Kinetoterapia in Activitati Sportive

Download Kinetoterapia in Activitati Sportive

Post on 13-Aug-2015

158 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

kinetoterapia

TRANSCRIPT

ELENA TAINA RINDERU ILONA ILINCA

KINETOTERAPIA #N ACTIVIT{|I SPORTIVEVOLUMUL I BAZELE MEDICALE ALE EFORTULUI

curs pentru studentii sectiei de Kinetoterapie

Editura Universitaria 2005

Refereni tiinifici : Conf.univ.dr. RUSU Ligia Conf.univ.dr. DNOIU Mircea AUTORI: Elena Taina Rinderu - Conferen\iar universitar Discipline Medicale, Facultatea de Educa\ie Fizic[ ]i Sport; Medic primar @n specialitatea Medicin[ Sportiv[, Doctor @n }tiin\e, specialitatea Anatomie Ilona Ilinca - Lector universitar Discipline Medicale, Facultatea de Educa\ie Fizic[ ]I Sport; kinetoterapeut; doctorand TEHNOREDACTARE : Elena Taina Rinderu Copyright 2005, Universitaria Toate drepturile aparin Editurii Universitaria Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale RINDERU, ELENA TAINA; ILINCA, ILONA KINETOTERAPIA #N ACTIVIT{|I SPORTIVE Vol. I / ELENA TAINA RINDERU; ILONA ILINCA - Craiova; Editura Universitaria, 2005 (Tipografia Universitii din Craiova)294 p.; 24 cm. Bibliogr. ISBN: 973-8043-66-2 615.825:796

Aceast[ lucrare este @n concordan\[ cu programa analitic[ a Disciplinei de Kinetoterapie @n Activit[\i Sportive a Facult[\ii de Educa\ie Fizic[ ]i Sport, sec\ia Kinetoterapie, din cadrul Universit[\ii din Craiova Tipografia Universitii din Craiova Str. Brestei, nr.146, Craiova, Dolj, 1100, Romnia Tel.: +40 251 598054 Tiprit n ROMNIA

CUPRINSINTRODUCERE CAPITOLUL I - ROLUL CONTROLULUI MEDICAL #N ACTIVITATEA DE EDUCA|IE FIZICA }I SPORT A.1. NO|IUNI GENERALE PRIVIND CONTROLUL MEDICAL #N ACTIVITATEA DE EDUCA|IE FIZIC{ }I SPORT pg. 9 A.2. METODELE }I MIJLOACELE UTILIZATE N CONTROLUL MEDICO-SPORTIV: EXAMENUL MEDICO-SPORTIV, OBSERVA|IA MEDICO-PEDAGOGIC{ }I JURNALUL DE AUTOCONTROL pg. 15 CAPITOLUL II - TOTUL DESPRE EFORT B.1. DEFINI|IA }I CLASIFICAREA EFORTULUI; INDICATORII EFORTULUI pg. 18 B.2. FACTORII LIMITATIVI AI CAPACIT{|II DE EFORT pg. 22 B.3. PRINCIPALELE SISTEME ALE ORGANISMULUI UMAN IMPLICATE #N EFORT : NO|IUNI DE ANATOMIE }I FIZIOLOGIE, MODIFIC{RI INDUSE DE EFORT, EXPLOR{RI #N MEDICINA SPORTIV{ pg. 26 B.4 CARACTERISTICILE EFORTURILOR AEROBE; TESTAREA CAPACIT{|II DE EFORT AEROB pg, 73 B.5.CARACTERISTICILE EFORTURILOR ANAEROBE; TESTAREA CAPACIT{|II DE EFORT ANAEROB pg. 77 B.6. CARACTERISTICILE EFORTURILOR MIXTE pg. 80 B.7. METODE PENTRU DETERMINAREA PRAGULUI AEROB ANAEROB pg. 80 B.8. TESTAREA CAPACIT{|II DE EFORT PE TEREN pg. 83 B.9. BAZELE METODICE ALE ANTRENAMENTULUI SPORTIV RELA|IA CU EFORTUL pg. 95 B.10. INTERPRETARE }I RECOMAND{RI #N TESTAREA CAPACIT{|II DE EFORT pg. 102 B.11. RELA|IA EFORT- INDICATORII EFORTULUI CALIT{|I MOTRICE - PROCES DE ANTRENAMENT pg. 108 B.12. REFACEREA POST-EFFORT pg. 124

CAPITOLUL III - ENERGIA: DE UNDE }I CUM O OB|INEM ? C1. REAC|II DE OB|INERE A ENERGIEI #N EFORTUL FIZIC; SISTEME ENERGETICE pg. 132 C.2. DEPOZITE ENERGETICE #N ORGANISM pg. 139 CAPITOLUL IV - ALIMENTA|IA SPORTIVULUI D.1. CALCULUL NECESARULUI ZILNIC DE CALORII pg.144 D.2. PROTIDELE pg. 150 D.3. LIPIDELE pg. 155 D.4. GLUCIDELE pg. 161 D.5. APA ; ASPECTE ALE DESHIDRAT{RII }I REHIDRAT{RII #N SPORT pg. 170 D.6. SARURILE MINERALE pg. 175 D.7. VITAMINELE pg. 178 D.8. ENERGOGENE NUTRI|IONALE, SUPLIMENTE ALIMENTARE ; FITOTERAPIE, APITERAPIE pg. 185 D.9. PRINCIPII DE ALIMENTATIE S{N{TOAS{ pg. 199 D.10. PRINCIPII DE ALIMENTATIE SPORTIVA pg. 202 D.11. GRUPE DE ALIMENTE pg. 209 D.12. RATIE ALIMENTARA SPORTIVA - PRINCIPII DE ALCATUIRE pg. 219 D.13. FISA DE NUTRITIE pg. 224 D.14. GREUTATEA CORPORAL{, COMPOZI|IA CORPORAL{ }I OBEZITATEA ; RECOMAND{RI PENTRU CRE}TEREA SAU SC{DEREA #N GREUTATE pg. 227 D.15. NUTRI|IA }I ALIMENTA|IA }COLARULUI }I ADOLESCENTULUI pg. 235

CAPITOLUL V FACTORUL FARMACOLOGIC #N EFORTE.1. MEDICA|IA EFORTULUI SPORTIV pg. 237 E.2. DOPINGUL LA SPORTIVI pg. 263

BIBLIOGRAFIE pg. 283

CAPITOLUL I

INTRODUCERE C`nd religia era puternic[ ]i ]tiin\a slab[, oamenii apelau la magie pentru medicin[; azi c`nd ]tiin\a este puternic[ ]i religia slab[, oamenii apeleaz[ la medicin[ pentru magie. Thomas Saaz Ob\inerea performan\elor sportive nu se mai poate realiza numai prin antrenament, ci ea include o alimenta\ie, medica\ie, refacere fizic[ ]i psihic[ adecvat[, prevenirea ]i recuperarea traumatismelor. #n consecin\a num[rul persoanelor implicate @n realizarea performan\ei cre]te, vorbind de o echip[ interdisciplinar[ ce include antrenorul, kinetoterapeutul, nutri\ionistul, psihologul, biochimistul, medicul de medicin[ sportiv[. Av`nd @n vedere marea preocupare a tuturor celor implica\i @n actul sportiv @n ceea ce prive]te determinarea ]i dezvoltarea capacit[\ii de efort exist[ @n prezent o multitudine de teste ]i probe func\ionale @n marea lor majoritate cardiorespiratorii. Dar cum vom ]ti s[ le alegem pe cele mai adecvate sportului care ne intereseaz[? Evident printr-o bun[ cunoa]tere a mecanismelor biochimice implicate @n fiecare tip de efort, a anatomiei ]i fiziologiei corpului uman, ]i \in`nd de asemenea cont de accesibilitatea tehnicii de studiu. Vom alege deci acele teste care s[ analizeze tipul de efort predominant @n sportul respectiv, care nu necesit[ o aparatur[ ]i tehnic[ de lucru sofisticat[ ]i costisitoare, teste ce pot oferi date u]or reproductibile ]i cuantificabile ce pot fi urm[rite @n dinamic[ ]i pot fi comparate cu modelul biologic sau cu datele specifice din antrenament, eviden\iind gradul de economicitate ]i adaptare biologic[. Diverse studii efectuate au ar[tat c[ @n timpul efortului cu intensitate maxim[ pentru un anumit individ, nivelul de solicitare al organelor ]i sistemelor corpului uman este foarte diferit. Unele dintre ele ajung la nivelul cel mai @nalt al capacit[\ii lor func\ionale, @n timp ce altele sunt @nc[ departe de acesta. Efortul poate deci s[ ating[ nivelul maxim @nainte ca numeroase organe ]i sisteme din corp s[-]i fi epuizat rezervele lor func\ionale. Deci capacitatea de efort a @ntregului organism nu rezult[ din @nsumarea capacit[\ii 1

func\ionale a tuturor organelor ]i sistemelor din corpul uman ci este limitat[ numai de acele organe care ajung la limita capacit[\ii lor func\ionale, @mpiedic`nd intensificarea @n continuare a efortului. Corpul uman poate fi comparat deci cu un lan\ format din verigi de diverse grosimi, rezisten\a lan\ului nefiind egal[ cu suma rezisten\elor tuturor verigilor sale. El poate fi solicitat numai p`n[ la un nivel permis de veriga ce ajunge prima la limita rezisten\ei. #n acest moment veriga va ceda ]i lan\ul se va rupe. Gradul de solicitare al acelora]i organe nu este identic @n toate tipurile de efort. #ntr-un anumit tip de efort un organ poate fi solicitat p`n[ la limit[, pe c`nd @n alte eforturi solicitarea organului respectiv r[m`ne departe de limita superioar[ a capacit[\ii sale func\ionale. Unul din capitolele lucr[rii prezente este axat pe stabilirea organelor ]i sistemelor limitatoare ale capacit[\ii de efort @n diversele tipuri de efort. Corelat cu efortul apare necesitatea refacerii post efort, dar ]i o patologie specific[ efortului care include oboseala, supraantrenamentul, stari psihice limit[ ]i necesit[ prevenire prin cunoa]terea mecanismelor ]I st[rilor incipiente, tratament, diverse tehnici de antrenament mental. Prin realizarea performan\ei, sportivul se situeaz[, fa\[ de nesportiv, pe pozi\ia omului de excep\ie, cu dotare biologic[ ]i psihic[ deasupra nivelului obi]nuit. Opus lui se g[sesc cei cu dotare biologic[ deficitar[, sub nivelul omului mediu, considerat ]i definit sub no\iunea de om normal. Or, fiin\a uman[ fiind biosistemul de cea mai mare complexitate, cu extrem de multe posibilit[\i de variabilitate, transmise ereditar sau ap[rute sub noi influen\e din mediul exterior, deficien\ele fizice prezint[ un grad foarte variat de modific[ri, iar momentul trecerii de la normal la patologic este uneori greu de precizat. Precocitatea diagnosticului ]i instituirea tratamentului sunt @ns[ hot[r`toare pentru un prognostic bun. Recunoasterea si evaluarea unor posturi vicioase sau a unor deficiente fizice are o mare importanta in activitatea sportiva. Frecvent o deficien\[ fizic[ este factor limitant al performan\ei. Uneori, @ns[]i practicarea sportului poate duce la o deficien\[, alteori deficien\ele fizice preexistente pot constitui factori limitativi ai performan\ei. Dezvoltarea fizic[ armonioas[ reprezint[ un scop al kinetoterapiei, @mpreun[ cu corectarea atitudinilor deficiente ]i a deficien\elor fizice existente sau care se pot instala la v`rsta ]colar[. Pentru medicul de medicina sportiva dar si pentru kinetoterapeut activitatea de evaluare a dezvolt[rii fizice ]i a st[rii de nutri\ie constituie o component[ metodologic[, teoretic[ ]i aplicativ[ cu implica\ii importante @n diagnosticul st[rii de s[n[tate ale selec\iei pentru diferite ramuri sportive, @n 2

dirijarea ]tiin\ific[ a antrenamentului sportiv, @n profilaxia ]i recuperarea deficien\elor fizice ap[rute pre sau @n cursul activit[\ilor sportive. Pe baza diagnosticului st[rii de dezvoltare fizic[ se pot face o serie de recomand[ri deosebit de importante at`t la selec\ia ini\ial[, c`t ]i la controalele periodice ale tuturor sportivilor. Kinetoterapeutul si antrenorul trebuie s[ cunoasc[ bine biomecanica sportului respectiv pentru a preveni atitudinile vicioase determinate de practicarea sportului prin solicitarea inegal[ a unor grupe musculare (membrul superior drept @n baschet, tenis de mas[, etc); musculatura anterioar[ a coapsei fa\[ de cea posterioar[ (fotbal, atletism). In scopul prevenirii ]i/sau corect[rii acestor aspecte se introduc @n programul de antrenament exerci\ii compensatorii pentru segmentele solicitate mai pu\in. In acest sens preg[tirea fizic[ cu exerci\ii corective trebuie s[ fac[ parte integrant[ din preg[tirea sportivului. In acelasi timp pentru realizarea unui antrenament corect este necesar s[ se \in[ cont @n primul r`nd de particularit[\ile v`rstei copilului ca ]i de v`rsta optim[ a ini\ierii, necesit`nd investigarea ]i diagnosticarea nivelului ]i gradului cre]terii ]i dezvolt[rii,