kinetoterapia i

Download Kinetoterapia i

Post on 24-Jul-2015

250 views

Category:

Documents

5 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

KINETOTERAPIA RESPIRATORIE

KINETOTERAPIA

Metoda de baza a afectiunilor respiratorii indiferent de stadiul si tipul disfunctional Avantaje: poate fi aplicata de pacient oriunde (acasa, serviciu) se adreseaza celor mai importante verigi fiziopatologice ale bolii respiratorii

KINETOTERAPIA REPIRATORIECuprinde:

relaxarea posturarea gimnastica corectoare gimnastica respiratorie propriu-zisa (reeducarea respiratorie) antrenamentul la efort dozat educarea tusei educarea vorbituui terapia ocupationala

RELAXAREA proces psihosomatic cu valoare terapeutica

este procesul prin care un sistem, care a fost scos din starea de echilibru, revine la starea de echilibru initiala sau la o alta stare de echilibru

RELAXAREAMetoda terapeutica de mare importanta. Efecte:

inlatura o serie de conditii inhibitorii care perturba comanda ventilatorie reechilibreaza tonusul muscular general si al musculaturii respiratorii in special scade cererea de oxigen si productia de CO2 (prin scaderea tensiunii musculare) anxietatea si tensiunea musculara crescuta determina consum crescut de O2 si producere de CO2 la unii astmatici poate preveni sau opri crizele paroxistice (cele datorate hiperreactivitatii emotionale) imbunatateste starea psihoemotionala

RELAXAREAExista doua tipuri metodologice de relaxare: 1. Relaxarea extrinseca se incearca remedierea starii de tensiune a pacientului prin interventia unui factor extern, ceea ce creaza o stare de dependenta a acestuia fata de factorul extern 2. Relaxarea intrinseca pacientul insusi isi executa relaxarea

RELAXAREA EXTRINSECAIn aceasta categorie intra: Terapia medicamentoasa (sedative, miorelaxante, neuroplegice, etc) Masajul sedativ, miorelaxant Apartura de relaxare (masa sau fotoliu pentru masaj)

Dezavantaj: pozitia pasiva pe care o are pacientul fata de terapia relaxatoare, ceea ce face sa nu se produca de fapt o adevarata relaxare

RELAXAREA INTRINSECA Este astazi considerata singura capabila sa induca o adevarata relaxare Pacientul isi executa el insusi relaxarea, este autonom, chiar daca un instructor ii dirijeaza sedintele de relaxare pana la invatarea tehnicilor respective Exista trei curente (scoli) care realizeaza autorelaxarea: Curentul oriental Curentul fiziologic Curentul psihologic

1. 2. 3.

RELAXAREA INTRINSECA1. Curentul oriental: Hatha-yoga (india); Zen (Japonia); Soufis (Iran) toate avand o origine comuna. Se pare ca este sistemul de autorelaxare perfect si complet dar se invata in timp lung (luni sau chiar ani) motiv pentru care este mai degraba un mijloc profilactic Curentul psihologic: preconizeaza, in vederea relaxarii, tehnici de tip central, care induc, prin autocontrol mental, imaginativ, relaxarea periferica

2.

RELAXAREA INTRINSECA3. Curentul fiziologic - metoda Jacobson: Are la baza relaxarea progresiva pe baza principiului de identificare a starii de tensiune (contractie) musculara, in alternanta cu cea a lipsei de contractie (relaxarea) Se vor realiza dupa o anumita tehnica contractii-relaxari ale diverselor grupe musculare Contractia trebuie sa aiba min forta 3 din testing-ul muscular, adica doar atat cat sa ridice segmentul respectiv in campul gravitational Progresiunea consta in realizarea mentala a efortului de ridicare, desprinzand tot mai putin segmentul de planul patului, pana cand practic nu-l mai desprinde deloc decat mental (contactie gandita) Decontractarea se face printr-o concentrare maxima de relaxare, care determina caderea libera a segmentului sub imaginea de eliberare, de cadere

RELAXAREA INTRINSECATehnica de lucru: pacientul in DD, capul pe o perna mica, genunchii usor flectati sprijiniti pe un sul, membrele superioare indepartate de trunchi (abductie de circa 30 grade), palmele pe pat. trebuie sa existe cat mai putine excitatii din mediul inconjurator (zgomot, lumina puternica, mirosuri, jena vestimentara, temperatura exterioara de disconfort)

RELAXAREA INTRINSECASedinta se desfasoara in trei timpi: 1. Prologul respirator dureaza 3-4 minute; pacientul respira amplu, linistit, concentrat pe dirijarea respiratiei Aceasta etapa se evita la pacientii dispneici, cu incoordonare marcata a respiratiei pana cand pacientii vor invata tehnica respiratiei Prologul respirator determin hiperventilaie i o alcaloz generatoare de stare euforizant. Hipeventilaia permite pstrarea unei apnei ulterioare din timpul fazei de contracie. Pacientul este nvat s i imagineze n inspir c devine uor ca un balon de spun care se ridic, iar n expir c devine greu, ca i cum corpul se nfund n pat sau patul mpinge n corp La unii pacienti, poate reprezenta el insusi modalitate de relaxare subiectul simtind o senzatie de greutate a corpului

RELAXAREA INTRINSECA2. Antrenamentul propriu-zis: incepe cu membrul superior drept, apoi cel stang, apoi ambele, dupa care urmeaza membrele inferioare in aceeasi schema, apoi extensorii trunchiului Sedinta dureaza 30-40 min Inspir amplu, cotul se deprinde de pat, membrul este ridicat ncet pn cnd degetele se detaeaz de pat, se menine aceast poziie cu apnee de 15 sec, concentrndu-se pe ideea efortului deosebit pe care l face membrul superior. Brusc, cu un OUF pronunat pe expir se abandoneaz membrul superior lsndu-l s cad Se caut s se intuiasc noua senzaie de linite total din membru, comparativ cu starea de contracie din faza anterioar Timp de un minut se respir rar i amplu, comparnd mental senzaiile diferite din timpul celor dou faze ale exerciiului, apoi se repet n general se ncepe cu 2 3 exerciii pentru fiecare membru superior, apoi 2 3 exerciii pentru ambele simultan.

RELAXAREA INTRINSECASe trece la membrele inferioare, unul, apoi cellalt, apoi ambele Fra a ridica talonul de pe pat, se deprinde spaiul popliteu de sulul de sprijin, genunchiul este ridicat i dus spre linia median cu uoar rotaie intern (flexie adducie rotaie intern). Relaxarea brusc vine cu epxirul. Al treilea grup musuclar este reprezentat de extensorii trunchiului. n inspir se desprinde spatele de pe pat, lordozndu-se, mai mult imaginativ dect real., apoi cu expirul dm senzaia prbuirii pe pat cu aplatizarea lombar. Membrele i trunchiul sunt principalele segmente care intr n schema tip, dar pot fi abordate n mod specific i alte grupe musculare, avnd grij doar la poziionarea corpului. Durata sedintei: 30 40 min.

RELAXAREA INTRINSECAPentru bolnavii respiratori, la care ne intereseaz n mod deosebit relaxarea umerilor i musculaturii gtului, se recomand aanumita "relaxare pendular". Pacientul st pe un scaun avnd sptarul acestuia sub axil, trunchiul rezemndu-se din lateral de sptar, iar membrul superior atrnnd liber n afara sptarului. Se execut o antepulsie lent pn la orizontal, se menine aa cteva secunde, apoi brusc, se relaxeaz, braul cade liber ca un pendul fiind lsat s oscileze.

RELAXAREA INTRINSECA Daca pacientul are dureri articulare sau a fost operat pe torace recent se aplica metoda Jacobson inversat = postura este aceeasi, faza de contractie este insa izometrica, de scurta durata (5 sec) Revenirea perioada de tranzitie din starea de relaxare la starea de tonus muscular obisnuit; inainte de a se ridica din pat pacientul executa o grimasa, strange pleoapele, pumnii, se intinde, toate acestea in cadrul unui inspir, repetandu-le in cateva serii

3.

POSTURAREAAdoptarea unor poziii ale trunchiului sau ale ntregului corp, care uureaz starea de disconfort respirator Postuarea are un rol mare n cadrul tratamentului unui pacient respirator, indiferent de gravitatea strii clinice, de la dispneici de gradul V, care nu pot prsi patul, pn la bolnavul care nc i continu munca obinuit Exista doua mari categorii de posturi: Posturi relaxante si facilitatoare ale respiratiei Posturi de drenaj bronsic

POSTURILE RELAXANTE SI FACILITATOARE ALE RESPIRATIEI Pentru un individ normal o respiratie corecta se realizeaza numai dintr-o postura relaxanta care cuprinde intreg corpul, dat fiind ca multi dintre muschii care participa la respiratie sunt in acelasi timp muschi posturali O postura incorecta poate determina tulburarea ventilatiei, dupa cum si o ventilatie deficitara se va rasfrange asupra posturii

POSTURILE RELAXANTE SI FACILITATOARE ALE RESPIRATIEIPostura corecta pentru o respiratie normala obtinuta prin KT profilactica sau curativa este: Capul drept Bratele atarna simetric pe langa corp Trunchiul in ax Abdomenul retras la planul trunchiului si bazinului Membrele inferioare intinse Centrul de greutate cade in mijlocul poligonului picioarelor Totul cat mai decontractat

POSTURILE RELAXANTE SI FACILITATOARE ALE RESPIRATIEIPentru un pacient dispneic aceasta postura nu este insa favorizanta, el trebuind sa adopte o postura diferita In ortostatism postura facilitatoare este: Spatele rezemat de perete Coloana usor cifozata Trunchiul usor aplecat in fata Umerii cazuti Membrele superioare atarna in fata corpului Membrele inferioare cu genunchii usor flectati Poziia relaxeaz abdomenul, permite o respiraie abdominal mai uoar

POSTURILE RELAXANTE SI FACILITATOARE ALE RESPIRATIEI Alte posturi relaxante in ortostatism:O alt poziie facilitatorie este cu trunchiuluor flectat, capul sprijinit pe antebrae, sau cu trunchiul sprijinit pe un plan mai ridicat(mas), cu flexia trunchiului i sprijin pe antebrae

POSTURILE RELAXANTE SI FACILITATOARE ALE RESPIRATIEIIn decubit dorsal: Capul patului ridicat la 45 Capul pe o perna mica (umerii nu sunt pe perna) Bratele in abductie de 30-40 Antebratele sprijinite pe doua perne de o parte si de alta a corpului Sub coapse si genunchi o perna care flecteaza usor soldurile si genunchii Picioarele se sprijina pe un suport Aceasta este postura cea mai relaxant, care se aplic bolnavilor gravi n insuficien respiratorie

Exista posturi relaxante si in decubit lateral (spatele cifozat, oldurile i genunc