sindroame clinice a tgi

7/23/2019 Sindroame Clinice a TGI

http://slidepdf.com/reader/full/sindroame-clinice-a-tgi 1/40

Sindroamele clinice in afecţiunea tractuluiSindroamele clinice in afecţiunea tractului

gastro-intestinal.gastro-intestinal.Examinarea bolnavilor cu:Examinarea bolnavilor cu:

GGastrită,astrită,

Boală ulceroasă gastrică şi duodenală,Boală ulceroasă gastrică şi duodenală, Cancerul tractului gastrointestinalCancerul tractului gastrointestinal



Tractul gastrointestinal

Compunerea sistemului digestiv gura esofagul stomacul intestinul subţire:

duoden, jejun şi ileon

intestinul gros



Simptome: Tabloul clinic este dominat de disfagie si de durerea retrosternala. Disfagia poate fi usoara sau, alteori, atat de pronuntata, incat bolnavul sa

nu se mai poata alimenta. Durerea retrostemala este uneori foarte intensa (esofagita caustica,

esofagita flegmonoasa). Pirozis retrosternal Senzatia de bol alimentar blocat in git

Greata si varsaturi. In esofagitele caustice apar varsaturi brune,hematemeze si varsaturi care contin necrozate.

Salivatia este abundenta.

Esofagul



isfagia: re!re"intă!rogresiunea dificilă a

alimentelor, lic#idesau solide de-a lungul

esofagului.

Esofagul



Clasificarea gastritelor cronice conform modificaţiei Sydney 1996

Gastritele acute şi cronice

Tipul de gastrită Denumire sinonimă Factorii etiologici

neatrofic Tip ! "ipersecretor#Superficial#

Difu$ă antrală#Cronică antrală%

&%pylori'lţi factori

'trofic#'utoimun#(ultifocal

Tip )! Difu$ *corpul stomacal+#'sociat cu anemie pernicioasă

'utoimun#&% pylori!Factorul alimentar!

Factori e,terniForme specifice:C"imice#-radiante#.imfocitare#/on0infecţioase#

u$inofile# -nfecţioase%

Tip 2#3astrită reactivă0reflu,#

Factori c"imici#ila# 4reparate antiinflamatoare

nesteroidiene#oala 5ron#



Tabloul clinic Principalele sindroame:

- Dispepsia gastrică; Sindromul pseudoulceros; Dispepsia intestinală; Sindromul astenoneurotic!

Tabloul clinic este variabil, nespecific asociind simptomefuncţionale şi simptome generale.

Mai rar se întâlnesc: sindromul anemic, polihipoavitamino!,tulbur!ri neurologice. "n cauri grave se înregistrea! anemia #$%

deficitar!




Sindromul pseudoulceros se manifest! prin dureriepigastricecare survin imediat dup! mese, agravate deprânuri copioase. &e deosebesc de durerile ulceroaseprin absenţa periodicit!ţii seoniere, prin lipsa de r!spuns

la tratamentul cu alcaline. Dispepsia gastrică: arsuri epigastrice' disconfortul dup!mese, mai ales dup! prânuri abundente' inapetenţ!'intoleranţ! faţ! de gr!simi' digestii dificile' gust r!u'v!rs!turi alimentare'

Dispepsia intestinală: dispepsie gaoas! (meteorism)'diaree, constipaţii, scaun instabil.

Sindromul astenoneurotic este preent practic la toţipacienţii: oboseal!, insomnie, cancerofobie, neîncreut însine şi cei cel consult!, iritabil, indispuşi.




E"#$%&'(% P#(#C)%&%CE *+amenul general de sânge' *+amenul general de urin!: *+amenul radiologic' &tudiul secreţiei gastrice' eterminarea gastrinei serice.

*+amenul histopatologic' *+amenul bacteriologic (.plori)





*+amenul endoscopic'



Din punct de vedere histopatologic ulcerul gastroduodenal secaracterizează printr-o pierdere limitată de substanţă la nivelul mucoasei,submucoasei i muscularei !n segmentele gastrice i duodenale supuseefectului acidopeptic al secreţiei gastrice, cu manifestări clinice proprii ievoluţie cronică cu recidive.

*)CE(*) G#ST(%C +% D*,DE&#)



*)CE(*) G#ST(%C +% D*,DE&#)

Macroscopic, ulcerul se prezinta ca o

pierdere de substanta cu aspect crateriform, rotundă sau ovală, marginită de un lizereu proeminent datorită infiltraţiei endematoase locale.



*)CE(*) G#ST(%C +% D*,DE&#)

Macroscopic, ulcerul se preinta ca o pierdere de substanta cu aspect crateriform, rotund! sau oval!, marginit! de un liereu proeminent

datorit! infiltraţiei endematoase locale.



Peturbarea ec-ilibrului factorilor deagresiune şi protec.ie

Factori de agresiune:

,ogeni:0 %pylori0 preparate medicamentoase0 nicotina! alcoolul! factori de

mediu

ndogeni:0 acidul clor"idric!pepsina! aci$iibiliari! li$olecitina

.e$iuniulceroase

Factorii de protecţie:

Secreţia suficientă abicarbonaţilor! mucusuluistomacal 7i duodenal!-ntegritatea celulară! regeneraţiacelulelor! 4rostoglandinele!Fosfolipidele *surfactanţi+!8asculari$area adecvată amucoasei stomacului

Patogenia ulcerului gastric şiduodenal



/roducerea leiunilor ulceroase repreint! într-oconcepţie simpl!, dar didactic! ruperea echilibrului între factorii de agresiune şi factorii de protecţie aimucoasei duodenale, în sensul creşterii primilor şi

sc!derii ultimilor factori. ipersecreţia gastric! acid! la bolnavii cu ulcergastroduodenal este asociat! cu hipersecreţia pepsineia c!rei activitate asupra mucusului gastroduodenal (înlocurile onelor de metaplaie) este distructiv!,favoriînd devoltarea leiunilor ulceroase.

Patogenia ulcerului gastric şiduodenal



Clasificarea ulcerului gastric şiulcerului duodenal

Formele clinice: - ulcer gastric

- ulcer duodenal - ulcer peptic gastrojejunal al stomaculuioperat

- ulcer cu localiare nepreciat!

Evoluţie: - acut! (ulcer primar depistat) - cronic!



Faza: - acutiare

- remisiune incomplet!

- remisiune complet! Substratul morfologic: imensiunile ulcerului: - mici (0 1,2 cm)

- medii (1,2 3 $,1 cm) - mari ($,$ 3 4,1 cm)

- gigantice (5 4,1 cm)




Complicaţii:

- hemoragie

- perforaţie - penetraţie - periviscerite

- steno! piloroduodenal!




Tabloul clinic

"imptomatologia ulcerului gastroduodenal este diversă. #lcerul gastroduodenal evoluează necaracteristic at$t

asimptomatic c$t i cu o simptomatică severă ce se caracterizează

printr-o evoluţie perseverentă, sindrom algic i dispeptic pronunţat, pierderi ponderale variabile la bolnavii de v$rstăt$nără.

Sindrom algic

%enomenele dispeptice stabilite !n ulcerul gastroduodenal seorganizează !n cadrul unui sindrom patognomonic, predominat dedurere cu caracterele ei clasice& intensitate! locali$are!ritmicitate. 'el mai frecvent bolnavii descriu o durere acută!violentă i mai rar fiind !nregistrate durerile surde, vii i !n formăde crampă.



Sindrom algic

n faza activă a ulcerului duodenal se remarcă o durere

violentă prioritar la bărbaţi i o tendinţă a acesteicaracteristici printre bolnavii ulceroi primar depistaţi.Durerea violentă frecvent este !n corelaţii reciproce cudimensiunea mărită (*,+ cm) a defectelor ulceroase, fiindinfluenţată de suprafaţa leziunilor i inflamaţiile

periulceroase.

"indromul algic !n ulcerul duodenal evoluează destul deintensiv la bolnavii de v$rstă t$nără, fiind !n corelaţie cugradul de etindere i profunzimea leziunilor ulceroase.

Tabloul clinic



Sindrom algic 6el mai sugestiv caracter al durerii este ritmicitatea.

7itmicitatea, dependent! de momentul alimentar estecaracteriat! predominant de prezen.a durerilor

postprandiale tardive şi mai rar înregistrate durerile /0nfoame/1 postalimentar precoce. Tabloul clinic de obiceicorelea! cu secven.a clasică: durere 2 alimenta.ie 2repaus 2 durere!

8ocaliarea clasic! a durerii în regiunea piloroduodenal! nu estecaracteristic! ulcerului duodenal, iar bolnavii indic! la dureri petoat! aria regiunii epigastrale fiind determinat! de multipleleleiuni ulceroase şi procesele inflamatorii a mucoaseigastroduodenale.

6oncomitent cu durerea în evoluţia ulcerelor duodenalemultiple se înregistrea! şi o serie de elemente dispeptice

ca: pirozis1 gre.uri1 vomă!

Tabloul clinic



6oncomitent cu durerea în evoluţiaulcerelor duodenale multiple se

înregistrea! şi o serie de elementedispeptice ca: pirozis1 gre.uri1 vomă2 Sindromul dispeptic!

Tabloul clinic



,ploarări paraclinice

*+amenul general de sânge' *+amenul general de urin!' &tudiul secreţiei gastrice' eterminarea gastrinei serice' *+amenul histopatologic' *+amenul bacteriologic (.plori)

*)CE(*) G#ST(%C +% D*,DE&#)



Diagnosticul de ulcer se realizează prin endoscopie digestivăsuperioară din ulcerul gastric este obligatoriu a se preleva biopsii,

cu autorul unei pense introduse pe canalul de lucru al endoscopului. De asemenea, !n cazul diagnosticării unui ulcer gastric sau duodenal,trebuie prelevate biopsii pentru a demonstra (sau a infirma) eistenţainfecţiei cu elicobacter pylori (se practică biopsii din porţiunea distalăa stomacului, se pun !ntr-o eprubetă (sau pe o lamă) cu un mediu special

i !n interval de /+ minute avem rezultatul la test (se numete testul rapidal ureazei).

*)CE(*) G#ST(%C +% D*,DE&#)



*)CE(*) G#ST(%C +% D*,DE&#)

E3amenul radiologic 3 tranitbaritat 3 este reervat în principalpacienţilor care refu! e+plorareaendoscopic!' este mai puţin fiabilpentru diagnostic şi, evident, nupermite stabilirea preenţei

elicobacter plori în stomac şi,consecutiv, administrarea unuitratament adecvat.



%&TEST%&*)

Sindromul algic

Durerea intestinală sub form! de colic! este cea maifrecvent!.

6olica intestinal! este determinat! de spasmul musculaturii parietale

cu distensie şi este asociat! şi cu tulbur!ri ale tranitului gaos.6aue: enterocolite acute, paraitoe, ileus dinamic sau mecanic.

Durerea din perforaţia intestinal! este intens!, inţial localiat!, pentruca ulterior, în ca de peritonit! s! devin! generaliat!.

Durerea din infarctul meenteric 3 este o durere în meogastru,

repetitiv!, cu greţuri şi v!rs!turi, pânî la şoc-colaps.Durerea rectosigmoidiană sau tenesmele 3 apare ca o tensiunedureroas! rectal! cu preenţa necesit!ţii imperioase de defecare darf!r! efect sau minor.

Durerea anală, la defecare apare mai ales în ca de hemoroii, fisurianale, abces perianal.



%&TEST%&*)

Sindromul dispeptic Tulburări ale tranzitului intestinal merg cu

tulbur!ri în emisia scaunelor.

&e manifest! prin: iaree: eliminare frecvent! de scaune lichide sausemilichide (neoformat), cu resturi alimentarenedigerate.

6onstipaţie: eliminare rar! de fecale, pân! la câteva ile,

de consistenţ! crescut!, în cantitate şi volum, mic!,uneori, sub form! de schibale. 9leusul

Meteorism 3 ca reultat al producerii e+cesive degae, dereglarea absorbţiei şi înl!tur!rii gaelor.



%&TEST%&*)

Simptome generale Slăbiciune generală Inapetenţă Pierdere ponderală lent! sau acut!. Febră în enterocolite acute, neoplasm

intestinal' carenţe vitaminice, Edeme carenţiale apar în sindroame de maldigestie şi

malabsorbţie, neoplasme intestinale.

Sindromul jejunal postprandial precoce, un semnaparte (dumping sndrom) apare post reecţii gastrice şidetermin! apariţia de transpiraţii, palpitaţii, ameţeli,tremur!turi, astenie, hipotensiune, diaree.



Cancerul tractului gastrointestinal

$ai frecvent se 0nt4lneşte la persoaneleadulte cu vârste cuprinse între 1 şi ;1 deani.

Unde se localizează, mai frecvent, acest tip decancer? <pro+imativ 21=->1= din 6T?9 se

înregistrea! la nivelul stomacului, %1=-41=

la nivelul intestinului subţire, diferenţa fiind întâlnit! la nivelul colonului, esofagului,rectului şi anusului.

http://www.taifasuri.ro/taifasuri/sanatate/4522-cancerul-tractului-gastrointestinal-o-boala-tacuta-nr308-sapt17-23-feb-2011.html




Depistarea se face1 de multe ori1 0nt4mplător 0ncursul endoscopiei sau al laparoscopiei!- 6T?9 este dificil de diagnosticat, mai ales din cau! c!sunt preente foarte puţine simptome în stadiile precoce

ale bolii şi, de multe ori, se confrunt! cu alte tipuri detumori. "n unele cauri îns!, diagnosticarea durea! cam dou!-

trei s!pt!mâni. Care sunt principalele simptome ale bolii?

Dintre simptome putem enumera:dureri abdominale difuze1 senza.ia de sa.ietate1vărsături1 s4ngerări abdominale şi oboseală cauzatăde anemie!






<pro+imativ $2= din cancerele esofagiene apar întreimea superioar@ a esofagului (esofagul cervical),

2= în treimea medie, 1= în treimea inferioar@. Mai mult de >2= dintre tumorile esofagiene erau carcinoame cu celule scuamoase, ap@rând din epiteliul

scuamos care delimitea@ lumenul esofagului. <denocarcinoamele se devolt@ mai des din epiteliul

columnar, care poate ap@rea displaic în esofagul distal în asociere cu reflu+ul gastric cronic (esofagul lui#arrett).






7adiografiile de rutin! cu substanţa de contrastidentific! efectiv neoprocesele localiate înregiunea esofagului.

*+amenul endoscopic cu prelevarea biopsiei. Marcherii oncologici.






#denocarcinomul gastric Sarcomul gastric )eiomiom1 leiomiosarcom

#ngiosarcoame

<pro+imativ A2= din tipurile de cancer gastricse devolta la nivelul celulelor glandular

5adenocarcinom), cu o repartitie inegala acaurilor la nivelul diferitelor portiuni alestomacului






#denocarcinomulgastric









*+amenul general de sânge' *+amenul general de urin!'

&tudiul secreţiei gastrice' eterminarea gastrinei serice' *+amenul histopatologic' *+amenul bacteriologic (.plori)





7-scopia stomacului şi duodenului3 tranzit baritat 3 defect deumplere, ulceraţii, neregularit!ţi ale mucoasei, absenţaperistalticii gastrice

Endoscopie digestivă superioară 3 tumor! ulcerat!, vegetant!,ulcerovegetant!, infiltrativ!'

#iopsii' *coendoscopie

Tomografie computeriare 3 metastae hepatice, ganglionare,pulmonare, peritoneale, suprarenaliene, cerebrale, ovariene Bosfataa alcalin! crecut! 3 metastae hepatice Marcherii hepatici




#denocarcinoamele cele mai frecnte cancere primareale intestinului subtire, care sunt responsabile deapro+imativ 21= din tumorile maligne.

<ceste neoplasme apar cel mai des in duodenul distal si

jejunul pro+imal, unde tind sa ulceree si sa determinehemoragie si obstructie. iagnosticul se pune cel mai bine prin endoscopie

si biopsie sub viualiare directa.





*+amenul general de sânge' *+amenul general de urin!' *+amenul histopatologic' Bibrocolonoscopie




V ă m u l ţ u m

e s c p e n t r u a t e n ţ i e

V ă m u l ţ u m

e s c p e n t r u a t e n ţ

i e

sindroame clinice a tgi

Documents