Universitatea Crestina Dimitrie CantemirFACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

PROIECT LA ECONOMIA COMERTULUI

COMERTUL TRADITIONAL vs. COMERTUL ELECTRONICFIRMA DOMO

PROFESOR : ADINA PAVEL

BUCURESTI 2012

CUPRINS

Introducere.........................................................................................................................................3Cap I: Analiza comparativă a comerţului tradiţional cu cel electronic..............................................41.1 Asemănările dintre comerţul tradiţional şi cel electronic............................................................41.2 Deosebirile dintre comerţul tradiţional şi cel electronic..............................................................4Cap II: Prezentarea companiei DOMO RETAIL S.A.......................................................................5Cap III: Prezentarea magazinelor DOMO.........................................................................................73.1 Magazinul Domo cu vânzare clasică...........................................................................................73.2 Magazinul Domo electronic.........................................................................................................8Cap IV: Domo cu vânzare clasică vs. Domo electronic....................................................................10Concluzii............................................................................................................................................11Bibliografie........................................................................................................................................11

2

Introducere

Comerţul este un reprezentant în serviciul utilizatorilor şi al producătorilor, cuprinzând o parte importantă a fluxului monetar din fiecare ţară. În economiile moderne, comerţului îi revinerolul de a regla mecanismul de piaţă, organizând confruntarea dintre cerere şi ofertă, asigurândmaterializarea respectivelor confruntări în acte de vânzare-cumpărare, prin antrenarea agenţilor economici.

Comerţul este o formă a circulaţiei mărfurilor a cărei funcţie constă în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali.

Evoluţia economiei a determinat mutaţii pe toate planurile în sectorul comercial: metode de vânzare,forme de distribuţie,repartiţie geografică a managementului întreprinderilor,oportunităţide afaceri.

Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaţionale a revoluţionat comerţul, determinând adoptarea Internetului ca mediu comercial. Aceasta a făcut ca multe firme să utilizeze noi metodede marketing în medii computerizate.

Dezvoltarea Internetului s-a extins dincolo de folosirea acestuia ca mijloc de comunicare,trecându-se la abordarea acestuia ca o nouă piaţă.

De asemenea creşterea interconectivităţii calculatoarelor în Internet, a determinat companiile să folosească aceste reţele în aria unui nou tip de comerţ, comerţul electronic în Internet, care să utilizeze pe lângă vechile servicii şi altele noi. Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumpărături prin reţea consultând cataloage electronice "on" pe Web şi plătind prin intermediul cărţilor de credit sau a unor portmonee electronice.

Comerţul electronic reprezintă relaţiile de afaceri care se derulează prin reţea între furnizori şi clienţi, ca o alternativă la variantele de comunicaţii "tradiţionale" prin fax, linii de comunicaţii dedicate sau reţele cu valoare adaugată.

Procesul de realizare a afaceri în mediul virtual este complet diferit, deoarece în locul proceselui de distribuţie face apel la adunarea, selectarea, sintetizarea şi distribuirea informaţiei.Lanţul unei afaceri digitale începe cu aprovizionarea şi cererea şi se încheie cu preţurile şi competiţia.

Popularitatea pe care o deţine în prezent Internetul ca mediu comercial este datorată capacităţii de a facilita răspăndirea informaţiilor, a resurselor şi de a oferi un canal eficient pentru reclame, marketing şi posibilitatea distribuirii directe a unor bunuri şi servicii informaţionale.

Dar, fara indoială dezvoltarea comerţului electronic nu va conduce la reducerea importanţei comerţului tradiţional,atâta timp cât,pe de o parte,infrastructurile pe care se bazează comertul electronic vor fi încă influenţate de o serie de bariere comerciale şi depind de investiţii,iar pe de altă parte,vor exista indivizi care doresc un contact fizic cu produsul pe care îl achiziţionează.

Cert este că, dezvoltarea comerţului tradiţional este impulsionată şi de această formă modernă de comerţ,care este comertul electronic.

3

Cap I. Analiza comparativă a comerţului tradiţional cu cel electronic

1.1 Asemănările dintre comerţul tradiţional şi cel electronic

Comerţul electronic cuprinde toate interacţiunile şi schimburile de informaţii dintre vânzător şi cumpărător, care apar înainte şi după tranzacţia respectivă (publicitate, acordare desuport tehnic produsului cumpărat, livrare, servicii comerciale).

Astfel, în cazul comerţuluielectronic, se întalnesc aceleaşi componente ca şi în cazul comerţului clasic, dar cu modificări specifice, şi anume :

o produsul/serviciul (există un produs sau un serviciu care este material sau digital);

o locul de vânzare (în cazul comerţului pe Internet este un website pe reţea care prezintă produsele

sau serviciile oferite);o pubicitatea (s-a dezvoltat o modalitate de a atrage oamenii să vină la un anumitwebsite);

o modalitatea de vânzare (un formular on-line în cazul comerţului prin Internet);

o modalitatea de plată (în comerţul prin Internet se aplică din ce în ce mai multmodalitatea e-

banking);o modalitatea de livrare (livrarea produselor achiziţionate prin Internet se realizează fie prin poştă,

prin curieri sau clasic - prin deplasarea cumpărătorului la depozitul vânzătorului, careeste o locaţie fixă).În principiu produsul real este acelaşi în cazul vânzării prin Internet ca şi prin metodeletradiţionale.

Relaţia dintre comerţul tradiţional şi cel electronic este una de complementaritate.Văzut ca un schimb electronic de informaţii între mediile economice şi potenţialii clienţi,

comerţul electronic vine fie în completarea comerţului clasic, prin deschiderea unui e-shop care să susţină magazinul tradiţional al firmei, fie este abordat ca soluţie mai puţin costisitoare de a demara o afacere.

Deşi în comerţul clasic şi cel electronic trebuie să aplice aceleaşi reguli comerciale, iar una dintre puţinele diferenţe care le despart este faptul că a face cumpărături "din tastatură" este mai comod, dar privează cumpărătorul de plăcerea de a face shopping, este puţin probabil ca shoppingul online "să muşte" din felia celui clasic, suficient de mult încât să-şi facă simţită prezenţa.

1.2 Deosebirile dintre comerţul tradiţional şi cel electronic

Cu mici excepţii, comerţul electronic nu diferă foarte mult de comerţul tradiţional sub aspectul etapelor necesare realizării tranzacţiilor. Însă sunt anumite aspecte care delimitează cele două forme ale comerţului.

În primul rând este vorba despre sfera de acţiune sau de acoperire a celor două forme de comerţ. Practicat în special de către IMM-uri, comerţul electronic reprezintă un obiectiv major al Strategiei guvernamentale pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în perioada 2004-2008. Astfel, dezvoltarea capacităţii competitive a IMM-urilor, ca prioritate strategică, se poate obţine printr-o promovare a e-business şi printr-un sprijin susţinut pentru inovare şi accesul IMM-urilor la noile

4

tehnologii. Dar, în vederea utilizării pe scara largă acomerţului electronic de către IMM-uri, se impune asigurarea condiţiilor legislative şinormative în acest domeniu.

În al doilea rând comerţul electronic nu poate fi limitat în cadrul unui teritoriu deoarece există cel putin două particularităţi ale acestuia şi anume: piaţa este deschisă la scară globală şi reprezintă reţeaua, iar partenerii sunt în număr nelimitat, fiind atât cunoscuţi cât şi necunoscuţi.

Prin conectarea la Internet şi derularea activităţilor de comerţ electronic IMM-urile îşi pot asigura unele avantaje concurenţiale, prin posibilităţi noi de a îndeplini cele cinci elemente de bază ale marketingului unui produs sau serviciu: întaietatea pe piaţă, publicitate înainte de lansarea produsului pe piaţă, îmbunătăţirea continuă a perfomanţelor produsului adaptându-l cerinţelor utilizatorului, dezvoltarea continuă a pieţei produsului şi penetrarea pieţii sub un control permanent. Firmele conectate la Internet au posibilitatea nu numai să utilizeze serviciile oferite, ci şi să creeze servicii sau/şi să producă informaţii de interes.

Dezvoltarea comerţului electronic a fost posibilă datorită unui alt aspect foarte important în delimitarea comerţului tradiţional de cel electronic, şi anume timpul de realizare al tranzacţiei comerciale. Comerţul electronic reduce importanţa timpului prin scurtarea ciclurilor de producţie/vânzare, permiţând firmelor să opereze mai eficient şi consumatorilor să participe la tranzacţii în orice moment.

Un alt aspect relevant care diferenţiază comerţul electronic de cel tradiţional se referă la categoriile de produse comercializate, la tehnologia etalării produselor. Evident, comerţul tradiţional pune la dispoziţia clienţilor toate bunurile care sunt produse, deoarece el are rolul de distribuitor şi asigurator de servicii pentru consumatori. În schimb, firmele de comerţ electronic,comercializează mai ales: tehnică de calcul (hardware, software, accesorii), cărţi, muzică,servicii financiare, divertisment, produse electronice, aparate de uz casnic, cadouri şi flori, jucării, bilete pentru spectacole şi călătorie, informaţii şi prea puţine produse alimentare, din cauza perisabilităţii acestora.

Cap II. Prezentarea companiei DOMO RETAIL S.A.

DOMO este cel mai dinamic retailer de electronice, electrocasnice şi IT&C din România,lider de piaţă în retailul de electrocasnice, cu un portofoliu vast de branduri renumite, naţionale şi internaţionale.

Istoria DOMO:1994 - Compania a fost înfiinţată că importator şi distribuitor al unor mărci internaţionale

derenume precum: Zanussi, Bosch, Electrolux, Siemens;1996 - Are loc deschiderea primului magazin;1997 - S-a creat brandul DOMO;2001 - Retailul a devinit inima afacerii, vânzările în retail au depăşit distribuţia;2004 - RAEF-Fondul româno-american pentru investiţii, devine acţionar important în

DOMO.Cifra de afaceri a companiei a depăşit 100 milioane Euro, iar reţeaua cuprindea 100

5

demagazine. DOMO a devenit acţionar în compania de credite de consum a RAEF, EstimaFinance şi şi-a externalizează către această activitatea de creditare.

2005 - Compania a început un proces de rebranding care a avut ca obiective atât revitalizareaimaginii externe, cât şi implementarea unei noi culturi organizaţionale şi a proceselor de business, care reprezintă drumul companiei spre corporaţie.

De asemena s-a adoptat un nou concept de retail, care presupune magazine dezvoltate pespaţii largi, de până la 300 mp. S-a încheiat un parteneriat strategic cu retailerul germanKaufland, cu intenţia de se a atinge în următorii 3 ani, un număr 50 magazine în Româniaşi 20 în Bulgaria, în cadrul reţelei Kaufland, în cartiere cu potenţial ridicat.

2006 - Compania şi-a externalizat serviciile de logistică, către operatorul olandez, KLGEurope.DOMO şi-a vândut participarea în Estima Finance, către GE Money, generând astfelresurse suplimentare, pentru implementarea planurilor de dezvoltare ulterioară.Dezvoltarea a continuat în afara graniţelor ţării, deschizându-se primele şapte magazineîn Bulgaria. DOMO este primul retailer român de electronice şi electrocasnice care s-a extinsregional.

2007 - Lynx Property a devenit acţionar principal achiziţionând 75% din acţiunile companiei.2008 - Domo deschide un depozit propriu în Targu Secuiesc şi preia activităţile logistice pentru

zonele limitrofe. Compania a vandut 4.392.000 produse către 2.413.000 clienţi. În acelaşi an in magazinele Domo au fost vândute aproximativ 358.000 electrocasnice şi 166.000 articole TV. De asemenea platforma de vânzare prin e-shop este foarte apreciata, iar site-ul Domo a înregistrat 112.000 vizitatori săptamanal,atingand cel mai mare număr în industrie, în timp ce trendul vânzării este puternic crescator. În acelasi an logo-ul Domo a prins viaţă, prin transformarea sferelor în două personaje active, un caţel şi o pisică, care au devenit purtătorii de cuvânt ai mărcii.

2009 - Deşi a fost un an dificil din punct de vedere economic, Domo a continuat expansiunea reţelei de magazine Domo şi Technomarket prin deschiderea a 9 magazine noi, ajungând astfel la o reţea formată din 133 magazine.

2010 - 4 martie, Domo inaugureaza flagship-ul retelei in Baneasa Shopping City! Locatia strategica, spatiul generos de 2500 mp, impartirea acestuia pe 2 etaje, au permis o noua abordare a conceptului de retail.

S.C. Domo Retail S.A. are sediul social în Târgul Secuiesc, judeţul Covasna. Are caobiect

principal de activitate comercializarea cu amănuntul a articolelor şi aparatelor electro-menajere, al aparatelor de radio şi televizoarelor (cod CAEN 5143). Unul dintre fondatori esteLorand Szarvadi, actual CEO Domo Retail şi acţionar minoritar.

Reţeaua DOMO are în prezent 128 magazine, cu o suprafaţă totală de peste 75.000 mp, în 76 de oraşe ale ţării şi are 1600 angajaţi. Activitatea logistică este coordonată de KLG,printr-un depozit principal localizat în Bucuresti şi alte 4 depozite de tranzit, şi direct de către Domo printr-un depozit central din Târgu Secuiesc.

Extensia brandului DOMO, Technomarket este prezentă şi pe piaţă Serbiei.Eficienţa companiei DOMO a crescut datorită noului concept de retail implementat înreţea, dar şi

a trendurilor pieţei.Viziunea companiei DOMO este să fie prezentă în fiecare casă din România cu orice tipde

produs comercializat, cu scopul de a ajuta şi inspira consumatorii.Valorile promovate de DOMO sunt : Seriozitate, Corectitudine, Ambiţie, Perseverenţă şi

Performanţă.

6

Pe termen scurt şi mediu, compania şi-a propus să consolideze cea de-a două poziţie deţinută în retailul românesc. Pe termen lung, DOMO şi-a propus să devină lider de piaţă, în ceea ce priveşte cota de piaţă şi notorietate.

Strategia de dezvoltare are ca scop creşterea acoperirii DOMO, prin dezvoltarea reţelei, cu locaţii premium în toate oraşele cu peste 30.000 locuitori.

Cap III. Prezentarea magazinelor Domo

3.1 Magazinul Domo cu vânzare clasică

Designul locaţiei, realizat de Enterprise IG Londra a transpus identitatea grafică îne lemente de funcţionalitate şi decoraţiune modernă. Întregul design susţine un brand empatic,modern, curat, luminos, axat pe relaţionare.

Compania a mizat pe două identităţi: identitatea verbală - numele însemnând "cămin" – şi cea vizuală, capabilă să susţină valorile companiei, reflectate în brandul Domo: cămin, familie, bucurie, energie, poftă de viaţă. Însă, fiind un brand de retail, cel mai important canal de comunicare este cel de "shop floor", locul în care brandul se întâlneşte cu consumatorul.Magazinele devin astfel cea mai importantă voce a noii mărci.

De asemenea, identitatea vizuală a fost transpusă într-o platformă de comunicare externă de marketing, cu scopul de a maximiza eficienţa campaniilor de publicitate.Canale de marketing folosite sunt cele mass-media.

Promovarea produselor în magazin este realizată prin pliante în care sunt prezentate ofertele DOMO precum şi campaniile desfăşurate de companie.

Conceptul magazinelor DOMO presupune spaţii de vânzare sub 1.500 de metri pătraţi dezvoltate în cadrul mall-urilor sau ca magazine stradale, în timp ce unităţile Technomarket au suprafeţe de peste 2.000 de metri pătraţi şi sunt deschise în construcţii independente, în cadrul parcurilor de retail.

Magazinele sunt plasate în zone uşor accesibile şi cu un flux mare al populaţiei şi cuprind spaţii auxiliare, spaţii admistrative, spaţii de circulaţie, spaţii de expunere, spaţii de vânzare şi non-vânzare. Sistemul de amenajare a sălii este grilă pentru a facilita circulaţia clienţilor prin magazin.

Transportul produselor este gratuit. Livrarea se face la o zi după achiziţionare dar şi în funcţie de comenzile primite. Modalităţile de plată sunt cash, prin card, prin rate cu cardul Eurocard sau credite GE Money.

Personalul DOMO este special pregătit pentru a oferi clienţilor servicii la cele mai înalte standarde şi pentru a crea un climat de încredere şi confort.

DOMO ţine cont de tradiţie, dar este şi inovator, facilitând deciziile de cumpărare a clienţilor. De asemenea, oferă o gamă de produse vastă şi de calitate, din care cumpărătorul poate să aleagă ceea ce i se potriveşte mai bine şi condiţii avantajoase financiare, facilitându-i accesul la produsele de care are nevoie.

7

3.2 Magazinul Domo electronic

În 2006 DOMO a decis externalizarea operaţiunilor de comerţ electronic către First-Solutions.net. Noul e-shop este dezvoltat pe platforma de comerţ electronic a FirstShop. Acesta reprezintă o variantă extinsă a magazinului electronic deoarece oferă psibilitatea plăţii on-line cu cardul.

Vocea brandului DOMO se aude în toate locurile de întâlnire dintre consumator şi brand,inclusiv în site-ul companiei. Personalitatea prietenoasă, de încredere şi modernă a brandului se transpune în www.domo.ro îmbinând astfel nevoile aspiraţionale şi senzaţia de confort cu satisfacerea unor nevoi raţionale. www.domo.ro oferă cumpărătorilor o soluţie alternativă de a se informa şi de a-şi face cumpărăturile.

Lasansarea noului magazin a fost urmată de o campanie de promovare în mediul on-line,ale cărei rezultate au determinat continuarea ei şi în 2007. Metodele de promovare folosite sunt: marketingul prin email diferenţiat (încheierea de liste cu adrese de email „opt-in”), ziarul eletronic (publicarea articolelor de pe pagina „ Media/Comunicare), promovare off-line (prinscrierea pe pliante, materiale promoţionale a adresei magazinului electronic), cu ajutorul motoarelor de căutare.

O dovadă a creşterii eficienţei noului magazin este dublarea, chiar din prima zi, a celui mai important indicator al unui magazin virtual şi anume a ‘ratei de conversie’ (numărul decumpărători din totalul vizitatorilor).

Promovarea produselor on-line este realizată prin prezentarea pe pagina principală a ofertelor speciale (produse noi, produse cu preţuri excepţionale, produse promoţionale care cuprind şi unele produse incluse în promoţii), promoţii numite “promo”, prin oferirea unei reduceri zilnice la un anumit produs şi prin oferirea unei reduceri de până la 15% pentru produsele comandate on-line sau telefonic, care nu se află în catalogele DOMO şi nici în alte promoţii. Reducerea se face la oricare metodă de plată aleasă de cumpărător.

Contactul virtual cu clienţi se realizează prin efectuarea comenzi de către aceştia, prin suportul oferit acestora înainte cât şi după vânzare.

Suportul dinainte de vânzare se realizează prin punerea la dispoziţia clienţilor aurmătoarelor adrese de email:

-„informaţii@domo.ro” - unde pot trimite întrebări suplimentare despre produse, magazine sau modalităţile de cumpărare;

- a numerelor de telefon a unităţilor comerciale din Bucureşti, Constanţa, Cluj, Târgul Secuiesc,Craiova,Timişoara care se găsesc accesând butonul „Service” şi a unităţilor comerciale ale lanţului de magazine DOMO din Romania, care se găsesc accesând butonul „Magazine Domo”,apoi selectând de pe hartă zona unde se află unitatea comercială de la care clientul doreşte să obţină informaţii suplimentare.

- newsletter - serviciu prin care se primeşte periodic pe adresa de email introdusă ofertele reactulizate Domo;

- calculator de rate - prin utilizarea acestuia cumpărătorul îşi poate calcula pentru produsul dorit valoarea ratei lunare în functie preţ, avansul dat, numărul de rate în sistemul de rate„Mega Ieftin”.

Suportul de după vânzare se realizează prin punerea la dispoziţia clientului:- adresei de email „service@domo.ro”;- prin Domo Service unde găseşte informaţii despre centrele service cele mai apropiate,legătura

către un formular de comandă în urma căruia va fi contactat de către un reprezentat DOMO şi legătura către un formular de reclamaţii.

8

Siguranţa tranzacţiilor comerciale este consolidată de politica de confidenţialitate care este prezentată pe site. Prin aceasta se garantează folosirea datelor personale introduse de către cumpărător numai în scopul declarat. Anumite informaţii nu există fizic pe serverele care rulează site-ul domo.ro, ele fiind accesibile numai de către personalul autorizat al Societăţii prin reţeaua internă. Fiecare utilizator are dreptul de a vedea numai propriile sale date personale pe care le-a introdus. În cazul plăţii online cu cardul datele sunt procesate exclusiv de ROMCARD- autoritatea naţională de supraveghere în acest domeniu. DOMO nu stochează informaţii despre card. De asemenea site-ul www.domo.ro foloseşte măsuri de securitate împotriva pierderii, alterării sau folosirii greşite a informaţiilor care se află în controlul societăţii. În cazul pierderii de informaţii cauzate de „bug”-uri sau erori ale softului cu care este conceput şi găzduit site-ului domo.ro,societatea nu-şi asumă nici o responsabilitatea.

Pentru afectua o comandă on-line clientul trebuie să urmărească următori păşi:- să aleagă produsele;- să adauge produsele în coş;- să aleagă modalitatea de livrare;- să completeze datele de livrare şi facturare;- să aleagă modalitatea de plată.Alegerea produselor se face folosind meniurile de navigare pentru a ajunge la categoria de

produse de interes. Pentru a alege produsul dorit se folosesc filtrele din pagină categoriei.Tot aici se pot vizualiza cele mai vândute produse din această categorie, produsele care sunt la ofertă şi se pot verifica dacă produsele dorite sunt disponibile imediat.În pagina produsului respectiv se găsesc detalii tehnice.

Ofertele şi perioada valabilităţii lor, din magazinele cu vânzare clasică sunt prezentate într-un catalog care poate fi downlodat de pe site sau vizualizat on-line. De asemenea sunt prezentate şi creditele prin care pot fi achitate produsele achiziţionate din aceste tipuri de unităţi, actele necesare contractarii acestora şi modelul de adeverinţă de salariu necesar.

9

Cap IV. Domo cu vânzare clasică vs. Domo electronic

Cumpărători preferă să achiziţioneze produse mai ales din supermarketuri în wekend-uri,magazinele electronice înregistrând cele mai multe comezi în zilele săptămânii. În magazinele cu vânzare clasică, zilele cu cele mai mari vânzări sunt sâmbătă şi duminică, pe când înmagazinele electronice sunt zilele săptămânii. Astfel zilele de marţi, miercuri şi joi sunt cu precădere zilele cu cele mai multe cumpărături efectuate pe Internet.

În principal, clienţii magazinelor electronice sunt oameni care nu au prea mult timp liber sau sunt tineri sau sunt studenţi sau au terminat studiile superioare. Aceştia locuiesc în mediul urban şi au venituri medii sau mari.

Deşi ponderea comezilor achitate cu cardul este sub 10%, totuşi numărul comenzilor plătite on-line este în creştere.

Sistemul de achiziţie în rate nu este facil pentru clientul grăbit care apelează la e-shop-uri pentru cumpărături, deoarece acest mijloc de plată presupune încă formalităţi birocratice ce întârzie comenzile. Acesta nu este foarte utilizat de către clienţi.

Cea mai mare parte a vizitatorilor preferă încă să aleagă produsul on-line şi să-l ridice din magazinele clasice. Numărul acestora este într-o creştere accentuată.În cazul Domo, precum şi a marilor retaileri este greu de separat cifra vânzărilor generate de către magazinul online, fiindcă încă o mare parte dintre utilizatori finalizează comanda într-unul dintre magazinele clasice, chiar dacă decizia de cumpărare o iau online.

Pentru a evita fenomenul de canibalizare între cele două tipuri de comerţ practicate,conducerea companiei DOMO nu a stabilit diferenţe mari de preţ pentru produsele comercializate în magazinele cu vânzare clasică şi în cele electronice.

Domo.ro este parte integrantă a companiei DOMO. Întreagă infrastructură este asigurată de lanţul de magazine, depozite, echipe de livrare DOMO. Aceasta adaugă un plus de valoare reţelei de magazine şi un plus de confort clienţilor DOMO.

10

Concluzii

Comerţul electronic are un impact profund asupra evoluţiei afacerilor şi cuprinde, în fapt,nu numai noile achiziţii comerciale ci şi totalitatea activităţilor care susţin obiectivele de marketing ale unei firme şi care pot include, spre exemplu, publicitate, vânzări, plăţi, activităţi post-vânzare, servicii către clienţi.

Ca urmare, s-a lărgit numărul de servicii furnizate de acest domeniu al afacerilor. Aceste servicii se referă la furnizorii de Internet, la sistemele de securitate, la semnăturile electronice,la tranzacţiile on-line , la reţelele de magazine, precum la serviciile cu caracter general, cum ar fi , designul de pagini web, elaborarea site-urilor.

Un alt factor care duce la creşterea comerţului electronic este faptul că antreprenorii vor identifica noi oportunităţi care sunt din ce în ce mai multe în acest domeniu.

Comerţul electronic se află încă în fază incipientă. Clienţii manifestă temeri în ceea ce priveşte furtul cardurilor de credit, a confidenţialităţii datelor personale. Mulţi furnizori de servicii Internet popularizează sistemul de cumpărare on-line tocmai pentru a induce un plus de încredere.

Clienţi români sunt încă tributari prejudecăţilor conform cărora bunul cumpărat trebuie să fie palpat, măsurat şi întors pe toate părţile. În ultimii ani a apărut însă o noua categorie socială,cea a persoanelor care lucrează în mediul privat, au un anumit stil de viaţă şi utilizează intensiv Internetul. Pentru aceştia cumpărăturile on-line, cu avantajele lor evidente, încep să devină ceva obişnuit.

Internetul este o piaţă asupra căreia este foarte greu să ai controlul. Puterea este cel mai adesea la utilizatorul de Internet. Acesta, prin comentarii pe diverse forumuri şi bloguri poate să aducă sau să îndeparteze clienţii.

Una din principalele tendinţe ce vor apărea în cadrul procesului de vânzare clasic este asigurarea unor acţiuni comerciale de tipul “cumpărare-spectacol”. Prin asemenea acţiuni firmele comerciale vor transforma magazinele în centre de atracţie.

Comerţul electronic nu a reuşit să ajungă din urmă comerţul tradiţional, deşi numărul clienţilor magazinelor electronice şi a firmelor care adoptă soluţiile comerţului electronic este în creştere.

Bibliografie

1. Bob, C., coord. - „Sisteme Informatice în Comerţ ” , Ed. ASE, Bucureşti, 20032. Bucur, C.M - “Comerţ electronic”, Ed. ASE, Bucureşti, 20023. Popescu, M., Ionascu, V. - “ Bazele Comerţului”, Ed.Oscar Print, Bucureşti, 20064. http://www.domo.ro/despre_domo5. http://www.domo.ro/confidentialitate

11