sindroame coronariene

8/19/2019 Sindroame Coronariene

1/20

SINDROAME CORONARIENEINFARCTUL

Cardiopatia ischemică (Ischemic heart disease)

• Angina pectorală stabilă• Sindrom coronarian acut

- cu supradenivelare ST - STEMI- fără supradenivelare ST – NSTEMI- angina instabilă

• Insuficien a cardiacăț• Tulburări de ritm• Moarte subită cardiacă

Caue!e ischemiei

• Stenoza coronariană- ! " din cazuri• Spasm vascular

• Embolie• #ompresiune e$trinsecă• %isfunc ie microvascularăț• Is&emie relativă- &ipertrofie pere iț

Co"seci" e!e ischemieiț

• Modificări metabolice' p( scazut) * crescut ) acid lactic crescut• Modificări structurale• Tulburări de contractilitate i afectarea func iei cardiace - +Sș ț

Date c!i"ice

• ANAMNE,A

#Durerea. localizare/ iradiere) caracterul durerii0. condi ii de producere'efort)frig)emotii) scaun )1.ț2. durata3. dispari ieț

Alte fenomene ' - an$ietate

- transpira ieț- lipotimii- palpita iiț

Ec&ivalente de angor' dispnee la efort) 4mai ales la diabetici5

C!asi$icarea (%radarea) Ca"adia"a a a"&i"ei

#lasa I Eforturile obi nuite – N6 Eforturile mari) sus inute – %aș ț#lasa II 7imitarea eforturilor obi nuite' urcarea scărilor) pantelor 8n ritm alert) 0-2 eta9e)ș :t;o bloc


2/20

Dia&"osticu! di$ere" ia! a! dureriiț

• #auze cardiace necoronariene' St Ao. c#M() =rolaps +M) %isectia de Ao) pericardită• Neuromusculare) sc&eletice –cele mai frecvente• >espiratorii' pleurale) pneumotora$..• ?astrointestinale' spasm@ruptură esofagiană) ulcer) colecistită.• =si&ogenice' an$ietate) depresie

C!asi$icarea c!i"ică

• Angina tipică 4definită5' 2 criterii'. durere retrosternală tipică0. provocată de efort sau ec&ivalent2. dispare la repaus sau N?

• Angina atipică 4probabilă5' 0 criterii• %urere necardiacă' criteriu sau niciunul

E'p!orări

Electrocardiograma la efortMonitorizare Ec&>$ –nu aduce date pentru diagnosticEcocardiografia- de obiceie este normală

- 8n criză –tulburări de contractilitate- semne de afectare anterioară 4infarct5- elimină alte cauze de durere'disec ia deț

Ao.)pericardită) leziuni valvulare) #M(Eco-Stress farmacologic

Scintigrama miocardică –la repaus- la efortTomografia computerizată – 8ncă 8n studiu>ezona ă magnetică )angio >mț

E'p!orări i"aie

#oronarografiaEcografia intravasculară 4 I+6S5

iomar*erii cardiaci

#*-MB – de 0 C normalul la D ore) pea< la 0oreTroponina – la 0 ore) se men ine crescută -! zileț6n singur set de biomar


3/20

- 8n isc&emie se modifică aspectu! u"dei T) care devine simetrică.-Isc&emia su0epicardică-undă T negativă ) simetrică) ascu ită.ț-Isc&emia su0e"docardică-undă T pozitivă) simetrică) ascu ităț

LE1IUNEA

- este e$presia unei &ipo$ii severe- durată i intensitateșcrescută

- alterează ambele componente ale electrogenezei4 depolarizarea Fi repolarizarea5

-8n sisto!ă # miocardul normal se depolarizeazădevenind electronegativ) 8n timp ce 8n zona de leziunecurentul este blocat) diferen a de poten ial interior-ț țe$terior celulă este nemodificată


4/20

-Se crează – cure"t sisto!ic de !eiu"e orientat dinspre teritoriile vecine indemne către zona deleziune.-curentul sistolic de leziune) care persistă la 8nceputul repolarizării) determină supra# sausu0de"ie!area se&me"tu!ui ST

- in diastola – zona de leziune este relativ negativa fata de teritoriile vecine 4electropozitive5- este permisa depolarizarea – intarziata) apare curent diastolic de leziune – orientarea vectorului fiind

dinspre zona lezata catre teritoriile indemne din 9ur

- leziunea subepicardică determină suprade"ie!area- iar ceaendocardică su0de"ie!area segmentului ST

Leiu"ea su0epicardică # /S

• %epolarizarea se produce de la endocard spre epicard) vectorul areaceea i orientare) -leziunea rămGne pozitivăș

• >epolarizarea se produce de la endocard) vectorul esteorientat de la epicard spre endocard –leziunea rămGne

electro- negativă• se produce o undă monofazică pozitivă ce 8nglobează

segmentul ST• unda T – negativă 8n deriva iile directeț• Hn deriva iile indirecte – undă monofazică negativă -ț

Leiu"e su0e"docardică 2/S

%epolarizarea – vectorul este orientat de la zona lezată spre cea sănătoasă -zona cu leziune rămGneelectropozitivă

>epolarizarea – cu 8ntGrzGiere) vectorul este orientat de la zona lezată la cea sănătoasăSegmentul ST – va fi decalat 8n 9os negativ6nda T – pozitivă) ascu ităț

7eziunea subendocardică su0de"ie!area segmentului ST

SINDROMUL E3% DE ISC+EMIE# LE1IUNE ACUT4 SUE5ICARDIC4

- corespunde situaiilor 8n care focarul de isc&emie-leziune este situat 8n straturile e$terne alemiocardului sau 8n toate straturile miocardice 4isc&emie-leziune transmurală5.

- nu se produc fenomene de necroză) fie pentru că nu e$istă focare de necroză) fie pentru că ele suntreduse ca dimensiuni.

7eziunea subepicardică Suprade"ie!area segmentului ST


5/20

Caracteristici!e si"dromu!ui E3% de ischemie#!eiu"e acută su0epicardică

. !ipsesc modi$icări!e E3% de "ecroă0. e'istă modi$icări a!e comp!e'u!ui ST#T de tip !eiu"e 6i ischemie

-imagine directă'

J ST supradenivelatJ T negativ simetric) ascuit) uneori foarte amplu 4T coronarian5-imagine inversă'J ST subdenivelatJ T pozitiv simetric) ascuit) adeseori mai amplu decGt normal

7, modi$icari!e comp!e'u!ui ST#T au o eo!utie i" di"amica- asema"atoare cu cea di" i"$arctu!miocardic

SINDROMUL E3% DE ISC+EMIE# LE1IUNE ACUT4 SUENDOCARDIC4

7eziunea subendocardică subdenivelarea segmentului ST

#orespunde situatiilor in care zona de isc&emie-leziuneintereseaza straturile profunde ale peretelui ventricular.

6neori poate e$ista o zonă apreciabilă de necroză 8n straturile subendocardice) dar fiind limitată lazona mută nu dă semne E*? de necroză) ci doar de isc&emie-leziune subendocardică.

Caracterisici!e si"dromu!ui E3% de ischemie#!eiu"e acută su0e"docardică

. !ipsesc modi$icări!e E3% de "ecroă0. e$istă modi$icări a!e comp!e'u!ui ST#T de tip invers celor din sindromul de isc&emie-leziune acută

subepicardică-imagine directă'-ST subdenivelat


6/20

-T pozitiv) mai simetric Fi ascuit) de amplitudine variată-imagine inversă'-ST supradenivelat-T negativ) mai ascuit Fi simetric Fi uneori mai amplu

2. aspectu! ST#T are o eo!u8ie di"amică timp de zile sau c&iar cGteva săptămGni

SUDENI/ELAREA SE%MENTULUI ST (STD)

ST% este un semn E*? de isc&emie subendocardică) sau poate apare ca modificarereciprocă) 8n KoglindăL ) pentru supradenivelarea ST

c&iar Fi o subdenivelare de !) mm de la linia izoelectrică reprezintă un semn de prognosticnefavorabil

pot apare concomitent unde T inversate/ de obicei unda T este pozitivă 8n derivaiile %I) %II) +2-+DFi este negativă 8n a+>

8n orice situaie 8n care unda T este anormal inversată Fi 8n prezena simptomelor) asemenea unde Tsunt semne de isc&emie

NECRO1A

- este e$presia suprimării aportului de o$igen la nivelul esutuluimiocardic) la nivelul căruia procesele electrogenetice 8ncetează.- pe E#? se 8nscrie u"da 9 pato!o&ică 4profunzime mai mare de0-2! " din amplitudinea undei > a aceluiaFi comple$ Fi duratăcrescută peste !)!3 sec.5- +ezi criterii de normalitate pentruunda O- slide P

• Nulă din punct de vedere electric – nu genereazăfenomene bioelectrice)

• Se transmit fenomenele 8nvecinate

Necroasu0e"docardică

Nu are e$presie electrică Se 8nregistrează doar leziunea) isc&emia i repolarizareaș ST subdenivelat 6nda T poz. sau neg.) ascu ităț


7/20

Necroa su0epicardică

Are e$presie electrică) Ini ial apare unda O) vectorul de depolarizare al por iuniiț țsubendocardice-necroză se 8ndepărtează de electrodul e$plorator) 48nspatele necrozei 5 6nda > –depolarizarea regiunii necroză- por . Eubepicardică 48nțfa a necrozei5 – se poate asocia i unda S – vectorul de 8ndreaptă spreț șelectrodul e$plorator)

Necroa i"tramura!ă

,ona de necroză nu atingenici 9onc iuneaț=ur – ț depolarizare miocard sănătos) unda de

depolarizare a9unsă la nivelul necrozei) ocole te necroza i creazăș șaspectul de > amputat 8n deriv directe

Necroa tra"smura!ă

Necroza cuprinde toată grosimea miocarduluiHn imagine directă apar unde OSHn imagine indirectă unde >

Dia&"osticu! EC% poiti a! IMA

6ndă O patologică – indică necroza) mic orarea unde >) cre tereaș șundei S%urată nemodificatăSegment ST – supradenivelat) e$primă leziunea) revine la normal 8n -! zile)6nda T – negativă) simetrică) ascu ită) largă) e$primă isc&emia)țT coronarian

E/OLU:IA AS5ECTULUI E3% ;N IMA

STA%I6 INI IA7 A7 =>IME7Q> Q>EȚ

- 2!-! MIN6TE ' O>S NQ>MA7 ) ST NQ>MA7 sau 6 Q> ȘAS#ENSIQNAT) 6N%A T – negativă) simetrică) ascu ităț


8/20

- comple$ O>S – la cele mai multe cazuri dupa 0& ) apare unda O) in imagine directa) care creste progresiv- Segment ST – supradenivelat cu peste cm – unda in dom – segm. Qblic) divergent) ingloband unda T-6nda T nu este decelabilă

=, STADIUL II (INTERMEDIAR)

apare după 2D &) dureză -! zile) perioada se finalizează cGnd segmentul ST revine lalinia izoelectrică aspectul E*? este format din ' comple$ O>) segment ST 8ncăsupradenivelat Fi unda T negativă) simetrică Fi ascuită 4comple$=ardee5

dacă segmentul ST se menine supradenivelat mai mult de !zile) poate fi semn de instalare a unei complicaii a IMA -anevrismulventricular

Stadiul II – Suprade"ie!area segmentului ST cu unda T negativa 4comple$ =ardee5

7, STADIUL III (TARDI/)

- corespunde evoluiei aspectului E*? 8n următoarele 2-3 săptămGni de la debutulIMA

- aspect E*?' unda O patologică) persistă toată via a ST izoelectric) undă T negativă) ascuită)ț&ipervoltată

Stadiul III – unda O) ST izoelelctric) unda T negativă) ascu ităț

>, STADIUL I/ (SEC+ELAR)

se instalează după 3 săptămGni de la debutul bolii aspect E*?'

undă O stabilizată) ST izoelectric) unda T poate prezenta orice aspect 4pozitivă)

negativă) bifazică5

Reumatu! modi$icări!or EC% caracteristici!e ." ischemie 2 !eiu"e 2 "ecroa


9/20

DIA%NOSTICUL E3% TO5O%RAFICAL IMA

=oriunea de miocard carese infarctează poate avea

diferite localizări Fi e$tinderi 8n pereiiventriculari.

Hn sistemul celor 0 derivaiiuzuale) 8n unele vor apare imaginidirecte de infarct) 8n altele imaginiinverse Fi 8n rest imagini indiferente.

Rormele topografice R de IMAcorespund 8n general infarctizării uneianumite poriuni din miocardul +SFi unei anumite ramuri coronariene)dar fără o foarte mare e$actitate dincauza variabilităii distribuiei

ramurilor coronariene Fi a teritoriiloraferente.

Distri0u8ia artere!or coro"are


10/20

Artera st?"&ă desce"de"tă a"terioară (LAD)

este ramura principală a arterei coronare stGngi irigă'

cea mai mare parte a feei ant. a +S versantul anterior al feei laterale vGrful inimii

o mică fGFie din peretele anterior al +% 0@2 anterioare Fi apicale ale SI+ 4sept interventricular5 infarctele 8n teritoriul acestei artere sunt denumite anterioare) antero-septale

Fi antero-laterale

Artera circum$!e'ă st?"&ă (C@)

cealaltă ramură importantă a coronarei stGngi irigă'

versantul posterior al marginii stGngi a inimii

poriunea superioară a feei posterioare a +S infarctele 8n teritoriul acestei artere sunt denumite laterale

Artera coro"ară dreaptă (ACD)

• irigă'o peretele liber al +%o partea posterioară Fi inferioară a +So treimea postero-inferioară a SI+

• infarctele 8n teritoriul acestei art sunt denumite posterioare Fi inferioare

IMA a"terior

6nda O – 8n +)+0)+2)+3orme topografice- antero-septal – O- +) +0) i +2ș- anterior localizat –O – +0)+2- Semne de leziune isc&emie – +)+3)%I)a+7)

IMA !atera!

6nda O 8n %I i a+7șorme topograficeJ Antero - lateral 9os – unda O – %I/%II/a+7)+)+D)J Antero-lateral e$tins – unda O din + pGnă 8n +D) %I) a+7)J Antero-lateral 8nalt – unda O %I) a+7)

IMA i"$erior

6nda O – %II/ %III/ a+)orme topograficeJ Inferior localizat – %II)%III)a+)

J Infero-lateral - %II)%III)a+)+)+D)


11/20


12/20

IMA INFERIOR


13/20

IMA LATERAL


14/20

IMA SE5TAL

IMA cu suprade"ie!are ST (STEMI)


15/20


16/20

IMA $ără suprade"ie!are ST

I"$arct i"$erior- RD i F!utter atria!ș

IMA a"tero#septa!


17/20

A/ &rad II Mo0it < i IMA i"$eriorș

5articu!aritate

• %eoarece B>S poate să nu permita diagnosticul de IMA) 8n prezent American #ollege of#ardiolog@American (eart Association recomandă terapie de reperfuzie tuturor pacientilor cu B>Si simptomatologie sugestivă de IMA.ș


18/20

ISC+EMIE SE/ER4 ANTERO#LATERAL4

A!te $orme de ischemie cro"ica

Angina vasospastică sau Angina =rinzmetal


19/20

- apare la repaus- durată scurtă- ritm circadian-apare la aceea i orăș

- Ecg supradenivelare ST ce dispare rapid- #auza' vasospasm coronarian- =rognostic' depinde de durata bolii)de nr de vase afectate)vGrsta

bolnavuluiTratament /dilzem)antiagregante) N6 betablocante

A"&i"a sta0i!ă

• %ezec&ilibru fu$@necesar- 8ntre scăderea flu$uluisangvin printr-o arteră 8ngustată i necesarul crescut de o$igenș

A"&i"a i"sta0i!aB I"$arct No"#9

• %urere anginoasă nou instalată@ deintensitate mai crescută decGt de obicei@

care apare 8n repaus. %e cele mai multeori ameliorată de repaus) administrarede Q0 sau NT?

• Simptomatologia se datorează agregării plac&etare 8n arterele 8ngustate deateroscleroză.

Angina instabilă se poate complica prin eliberarea de micro-emboli ce pot ocluza microvasculariza ia distalăț

I"$arctu! cu u"dă 9

• ormarea unui tromb 8ntr-o arteră• =oate apărea liza spontană a c&eagului dar de

obicei prea tGrziu pentru a mai salva musc&iulcardiac interesat.

Leiu"eBI"$arct

Di$ere"tiere i"tre i"$arctu! miocardic de tip < si = i" $u"ctie de starea artere!or coro"are


20/20

IMA a"tero!atera!

IMA implica peretele

anterior 4+0-+35si peretele lateral4+-+D) I) and a+75

sindroame coronariene

Documents