analiza economica la entitate

35
1.Analiza programei de productie si comercializare la intreptrindere Orice unitate de productie care doreste să se dezvolte în condiţiile dure ale economiei de piaţă se confruntă permanent cu cel puţin trei probleme de bază: 1)ce bunuri trebuie să producă si in ce cantităţi; 2)pentru cine trebuie să le producă; 3)cum trebuie să le producă. În opinia mea si a experţilor, rezolvarea corectă a acestor probleme este legată de argumentarea şi determinarea judicioasă a volumului activităţii de bază (mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor) Producatorul trebuie să produca marfa care permanent este solicitata pe piata de desfacere si poate sa asigure profitul scontat. Desfăşurarea activităţii de productie si comercializare in condiţii de profitabilitate si totodata menţinerea echilibrului financiar necesită o atenţie deosebită orientată spre rezultatele obţinute, deoarece ele nu sunt întotdeauna în concordanţă cu eforturile proprii ale colectivelor de muncă şi practic apar sub influenţa unui sistem de factori obiectivi şi subiectivi determinaţi insuficient după valoarea lor particulară. Intreprinderea S.A.”First Audit International” nu dispune de Raport statistic de Productie.

Upload: capatina-olga

Post on 18-Jan-2016

37 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Analiza economica la entitate, partea 2-a la teza de licenta.Nivel teza de licenta, analiza economico-financiara.

TRANSCRIPT

Page 1: Analiza Economica la entitate

1.Analiza programei de productie si comercializare la intreptrindere

Orice unitate de productie care doreste să se dezvolte în condiţiile dure ale

economiei de piaţă se confruntă permanent cu cel puţin trei probleme de bază:

1)ce bunuri trebuie să producă si in ce cantităţi;

2)pentru cine trebuie să le producă;

3)cum trebuie să le producă.

În opinia mea si a experţilor, rezolvarea corectă a acestor probleme este legată de

argumentarea şi determinarea judicioasă a volumului activităţii de bază

(mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor) Producatorul trebuie să produca marfa care

permanent este solicitata pe piata de desfacere si poate sa asigure profitul scontat.

Desfăşurarea activităţii de productie si comercializare in condiţii de profitabilitate

si totodata menţinerea echilibrului financiar necesită o atenţie deosebită orientată

spre rezultatele obţinute, deoarece ele nu sunt întotdeauna în concordanţă cu

eforturile proprii ale colectivelor de muncă şi practic apar sub influenţa unui sistem

de factori obiectivi şi subiectivi determinaţi insuficient după valoarea lor

particulară.

Intreprinderea S.A.”First Audit International” nu dispune de Raport statistic de

Productie.

b)Analiza îndeplinirii programului de producţie pe sortimente

Prin sortimentul productiei se subintelege enumerarea completa a produselor

fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate sau clasificarea lor pe grupe

omogene mari.

În practica analitică se utilizează mai multe metode de apreciere a programului

de producţie pe sortimente:

-pe baza evidenţierii celui mai mic procent la unul din produsele la care programul

n-a fost îndeplinit;

-pe baza calculului coeficientului mediu pe sortimente (Ks) care se determina ca

raportul dintre volumul productiei fabricte in limitele sortimentului programat si

volumul productiei programateş

Page 2: Analiza Economica la entitate

-în cazul unui nomenclator larg de produse fabricate,pentru calculul coeficientului

mediu pe sortimente se recomandă următoarea relaţie:

Ks=qn0*Iq/100+qi0,

Unde:

qn0=ponderea programata a produselor la care nivelul programat nu a fost realizat;

Iq=indicele individual al produselor respectiveş

qi0=ponderea programata a produselor fabricate la care programl a fost indeplinit.

Totuşi , în cele mai dese cazuri îndeplinirea programului de producţie pe

sortimente se apreciază in baza coeficientului mediu pe sortimente calculat prin

relaţia:

Ks= Vol.prod.fabr.în limita sortimentului programat / Vol.prod.fabr.programat * 100

Intreprinderea S.A.”First Audit International” nu produce produse si din acesta cauza nu poate fi indeplinit tabelul privind aprecierea indeplinirii programului de productie pe sortimente.

c)Analiza calitatii productiei si ritmicitatii productiei

In conditiile economiei de piata un rol semnificativ il joaca calitatea productiei

fabricate.Piata de desfacere reglementeaza cerintele prioritare fata de calitatea

produselor prin introducerea obligatorie a certificatului de calitate pe fiecare

produs in parte,precm si prin stimularea producatorului cu un pret avantajos de

vinzare.

Prin calitatea productiei se subinteleg proprietatile particulare ale fiecarui produs

fabricat care corespund unor cerinte strict determinate de piata de desfacere sau

satisfac anumite necesitati ale consumatorului.

In practica analitica se utilizeaza un sistem larg de indicatori ce caracterizeaza

calitatea produselor care depinde de particularitatile sectorului economiei nationale

din care face parte intreprinderea analizata, precum si de parametrii specifici ai

produselor fabricate si posibilitatile reale de masuare a calitatii acestor produse.

S.A.”First Audit International” nu se duce o astfel de evidenta, nu se clasifica

productia dupa calitate superioara, de gradul I sau II .

Page 3: Analiza Economica la entitate

Prin ritmicitate se subintelege indeplinirea programului de productie conos¡rm

graficului stabilit.De regula, graficul acesta poate fi intocmit pe diferite perioade de

timp:

- in limita anului – pe trimestre ;

- in limita trimestrului - pe luni;

- in limita lunii – pe decade ;

- in limita decadei – pe zile;

- in limita zilei- pe schimburi.

In cele mai dese cazuri, analiza ritmicitatii productiei se efectueaza pe decade, luni,

trimestre. Foarte frecvent apelam la coeficientul mediu de ritmicitate (Krt)

care se calculeaza ca raportul dintre volumul productiei fabricate efectiv in limitele

ritmicitatii programate si volumul programat al productiei prin urmatoarea relatie:

Krt = Volumul productiei fabricate in limita ritmicitatii programate / Volumul programat

al productiei fabricate * 100

d)Analiza structurii venitului din vinzari, valorii adaugate.

Pe parcursul analizei programului de producţie şi comercializare, un rol

semnificativ îl joacă şi examinarea indicatorului rezultativ care reflectă activitatea

operaţională a întreprinderii şi anume venitul din vînzări. Din punct de vedere al

conţinutului economic, acest indicator reflectă suma venitului obţinută de

întreprindere pe parcursul anului de gestiune din vînzarea produselor activităţii

operaţionale. Structura acestui venit este reflectată în anexa nr. 5 la raportul

financiar „ Anexă la Raportul privind rezultatele financiare”. Conform acestui

document financiar, venitul din vînzări poate fi determinat prin relaţia:

VV = VPV + VVM + VPS + VCC + VAA,

unde VV – venitul din vînzări; VPV- volumul productiei vindute sau venitul din vînzarea produselor finite; VVM – venitul din vînzarea mărfurilor; VPS – venitul din prestarea serviciilor; VCC – venitul din contractele de construcţie; VAA – venituri din alte feluri de activităţi care constituie pentru întreprindere activitatea operaţională(de bază).

Page 4: Analiza Economica la entitate

La prima etapă a analizei se examinează structura şi dinamica modificării

acestui indicator rezultativ prin următorul tabel analitic: (tab.1.1)

Tabelul 1.1 Aprecierea dinamicii şi structurii venitului din vînzări

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+,-)Suma, mii lei

Ponderea, %

Suma, mii lei

Ponderea, %

mii lei %

A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2

1.Venituri din vînzarea produselor activităţii operaţionale-totalInclusiv:

478431 100 604424 100 -107113 -

1.1din vînzarea produselor finite

- - - - - -

1.2 din vînzarea mărfurilor - - - - - -1.3 din prestarea serviciilor 478431 100 604424 100 +1259931.4 din contractele de constructie

- - 25000 - -

1.5 din alte feluri de activitati care constituie pentru întreprindere activitatea operatională(de bază)

- - - - - -

În baza datelor din tabelul 1.1se observă o tendinţă de reducere a venitului din

vînzări faţă de anul precedent cu 107113 mii lei. Această abatere a fost determinată

de influienţa pozitiva a prestarea serviciilor – cu 125993 mii lei. Examinind

structura venitului din vînzări la S.A. „First Audit International” , observăm că

ponderea principală îi revine celui de-al treilea element „Prestarea

serviciilor”,care pe parcursul anului de gestiune constituie respectiv 100%.

La etapa a doua a analizei este necesar să se examineze factorii care au

influenţat aceste modificări.Luînd în considerare conţinutul formulei „Balanţa

producţiei” şi descompunerea ei în elemente componente ,vom menţiona că asupra

modificării volumului producţiei vîndute influenţează următorii factori:

1) modificarea soldului producţiei în stocuri la începutul perioadei de gestiune;

2) modificarea volumului producţiei fabricate;

3) modificarea rezultatelor inventarierii producţiei finite la depozitele

întreprinderii;

4) modificarea soldului producţiei în stocuri la finele perioadei de gestiune.

Page 5: Analiza Economica la entitate

Pe lîngă acesti patru factori care depind de activitatea întreprinderii, poate fi

determinată şi influenţa factorului care nu depinde de întreprindere , ci de piaţa de

desfacere a mărfurilor produse, si anume modificarea preţurilor la produsele

vîndute.

Calculul şi aprecierea tuturor factorilor menţionaţi mai sus se efectuează prin

metoda balanţieră.

Valoarea adaugata din punct de vedere al continutului economic, reprezinta

contributia productiva proprie a intreprinderii pe parcursul undei perioade de

activitate(de regula in curs de un an). Analiza-diagnostic a acestui indicator

recunoaste valoarea adaugata aferenta atit productiei fabricata cit si a celei vindute.

In practica analitica , valoarea adaugata poate fi calculata prin doua metode:

- metoda sintetica;

- metoda analitica.

Potrivit metodei sintetice din valoarea productiei fabricata sau vindute se scad

consumurile si cheltuielile intermediare de la terti. Formula de baza in acest caz va

fi: VA = VPF - Ci sau VA = VPV - Ci, unde

Ci reprezinta consumurile si cheltuielile intermediare provenite de la terti,care

cuprind materiile prime si materiale, energia, combustibilul, apa, serviciile externe.

Metoda analitica prevede insumarea elementelor componente ale valorii

adaugate si anume: VA = Crm + Umf + Ac + Rnet , unde

Crm – consumuri privind retribuirea muncii( inclusiv CAS) ;

Umf – suma uzurii mijloacelor fixe cu destinatie de productie aferenta anului de

gestiune;

Ac – suma altor consumuri si cheltuieli;

Rnet - suma rezultatului net:profit (pierdere).

Aceasta metoda de calculare a valorii adaugate da posibilitatea sa se efectueze un

studiu mai aprofundat al acestui indicator din punct de vedere al elementelor

consecutive ce formeaza baza valorii adaugate si al ponderii lor in suma totala a

indicatorului rezultativ.

Page 6: Analiza Economica la entitate

2.Analiza asigurarii si utilizarii eficiente a resurselor umane.

a)Analiza asigurarii intreprinderii cu resurse umane sub aspect cantitativ si

calitativ:

În contextul relaţiilor economiei de piaţă o atenţie deosebită trebuie să se acorde

eficienţii utilizării factorilor de producţie, deoarece atît cantitatea cît şi calitatea

lor influenţează esenţial asupra rezultatelor economico-financiare obţinute de

întreprindere în urma activităţii desfăşurate.

Actualmente, în Republica Moldova, majoritatea resurselor materiale utilizate în

sfera de producţie sunt foarte costisitoare şi numai resursele umane continuă să

rămîna nejustificat de ieftine.

Forţa de muncă este unicul factor important care este capabil să producă valori

noi.Concomitent, acest factor joacă un rol determinant în dirijarea procesului de

productie , este creatorul si animatorul mijloacelor de producţie.

Actualmente orice unitate de productie trebuie să asigure necesităţile în resurse

umane de sine stătătoare ,precum şi utilizarea lor eficientă.Folosirea raţională a

resurselor umane este rezultatul îmbinării justificate a aspectelor cantitative si

calitative ,care presupun, respectiv utilizarea lor integrală in procesul lor de

producţie.

Pentru un studiu mai amplu al asigurarii întreprinderii cu resurse umane din

punct de vedere structural este necesar sa se tină cont de posibilităţile de grupare

ale personalului unei întreprinderi după anumite criterii:

a) din punct de vedere al legaturii cu activitatea desfăşurată:

- personal din activitatea de bază,

- personal din activitatea secundară;

b) în funcţie de rolul personalului din activitatea de bază în procesul de

producţie:

- muncitor;

- funcţionari.

În acest context , scopul principal al analizei constă în:

Page 7: Analiza Economica la entitate

-Studierea modificarilor absolute si relative ale efectivului pe întreprindere şi pe

categorii de personal;

-Studierea structurii personalului şi raportului dintre numarul mediu scriptic al

salariatilor din activitatea de bază şi activitatea secundară, pe de o parte , si

numarul total al muncitorilor şi functionarilor din activitatea de bază, pe de altă

parte. De regulă,cu cît ponderea muncitorilor în numarul total al personalului din

activitatea de bază este mai mare, cu atit condiţiile de organizare a procesului de

producţie şi capacitatea acestuia sunt mai favorabile.Este de menţionat că

ponderea muncitorilor depinde in mare măsură şi de particularităţile sferei de

producţie referitoare la întreprindere.Aprecierea asigurării întreprinderii cu

resurse umane pe categorii de personal se efectuează cu ajutorul tabelului analitic

2.1. Toată informaţia necesară la nivel efectiv se ia din Raportul statistic nr.1-m

(anual) „Munca”( cap.1 „Efectivul de personal existent şi fondul de retribuire a

muncii”)

Tabelul 2.1

Aprecierea asigurării întreprinderii cu personal pe categorii în dinamică

Categorii de personal Anul

precedent

Anul de gestiune Abaterea absolută(+,-)

programat efectiv Programată faţă de anul precedent

Efectivă faţă de anul precedent

Efectivă faţă de nivelul prognozat

A 1 2 3 4=2-1 5=3-1 6=3-2

1.Numărul mediu scripnic al salariaţilor-totalInclusiv:

13 10 6 -3 -7 -4

1.1personal din activitatea de bază,din care:

7 4 5 -3 -2 1

1.1.1muncitori 10 12 12 2 2 0

1.1.2funcţionari 6 6 6 0 0 0

1.2personal din

activitatea secundară

9 5 5 -4 -4 0

Page 8: Analiza Economica la entitate

Din tabelul de mai sus rezulta ca la S.A. „First Audit International” se observa o

tendinta de reducere a efectivului de personal fata de anul precedent atit la total cit

si pe fiecare activitate in parte, inafara de muncitori la care a crescut numarul fata

de anul precedent cu 2.Astfel, numarul mediu scriptic al salariatilor in total pe

intreprindere s-a redus fata de anul precedent cu 3 persoane, inclusiv personalul din

activitatea de baza cu 3 persoane si personalul din activitatea secundara cu 4

persoane.Numarul functionarilor a ramas acelasi.

b)Analiza utilizării timpului de muncă:

Analiza utilizării timpului de muncă prevede descoperirea rezervelor interne legate

nemijlocit de folosirea completă a timpuli disponibil, precum si a cauzelor care au

provocat pierderile de timp i om-zile şi om-ore evidenţiate în perioada de gestiune.

În practica analitică se aplică un şir de indicatori specifici privind formarea si

utilizarea fondului total de timp,şi anume:

1) fondul de timp calendaristic;

2) fondul de timp maxim disponibil;

3) fondul de timp efectiv utilizat;

4) timpul neutilizat în total din care

4.1)justificat;

4.2)nejustificat.

Fondul de timp maxim disponibil se clculează prin scăderea din fondul de timp

calendaristic a sărbătorilor legale şi zilelor de odihnă.El este formati din timpul

efectiv lucrat şi timpul neutilizat in total, inclusiv întreruperi de o zi;concedii de

maternitate şi boală; învoiri; concedii fără plată; îndeplinirea obligatiunilor

cetăţeneşti; absenţe nemotivate.

Deci, în acest caz, fondul de timp efectiv lucrat se calculează ca diferenţa dintre

fondul de timp maxim disponibil şi timpul neutilizat in total.Este necesar de

mentionat că evidenţa timpului de lucru se ţine în om-zile şi om-ore.Prin om-zile

Page 9: Analiza Economica la entitate

se subînţelege ziua de prezenţă a muncitorului la lucru,fără a ţine seama de orele

lucrate în ziua respectivă.Într-o perioadă de timp lucrată putem destinge:

- om-zile lucrate efectiv în întreprindere;

- om-zile lucrate suplimentar ;

- om-zile în cadrul deplasărilor in interes de serviciu;

- om-zile lucrate în cadrul altor activităţi desfăşurate ca urmare a întreruperilor

de muncă în activitatea de bază.

Analiza utilizării timpului de muncă, de regulă, se efectuează în baza datelor din

Balanţa timpului de muncă în om-zile şi om-ore care se elaborează şi se adoptă

de fiecare întreprindere,conform unor acte normative privind formarea si

utilizarea timpului de muncă în perioada de gestiune.

Balanţa timpului de muncă (om-zile) tabelul 2.2

Indicatori Anul de gestiune

Pentru un muncitor Pentru toţi muncitorii

programat efectiv Abaterea

(+,-)

programat Efectiv Abaterea

(+,-)

A 1 2 3=2-1 4 5 6=5-4

1.Fondul de timp

calendaristic

365 365 - 428875 433255 +4380

2.Zile de odihnă şi

sărbători legale

112 109 -3 131600 129383 -217

3.Fondul de timp maxim

disponibil(rd1-rd2)

253 256 +3 297275 303872 +6597

4.Absenţe de la lucru-

total, inclusiv:

73 77 +4 85775 91399 +5624

4.1 concedii anuale şi

suplimentare

38 36 -2 44650 42732 -1918

4.2 concedii de studii 18 12 -6 21150 14241 -6909

4.3 concedii medicale 17 13 -4 19975 15431 -4544

4.4 concedii fără plată - 16 +16 - 18992 +18992

5.Fondul de timp

utilizat(rd3-rd4)

180 179 -1 211500 212473 +973

Page 10: Analiza Economica la entitate

Situatia de fata nu poate fi justificata ,deoarece aceasta a provocat pierderi

esentiale in utilizarea fondului de timp maxim disponibil .

Acest compartiment de analiză poate fi completat şi prin examinarea sistemului

factorial ce stă la baza modificării în fondul de timp utilizat, om-ore (Th)

Th = Nm * Z * h

Unde:

Nm – numarul mediu scriptic al muncitorilor;

Z – numarul mediu de zile lucrate de un muncitor pe parcursul perioadei de

gestiune;

h – durata medie a zilei de lucru.

Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin Metoda substituţiei în

lanţ sau Metoda diferenţelor absolute .

Page 11: Analiza Economica la entitate

c) Analiza productivitatii muncii:

Productivitatea muncii este o categorie economica semnificativa care determina

eficienta utilizarii resurselor umane in economia nationala la diferite niveluri si in

diferite activitati. Pina in prezent indicatorul generalizator de eficienta privind

utilizarea personalului productiv este productivitatea medie a unui salariat, care se

calculeaza ca raportul dintre volumul productie fabricate si numarul mediu scriptic

al salariatilor din activitatea de baza. De regula, majorarea acestui indicator in

dinamica sau fata de nivelul programat se apreciaza pozitiv, deoarece constituie un

factor intensiv in activitatea de productie.intru cit de procesul productiv sunt

nemijlocit legati nu toti salariatii ,ci numai categoria de muncitori, in practica

analitica se utilizeaza si indicatorul intermediar de eficienta-productivitatea medie

a unui muncitor. Tinind cont de evidenta timpului utilizat, acest indicator poate fi

divizat in:

a) productivitatea medie anuala a unui muncitor(Wm) care se calculeaza prin

relatia: Wm = VPF / Nm * 1000 ( lei)

b) productivitatea medie pe zi a unui muncitor ( Wz) care se calculeaza prin

relatia: Wz = VPF / Tz * 1000 (lei)

c) productivitatea medie pe ora a unui muncitor, care se calculeaza prin relatia:

Wh = VPF / Th * 1000 ( lei)

Analiza productivitatii muncii incepe cu examinarea generala a modificarii

productivitatii medii anuale a unui salariat si a unui muncitor in dinamica sau fata

de nivelul programat. Pentru aceasta se utilizeaza urmatorul tabel analitic:

Page 12: Analiza Economica la entitate

Analiza generala a productivitatii muncii

Indicatori Semne

conventi

onale

Anul de gestiune Abaterea

absoluta

Ritmul in

%programat Efectiv

A B 1 2 3 4=2/1*100

1.Volumul productiei fabricate, mii lei VPF 4286.7 4395.9 109.2 102.55

2.Numarul de muncitori in schimb de

durata maxima, persoane

Nms 13 10 -4 76.93

3.valoarea medie a mijloacelor fixe de

productie, mii lei

MF 167296.

42

157645.

34

-9651.08 94.23

4.productivitatea medie a unui muncitor

in schimb cu durata maxima

Wms 57928.3

8

62798.5

7

4870.20 108.41

5.Inzestrarea muncii cu mijloace fixe Ims 2260762

.43

2252076

.29

-8686.14 99.62

6.Capacitatea mijloacelor fixe CMF 3902.69 3586.19 -316.5 91.89

7.Randamentul mijloacelor fixe RMF 0.0256 0.0278 0.0022 108.59

Examinind datele din tabelul de mai sus ,observam ca la intreprinderea S.A. „First

Audit International” randamentul mijloacelor fixe s-a majorat fata de nivelul

programat cu 0.0022 mii lei, ceea ce se apreciaza pozitiv. Concomitent inzestrarea

muncii cu mijloace fixe a sporit de la 57928.38 la 62798.57 mii lei , sau

suplimentar cu 4870.20 mii lei.

Reducerea capacitatii mijloacelor fixe de la 3902.69 pina la 3586.19 bani, arata ca

ritmul sporirii productieio fabricate fata de nivelul programat depaseste ritmul

respectiv al valorii medii al mijloacelor fixe de productie, ceea ce a influentat

pozitiv asupra randamentului acestora.Meritul intreprinderii consta si in faptul ca

randamentul mijloacelor fixe de productie a sporit in conditiile respectarii

concordantei justificate dintre ritmurile majorarii productivitatii medii pe un

muncitor in schimbul de durata maxima (108.41%) si inzestrarii muncii cu

mijloace fixe (99.62%)

Page 13: Analiza Economica la entitate

Pentru examinarea mai aprofundata a situatiei evidentei in acest domeniu, vom

proceda la analiza factoriala care se efectueaza in doua etape.La prima etapa a

analizei se examineaza la nivel general influenta urmatorilor doi factori asupra

modificarii productivitatii medii a unui salariat:

a) Modificarea ponderii a muncitorilor in numarul total al salariatilor din

activitatea de baza ( delta Pm);

b) Modificarea productivitatii medii a unui muncitor ( delta Wm); deci la baza

acestei analize factoriala ,sta formula Ws = Pm * Wm

Calculul influentei factorilor generali asupra modificarii medii a unui salariat

Nr

de

calc

ul

Nr

de

subst

itutie

Indicatori(factori)

corelati

Productivita

tea medie a

unui salariat

Calculul influentei

factorilor

Rezultatul

influentei

factorilor

Denumire

a

factorilorPm Wm

1 2 3 4 5 6 7 8

1 0 75.64 7265.59 54957.69 X X x

2 1 74.32 7265.59 54957.69 54957.69-

54957.69

0 Delta Pm

3 2 74.32 7992.55 59404.05 54957.69-

59404.05

4446.36 Delta

Wm

Total X X X X 4446.36 x

Verificare: 54957.69-59404.05 = 4446.36

In baza rezultatelor obtinute se poate constata ca majorarea

productivitatii medii a unui salariat fata de nivelul programat a fost

determinat de influenta pozitiva a factorului 2 care a contribuit la

sporirea indicatorului rezultativ cu 4446.36 lei. Primul factor insa nu

a avut nici o influenta.

La a doua etapa a analizei factoriale care se efectueaza dupa urmatoarea

formula:Wm=Z*h*Wh In acest context se poate mentiona ca productivitatea

Page 14: Analiza Economica la entitate

medie a unui muncitor poate sa se modifice pe parcursul perioadei de gestiune

sub influenta urmatorilor trei factori:

a) Modificarea numarului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an;

b) Modificarea duratei medii a zilei de lucru a unui muncitor;

c) Modificarea productivitatii medii a unui muncitor

3.Analiza utilizarii eficiente a mijloacelor fixe

Analiza asigurarii cu mijloace fixe si a eficientii utilizarii acestora, de regula, se

incepe cu examinarea structurii, miscarii si starii funcionale a mijloacelor fixe in

dinamica. Acest studiu se efectueaza in baza datelor din anexa la bilantul contabil

dii Raportul financiar anual ( Capitolul 1, Existenta si miscarea activelor pe termen

lung, paragraful 1.2 „Active materiale” ) .La prima etapa a analizei se examineaza

structura mijloacelor fixe ale intreprinderii pe categorii si modificarile intervenite

pe parcursul anului de gestiune in dinamica. Pentru aceasta se utilizeaza urmatorul

tabel analitic:

Aprecierea structurii mijloacelor fixe ale intreprindeii pe categorii in dinamica

Tipuri de mijloace fixe pe

categorii

La finele anului

precedent

La finele anului de

gestiune

Abaterea

Suma, mii

lei

Ponderea,

%

Suma, mii

lei

Ponderea,

%

Mii lei %

A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2

1.Mijloace fixe-total din

care:

180913 100 180913 100 0 0

1.1 Cladiri - - - - - -

1.2 Constructii speciale - - - - - -

1.3Masini, utilaje, instalatii

de transmisie

10700 16.90 10700 16.90 0 0

1.4 Mijloace de transport - - - - - -

1.5 Alte mijloace fixe 170213 83.10 170213 83.10 0 0

1.6 Mijloace fixe arendate pe

termen lung

- - - - - -

Page 15: Analiza Economica la entitate

In baza datelor din tabel se poate constata ca intreprinderea S.A.” First Audit

International” valoarea totala a mijloacelor fixe pe parcursul anului de gestiune

este zero. Aceasta abatere a fost determinata de modificarile pozitive intervenite la

masini, utilaje si instalatii de transmitere , care tot este egal cu zero.

c) Aprecierea eficientei utilizarii mijloacelor fixe:

Eficienta utilizarii mijloacelor fixe se determina ca raportul dintre marimea

efectului obtinut,(fie VPF, VA, VV, Pb) si marimea efortului depus ( valoarea

medie a mijloacelor fixe de productie) . eficienta utilizarii mijloacelor fixe se

concretizeaza in cresterea mai rapida a rezultatelor obtinute fata de efortul depus si

nu in reducerea valorii medie a mijloacelor de productie. In practica analitica,

eficienta utilizarii mijloacelor fixe de productie poate fi examinata cu ajutorul mai

multor indicatori generalizatori sintetici. Insa cele mai dese cazuri apelam la

urmatorii indicatori calitativi:

1)Randamentul mijloacelor fixe ( Rmf) ,care se deremina ca raportul dintre volumul

productiei fabricate si valoarea medie a mijloacelor fixe de productie si poate fi

predat prin formula Rmf = VPF / MF ( lei);

2) Capacitatea mijloacelor fixe ( CMF) , care este un indicator invers proportional cu

randamentul mijloacelor fixe si se reflecta valoarea medie a mijloacelor fixe de

productie ce revine la un leu productie fabricata. Acest indicator se calculeaza prin

relatia: CMF = MF / VPF * 100 sau 1/ RMF * 100 ( bani);

3) Inzestrarea muncii cu mijloace fixe ( IMF) , care reflecta valoarea medie a

mijloacelor fixe de productie ce revine la un muncitor in schimbul cu durata

maxima: IMF = MF / Nms * 1000 (lei)

Page 16: Analiza Economica la entitate

4.Analiza utilizarii eficiente a resurselor materiale

Aprovizionarea si asigurarea integrala si oportunaa intreprinderi cu matere prime si

resurse materiale necesare influentiaza direct atit activitatile desfasurate cit si

rezultatele acestei activitati,

Desfasurarea a procesului de aprovizionare a intreprinderi cu resurse umane nu se

poate realiza fara un program de aprovizionare care sa prevada asigurarea

necesarului respectiv in mod ritmic si operativ cel putin pentru un an.de mod de

care se deruleaza procesul de aprovizionare depinde constituirea rezervelor pentru

materie prima si materiale precum si ritmicitatea productiei.

Analiza procesul de aprovizionare poate fi structura pe mai multe segmente,cum ar

fi:

-acoperirea necesarul de aprovizionat cu contracte corespunzatoare incheiate intre

intreprinderi sio furnizori

-realizarea programului a intreprinderi in total si pe principale resurse materiale,

-asigurarea necesarului de materi prima si resurse materiale pentru productie din

punct de vedere cantitativ,calitativ si la termen.

Analiza aprovizionari si asigurari interprinderi cu resurse materiale se incepe cu

aprecierea generala a planului de aprovizionare a intreprinderi cu diferite feluri de

materiale pe parcursul perioadei de gestiune.

Pentru o analiza mai aprofundata a procesului de aprovizionare a intreprinderi

cu resurse umane este necesar sa se aprecieze corespunderea furnizari efective a

resurselor materiale cu datele din contractele incheiate cu furnizorii intreprinderii.

Acesta etapa a analizei data posibilitate se evidentiem cum se respecta conditile

contractelor pe fiecare tip de materiale,inclusiv cantitate,calitate si termenele

stabiliate.

Toate datele corespunzatoare pentru acesta analiza se afla in sectia de

aprovizioanare a intreprinderii.La examinarea lor se utilizeaza urmatorul tabel

analitic:

Aprecierea planului de aprovizioanare a intreprinderii cu resurse naturale nu se

utilizeaza la SA „First Audit International”

Page 17: Analiza Economica la entitate

b)Analiza generala a utilizarii resurselor materiale in procesul de

productie

In practica analitica eficienta utilizarii resurselor materiale poate fi examinata in

baza urmatoriilor 2 indicatori genaralizatori sintetici:

1)randamentul resurselor materiale consumate(Rrm) care se determina ca

raportul dintre volumul productiei fabricate si consumul total de materiale prin

relatia:Rrm=VPF/CM(lei)

2)consumul specific de materiale (Csm) care se determina ca raportul dintre

consumul total de materiale si volumul productiei fabricate prin relatia:

Csm=CM/VPF*100(bani) sau Csm=1/Rrm*100(bani).

Din punct de vedere al continutul economic, cu cit consumul de materiale este mai

mic,cu atit eficienta utilizarii resurselor materiale este mai mare si invers.

Acestii indicatori se calculeaza si se aprecieaza in baza urmatorului tabel:

Analiza eficientei utilizarii resurselor materiale nu se foloseste la întreprindere.

5.Analiza consumurilor si cheltuielor intreprinderii

In conditiile economiei de piata obtinerea veniturilor maxime cu consumuri si

cheltuieli minime este scopul de baza al fiecarui agent economic.

Consumurile reprezinta resursele utilizate pentru fabricarea produselor,executarea

lucrarilor si prestarea serviciilor in scopul obtinerii unui venit.De regula,acestea

sunt legate nemijlocit de procesul de productie si,deci,apar pina la comercializarea

produselor finite,marfurilor si prestarea serviciilor.Spre deosebire de

consumuri,cheltuielile apar in urma activitatiieconomico-financiare a intreprinderii

si nu sunt legate nemijlocit de procesul de productie.Ele se reflecta in Raportul

privind rezultatele financiare si la determinarea profitului(pierderii) perioadei de

gestiune pina la impozitare se scad veniturile obtinute din diferite activitatii.

Este de stiut faptul ca reducerea consumurilor si a cheltuielilor numai cu 1 %

contribuie la majorarea cu mult mai mare atit a profitului brut,cit si a profitului

perioadei de gestiune pina la impozitare,decit majorarea cu 1% a venitului din

Page 18: Analiza Economica la entitate

vinzari.In acest context este necesar a evidentia sarcinile principale ale analizei

sub doua aspecte:

1.Privind analiza consumurilor:

1.1 Aprecierea generala a structurii costului productiei.

1.2Aprecierea consumurilor la 1 leu productie fabricata.

1.3Aprecierea consumurilor directe in costul productiei.

1.4Aprecierea consumurilor indirecte in costul productiei.

1.5Evidentierea rezervelor interne de reducere a consumurilor in costul productiei

pe viitor si elaborarea masurilor concrete privind implementarea acestora in

practica.

2.Privind analiza cheltuielilor:

2.1Aprecierea generala a cheltuielilor intreprinderii pe feluri de activiatii.

2.2Aprecierea costului la 1 leu venit din vinzari nete.

2.3Analiza cheltuielilor comerciale.

2.4Analiza cheltuielilor generale si administrative.

2.5Analiza altor cheluieli operationale.

2.6Evidentierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor intreprinderii pe

viitor si elaborarea masurilor concrete privind implementarea acestora in practica.

a)Analiza structurii costului productiei.

Analiza consumurilor intreprinderii incepe,de regula,cu examinarea structurii

costului productiei la nivel general.

Consumurile incluse in costul productiei cuprind urmatoarele elemente:

-consumuri de materiale;

-consumuri privind retribuirea muncii;

-consumuri indirecte de productie.

Toata informatia necesara pentru analiza poate fi utilizata atit in dinamica(in raport

cu perioada de gestiune precedenta),cit si comparativ cu nivelul programat

prevazut pentru perioada de gestiune curenta.

Page 19: Analiza Economica la entitate

b)Analiza consumurilor directe in costul productiei

Conform prevederilor S.N.C.3 „Componenta consumurilor si cheltuielilor

intreprinderii”,in costul productiei se includ urmatoarele consumuri directe:

-de materiale;

-privind retribuirea muncii;

-privind contributiile la asigurarile sociale.

In practica analitica aceste consumuri pot fi examinate in doua compartimente:

1.Analiza consumurilor directe de materiale.

2.Analiza consumurilor directe privind retribuirea muncii.

Desi metoda si etapele de analiza la ambele compartimente sunt identice,in

continuare vom examina continutul acestora pe fiecare compartiment in parte.

1.Analiza consumurilor directe de materiale.

Referindu-ne la acest compartiment,vom mentiona ca procesul de analiza prevede

doua etape consecutive de examinare a consumurilor respective,tinind cont de

necesitatile analitice.

La prima etapa a analizei se examineaza componenta consumurilor directe de

materiale in costul productiei si tendinta modificarii acestora in dinamica sau

comparativ cu nivelul programat,recalculat la volumul productiei fabricate efectiv

in perioada de gstiune.

Pentru aceasta se utilizeaza tabelul analitic.Concomitent,in baza datelor din acest

tabel,pe fiecare element in parte al consumurilor directe de materiale,se calculeaza

si se apreciaza:

-abaterea absoluta ca diferenta dintre consumurile efective pe fiecare element de

consum in parte si cele de baza,recalculate la volumul productiei fabricate obtinut

in perioada de gestiune.

-abaterea relativa ca raportul dintre abaterea absoluta pe fiecare element de

consum si valoarea de baza recalculata.

-cota-parte a fiecarui element de consum respectiv in modificarea totala a

costului de productie ca raportul dintre abaterea absoluta pe fiecare element de

Page 20: Analiza Economica la entitate

consum si costul productiei de baza,recalculat la volumul de productiei fabricate

obtinut in perioada de gestiune.

La etapa a doua a analizei,care se bazeaza pe calculul si aprecierea influentei

asupra modificarii consumurilor directe de materiale in costul productiei a

urmatorilor trei factori:

1.modificarea volumului productiei fabricate,lucrarilor executate si serviciilor

prestate-abaterea relativa a volumului productiei fabricate se inmulteste cu

consumurile directe de materiale pe fiecare element in parte din perioada de baza.

2.modificarea structurii si sortimentului productiei fabricate, lucrarilor

executate si serviciilor prestate-se determina ca diferenta dintre consumurile

respective recalculate si cele din perioada de baza minus marimea influentei

factorului 1.

3.modificarea nivelului de consum pe unitate de produs- se determina ca

diferenta dintre consumurile directe de materiale efective si cele recalculate.

Page 21: Analiza Economica la entitate

c)Analiza consumurilor indirecte in costul productiei

Pe linga consumurile directe in costul productiei se includ si consumurile indirecte

de productie care dupa natura sa reflecta consumurile aferente deservirii si

gestionarii subdiviziunilor de productie in cadrul intreprinderii. Acestea cuprind:

-consumurile privind mentinerea mijloacelor fixe cu destinatie de productie in stare

de lucru;

-uzura mijloacelor fixe cu destinatie de productie;

-consumurile aferente perfectionarii tehnologiei si organizarii productiei;

-valoarea materialelor utilizate in scopul asigurarii unui proces tehnologic normal;

-salariile muncitorilor auxiliari si ale personalului administrativ din subdiviziunile

de productie, etc.

In functie de volumul productiei fabricate ,consumurile indirecte pot fi divizate in:

a) consumuri variabile

b) consumuri constante aferente produselor fabricate, lucrarilor executate si

serviciilor prestate.

De regula, consumurile variabile se modifica proportional cu volumul activitatii de

baza, iar cele constante ramin stabile, deci nu depind de acest volum.

Analiza consumurilor indirecte de productie prevede urmatoarea consecutivitate

in examinarea continutului acestora. Astfel , la prima etapa a analizei se

examineaza structura consumurilor respective in costul productiei la nivel general.

Acest studiu poate fi efectuat atit in dinamica cit si comparativ cu nivelul

programat. La intreprinderea „First Audit International” nu se efectueaza

analiza structurii consumurilor indirecte de productie la nivel general….