citesc un text, intelegerea acestuiadepinde de integrarea frazelor intr-o reprezentare. Pentru ca aceastasa se poata realiza, textul trebuie sa fie coerent. Propozitiile si frazelereprezentate in contextul potrivit sunt procesate mai repede,integrate mai bine in memorie si sunt considerate ca fiind maiimportante decat cele care sunt irelevante pentru context.

Structurarea textuluiIndiferent de modul in care va evolua mediul Web, cea maimare parte a informatiilor existente acum in cadrul sau este subforma de text si, de aceea, modul in care acesta este perceput deutilizator influenteaza semnificativ succesul unei pagini. Web-ul nueste un mediu static, ca si nevoile utilizatorilor sai si din aceastacauza modul de prezentare a informatiilor trebuie sa se adresezetuturor. In plus, trebuie sa se tina cont de masura in care prezentareainformatiilor afecteaza timpul de descarcare a paginii, dar si de tipulacesteia – informatiile dintr-un site comercial trebuie prezentatediferit de cele dintr-un site de e-banking. Astfel, corelatia dintre tipulinformatiilor si modul de prezentare a acestora este mentinuta.

Textul este alcatuit din caractere care pot fi litere, numere,semne de punctuatie sau alte elemente speciale. In ceea ce privesteliterele, sunt utilizate atat majuscule cat si litere mici, in cazul carorase identifica anumite elemente pe baza carora se face recunoasterealor (variatia formei, fata de un nivel mediu): elemente ascendente sidescendente care depasesc partea principala a literelor pe verticala –

in sus (l, t, b, d, f) si respectiv in jos (p, q, j, y, g). Se identifica astfelo caracteristica a literelor pe baza careia utilizarea lor in anumitecuvinte faciliteaza recunoasterea acestora de catre utilizatori.O alta caracteristica o constituie fontul, stilul literei, dar sidimensiunea acesteia.

Desi exista practic foarte multe fonturi care potfi utilizate, in cadrul textului Web standard aceasta utilizare estelimitata – inainte de utilizarea anumitor fonturi, trebuie sa se tinacont de natura textului care este prezentat; in plus, inainte deexistenta Internetului, materialele tip text erau prezentate numai pesuporturi fizice, iar utilizarea unor anumite fonturi putea fi dificil derealizat sau foarte costisitoare – din acest motiv, se prefera fonturiletraditionale pentru zone de text standard, fonturile stilizate fiindfolosite numai pentru a evidentia informatiile mai importante.

Din punct de vedere al spatiului fizic ocupat, s-au identificatdoua tipuri de fonturi: proportionale – caracterele ocupa o suprafatamica , atat cat este nevoie pentru a putea fi observate in totalitate – sineproportionale – in care fiecare caracter ocupa aceeasi cantitate despatiu, indiferent de dimensiunea sa reala

1. Sunt preferate, in general,cele proportionale, deoarece :_ intr-un anumit spatiu pot fi incluse mai multe caractere;_ textul este mai usor de citit deoarece cuvintele par saformeze o unitate in cadrul propozitiei.

Un alt element important il constituie aranjarea(layout-ul) textului si o problema care apare in acest sens estealinierea textului. Modul traditional il constituie alinierea la stanga,partea dreapta a textului nefiind ordonata, dar sunt utilizate si textelealiniate la dreapta. Layout-ul textului trebuie corelat cu asezarea inpagina atat a butoanelor de navigare cat si a imaginilor si iconurilor,un rol important avandu-l natura textului prezentat.1 Nu este bine sa se utilizeze numai majuscule, indiferent de distanta dintre cuvinte,deoarece textul este mai greu de citit, chiar daca este mai evident (n.a.).

In urma cercetarilor psihologice, s-a ajuns la concluzia ca infunctie de tipul textului trebuie stabilita si lungimea randurilor –acestea nu trebuie sa depaseasca 70 de caractere si sa cuprinda inmedie 7-15 cuvinte; daca randul este prea scurt, frazele nu vor aveacontinuitate, procesul de citire fiind intrerupt la fiecare trecere larandul urmator, iar daca randurile sunt prea lungi cititorului ii va figreu sa revina la o anumita portiune in momentul intreruperii citirii.

Lungimea randului poate depasi insa valoarea optima, infunctie de distanta dintre randuri (cu cat aceasta este mai mare, cuatat mai usor ii va fi cititorului sa identifice randul pe care se facecitirea), dar aceasta trebuie pastrata intre anumite limite si corelata cudimensiunea caracterelor2. Se poate stabili ca fiind variabila sidistanta dintre cuvinte si chiar dintre litere pentru a adaptadimensiunea textului la spatiul destinat pentru prezentarea acestuia.Elementele prezentate mai sus pot fi utilizate astfel incatefectul lor sa evidentieze importanta informatiilor prezentate. Infunctie de aceasta, elementele de text vor varia dimensional in senscrescator – cu cat creste importanta, cu atat se va mari dimensiuneacaracterelor si distanta dintre ele. 

Elementele de text se pot ierarhiza in functie de importanta si prin culoare: contrastul va fi cu atat maiputernic cu cat va creste nevoia de a evidentia informatiile cuprinsein text.  Caracterele fiind mici si distanta dintre randuri mare, citirea va constitui un procesmonoton; daca si caracterele si distanta dintre randuri sunt mari, se va irosi spatiu pentruprezentarea textului; daca spatiul este prea mic in comparatie cu dimensiunea literelorimaginea va fi incarcata, ceea ce va face ca textul sa fie dificil de perceput (n.a.)

In cazul textelor lungi, pentru a evita monotonia si tinand contde faptul ca utilizatorii nu vor avea rabdare sa citeasca intregulmaterial prezentat pentru a identifica informatiile necesare, este bineca acestea sa fie impartite in zone de text mai mici, in paragrafe sausectiuni. Pentru ca textul sa nu para o masa compacta, chiar sifractionat prin sectiuni, prima litera a primului cuvant este de multeori mai mare, ocupand chiar si doua randuri.

In designul traditional, s-a stabilit ca utilizarea judicioasa aspatiilor albe usureaza citirea textului prin aceea ca ofera zone in careutilizatorul isi poata odihni ochii. Unii specialisti sunt de parere caeste nevoie de 40 –60% spatiu alb in cadrul unei pagini pentru caaceasta sa fie considerata optima din punct de vedere al usurinteicitirii textului. Dar aceasta teorie nu este unanim acceptata, multidintre cei implicati in designul paginilor de Web considerand acesteprocente ca fiind echivalente cu o irosire a spatiului de prezentare ainformatiilor si o modificare continua a ritmului in care utilizatoriiparcurg pagina.

In stabilirea modului de prezentare a textului in cadrul uneipagini Web, trebuie luat in calcul modul in care vor fi preluateinformatiile de catre utilizatori: unii prefera sa obtina informatiileprin citire directa de pe ecranul monitorului, dar altii prefera saimprime informatiile inainte de a le analiza. In aceste conditii, modulde organizare a textului variaza semnificativ, in sensul ca, pentru ceicare doresc sa consume informatiile on-line, textul trebuie sa fie mairar, cu fonturi de dimensiune mai mare si divizat, in masura in careacest lucru este posibil; pentru cei care prefera tiparirea textuluiinainte de citire, acesta poate fi prezentat in orice mod, atata timp catse tine cont de contrast (din punct de vedere coloristic) si dedimensiunea fonturilor, deoarece in cazul textelor tiparite usurinta incitire este dependenta de factori variabili – de exemplu luminozitateamediului – care pot fi modificati de catre cititor (in plus, nu aparradiatiile emise de ecranul monitorului care au un efect negativasupra ochilor, in timp, reducand capacitatile vizuale aleutilizatorilor). 

Multe site-uri furnizeaza acum, in afara textului online,si variante pentru tiparire ale continutului. 

Textul prezentat online este de doua ori mai scurt decat cel prezentat pe hartie (pentruaceeasi suprafata de prezentare) pentru a compensa timpul pierdutprin citire. In plus, s-a demonstrat ca exista o proportionalitateinversa intre lungimea textului si numarul celor care il citesc intotalitate, Cu cat textul depaseste mai mult fereastra de prezentare apaginii (este nevoie de desfasurarea textului in jos) cu atat scadenumarul celor care citesc partea de sfarsit. De aceea, este bine sa seutilizeze tehnica piramidei inverse4: concluzia este prezentata lainceput, pentru ca apoi sa fie prezentate explicatiile si detaliile.

Utilizarea acestei tehnici jurnalistice elimina timpii morti si riscul cautilizatorii sa paraseasca site-ul.

Temperatura culoriiToate culorile se pot imparti in doua categorii, in functie detemperatura asociata: calde si reci.Culorile reci sunt albastru, violet, indigo – asociate cuelemente ca apa si aerul, cele calde – portocaliu, galben, rosu si maro– asociate cu pamantul si focul. Aceasta teorie a culorilor calde sireci sustine ideea ca tonurile calde sunt foarte usor deremarcat,apropie spatiul, in vreme ce cele reci creaza senzatia despatiu, departare, distanta.

Contrastul simultanAceeasi culoare poate aparea ca fiind diferita in functie deculorile care o inconjoara. Culorile nu pot fi privite decat impreuna,in ansamblul pe care acestea il creeaza, astfel ca fiecare culoare esteinfluentata de culorile inconjuratoare.Spre exemplu, zonele colorate se percep ca mai intunecate simai mici pe fundaluri deschise, in vreme ce aceleasi zone colorate, deexact aceleasi dimensiuni vor aparea ca fiind mai luminoase si maimari. Patratele colorate de mai jos din cele doua zone au exactaceleasi dimensiuni si culori. Se remarca aparenta modificaredimensionala a acestora pe fundalul negru – apar mai mari, iarculorile par mai stralucitoare si mai intense.Inductia cromatica.

Culoarea poate aparea puternic modificata in functie deculorile adiacente ce o inconjoara Acestea ii pot oferi aparent culoriinuantele culorilor lor complementare. Culori sunt identice pot apareaca fiind diferite, iar cele diferite ca fiind identice, in functie deculorile inconjuratoare, acest fenomen fiind denumit inductiecromatica. Acest fenomen sporeste considerabil posibilitatiledesignerului de creatie, insa in acelasi timp prezinta riscul cautilizatorul sa nu perceapa culorile in conformitate cu intentiadesignerului.

Imaginea remanentaZonele puternic colorate si contrastante determina persistentaimaginii acestora pe retina ochiului, dupa indepartarea stimululuivizual, insa culorile acestei imagini remanente vor fi celecomplementare imaginii initiale.Culorile intense, puternic contrastante induc foarte repedesenzatia de oboseala vizuala, manifestata prin distorsionareaimaginilor datorita inactivitatii celulelor receptoare suprasolicitate.Privind patratul rosu de mai jos timp de un minut si apoi mutandprivirea inspre alta imagine se va observa suprapunerea unui patratalbastru – verde peste cea de-a doua imagine timp de cateva secunde.

Contrastul intre culori  Efectele psihologice ale culorilorCuloarea trebuie sa fie adecvata mesajului si imaginii si inacelasi timp este necesar sa fie inteleasa de toate culturile ce vorutiliza site-ul. Culorile reci ca albastru si verde dau un sentiment destabilitate, incredere, de aceea sunt utilizate atat de des ca fundal, inspecial in paginile de web ale companiilor ce doresc sa creezeclientilor lor un sentiment de incredere. Culorile calde – rosu, galbensi portocaliu sunt mult mai agresive, insa atrag mult mai usor atentia,de aceea este recomandat sa fie utilizate pentru sublinierea anumitormesaje, si nu ca fundal. Culorile utilizate pot influenta dispozitia,

mesajul site-ului. Spre exemplu, pentru obtinerea unei senzatii decalm, seriozitate se pot utiliza nuante de albastru; daca se dorestecrearea unei impresii de jovialitate, energie tonurile de rosu,portocaliu si galben sunt cele mai indicate.Pentru ca o paleta de culori sa poata fi integrata in modcorespunzator in pagina este nevoie de anumite culori de legatura ,care pot fi nuante sau valori diferite ale luminozitatii sau saturatiei ceapar accentuate de zone mici de culoare contrastanta. 

Alegerea optima a culorilor are in vedere mesajul ce trebuie transmis si deasteptarile utilizatorilor. Culorile trebuie utilizate pe alocuri,niciodata mai multe decat sunt necesare pentru atingerea scopului detransmitere eficienta a informatiilor. De asemenea nu trebuie utilizate culori ce nu sprijina sau adauga valoare mesajului, iar stilultrebuie pastrat in fiecare pagina a site-ului. Exista culori decorativecare ii confera un aspect estetic site-ului, creand o anumita atmosferasi imprimandu-i acestuia un anumit stil, insa exista de asemenea,culori functionale menite sa asigure perceptia corespunzatoare amesajului. Culorile intunecate au o influenta puternica asupraspiritului; in urma cercetarilor si a experimentelor graficienilor s-aajuns la concluzia ca este recomandata utilizarea culorilor intunecatein partea de jos a paginii. Psihologia culorii este una dintre cele maiinexacte stiinte, dar in acelasi timp este una din cele mai populare siputernice, aceasta trebuind privita intotdeauna prin prismaparticularitatilor culturale.

Pe langa aspectele fizice ale perceptiei culorilor, specialistiiincearca sa determine intr-un mod universal valabil semnificatiileculorilor. Artisti, filosofi, cercetatori, au incercat sa clarifice acestaspect referitor la culoare, dar concluziile la care au ajuns suntdiferite. Dificultatea in atribuirea unor sensuri clare fiecarei culori inparte este data si de aspectele culturale si religioase diferite, intalnitein principal intre mentalitatea occidentala si cea orientala. In vest,negrul este asociat aspectelor sumbre (moarte), pe cand in Orient – siin special in Japonia – culoarea asociata acestor experiente este ceaalba, punctul de vedere al orientalilor situandu-se astfel la polul opuspunctului de vedere occidental.

Web-ul este insa un mediu international de comunicare si, deaceea, trebuie avute in vedere toate aceste aspecte atunci cand seutilizeaza culoarea in designul paginilor de Web. Este prezentata intabelul de mai jos asocierea culorilor cu anumite sentimente si trairi(din punct de vedere al culturii occidentale).Semnificatia culorilor(dupa Powell T.A.)

Culoarea Asociata cu:Rosu Caldura, greseala, oprire, agresiune, foc, indraznealaPortocaliu Cald, tomnaticGalben Veselie, insoritMaro Cald, toamna, mizerieVerde Invidie, prospetime, gelozie, noutateAlbastru Pace, tristete, apaMov Lux, regalitateNegru Rautate, noapte, frica, moarte, doliuGri Batranete, ploaieAlb Iarna, frig, inocenta, curatenie, puritate

Oamenii au diverse raspunsuri fiziologice, psihologice siemotionale la vederea unei culori. Se stie ca nuantele de rosu, galbensi portocaliu – culori calde – evoca sentimente de bucurie, pe candculorile reci – albastru, verde, violet – produc senzatia de liniste sicalm. Sunt prezentate pe pagina urmatoare efectele culorilor in ceeace priveste modificarea dispozitiei psihice.

Desi este recomandata, utilizarea culorilor intr-o interfatapoate fi cauza unor probleme pentru persoanele cu deficiente vizuale,si anume cei care nu diferentiaza culorile. In ceea ce privesteutilizatorii computerelor, avand in vedere varstele variate aleacestora, exista o gama foarte larga de abilitati vizuale, care trebuiesa fie luate in considerare in designul paginilor de Web. In cazul Webului,anumite culori sunt folosite in mod conventional, pentru a clarificaanumite aspecte – de exemplu, link-urile au in mod initial culoareaalbastra, iar dupa „click-are” se transforma in mov pentru a semnifica undrum parcurs – deci modificarea acestora ii poate indeparta pe utilizatoriprin incapacitatea de a prezenta clar informatiile semnificative din cadrulinterfetei.

Desi culorile prezinta efecte fiziologice si neuro-psihice multiple,in cazul paginilor de Web acestea sunt diminuate. Accentul se pune pesublinierea anumitor informatii, desi de multe ori aceasta se realizeazachiar prin utilizarea incorecta a culorilor, pentru a crea un efect dramaticin scopul atragerii atentiei. Acesta este si cazul paginilor de Webpublicitare si comerciale, in timp ce paginile de prezentare suntcaracterizate de cele mai multe ori printr-un numar limitat de culori,nu foarte intense si de cele mai multe ori organizate in pagina pentrua nu-l obosi pe utilizator (in cazul unei perioade mai lungi petrecutain fata monitorului).

Cunostintele obtinute de-a lungul timpului despre sistemulvizual uman au condus la formularea unor principii fundamentaleprivind utilizarea culorii, indiferent de modul in care informatia esteprezentata, deci si in cazul computerului.

Aaron Marcus a stabilit noua legi privind utilizarea culorii:1. Este de preferat utilizarea a maxim 3-7 culori;2. Trebuie combinate corect culorile din centrul imaginii si celeperiferice;3. Nu trebuie utilizate simultan culorile aflate la extremelespectrului;4. Culorile trebuie sa fie concordante cu semnificatia;5. Trebuie utilizata aceeasi culoare pentru elementele situate inaceeasi zona a imaginii;6. Trebuie utilizate culori saturate pentru a atrage atentia;7. Pe cat posibil trebuie utilizate forme similare pentru culorisimilare;8. Culoarea trebuie folosita pentru a evidentia informatiileprezentate alb-negru;9. Adoptarea aceluiasi sistem de utilizare a culorii in toatepaginile site-ului.

Totusi, aceste legi nu pot fi aplicate tuturor paginilor de Webdeoarece ar putea contrasta cu scopul acesteia. In cazul unui site deWeb publicitar, pentru a atrage atentia, este bine de folosit cat maimulte culori si sunt recomandate animatiile, pe cand paginile site-uluide prezentare a activitatii unei banci trebuie sa fie judiciosorganizate, cu o paleta coloristica mai restransa, informatia trebuindsa fie transmisa mai putin prin efectul contrastant al unei culori si

mai mult prin modul de structurare a informatiei.

O problema care apare foarte des este aceea a contrastuluiinsuficient intre elementele designului (de cele mai multe ori cand seincearca realizarea unor diferente subtile din punct de vedere alculorii intre elemente situate unul deasupra celuilalt sau unul langaaltul).

La polul opus contrastului scazut este cel exagerat: culorilestralucitoare pe un fundal intunecat sunt mai usor de observat, darvor face pagina de Web impracticabila.Utilizarea unor combinatii de culori socante, de multe ori incombinatie cu animatia si nu culori tari pe un fundal neutru (alb saunegru), va avea un efect puternic asupra utilizatorului, dar pe termenlung va genera un raspuns negativ pentru site, prin comunicareaineficienta a informatiilor. In acelasi sens, trebuie tinut cont si defaptul ca informatiile sunt cel mai bine reprezentate prin text si, prinurmare, trebuie acordata o importanta mare prezentarii acestuia inrelatie cu fundalul si restul elementelor din pagina.In ambele cazuri – de contrast scazut sau ridicat – cel maiimportant este stabilirea de catre designer, pe baza testelor efectuate,a modului cel mai potrivit de prezentare a informatiilor din pagina,cu ajutorul culorilor.

Stabilirea culorilor care trebuie folosite in cazul unei paginiWeb trebuie facuta astfel incat sa existe o armonizare a elementelorcoloristice cu cele de navigare si cu prezentarea textului. Catevaelemente caracteristice butoanelor de navigare si textului din punctde vedere coloristic sunt prezentate in subcapitolele care urmeaza.Trebuie tinut cont de faptul ca, prin culoare, se pot obtine efecteputernice, dramatice, care trebuie corelate insa si cu tipul site-uluidin care pagina respectiva face parte. Chiar daca pagina este realizatacorect si impresioneaza, daca nu este potrivita scopului pentru caresite-ul a fost creat, ii va aduce acestuia prejudicii majore.Pentru a simplifica activitatea de design, s-au stabilit principiia caror aplicare va conduce la realizarea unor pagini de Web in careinformatia este prezentata clar.

Principii psihologice

1. Evitarea prezentarii alaturate a culorilor saturate, aflate laextremitatile spectrului;2. Albastru saturat trebuie evitat pentru scrierea textului, aliniilor subtiri si pentru formele mici;3. Evitarea situatiilor in care culorile alaturate difera numaiprin cantitatea de albastru pe care o contin;4. Utilizatorii in varsta au nevoie de un nivel de luminozitatepentru a putea distinge clar culorile;5. Aparent, culorile se schimba pe masura ce se schimbaluminozitatea mediului;6. Este dificila concentrarea asupra marginilor create numaiprin culoare;7. Evitarea utilizarii culorilor verde si rosu in zonele extreme(periferice) ale paginii (display–ului);8. Este de preferat utilizarea combinatiilor de culori opuse pecercul cromatic (rosu-verde; portocaliu-albastru; galben-violet);9. Trebuie evitata distinctia facuta numai cu o culoare (pentrucei cu deficiente de vedere).

Principii perceptuale1. Trebuie tinut cont de faptul ca nu toate culorile pot fipercepute in aceeasi masura;2. Luminozitatea si stralucirea pot fi observate clar numai pesuporturi fizice; ele sunt alterate pe ecranul monitorului;3. Culoarea fundalului poate altera perceptia culorilor dinplanul apropiat;4. Trebuie evitata aglomerarea de culori in zone reduse casuprafata.Principii cognitive1. Culoarea nu trebuie sa fie utilizata prea mult;2. Elementele similare este bine sa fie grupate utilizandacelasi fundal;3. Culori similare (sau identice) semnifica intelesuri similare(sau identice);4. Luminozitatea si saturatia atrag atentia;5. Modificarea culorii trebuie sa fie dependenta de importantainformatiei;6. Ordonarea culorilor este bine sa se faca dupa pozitiaspectrala;7. Culorile calde si reci trebuie sa indice niveluri de actiune.Utilizarea culorii este o conditie importanta pentrumaximizarea efectului prezentarii informatiilor, eficienta utilizariiacesteia putand fi de multe ori cuantificata.

 SunetulIn functie de tema site-ului muzica, sunetul poate fi unelement foarte eficace de promovare. In acest caz, trebuie deasemenea luati in considerare utilizatorii, asteptarile acestora in ceeace priveste site-ul si introdus sunet sau nu. Sunetul este util in siteurilece prezinta creatii de moda – muzica adecvata unor parade, siteurice promoveaza diverse baruri, restaurante, muzica de un anumittip etc.

Utilizarea sunetelor poate fi optionala, dar trebuie avut invedere faptul ca sunetul va datermina o reducere a timpului deivcarcare a paginei, in acest caz trebuind folosit formatul midi.De multe ori insa, tacerea este mai potrivita decat sunetul.Foarte multi utilizatori acceseaza internetul din sali de Internet saubirouri si multe calculatoare conectate la retea nu au unitati de iesirepentru sunet. De aceea, accentul in design nu trebuie pus pe sunet.Acesta este un instrument eficace de promovare a site-ului atuncicand tema se conformeaza , stiind fiind faptul ca muzica, sunetulsensibilizeaza in egala masura - uneori chiar mai mult, ca imaginea,inducand anumite stari psihologice, favorabile transmiterii mesajelor.

Sistemele de navigareNavigarea este un termen care descrie activitati simple, de laprimele tentative de explorare a mediului inconjurator ale unui copil,pana la cele mai complexe care implica planificari si calculesofisticate. Intr-un sens restrans, navigarea reprezinta miscarea inspatiu, dar intr-un sens mai larg include si miscarea virtuala intr-unspatiu cognitiv, alcatuit din date si cunostintele obtinute pe bazaacestora8. Navigarea pe Internet trebuie luata in considerare din acestpunct de vedere, tinandu-se cont de scopul utilizatorului: acesta poatenaviga catre o anumita tinta sau doar pentru a explora.In mediul fizic, navigarea presupune schimbarea locatiei, carese poate face direct, fara probleme pentru cei in cauza; Web-ul estenumai intr-o mica masura un mediu fizic, ceea ce face posibila numai

adaptarea anumitor aspecte ale navigarii reale, altele fiindproblematice: prezentarea zonei in care se afla utilizatorul, zonele incare poate ajunge si cum poate ajunge acolo.

Navigarea in cadrul Web-ului, in general, si incadrul unui site, in particularPentru a se naviga in interiorul site-ului, trebuie sa avem invedere structura sa. Iata cateva tipuri de structuri:

_ Hiperlink si structura unui site_ Orientarea in si intre site-uri_ Un site personal_ Un site comercial

In ceea ce priveste Web-ul, locatia – zona in care se gasesteutilizatorul – poate fi privita din doua puncte de vedere:_ locatia pe Web_ locatia intr-un site din cadrul Web-uluisi, de aceea, trebuie luate in considerare ambele aspecte pentruca utilizatorul sa fie constient de pozitia sa in spatiul Web in fiecaremoment. Din acest punct de vedere, indicarea locatiei trebuie sa sefaca in ambele sensuri, in spatiul larg – Web-ul – si in spatiulrestrans – site-ul de Web vizitat...............................28Localizarea intr-un anumit momentEste dificil pentru utilizatori sa identifice locul exact in care segasesc pe Web, de vreme ce nu exista un punct de referinta central,iar distantele pe Web sunt in aceeasi masura cuantificabile siimprecise.

URL-ul (Uniform Resource Locator) defineste locatia pe Web,dar relatia cu alte pagini din interiorul sau exteriorul unui site nupoate fi usor identificata pe baza lui. Tinand cont de faptul ca URL-ulprezinta locatia in momentul curent, este normal ca acesta sa semodifice o data cu schimbarea ei, chiar si in cadrul aceluiasi site:daca se intra in adancime, URL-ul va prezenta detaliat sub-site-urileprin care utilizatorul a trecut.

In afara de localizarea prin URL, utilizatorii pot afla locatia (simai putin clara) prin eticheta paginii, care poate furniza informatiiprivind continutul, poate indica elementele continute in pagina, dar silocatia in cadrul site-ului; de aceea, aceasta eticheta trebuie sa existepe fiecare pagina, in acelasi loc si prezentata diferit decat restulpaginii.

Trebuie luat in considerare faptul ca este necesar ca, pe langaindicarea paginii pe care se gaseste utilizatorul, sa se precizeze sisite-ul din cadrul caruia face parte pagina respectiva. De cele maimulte ori, aceasta se face in coltul din stanga sus al fiecarei pagini.Spre deosebire de aplicatiile cu interfete grafice, care prezintabutoane de micsorare, marire si inchidere, in cele Web (pagini Web)trebuie sa fie definite in plus butoane de intoarcere (back) si revenire(forward) la zona de plecare sau cea vizitata anterior. Aceste butoaneinsa nu sunt caracteristice site-ului de Web ci browser-ului, darefectul lor este foarte important, deoarece de ele depinde intr-oanumita masura navigarea intre site-uri si in cadrul unui site.Un alt mod de a indica locatia este printr-o eticheta de pagina.

Cand se utilizeaza butoane grafice, cel curent trebuie sa fie prezentatintr-un stil diferit, dar nu proeminent – pentru ca ar sugera oimportanta mai mare. O forma avansata de etichetare a paginii adaugamai multe informatii privind locatia, prin adancime.

A - Localizarea intr-un anumit momentIata mai jos o locatie URLhttp://www.ase.ro/admitere2002/geografie.htmnumele locul situarii numeleserverului (Romania) documentuluiUna dintre cele mai utilizate metode de prezentare a zonei dinsite in care se gaseste utilizatorul este prezentarea diferita a uneipagini fata de celelalte. In multe site-uri se utilizeaza codificarea princuloare pentru a prezenta locatia. Utilizand aceasta metoda, fiecaresectiune a site-ului va avea o culoare primara diferita pentru fiecarebuton, iar in fiecare pagina din sectiune va predomina acea culoarepentru a accentua localizarea. Pentru aceasta insa, culorile folositetrebuie sa difere suficient, astfel incat sa fie corect percepute de totiutilizatorii, ceea ce ar putea conduce la o incarcare din punct devedere coloristic; de aceea, multi designeri privesc acest aspect cafiind limitativ. O abordare similara este aceea prin conceptul de tema– pentru fiecare sectiune se poate stabili o tema comuna: deexemplu, sectiunea vanzari poate fi prezentata in toate paginile prinimaginea unui agent comercial.B - Localizarea elementelor vizitate anteriorSite-urile inglobeaza informatii din cele mai variate, iartendinta posesorilor este de a construi un site cat mai complet, princat mai multe informatii, asigurand astfel succesul sau. Din acestmotiv, rareori un site are drept interfata o singura pagina Web; siastfel, in cazul celor mai multe, care de obicei au o structuracomplexa si intortocheata, exista pentru utilizator riscul sa serataceasca.

Tinand cont de faptul ca site-ul reprezinta de fapt unsub-mediu al mediului Web, el poate fi considerat ca un mediu desine statator a carui investigare se poate face din motive variate: cuun scop anume, pentru gasirea unei informatii sau numai pentruexplorare. Daca navigarea se face numai de placere – explorare –utilizatorul nu este interesat de locatia sa si nu o constientizeazadecat intr-o anumita masura, deci, din acest punct de vedere, nu sepoate spune ca s-a ratacit, deoarece nu exista o tinta care trebuieatinsa si nici un drum care trebuie urmat. Daca aceasta perspectivaeste binevenita din punctul de vedere al echipei de marketing, incazul in care utilizatorul cauta o anumita informatie, un site de Webde dimensiuni mari, cu multe pagini si structura necorespunzatoare,poate deveni frustrant in momentul in care tinta nu este atinsa (candnu se gaseste informatia) sau cand utilizatorul considera ca s-aratacit. Pot aparea situatii in care navigarea se face in cerc sau seajunge intr-un punct in care utilizatorul stie ca nu poate gasiinformatia cautata, cazuri in care trebuie sa fie clara o ruta deintoarcere intr-o zona deja vizitata, de unde cautarea poate continua.

Un aspect important in ceea ce priveste informareautilizatorilor privind locatiile vizitate este modificarea culorilor linkuriloro data ce acestea au fost activate. In cazul in care utilizatorulnu a gasit informatia cautata in acea regiune a site-ului, el va sti sa nurevina acolo in cazul in care cautarea continua.Pe langa modificarea culorii link-urilor prezentate, browsere-leWeb tin o evidenta a rutelor parcurse de utilizator printr-unmecanism numit istoric (History). Referinta fiecarei pagini vizitate

este depozitata intr-o lista – care alcatuieste istoricul – pe careutilizatorul o poate vizualiza, avand in acelasi timp posibilitatea de aselecta paginile pe care doreste sa le revada.

Aceasta selectie se poate realiza si prin utilizarea butoanelorBack si Forward din cadrul paginii (altele decat cele oferite in modstandard de browsere); este de preferat, insa, ca prezentarea acestorbutoane sa nu fie facuta in mod simplu, ci cu indicatori textualireferitori la locatia precisa in care se va ajunge – in loc de ˝inapoi˝simplu, sa fie indicat ˝inapoi la produse/ inapoi la investitii˝ etc. Demulte ori este posibil ca redirectionarea sa se faca prin trimitere laalta pagina sau chiar la alt site, creandu-se probleme in cazulrevenirii la o anumita pagina, in special pentru utilizatorii novici.Una dintre cele mai avansate forme de indicare a unei locatiivizitate anterior este aceea prin informatii textuale (depozitate in sistemulcomputer al utilizatorului in masura in care acest lucru este posibil), carepot prezenta anumite mesaje - ˝Ne bucuram ca ati revenit la site-ul nostru˝etc. – sau data ultimei vizite. Acestea furnizeaza asistenta in navigare, darin acelasi timp nu sunt sigure, deoarece mesaje ca cel prezentat anteriorpot aparea chiar daca utilizatorul nu a mai vizitat site-ul, creand astfel unfals sentiment de siguranta si incredere.

C - Localizarea elementelor vizitate anteriorIata mai jos vizualizarea elementelor vizitate folosind History dinbrowser:

In afara de culoarea link-urilor, informatiile privind traseulutilizatorului sunt insuficiente, baza in acest sens constituind-omemoria – pe termen lung dar si scurt – a acestuia. Dar, tinand contde natura ei imprecisa, URL-ul unui document ca si continutul exactal acestuia nu vor fi retinute, spre deosebire de caracteristicilegenerale ale paginii sau site-ului – utilizatorul poate tine minteculoarea de fond sau layout-ul unei pagini, mai ales daca diferasemnificativ de cele ale altor pagini vizitate; o asemenea pagina vaconstitui un reper.

In ceea ce priveste Web-ul, utilizatorii identifica doua tipuriprincipale de repere: primul il constituie paginile de intrare in Web,pagina de start a utilizatorului, care poate fi o pagina personala,pagina de start a unei corporatii sau o pagina portal cum este Yahoo!.A doua forma de reper o constituie reperul temporar: cand utilizatorulintra pe un site pentru a-l explora, prima pagina a acestuia esteconsiderata ca fiind un reper (pentru aceasta pagina trebuie sa diferede alte pagini vizitate).