Analiza economică a soluţiilor de

cogenerare de mică putere

Când se preconizează a fi instalat un proiect de

CMP, se pun următoarele întrebări cu caracter tehnic

dar si economic:

• Este posibil a implementa soluţia de CMP în clădirea respectivă?

• La cât se ridică investiţia în soluţia CMP pentru clădirea respectivă?

• Care este partea din consumul de căldură posibil a fi acoperit prin cogenerare?

• Care este puterea instalaţiei de CMP?Figura 5.1. Etapele ce trebuie parcurse la derularea unui proiect de CMP

• Este mai corect şi mai rentabil - să se consume energia electrică produsă „în exces”, sau să fie vândută? Care este reducerea emisiilor de CO2 şi a altor nocivităţi pentru instalaţia propusă, faţă de cea clasică?

• Care este termenul de recuperare a investiţiei? Dar alţi indicatori economici?

Etapele ce trebuie parcurse la

derularea unui proiect de CMP

Costul sistemelor de cogenerare

• Costul pentru echipamente

• Costul instalării

• Managementul proiectului

Costul echipamentelor include si taxele pentru transport la locul de instalare

Principalele echipamente ce compun o instalaţie:+turbine, generatorul electric (35-40%), +recuperatoare de căldură (SC) (20%), +sistemul de evacuare a gazelor, instalaţia de alimentare cu combustibil, automatizare si control (4%),+ echipamente de interconectare la SEN (3-6%),+ conducte, filtre de aer, atenuatoare de zgomot (≈ 7%).

Costul echipamentului

Costul instalării:

• pregătirea incintei, lucrări de construcţie pentru amplasare etc. (6-11%)

Managementul proiectului

presupune:

• costul pentru studiul de impact, construcţie, taxe legale (11%), pregătire personal de supraveghere etc.

Costul specific al investiţiei într-o

instalaţie utilizând un motor termic

Implementarea unei instalaţii de cogenerare ar

putea avea drept consecinţă o creştere a

consumului de energie primară.

• Este deci necesar a evalua în ce măsura costul unui consum mai mare de combustibil poate fi dedus pe seama reducerii facturii de energie electrică. Evident, costul combustibilului depinde de cantitatea si tipul combustibilului utilizat.

• Ccp = ccp· Bcp

unde ccp = costul combustibilului primar / unitate, Bcp = consumul anual de combustibil.

Profitul anual al instalaţiei de

cogenerare poate fi exprimat ca:

• Pan = (Ce + Re + Ch – Ccp – Com)t

unde: Ce = diferenţa de preţ intre costul kWel-SEN şi din instalaţia de cogenerare (care este mai mic), Re = profitul din vânzarea surplusului de energie electrică, Ch = diferenţa intre costul căldurii obţinute prin cogenerare faţă de căldura obţinută in instalaţia de vârf, Ccp = costul combustibilului primar/an, Com = costul exploatării şi întreţinerii (care se compune din costuri fixe + costuri variabile)

Costul întreţinerii

Indicatori economici relevanţi

• valoarea investiţiei specifice (Is)

• timpul de recuperare a investiţiei (T),• valoarea venitului net actualizat (VNA),

• rata de rentabilitate (R).

Investiţia specifică (Is)

• reprezintă corelaţia dintre nivelul investiţiei (I) şi efectul obţinut sub forma capacităţii de producţie (Cp) în MW sau kW instalaţi

Investiţia specifică (Is)• Acest indicator se calculează pentru mai multe variante de

proiect, alegându-se în final varianta în care investiţia specifică înregistrează cea mai mică valoare.

• În cazul modernizării, dezvoltării sau retehnologizării unor obiective existente, investiţia specifică se calculează ca:

• în care Im este volumul investiţiilor aferente modernizării, retehnologizării; Cp1- capacitatea de producţie după introducerea soluţiei de modernizare exprimată în MW sau kW instalaţi iar Cp0 - capacitatea de producţie înainte de introducerea soluţiei de modernizare

Termenul de recuperare a investiţiei (T)

Acest indicator însă poate fi destul de înşelător

deoarece în viaţa economică reală nici producţia,

nici costurile nu evoluează liniar în timp şi, ca

urmare, profitul anual va înregistra în timp valori

diferite.

an

t

P

PPIT

'−∆+=

∆P- diferenţa dintre profitul

proiectat şi cel realizat în

cadrul perioadei de atingere a

parametrilor proiectaţi; P’-

profitul suplimentar realizat în

cazul punerii în funcţiune a

unor capacităţi parţiale de

producţie în perioada de

realizare a obiectivului

Exemplu:

• proiect - buget de 1000$• acesta conduce la economii anuale de 100$/an in primul

an, 200$ in al doilea, 300$ in al treilea, 400$ in al patrulea si 500$ in al cincilea, la o durata de viata de 5 ani a instalaţiei.

• Timpul de recuperare ar fi 1000$ / 100$ =10 ani.• Dacă insă un proiect de 1000$ ar realiza o economie de

200$ in primul an, 100$ in al doilea si 50$ in ceilalţi ani, termenul de recuperare ar fi de 5 ani.

• Unii investitori ar prefera cea de-a doua alternativă, deşi primul proiect conduce la economii mai mari de-a lungul celor 5 ani de viata, dar şi la un termen de recuperare mai mare.

• De aceea, este necesar să se ia in considerare si modul in care se modifică economiile anuale atunci când se decide orientarea către o anumita soluţie.

Valoarea venitului net actualizat

(VNA)

n

n

jj

j

o

nn

n

a

S

a

PI

a

S

a

P

a

P

a

PIVNA

)1()1(

)1()1(.................

)1()1(

1

2

210

++

++−=

=+

++

++

++

+−=

∑=

unde I0 este valoarea investiţiei iniţiale ; P- profitul

realizat pe durata de studiu (de funcţionare a

obiectivului); a - rata de actualizare; n-durata de studiu

(de funcţionare a obiectivului); S – valoarea finală a

instalaţiei la sfârşitul perioadei de utilizare efectivă

Rata de rentabilitate (R)

• se defineşte ca rata de actualizare care face ca în ecuaţia de mai înainte valoarea netă actualizată să fie egală cu zero, adică profitul realizat prin aplicarea soluţiei de cogenerare aleasă să egaleze investiţia în aceasta:

n

n

jj

j

o

nn

n

a

S

a

PI

a

S

a

P

a

P

a

PIVNA

)1()1(

)1()1(.................

)1()1(0

1

2

210

++

++−=

=+

++

++

++

+−==

∑=