teste grila la analiza economica

Teste grila la analiza economica

1. Nevoile umane nu sunt:

a. Nelimitate în capacitate de consum

b. Nelimitate ca număr

c. Rare

d. Determinate de factori sociali, economici

2. Nevoile umane sunt:

a. Limitate în capacitate de consum

b. Determinate de factori politici

c. Invizibile temporar

d. Determinate de nivelul de trai

3. Prin « resurse economice » se intelege :

a. resurse naturale

b. resurse naturale, umane, informationale

c. capitalul investit

d. totalitatea activelor societatii

4. Resursele economice sunt:

a. Rare

b. Limitate în capacitate de consum

c. Determinate de factori economici si sociali

d. Vizibile dar inaccesibile

5. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt :

a. Epuizarea resurselor naturale

b. Cresterea nevoilor peste cea a resurselor

c. Eficientizarea proceselor de productie si economisirea resurselor

d. Dezvoltarea economică pe baze stiintifice

6. Este considerat factor natural de producţie:

a. Accesul la mare al unei ţări

b. Suprafaţa înpădurită

c. Apa din hidrocentrale

d. Numărul mediu de zile însorite pe an

7. Capitalul, ca factor de producţie al unei întreprinderi, reprezintă:

a. Totalitatea banilor necesari producţiei de bunuri economice

b. Aportul acţionarilor la constituirea societăţii

c. Totalitatea bunurilor reproductibile utilizate în producerea de bunuri economice

d. Totalitatea activelor circulante ale societăţii

8. Consecinte ale « legii raritatii » in economie sunt:

a. eficientizarea proceselor de productie

b. economisirea resurselor

c. a si b

d. scaderea productiei

9. Capitalul, ca factor de productie se prezinta sub forma:

a. Tehnic si valoric

b. Fix si circulant

c. Tehnic si circulant

d. Tehnic si productiv

10. Capitalul tehnic se prezinta sub forma:

a. Tehnic si valoric

b. Fix si circulant

c. Material si nematerial

d. Cladiri si echipamente

11. Capitalul tehnic cuprinde:

a. Numerarul din cont

b. Brevetele şi mărcile

c. Titlurile de valoare

d. Capitalul social

12. Capitalul valoric include:

a. Clădirile

b. Stocurile

c. Titlurile de valoare

d. Resursa umana

13. Capitalul fix se consumă:

a. într-un singur ciclu de producţie

b. într-o perioada de timp ce cuprinde mai multe cicluri de producţie

c. prin deteriorare fizică, în perioada de garanţie

d. Nu se consumă

14. Legea randamentelor neproportionale se refera la :

a. costul de oportunitate

b. combinarea factorilor de productie

c. frontiera posibilitatilor de productie

d. pragul de rentabilitate

15. Rezultatul combinarii factorilor de productie se apreciaza prin:

a. Frontiera posibilitatilor de productie

b. Pragul de rentabilitate

c. Costul de oportunitate

d. Productivitate

16. Costurile întreprinderii sunt:

a. Totalitatea cheltuielilor de producţie

b. Totalitatea cheltuielilor de funcţionare a întreprinderii

c. Totalitatea sumelor platite pentru cumpărarea de produse şi servicii

17. Costul de producţie este expresia bănească a:

a. Consumului total de resurse al întreprinderii pentru fabricarea şi desfacerea produselor sale

b. Cheltuielilor de funcţionare ale întreprinderii

c. Consumului de resurse în procesul de producţie

18. Este cost direct al unui proces de producţie:

a. Costul energiei consumate în întreprindere

b. Costul salarilor directe pe proces

c. Costul amortizării echipamentelor de producţie din întreprindere

d. Costul aprovizionării întreprinderii cu materii prime

19. Este cost direct al unui proces de producţie:

a. Costul salarilor din întreprindere

b. Costul amortizării echipamentelor de producţie din întreprindere

c. Costul materiilor prime utilizate în proces

d. Costul cu transportul produselor finite ale întreprinderii

20. Este cost indirect al unui proces de producţie:

a. Costul salarilor directe pe proces



d. Costul energiei consumate în procesul de producţie

21. Este cost indirect al unui proces de producţie:

a. Costul salarilor directe pe proces



d. Costul energiei consumate în procesul de producţie

22. Sunt costuri fixe ale unui proces de producţie :

a. Cheltuielile cu materiile prime

b. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe

c. Cheltuielile cu orele suplimentare

d. Cheltuielile cu ambalajele

23. Sunt costuri fixe ale unui proces de producţie:

a. Cheltuielile cu materialele consumabile

b. Cheltuielile cu ambalajele

c. Cheltuielile cu chiria spaţiului de producţie

d. Cheltuielile cu tichetele de masă

24. Sunt costuri fixe ale unui proces de producţie :

a. Cheltuieli independente de volumul producţiei

b. Cheltuieli care apar doar la implementarea procesului de producţie

c. Cheltuielile cu remedierea produselor fabricate

d. Cheltuielile cu controlul de calitate al produselor

25. Sunt costuri variabile ale unui proces de producţie :

a. Cheltuielile care se modifica functie de volumul productiei

b. Celtuielile constante doar pana la un anumit nivel al productiei

c. Veniturile din vanzarea marfurilor

d. Costurile care variaza functie de cursul de schimb valutar

26. Sunt costuri variabile ale unui proces de analiză şi control:

a. Cheltuielile cu iluminatul laboratorului

b. Cheltuieli cu igienizarea spaţiilor de producţie şi depozitare

c. Cheltuieli cu reactivii şi alte materiale utilizate în proces

d. Cheltuieli cu energia consumată în procesul de producţie

27. Sunt costuri variabile ale unui proces de producţie :

a. Cheltuielile cu salarile muncitorilor în acord

b. Cheltuielile cu salarile muncitorilor în regie

c. Cheltuielile cu salarile directorilor

d. Cheltuielile cu salarile personalului de întreţinere

28. Costul marginal este expresia:

a. Cheltuielilor nesemnificative ale întreprinderii

b. Cheltuielilor de sfârşit de an

c. Sporului de cheltuieli la creşterea suplimentară a producţiei

d. Costului suplimentar al investiţiilor

29. Procesul de eficientizare a costurilor de producţie presupune:

a. Diminuarea volumului de producţie

b. Diminuarea numărului de lucrători

c. Creşterea investiţiilor productive

d. Reducerea costurilor şi maximizarea producţiei

30. Stabilirea capacităţii maxime de producţie este aferentă metodei de eficientizare:

a. Frontiera posibilităţilor de producţie

b. Costul de oportunitate

c. Pragul de rentabilitate

d. Optimului producătorului

31. Evaluarea câştigului obţinut prin renunţarea la cea mai bună variantă de producţie este aferent metodei de eficientizare:





32. Stabilirea volumului minim de producţie este aferent metodei de eficientizare:





33. Stabilirea volumului optim de producţie este aferent metodei de eficientizare:





34. Este un criteriu de optim al producătorului:

a. Minimizarea costului total de fabricaţie

b. Minimizarea costului mediu de fabricaţie

c. Minimizarea costului marginal de fabricaţie

d. Minimizarea reclamaţiilor de la clienţi

35. Este un criteriu de optim al producătorului :

a. Maximizarea preţurilor de vânzare

b. Maximizarea numărului de produse fabricate

c. Maximizarea profitului

d. Minimizarea stocurilor de produse finite

36. Metoda “direct-costing” de determinare a rezultatului financiar are la bază:

a. Separarea costurilor de producţie în directe şi indirecte

b. Separarea costurilor de producţie în fixe şi variabile

c. Calculul costului unitar de producţie

d. Repartizarea costurilor indirecte

37. Metoda coeficienţilor de echivalenţă se utilizează pentru:

a. Determinarea costurilor directe

b. Determinarea costurilor indirecte

c. Omogenizarea costurilor la produsele neomogene

d. Determinarea costului unitar al produselor colaterale

38. Metoda diviziunii simple se utilizează în calculul costurilor unitare la produsele:

a. Omogene

b. Neomogene

c. Colaterale

d. Complementare

39. Monitorizarea unor indicatori strategici este obiectul:

a. Pilotajului

b. Auditului

c. Analizei diagnostic

d. Contabilităţii

40. Controlul abaterilor unor indicatori faţă de un model ţintă este obiectul:

a. Pilotajului

b. Auditului


d. Contabilităţii

41. Cunoaşterea şi valorificarea superioară a potenţialului întreprinderilor este obiectul:

a. Pilotajului

b. Auditului


d. Contabilităţii

42. Raportarea valorii unui indicator dependent la o variabilă independentă determină:

a. Valoarea medie

b. Valoarea marginală

c. Ritmul de variaţie

d. Elasticitatea

43. Raportarea variaţiei unui indicator la variaţia unei variabile independente determină:

a. Valoarea medie



d. Elasticitatea

44. Raportarea vitezei de variaţie a unui indicator la variaţia unei variabile independente determină:

a. Valoarea medie



d. Elasticitatea

45. Raportarea vitezei de variaţie a unui indicator la viteza de variaţie a unei variabile independente determină:

a. Valoarea medie



d. Elasticitatea

46. Comparaţia activităţilor raportată la cea mai eficientă din intreprindere se numeşte:

a. Benchmarking intern

b. Benchmarking competitiv

c. Benchmarking funcţional

47. Comparaţia raportată la modul de manifestare al unei întreprinderi concurente se numeşte:

a. Benchmarking intern

b. Benchmarking competitiv

c. Benchmarking funcţional

48. Raportul între valorile aceluiaşi indicator calculate în perioade diferite de timp se numeşte:

a. Indice

b. Rată

c. Scor

49. Raportul între valorile a doi indicatori se numeşte:

a. Indice

b. Rată

c. Scor

50. Exprimarea stării unui fenomen printr-o funcţie integratoare de indicatori, se numeşte:

a. Indice

b. Rată

c. Scor

51. Metoda de diagnostic care se raportează la valori trecute şi certe, se numeşte:

a. Diagnostic post-factum

b. Diagnostic previzional

c. Diagnostic static

d. Diagnostic dinamic

52. Metoda de diagnostic care se raportează la valori viitoare şi incerte, se numeşte:





53. Metoda de analiză diagnostic care evaluează fenomenul la un moment dat, într-o anumită conjunctură, se numeşte:





54. Metoda de analiză diagnostic care evaluează fenomenul în mai multe perioade de timp, în diverse variante de poziţionare a factorilor, se numeşte:





55. Metoda de analiză diagnostic care are ca scop determinarea evoluţiei probabile a fenomenelor şi tratarea lor prin corecţii la nivel global, se numeşte:

a. Diagnostic la nivel global

b. Diagnostic la nivel tactic

c. Diagnostic la nivel strategic

56. Este un criteriu de evaluare a creşterii economice în analizele diagnostic:

a. Cifra de afaceri

b. Rezultatul

c. Situaţia netă

d. Riscul de faliment

57. Care din următoarele domenii de analiză nu face obiectul analizei performanţelor organizaţiei :

a. Diagnosticul creşterii economice

b. Diagnosticul rentabilităţii

c. Diagnosticul echilibrului financiar

58. Nu este un criteriu de evaluare a creşterii economice în analizele diagnostic:

a. Cifra de afaceri

b. Valoarea adăugată

c. Rezultatul

d. Lichiditatea

59. Nu este un criteriu de evaluare a rentabilităţii în analizele diagnostic:

a. Rezultatul

b. Rentabilitatea comercială

c. Rentabilitatea financiară

d. Solvabilitatea

60. Este un criteriu de evaluare a rentabilităţii în analizele diagnostic:

a. Cifra de afaceri

b. Valoarea adăugată

c. Rezultatul

d. Lichiditatea

61. Este un criteriu de evaluare a potenţialului economic în analizele diagnostic:

a. Diagnosticul resurselor

b. Diagnosticul creşterii

c. Diagnosticul rentabilităţii

d. Diagnosticul diagnosticul riscului


a. Diagnosticul creşterii economice

b. Diagnosticul rentabilităţii

c. Diagnosticul fabricaţiei

d. Diagnosticul echilibrului financiar


a. Diagnosticul poziţiei financiare

b. Diagnosticul rezultatului financiar

c. Diagnosticul echilibrului financiar

d. Diagnosticul comercial

64. Nu este un criteriu de evaluare a resurselor interne:

a. Diagnosticul resurselor tehnice

b. Diagnosticul resurselor naturale

c. Diagnosticul resurselor umane

d. Diagnosticul resurselor financiare

65. Nu este un criteriu de evaluare a resurselor interne:

a. Diagnosticul resurselor tehnice

b. Diagnosticul resurselor umane

c. Diagnosticul resurselor financiare

d. Diagnosticul resurselor informaţionale

66. Analiza resurselor tehnice cuprinde următoarele determinări:

a. Analiza capitalului propriu

b. Analiza mijloacelor fixe

c. Analiza stocurilor

d. Analiza datoriilor

67. Analiza resurselor tehnice include:

a. Analiza capitalului propriu

b. Analiza creanţelor


d. Analiza capacităţii de producţie

68. Analiza resurselor tehnice cuprinde următoarele determinări:

a. Analiza imobilizărilor necorporale

b. Analiza creanţelor


d. Analiza datoriilor pe termen lung

69. Indicatorul “mijloace fixe la valoare netă” evaluează la un moment dat:

a. Starea mijloacelor fixe

b. Dinamica mijloacelor fixe

c. Structura mijloacelor fixe

d. Eficienţa mijloacelor fixe

70. Indicatorul “indicele mijloacelor fixe” evaluează la un moment dat:





71. Indicatorul “beneficiul la 1000 lei mijloace fixe” evaluează la un moment dat:





72. Indicatorul “coeficient de structură” evaluează la un moment dat:





73. Nu este un indicator în analiza capacităţii de producţie:

a. Numărul total de mijloace fixe

b. Capacitatea maximă de fabricaţie

c. Gradul de funcţionare

d. Coeficientul de uzură

74. Este un indicator în analiza capacităţii de producţie:

a. Numărul total de mijloace fixe

b. Beneficiul la 1000 lei mijloace fixe

c. Coeficientul de structură



a. Beneficiul la 1000 lei mijloace fixe

b. Coeficientul de structură

c. Fondul de timp lucrat




b. Coeficientul de structură

c. Coeficientul de uzură

d. Gradul de utilizare al capacităţii de producţie

77. Este un indicator în analiza imobilizărilor necorporale:


b. Superprofitul

c. Capacitatea maximă de fabricaţie


78. Nu este un indicator în analiza imobilizărilor necorporale :

a. Capacitatea beneficiară

b. Superprofitul

c. Gradul de funcţionare

d. Goodwill-ul

79. Un coeficient de uzură < 50% şi un grad de utilizare a capacităţii de producţie > 90%, sunt apreciate în diagnosticul resurselor tehnice ca:

a. Adaptare nesatisfăcătoare

b. Adaptare la limită

c. Adaptare bună

d. Adaptare foarte bună

80. Este un indicator cantitativ în analiza resurselor umane:

a. Productivitatea muncii pe salariat

b. Salariul tarifar mediu

c. Total personal programat

d. Producţia fabricată

81. Este un indicator cantitativ în analiza resurselor umane :

a. Salariul tarifar

b. Diferenţa de personal

c. Gradul de utilizare al timpului de muncă

d. Productivitatea muncii pe salariat

82. Este un indicator de eficienţă în analiza resurselor umane :

a. Numărul de zile lucrate de personal


c. Gradul de utilizare al timpului de muncă

d. Total personal programat

83. Nu este un indicator de eficienţă în analiza resurselor umane:

a. Productivitatea muncii pe salariat

b. Salariul tarifar mediu

c. Total personal programat

d. Producţia fabricată

84. Este un indicator de eficienţă în analiza resurselor umane în activităţi comerciale:

a. Numărul de zile lucrate de personal


c. Valoarea adăugată

d. Total personal programat

85. Este un indicator în analiza resurselor financiare:

a. Rata activelor imobilizate

b. Rata activelor circulante

c. Rata îndatorării globale

d. Rata profitului



b. Rata activelor circulante

c. Rata profitului

d. Rata solvabilităţii patrimoniale



b. Cifra de afaceri

c. Capacitatea de autofinanţare

d. Rata profitului


a. Cifra de afaceri

b. Lichiditatea

c. Excedentul brut din exploatare

d. Rata rentabilităţii economice

89. Nu este un indicator al structurii şi calităţii fabricaţiei:

a. Producţia medie pe unitate de timp

b. Coeficientul mediu pe sortiment

c. Coeficientul deprecierilor

d. Gradul de utilizare al capacităţilor de producţie

90. Nu este un indicator al structurii şi calităţii fabricaţiei:



c. Productivitatea mijloacelor fixe

d. Coeficientul deprecierilor

91. te un indicator al stării echipamentelor în diagnosticul fabricaţiei:

a. Gradul de utilizare al capacităţii de producţie

b. Producţia medie pe unitate de timp

c. Coeficientul mediu pe sortiment


92. Este un indicator al stării echipamentelor în diagnosticul fabricaţiei:



c. Productivitatea mijloacelor fixe


93. Este un indicator de eficienţă în analiza activităţii comerciale:

a. Indicele cifrei de afaceri

b. Lichiditatea

c. Excedentul brut din exploatare


94. Este un indicator de eficienţă în analiza activităţii comerciale:

a. Cifra de afaceri

b. Cota de piaţă a produsului

c. Valoarea adăugată


95. Nu este un indicator de eficienţă în analiza activităţii comerciale:

a. Cifra de afaceri

b. Cota de piaţă a produsului

c. Indicele clienţilor

d. Forţa de vânzare

96. Cifra de afaceri reprezintă pentru o întreprindere:

a. Totalitatea produselor/serviciilor realizate

b. Totalitatea cheltuielilor pentru cumpărarea de produse şi servicii

c. Totalitatea veniturilor din vânzarea produselor şi serviciilor

d. Totalitatea încasărilor

97. Cifra de afaceri critică reprezintă pentru o întreprindere:

a. Nivelul minim al veniturilor din vânzarea produselor şi serviciilor necesar acoperirii costurilor fixe

b. Nivelul minim al veniturilor la care profitul este acceptat de asociaţi

c. Nivelul maxim al cheltuielilor acceptat de asociaţi

d. Valoarea minimă a încasărilor necesară plăţii furnizorilor

98. Rata clienţilor mari în cifra de afaceri reprezintă:

a. Ponderea clienţilor mari în realizarea cifrei de afaceri

b. Ponderea clienţilor mari în numărul total de clienţi

c. Cifra de afaceri a clienţilor mari în raport cu a celor mici

d. Cifra de afaceri totală raportată la cea a clienţilor mari

99. Coeficientul clienţilor mari reprezintă:

a. Ponderea clienţilor mari în realizarea cifrei de afaceri

b. Ponderea clienţilor mari în numărul total de clienţi

c. Cifra de afaceri a clienţilor mari în raport cu a celor mici

d. Cifra de afaceri totală raportată la cea a clienţilor mari

100. Indicele produselor fabricate reprezintă:

a. Valoarea produselor fabricate şi serviciilor prestate

b. Raportul vânzărilor produselor fabricate în total vânzări

c. Ponderea vânzărilor produselor fabricate în totalul cifrei de afaceri

101. Productivitatea vânzărilor la numărul de salariaţi se calculează ca raport între:

a. Cifra de afaceri şi numărul maxim de salariaţi în anul de referinţă

b. Cifra de afaceri şi numărul minim de salariaţi în anul de referinţă

c. Cifra de afaceri şi numărul mediu de salariaţi în anul de referinţă

102. O creştere sistematică >10% pe an a cifrei de afaceri, un coeficient de siguranţă >2 şi o structură ideală pe sortimente, sunt apreciate în analiza diagnostic ca adaptare:

a. Total nesatisfăcătoare

b. La limită

c. Bună

d. Foarte bună

103. Coeficientul de siguranţă al cifrei de afaceri reprezintă:

a. Raportul dintre cifra de afaceri şi valoarea costurilor fixe

b. Raportul dintre cifra de afaceri şi valoarea ei critică

c. Raportul dintre cifra de afaceri şi valoarea încasărilor în contul acesteia

d. Raportul dintre cifra de afaceri şi valoarea cheltuielilor efectuate pentru obţinerea ei

104. O descreştere sistematică >10% pe an a cifrei de afaceri, un coeficient de siguranţă <1 şi o structură deficitară pe sortimente (G 1), sunt apreciate ca adaptare:


b. La limită

c. Bună

d. Foarte bună

105. Valoarea adăugată reprezintă:

a. Adaosul comercial la mărfurile vândute

b. Plusul realizat din activitatea proprie de producţie

c. Plusul realizat prin întreaga activitatea proprie

d. Adaosul aplicat la costul de fabricaţie al produselor

106. Valoarea adăugată este expresia:

a. Eficienţei consumului de factori de producţie

b. Eficienţei activităţii de producţie

c. Eficienţei vânzărilor

d. Eficienţei activităţii financiare

107. Valoarea adăugată exclude din evaluare:

a. Consumurile atribuite terţilor

b. Consumurile atribuite activităţii de comercializare

c. Consumurile atribuite activităţilor de administrare

108. Următoarele categorii de costuri nu sunt luate în considerare în evaluarea structurală a valorii adăugate:

a. Materiale

b. Cu personalul

c. Cu dobânzile

d. Cu impozitele şi taxele


a. Cu personalul

b. Cu utilităţile

c. Cu amortizarea imobilizărilor



a. Cu personalul

b. Cu amortizarea imobilizărilor

c. Cu materiile prime


111. Eficienţa valorii adăugate se apreciază funcţie de nivelul de variaţie al costurilor cu:

a. Personalul

b. Materiile prime şi materialele

c. Serviciile prestate de terţi


a. Materiile prime şi materialele

b. Amortizarea imobilizărilor

c. Utilităţile furnizate de terţi


a. Serviciile prestate de terţi

b. Utilităţile furnizate de terţi

c. Capitalul investit

114. O descreştere sistematică cu peste 10% pe an a valorii adăugate şi o eficienţă în scădere a tuturor factorilor de producţie, sunt apreciate în diagnostic ca adaptare:


b. La limită

c. Bună

d. Foarte bună

115. O creştere sistematică cu peste 10% pe an a valorii adăugate în ultimii 3 ani şi o eficienţă în creştere a tuturor factorilor de producţie, sunt apreciate în analiza diagnostic ca adaptare:


b. La limită

c. Bună

d. Foarte bună

116. Lichiditatea reprezintă:

a. Capacitatea întreprinderii de a-şi vinde toate produsele realizate

b. Capacitatea întreprinderii de a-şi onora la scadenţă obligaţiile de plată pe seama activelor curente

c. Capacitatea întreprinderii de a-şi onora în totalitate obligaţiile de plată

117. Solvabilitatea reprezintă:

a. Capacitatea întreprinderii de a-şi vinde toate produsele realizate

b. Capacitatea întreprinderii de a-şi onora la scadenţă obligaţiile de plată pe seama activelor curente

c. Capacitatea întreprinderii de a-şi onora în totalitate obligaţiile de plată

118. Rata lichidităţii curente exclude din calculul activelor curente:

a. Stocurile

b. Creanţele

c. Stocurile şi creanţele

d. Nu exculde nici o categorie de active curente

119. Rata lichidităţii parţiale exclude din calculul activelor curente:

a. Stocurile

b. Creanţele



120. Rata lichidităţii imediate exclude din calculul activelor curente:

a. Stocurile

b. Creanţele



121. Solvabilitatea generală se referă la gradul de acoperire al datoriilor totale prin:

a. Capitalul propriu

b. Activele imobilizate

c. Activele circulante

d. Activele totale

122. Solvabilitatea patrimonială evaluează gradul de acoperire al capitalului mobilizat prin:

a. Capitalul propriu

b. Activele imobilizate

c. Activele circulante

d. Activele totale

123. Rentabilitatea unei întreprinderi se apreciază prin:

a. Rezultatele financiare realizate

b. Eficienţa utilizării factorilor de producţie

c. Rezultate şi eficienţa utilizării factorilor de producţie

124. Rezultatul operaţional este indicator al:

a. Rentabilităţii activităţii de producţie

b. Rentabilităţii activităţilor de producţie şi comercializare

c. Rentabilităţii patrimoniale

d. Rentabilităţii tuturor activităţilor

125. Rezultatul din exploatare este indicator al:





126. Rezultatul brut este indicator al:





127. Rezultatul net este indicator al:





128. Rata rentabilităţii comerciale este un indicator al:

a. Rentabilităţii vânzărilor

b. Rentabilităţii utilizării activelor

c. Rentabilităţii utilizării capitalurilor

129. Rata rentabilităţii economice este un indicator al:




130. Rata rentabilităţii financiare este un indicator al:




d. Rentabilităţii utilizării capitalurilor proprii

131. Braţul pârghiei financiare este un indicator al:




d. Rentabilităţii utilizării capitalurilor proprii

132. Descreştere sistematică cu peste 10% pe an sau valori actuale < 1% ale rentabilităţii comerciale, sunt apreciate în analiza diagnostic ca adaptare:


b. La limită

c. Bună

d. Foarte bună

133. O creştere sistematică cu peste 10% sau valori actuale >20%ale rentabilităţii comerciale, sunt apreciate în analiza diagnostic ca adaptare:


b. La limită

c. Bună

d. Foarte bună

134. O creştere sistematică cu peste 10% sau valori actuale >40%ale rentabilităţii economice, sunt apreciate în analiza diagnostic ca adaptare:


b. La limită

c. Bună

d. Foarte bună

135. În anul 2010, cifra de afaceri a fost de 250.000 lei iar în anul 2011, 280.000 lei. Indicele cifrei de afaceri este:

a. 0,89

b. 1,12

c. 0,12

136. Dacă consecinţele neîndeplinirii unui criteriului sunt extrem de grave la nivel de întreprindere, în analiza diagnostic, criteriul este apreciat ca:

a. Foarte important

b. Major

c. Secundar

137. Dacă consecinţele neîndeplinirii criteriului sunt grave cu efect sectorial, în analiza diagnostic, criteriul este apreciat ca:

a. Foarte important

b. Major

c. Secundar

138. Dacă consecinţele neîndeplinirii criteriului sunt izolate la nivel compartimental, în analiza diagnostic, criteriul este apreciat ca:

a. Foarte important

b. Major

c. Secundar

139. Recomandări privind renunţarea la proces sau externalizarea lui, sunt date în analizele diagnostic în situaţia de:

a. Inadaptare totală

b. Adaptare insuficientă

c. Adaptare la limită

d. Adaptare bună

140. Recomandări privind restructurare importantăa proceselor, controlul cheltuielilor şi injecţii de capital sunt date în analizele diagnostic în situaţia:

a. Inadaptare totală

b. Adaptare insuficientă

c. Adaptare la limită

d. Adaptare bună

141. O întreprindere a avut în anul 2011 un număr mediu de 7 clienţi mari şi 40 de clienţi mici. Coeficientul clienţilor mari este:

a. 0,17

b. 0,15

c. 0,85

142. O întreprindere a avut în anul 2011 un număr mediu de 7 clienţi mari şi 40 de clienţi mici. Coeficientul clienţilor mici este:

a. 0,17

b. 0,15

c. 0,85

143. O întreprindere a vândut în anul 2010 produse cu preţul mediu de 18 lei iar în anul 2011, de 20 lei. Indicele preţurilor este:

a. 10

b. 90

c. 110

144. O întreprindere a vândut în anul 2010 produse cu preţul mediu de 18 lei iar în anul 2011 de 20 lei, în condiţiile în care costul de fabricaţie mediu a fost de 10 lei în 2010 şi 12 lei în 2011. Cifra de afaceri critică, dacă costurile fixe au rămas nemodificate:

a. Creşte

b. Scade

c. Rămâne nemodoficată

145. O întreprindere realizează în anul 2011 produse cu valoare adăugată de 200.000 lei cu cheltuieli materiale de 120.000 lei, cheltuieli de personal de 60.000 lei şi cheltuieli financiare de 5.000 lei. Rata medie a cheltuielilor materiale la valoarea adăugată este:

a. 2,5%

b. 30%

c. 60%

146. O întreprindere realizează în anul 2011 produse cu valoare adăugată de 200.000 lei cu cheltuieli materiale de 120.000 lei, cheltuieli de personal de 60.000 lei şi cheltuieli financiare de 5.000 lei. Rata cheltuielilor cu personalul la valoarea adăugată este:

a. 2,5%

b. 30%

c. 60%

147. O întreprindere realizează în anul 2011 produse cu valoare adăugată de 200.000 lei cu cheltuieli materiale de 120.000 lei, cheltuieli de personal de 60.000 lei şi cheltuieli financiare de 5.000 lei. Rata medie a cheltuielilor financiare la valoarea adăugată este:

a. 2,5%

b. 30%

c. 60%

148. O întreprindere deţine active circulante în valoare totală de 2500 lei din care stocuri 1500 lei şi creanţe 800 lei în timp ce datoriile pe termen scurt sunt 2000 lei. Rata lichidităţii curente este:

a. 0,1

b. 0,5

c. 1,25

149. O întreprindere deţine active circulante în valoare totală de 2500 lei din care stocuri 1500 lei şi creanţe 800 lei în timp ce datoriile pe termen scurt sunt 2000 lei. Rata lichidităţii parţiale este:

a. 0,1

b. 0,5

c. 1,25

150. O întreprindere deţine active circulante în valoare totală de 2500 lei din care stocuri 1500 lei şi creanţe 800 lei în timp ce datoriile pe termen scurt sunt 2000 lei. Rata lichidităţii imediate este:

a. 0,1

b. 0,5

c. 1,25

151. Preţul unui produs este de 100 um /buc. Costurile fixe de fabricaţie sunt 4000 um, iar costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 50 um. Volumul producţiei vândute la care profitul este zero (pragul de rentabilitate) este:

a. 40

b. 80

c. 100

152. Un proces de fabricaţie implică următoarele costuri:materii prime 2000, energie pentru producţie 500, salarii în regie 1000, salarii în acord 500. Cheltuielile fixe sunt:

a. 3500

b. 1500

c. 500

153. Într-un proces de producţie se realizează 400 buc de produse tip A şi 600 tip B. Produsele se diferenţiază prin timpul de fabricaţie care este dublu pentru produsul A. Cantitatea echivalentă de produse realizate în proces, raportată la produsul A, este:

a. 900

b. 800

c. 700

154. O întreprindere deţine active circulante în valoare totală de 2500 lei din care stocuri 1500 lei şi creanţe 800 lei în timp ce datoriile pe termen scurt sunt 2000 lei. Rata lichidităţii parţiale este:

a. 0,1

b. 0,5

c. 1,25

155. O întreprindere deţine active circulante în valoare totală de 2500 lei din care stocuri 1500 lei şi creanţe 800 lei în timp ce datoriile pe termen scurt sunt 2000 lei. Rata lichidităţii imediate este:

a. 0,1

b. 0,5

c. 1,25

156. Un proces de fabricaţie implică următoarele costuri: materii prime 2000, energie pentru producţie 500, salarii în acord 1000, salarii în regie 500. Cheltuielile fixe sunt:

a. 3500

b. 1500

c. 500

157. Un proces de fabricaţie implică următoarele costuri: materii prime 2000, amortizare echipamente 500, salarii în regie 1000, salarii în acord 500. Cheltuielile fixe sunt:

a. 3500

b. 1500

c. 500

158. Preţul unui produs este de 150 um /buc. Costurile fixe de fabricaţie sunt 8000 um, iar costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 50 um. Volumul producţiei vândute la care profitul este 1000 um, este:

a. 80

b. 90

c. 100

159. O întreprindere a vândut în anul 2010 produse cu preţul mediu de 20 lei iar în anul 2011 cu 10 % mai mare. Indicele preţurilor este:

a. 10

b. 90

c. 110

160. O întreprindere are într-o perioadă venituri din exploatare de 15000 lei în timp ce cheltuielile din exploatare sunt 14000 lei din care, materii prime şi materiale 9000 lei şi salarii 5000 lei. Valoarea adăugată este:

a. 1000

b. 6000

c. 10000

161. Preţul unui produs este de 100 um /buc. Costurile fixe de fabricaţie sunt 4000 um, iar costurile variabile pe unitatea de produs sunt de 50 um. Volumul producţiei vândute la care profitul este 1000 lei este:

a. 40

b. 80

c. 100

162. Un proces de fabricaţie implică următoarele costuri: materii prime 2000, energie pentru producţie 500, salarii în acord 1000, salarii în regie 500, asigurări 100. Cheltuielile fixe sunt:

a. 600

b. 1100

c. 1600

163. O întreprindere a avut în anul trecut 10 salariaţi din care 6 muncitori, 2 tehnicieni, un economist şi un director, cu salariile tarifare de 1200 lei, 1600 lei, 2000 lei respectiv 3000 lei. Salariul tarifar mediu a fost în acesastă perioadă:

a. 780 lei

b. 1540 lei

c. 1950 lei

164. O întreprindere a vândut în anul 2010 produse cu preţul mediu de 20 lei iar în anul 2011 cu 10 % mai mare. Indicele preţurilor este:

a. 10

b. 90

c. 110

165. O întreprindere cumără în luna decembrie 2010 o maşină de transport în valoare de 60000 lei. Care este valoarea netă a maşinii la sfârşitul exerciţiului financiar 2012 dacă durata de viaţă estimată este de 5 ani.

a. 12000

b. 48000

c. 49000

teste grila la analiza economica

Documents

fix si circulant

costul energiei

tehnic si

costul de

capacitate

pragul de

titlurile

cifrei de