i economic a jude ului Vrancea

Analiza demografic

Studenta:Dima Irina - Liana An:III,grupa 2131 A

1

Cuprins I.Introducere3 II.Structura actual .4 1.Demografia jude ului.4 2.Ramurile economice agricole.11 3.Ramurile industriale..12 4.Turismul..15

III.Analiza swot..19 IV.Bibliografie22

2

I.IntroducereVrancea este judet n regiunile istorice Moldova (la nord de raul Milcov) i Muntenia (la sud de rul Milcov) din Romnia. Judeul Vrancea este cuprins ntre coordonatele geografice 4523 i 4611 latitudine nordic i 2623 i 2732 longitudine estic , fiind situat n partea de sud-est a rii, la curbura Carpailor Orientali Judeul Vrancea, ca unitate administrativ - teritorial organizat cu rang de jude, cuprinde, conform actualei mp riri administrativ - teritoriale, 73 de localit i din care 2 municipii, 3 orae i 68 de comune n componena c rora se afl 331 sate. Municipiul Focsani reprezint re edin a de jude Jude ul Vrancea are o popula ie de 391.833 loc.

3

II.Stuctura actual : 1.Demografia jude ului

Populatia jude ului la 1 ianuarie 2002 a fost de 391.833 loc. (Locul 26) dintre care 98,68% romni (100.510 persoane), 1,07% igani (1.093 persoane) i 0,25% alii. Din punct de vedere religios, majoritatea sunt ortodoci (98,39%) i doar o mic parte de alte religii sau neafiliai.

4

Miscarea naturala a populatiei, pe medii, in anul 2008Jude ul Vrancea Date absolute (num r) N scu i-vii Decese Sporul natural C s torii Divor uri N scu i-mor i Decese la o vrst sub 1 an 3989 4603 -614 2411 685 15 59 1457 1173 284 1035 310 3 17 2532 3430 -898 1376 375 12 42 Total Urban Rural

Rate (la 1000 locuitori) N scu i-vii Decese Sporul natural C s torii Divor uri 10,2 11,7 -1,5 6,1 1,74 9,8 7,9 1,9 7 2,09 10,3 14 -3,7 5,6 1,53

N scu i-mor i la 1000 n scu i (vii-mor i) Decese la o vrst sub 1 an la 1000 n scu i-vii

3,7

2,1

4,7

14,8

11,7

16,6 5

Miscarea naturala a populatiei, pe medii, in anul 2009Jude ul Vrancea Date absolute (num r) N scu i-vii Decese Sporul natural C s torii Divor uri N scu i-mor i Decese la o vrst sub 1 an 3942 4708 -766 2105 550 17 44 1367 1203 164 945 253 7 9 2575 3505 -930 1160 297 10 35 Total Urban Rural

Rate (la 1000 locuitori) N scu i-vii Decese Sporul natural C s torii Divor uri 10,1 12,0 -2 5,4 1,4 9,3 8,1 1,1 6,4 1,71 10,5 14,3 -3,8 4,7 1,21

N scu i-mor i la 1000 n scu i (vii-mor i) Decese la o vrst sub 1 an la 1000 n scu i-vii

4,3

5,1

3,9

11,2

6,6

13,6 6

Popula ia, pe grupe de vrst , la 1 iuliePe grupe de vrst Jude Anii

num r persoane

Total 0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani i peste

Vrancea

2001

391322

74178

235913

81231

2002

396002

72097

242431

81474

2003

395330

69353

244458

81519

2004

394286

66871

246084

81331

2005

393766

64372

248553

80841

2006

393023

63715

248594

80714

2007

392619

62940

248920

80759

2008

391574

62146

238931

80497 7

2009

390596

61374

247426

81796

Ratele de fertilitate, pe grupe de vrst , n anul 2008

Jude ul Vrancea Rata general de fertilitate1) Grupa de vrst (ani) 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 45,3 68,9 77,9 52,5 21,9 6,0 0,2 40,9

N scu i-vii la 1000 femei

8

Ratele de fertilitate, pe grupe de vrst , n anul 2009

Jude ul Vrancea Rata general de fertilitate1) Grupa de vrst (ani) 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 42,0 70,7 74,2 55,9 23,2 5,1 0,3 40,6

N scu i-vii la 1000 femei

9

Migra ia intern determinat de schimbarea domiciliului, pe medii, n anul 2008Total Urban Rural

Pleca i

Sosi i

Sold

Pleca i

Sosi i

Sold

Pleca i

Sosi i

Sold

Vrancea

7204

7219

15

3189

2274

-915

4015

4945

930

Migra ia intern determinat de schimbarea domiciliului, pe medii, n anul 2009

Total

Urban

Rural

Pleca i

Sosi i

Sold

Pleca i

Sosi i

Sold

Pleca i

Sosi i

Sold

Vrancea

6295

6144

-151

2690

2235

-455

3605

3909

304

10

2.Ramurile economiei agricoleJudetul Vrancea cuprinde un teritoriu foarte variat atat din punct de vedere al altitudinii si a formei de relief, cat si ca origine si varste geologice. In conformitate cu istoria lui geologica, teritoriul judetului Vrancea este de origine sedimentara, intrucat suprafata sa corespunde cu ariile bazinelor sedimentare ce s-au succedat in timp si in care s-au depus sedimente marine fluvio-lacustre si continentale. Particularitatile reliefului au determinat o structura de soluri foarte variate si complexe. In Campia Siretului predomina cernoziomul si solurile aluvionare care au fertilitate ridicata , in zona dealurilor inalte solurile podzolice cu un pronuntat proces de eroziune, in depresiunile submontane solurile brune tipice, iar pe culmile montane mai inalte se gasesc soluri brune acide podzolice, podzoluri turboase sau humus brut. Cele mai importante sunt localizate in aria dealurilor subcarpatice, fiind reprezentate de: sare, materiale de constructii, argile pentru ceramica, izvoare minerale si, in cantitati mai mici, petrol, gaze naturale si carbuni. Izvoarele minerale de tipul celor sarate se gasesc pe vaile Poienitei, Boului, Rupturile si in jurul Magurei Spinestilor si in Valea Cerbului. Cele mai raspandite sunt izvoarele sulfuroase: Sclifii, Jitia, Motnaul Mic, Pucioasele, Sarile, Valea Neagra, Poiana Pacurii, Andreiasul de Jos, Valea Reghiorului, Vilcaneasa Vizantea-Livezi si Vintileasca. Fondul forestier constituie una din principalele bogatii ale judetului si se intinde pe o suprafata de 91.432 ha, reprezentand 39% din suprafata judetului, fata de 27% din suprafata de paduri a tarii. Favorizata de relieful judetului, specia care predomina in padurile judetului este cea de foioase (73%), diferenta de 27% fiind de rasinoase.11

3.Industria

Judetul Vrancea are o industrie diversificata, in care ponderea o detin industria textila si a confectiilor (aproape 50% din totalul productiei, dar si 50% din totalul de resurse umane angajate), alimentara si a bauturilor (aproape 20% din total industrie si angajeaza 30% din total resurse umane), productia de mobilier, industria celulozei, hartiei si cartonului, industria de masini si echipamente, industria de aparataj electric. Configuratia reliefului si bogatia padunilor favorizeaza cresterea animalelor, in special a ovinelor si a bovinelor, activitate ce asigura materia prima pentru industria alimentara. Sectoarele dominante ale judetului sunt si cele competitive pe piata internationala balanta comerciala a judetului este coerentacu structura productiei industriale si cu numarul de salariati din industrie. Industria textila si de confectii este puternic orientata spre export 90% din exporturile judetului fiind reprezentate de confectii. Un alt sector competitiv este cel al industriei lemnului, care detine 31% din restul exporturilor. Industria alimentara este inca orientata spre piata nationala, desi este una dintre industriile competitive ale judetului. Ea se dezvolta cu precadere in mediul rural, valorificandu-se astfel resursele umane din aceasta zona a judetului. Dintre cele 20 de firme prezente in Topul firmelor judetene (2007), 8 se afla in mediul rural. O serie de firme s-au orientat spre nise de piata inovatoare, cu potential de crestere ridicat, cum este productia industriala a produselor alimentare traditionale.12

In ceea ce priveste industria vinului, din cele 16 mari firme de vinificatie din Romnia, 3 sunt localizate in Vrancea, lucru care reflecta puternica reprezentare a potentialului vinicol in acest judet. In Vrancea s-au infiintat 12 noi combinate de vinificatie cu sprijinul programului SAPARD. In ultimii ani, in Vrancea se observa o dezvoltare accentuata a etno-turismului si a agro-turismului. Peisajele deosebite si traditiile pastrate in satele din zona de munte ofera posibilitatea petrecerii vacantelor unui numar mare de turisti n pensiuni si moteluri. Intre anii 1991 si 2006 s-au inregistrat in Vrancea 443 de societati cu participare straina, judetul detinnd astfel 0,3% din totalul national. Valoarea capitalului strain investit in judet a fost de 18,565 milioane de euro, reprezentand 0.1% din totalul investitiilor straine in Romania.

13

Poluarea naturii

14

4.Turismul n jude ul VranceaVrancea, vatr str veche a etnografiei i folclorului romnesc i a unor valori culturale remarcabile, de ine un peisaj pitoresc, n care sunt ocrotite monumente ale naturii de o frumuse e aparte: Cascada Putnei, Rezerva ia Cheile Ti i ei, P str v ria i Schitul Lep a, Focul Viu de la Andreia u, unic n ar . Totodat , mausoleele de la M r ti, M r e ti i Soveja, atrac ie turistic aparte, vorbesc de istoria acestui inut. Relieful este alc tuit din mun i i dealuri subcarpatice, cmpie i lunc i este completat de locurile i monumentele istorice, regiunea fiind purt toarea unui str vechi i valoros tezaur al civiliza iei i culturii populare. Pozi ia geografic i cadrul natural i cel cultural istoric favorizeaz diferitele forme de turism: de circula ie, de sejur, cultural, rural, de vn toare i pescuit, agromontan sau de week-end. Dezvoltarea acestuia este garantat de promovarea unor proiecte privind reabilitarea i echiparea edilitar a zonelor turistice, stimularea ini iativelor private n turism, mbun t irea structurii informa ionale privind oportunit ile turistice, con tientizarea popula iei asupra avantajelor i implica iilor agroturismului, protec ia mediului, consultan pentru diversificarea turismului de afaceri, asisten individual pentru turismul de vnatoare i pescuit. Turismul de sejur, n zonele montane, de podgorie sau ses este favorizat de existen a a numero i factori naturali care pot determina mai multe forme de petrece a vacan elor, de odihn i recreere, n sta iuni balneoclimaterice, cu peisaj pitoresc, nepoluat i cu particularit i microclimatice deosebite. Soveja este unul din locurile cu cel mai ozonat aer din ar , iar Vizantea se remarc prin apele sale minerale. Vititurismul este practicat toamna, n timpul culesului, pentru must, i permanent, pentru 15 degust ri de vinuri la Panciu, Odobe ti, Cote ti i mprejurimile lor.

Lacul Fara Fund - Vintileasca

Tulnici - Lepsa

Cascada Putnei.

Rezervatia Focul Viu

16

Mausoleul Eroilor - Focsani

Mausoleul Marasesti

17

Schitul Lepsa

Manastirea Brazi18

III.Analiza Swot

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

39 % din suprafa a jude ului acoperite cu p dure; naturalitatea arboretelor forestiere, pluriene, de tip natural fundamental din zona montana si colinara unde daunele produse de factorii meteo climatici si biologici sunt nesemnificative Biodiversitate ridicata; 37 % din ariile protejate (exceptand Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) din Regiunea SE se afl in Jud.Vrancea; Emisiile in atmosfer sub plafonul maxim admis Nu exista poli de poluare sau probleme majore in degradarea mediului si se pastreaza traditia utilizarii ingrasamintelor naturale, creand premisele pentru dezvoltarea agriculturii ecologice

Managementul defectuos si nesustenabil al zonelor forestiere de stat si private; Statii de epurare putine si/sau ineficiente; Grad avansat de uzura si retele insuficient extinse pentu distributia apei potabile si canalizare Management precar si necorespunzator normelor, al deseurilor menajere, toxice si periculoase. Structura economica a judetului reprezentata predominant de ramuri economice cu valoare adaugata scazuta (agricultura, industria usoara) Capacitate scazuta de a atrage investitiile straine, datorita retelei subdezvoltate de centre urbane Absenta unui pol de crestere urban major in judet19

axele principale de acces si tranzit E-V modernizate sau in curs de modernizare proximitate terminale transport Intermodal; Localizare favorabila a judetului, care faciliteaza accesul la piete nationale si internationale densitatea retelei de drumuri nationale si a retelei de drumuri publice mai ridicate decat media nationala existenta drumurilor forestiere practicabile pt turism Evolutii demografice pozitive pe termen mediu, care conduc la cresterea fortei de munca Existenta unui bazin considerabil de forta de munca inca disponibila si relativ ieftina, in special in mediul rural Structura economica flexibila, reprezentata predominant de IMM-uri Economie cu o buna capacitate de Absortie a fortei de munca, inclusiv a fortei de munca feminine

situatia geomorfologica periculoasa, slaba dezvoltare si intretinere a infrastructurii de protectie a retelelor de transport fata de riscurile naturale specifice judetului (in special inundatiile) stare avansata de degradare a drumurilor judetene care leaga centrele urbane secundare (Odobesti, Panciu, Marasesti), reteaua rutier comunala este degradata slaba dezvoltare a surselor de energie Alternative Infrastructura de afaceri practic inexistenta Stoc educational relativ redus al populatiei, specific mediului rural Rata scazuta de cuprindere in invatamant si rata ridicata a abandonului scolar (in special in IPT si invatamantul postliceal/ de maistri), care reduc competitivitatea fortei de munca

20

OPORTUNIT TIAccesarea Fondurilor Structurale; Constituirea Grupurilor de Actiune Locala finantate din masura Leader Accesul la pietele europene pentru produsele locale Imbunatatirea accesului la piete, prin construirea autostrazii Bucuresti-Focsani Noi surse de venit pentru cetateni si comunitati: investitiile si/sau revenirea in tara a persoanelor care au muncit in strainatate si si-au imbunatatit Astfel situatia materiala cresterea atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica si cresterea cererii pentru turism rural.

AMENINT RI Accenturea riscurilor climatice si geomorfologice si / sau aridizarii in anumite zone ale judetului, datorita fenomenului de incalzire globala; pericol extins de inundatii, eroziunea solului, alunecari de teren cadru legislativ si instrumente regulatorii Instabile Tendinta de delocalizare a industriei confectiilor Pierderea competitiei pentru atragerea investitiilor in fata unor centre urbane mai dezvoltate / judete cu o infrastructura de afaceri mai bine dezvoltata Reducerea fortei de munca (in special a celei calificate) datorita emigrarii temporare pentru munca Lipsa interesului proprietarilor de p mant de a accepta restructurarea fermelor de dimensiuni Mici.

21

Bibliografie:

ISJ Vrancea www.cjvrancea.ro www.carteagalbena.ro

22