vrancea analiza economica

Download Vrancea analiza economica

If you can't read please download the document

Post on 07-Aug-2015

55 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Vrancea AsezareJudeul Vrancea este situat in sud estul Romaniei, la exteriorul Curburii Carpailor, din punct de vedere matematic, poziia sa fiind definit de intersecia paralelei de 45 grade latitudine nordic cu meridianul de 26 grade longitudine estic. Judetul Vrancea are o suprafata de 4857 km2 (2,04% din suprafata tarii), fiind invecinat cu urmatoarele judete: la nord judetul Bacau, la nord-est judetul Vaslui, la est judetul Galati, la sud-est judetul Braila, la sud si sud-vest judetul Buzau si la vest judetul Covasna. Aflata la o rascruce geografica, Vrancea constituie o legatura intre marile zone ale Carpatilor Orientali si Meridionali, Campia Siretului si Campia Dunarii, precum si intre provinciile istorice locuite de romani: Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca.

ReliefDispus in trepte ce scad in altitudine de la vest spre est, relieful judeului Vrancea cuprinde: Munii Vrancei (cu depresiunile intramontane Gresu si Lepsa), Dealurile Subcarpatice si Campia Siretului Inferior, mrginit de Podisul Moldovei (Colinele Tutovei) la nord -est si Campia Ramnicului la sudest. Munii Vrancei sunt muni de increire, alctuii din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m. (Goru-1785, Lcui 1777, Giurgiu 1720, Pietrosu 1672, Zboina Frumoas 1657). Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare si dealurile de podis, cuprind dealurile inalte vestice sau interne (doua siruri intre Valea Putnei si Valea Susisei) depresiunile intradeluroase (transversal sau de-a lungul vilor Susiei, Putnei si Milcovului, precum si la cumpna apelor intre bazinul Milcovului si Ramnei), dealurile estice sau externe (intre cursul superior al paraului Zbrui si Valea Ramnicului, dominate de Mgura Odobestilor 966 m) si glacisul piemontan periferic, care face legtura intre Dealurile Subcarpatice. Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului, se inclin spre est, pan la altitudinea de 20 m, la confluena Ramnicului Srat cu Siretul. Campia Siretului reprezinta treapta cea mai joasa de pe teritoriul judeului si se intinde intre glacisul subcarpatic si raul Siret, avand suprafaa inclinat de la vest la est si altitudinea cuprins intre 125 m si 20 m. Campia inalt situat intre glacis si o linie ce trece pe la Mrsesti, Vantori, Milcovul, Ttranu si la est de Ciorsti, are o altitudine de 70 m in nord si 35 m in sud. Ea are aspectul unei suprafee netede, usor vlurit datorit prezenei unor conuri aluvionare intre care campia formeaz micro depresiuni locale, cu exces de umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Ciata) datorate adancimii reduse la care se afl stratul de ap. La nord de Valea Susiei, aspectul campiei prezint forma unei prisme in trepte ce coboar catre Lunca Siretului, iar in apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adaug cele ale Trotusului. Campia joas se intinde pe linia Mrsesti, Vintori, Ttranu si de la est de Ciorsti pan la albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35 50 m in partea de nord si 20 30 m in cea de sud. Este caracterizata printr-o suprafa relativ neted, inclinat in aceeasi direcie cu cea de scurgere a Siretului si este traversat de numeroase albii, meandre si depresiuni cu exces de umiditate, separate intre ele prin grinduri tesite.

ClimaDispunerea reliefului in trepte, ce coboar ctre est , deschide larg spaiu, in primul rand, influenelor estcontinentale dar in acelasi timp si influenelor de climat nordic si sudic. Totodat, Carpaii de curbur au funcia unui deversor natural pentru masele de aer vestice. Influena reliefului este predominant in traseul izotermelor. Campia are o temperatur medie anuala mai mare de 9 C, dealurile subcarpatice, inclusiv glacisul subcarpatic, intre 6 si 9 C, iar munii intre 2 si 6 C, in timp ce, pe culmile cele mai inalte ale Munilor Vrancei -1 si 2 C. Luna cea mai calda, iulie , are temperaturi medii de 22 C si precipitaii medii sub 35 mm, iar luna cea mai rece, ianuarie, sub 0 C si 144 mm. Prima zi cu inghe apare in regiunea muntoas si a dealurilor inalte in jurul datei de 1 octombrie, in regiunea dealurilor joase in jurul datei de 11 noiembrie, iar la campie in jurul datei de 21

octombrie. Ultima zi de inghe, in zona de campie este in jurul datei de 11 aprilie, in zona dealurilor in jurul datei de 21 aprilie, iar in zona munior se inregistreaz in jurul datei de 1 mai. Durata anual de strlucire a soarelui este, in medie, de 2081 ore, mai mare in lunile mai-septembrie, cand media lunar depseste 200 ore si mai redus in lunile noiembrie ianuarie, cand durata scade sub 100 ore. Precipitaiile atmosferice prezint variaii importante de la un loc la altul, atat datorit altitudinii cat si a circulaiei diferite a maselor de aer. Circulaia diferit a maselor de aer de la o perioad la alta determin schimbri nepericuloase ale strii vremii, tocmai datorit faptului ca teritoriul judeului este deschis maselor de aer de provenien si cu proprieti diferite formate in zone situate la mii de kilometri (zona arctic, oceanic, tropical). Volumul precipitaiilor depseste 400 mm anual. Relieful determin ins o repartiie inegal a precipitaiilor. Astfel, in Campia Siretului, treapta de relief cea mai joas, cantitatea medie de precipitaii este mai mic de 600 mm/an, in regiunea dealurilor subcarpatice precipitaiile nu depsesc decat local 800 mm/an, iar in regiunea muntoas pan la 1200 mm/an. Intervalul cel mai ploios este mai iunie, iar cel mai uscat decembrie-februarie, uneori cu prelungiri pan in martie. Cantitatea maxim de precipitaii czut in 24 de ore, a fost de 199,5 mm si a fost inregistrat in depresiunea intradeluroas Mera, cunoscut prin agresivitatea mare a precipitaiilor (s - au mai inregistrat 130 mm la Nereju, 88 mm la Lcui si 86 mm la Naruja). Valorile medii ale precipitaiilor inregistrate la Soveja, Tulnici, Nruja, Nereju si varful Lcui confirm faptul c ele sunt mai abundente in zona de sudvest a judeului: Soveja700 mm/an, Tulnici 700 mm/an, Nruja 782 mm/an, Nereju 852 mm/an si Varful Lcui 1068 mm/an. Cantitatea de precipitatii inregistrata la Focsani in 2006 a fost de 501,6 mm. Numrul zilelor cu ninsoare este in regiunea muntoas cuprins intre 40 80 zile, in regiunea deluroas 20-40 zile si sub 20 zile in regiunea de campie. Stratul de zpad se pstreaz intre 80120 zile la munte, 60 80 zile in zona deluroas si 40 60 zile in zona de campie. Grosimea stratului de zpad variaz la staiile meteorologice, in medie fiind de 120 cm la Tulnici, 150 cm La Nereju, 235 cm la Lcui si circa 50 cm la Soveja. Vanturile dominante sunt cele de NVSE, sunt canalizate pe culoarul Siretului, si sunt vanturi uscate generatoare de temperaturi ridicate. La inceputul verii, mase de aer cald se deplaseaz dinspre Africa spre nord, determinand o vreme cald si cu precipitaii reduse. Dinspre nord vest si nord vanturile aduc o vreme rece si umed. Efectul de fohn este prezent in toate anotimpurile, dar cu frecven mai mare iarna. Vitezele medii anuale variaz intre 2,0 si 4,0 m/s la Focsani si intre 5,6 si 10,1 m/s pe culmile muntoase. Analiza potentialului eolian pentru producerea energiei realizata de catre EHN in cadrul Wind Energy Potential Project a aratat ca judetul Vrancea are un potential mediu scazut, cu exceptia coridorului aflat intre valea raului Siret si confluenta acestuia cu raul Trotus, zona care ar putea sa fie foarte adecvata pentru instalarea de parcuri eoliene, daca sunt selectate zone de amplasare in care sa se garanteze o afectare foarte redusa asupra migratiei pasarilor2. In judeul Vrancea au funcionat, incepand cu anul 1954, trei staii meteorologice: Tulnici, Adjud si Maicnesti. Din 1 noiembrie 1976 la Focsani funcioneaz Staia Meteorologic Focsani, ce face parte din reeaua national INMHGA.

Resurse naturale neregenerabile.Resursele subsolului sunt in cantiti care, in prezent, nu justific o exploatare economic intens. Pot fi amintite in acest context, ca resurse energetice, resursele de iei de la Izvoarele Nrujei, Cmpuri-Vizantea, Adjud si cele de iei si gaze de la Homocea, Lepsa, crbunele brun de la Vulcneasa (Mera), Reghiu, siturile metalifere ( Pb-Zn) de la Jitia, sarea gem de la Valea-Sarii, Tulnici, Spinesti, Reghiu, Andreiasu si Jitia. Rocele utile ca materii prime pentru sectorul construciilor sunt prezente sub forma argilelor (Mera, Punesti, Vidra), gipsurilor (Soveja), gresiilor (Nruja), marnocalcarelor (Lepsa), nisipurilor si pietrisurilor (prezente pe valea Siretului si a tuturor afluenilor).

SeismicitateTeritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din tara noastra. Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este determinanta pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp ce sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local3. La nivel European seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avand particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea pot provoca distrugeri pe arii intinse incluzand si tarile invecinate. Cutremurele Vrancene au fost sesizabile in Europa pe suprafete care au atins 2 milioane de km2. La Vrancioaia, langa satul Plosnita, este instalat unul din cele 5 obeservatoare seismice din Romania. Ministerul Educaiei si Cercetrii impreun cu Ambasada Germaniei la Bucuresti au lansat in cursul anului 2005 la sediul Observatorului Seismologic Vrancioaia prototipul pentru Sistemul de Avertizare Seismic in Timp Real (Early Warning System - EWS), destinat, in prim faz, obiectivelor industriale si instalaiilor de interes naional cu risc major la cutremurele cu epicentrul in zona Vrancea4. Pentru monitorizarea sursei Vrancea in prezent retelele seismice ale Romaniei cuprind peste 100 accelerometre pentru inregistrarea cutremurelor puternice5.

SuprafataSuprafaa total a judeului Vrancea este de 485.703 ha din care suprafaa agricol este de 255.647 ha iar cea neagricol este de 230.056 ha. Pe ca