tehnica operatiunilor de turism.ppt
TRANSCRIPT
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
1/45
TEHNICA OPERATIUNILOR DE TURISM
Lect. univ. dr. Olimpia STATECatedra de Turism-Servicii sala 2701
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
2/45
Tematica
Componente si operatori in dezvoltareaturismului
Yield managementul in firmele de turism
Definirea agentiei de turism, tipologie,retele de agentii si agentii distribuitoare
Infiintarea agentiilor de turism si modalitati
de promovare a produselor turistice.Structura tehnica a unei agentii de turism
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
3/45
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
4/45
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
5/45
Bibliografie Stanciulescu, GabrielaManagementul operatiunilor de
turism (M.O.T.), Editura ALL BECK, Bucuresti, 2003 Stanciulescu, GabrielaManagementul agentiei de
turism (M.A.T.), Editura ASE, Bucuresti,2005
Stanciulescu, Gabriela, Juganaru DanutAnimatia si
animatorul in turism, Editura Uranus, Bucuresti, 2006 Stanciulescu, Gabriela,Tigu, Gabrielatehnica
operatiunilor de turism. Studii de caz, intrebari siprobleme, Ed. ALL, 1997
Draica, ConstantinGhid practic de turism internationalsi intern, Ed. AllBeck, 1999
Apetri, Niculina, Apetri, BenoneTurismul de croaziera,Ed. Demiurg, 2005
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
6/45
TEHNICA OPERATIUNILOR DE TURISM
Curs 1
I. Componente si operatori in dezvoltareaturismului
II. Modele de organizare si conducere a
firmelor de turism 2.1.Dimensiunea orizontala a structurii organizatorice 2.2. Dimensiunea verticala a structurii organizatorice 2.3. Punctele tari ale organigramei unei firme de
turism
2.4. Punctele slabe ale organigramei unei firme deturism
Bibl.: M.O.T.subcap. 1.3., 2.1., 2.2., 2.3., 2.4.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
7/45
1.1. Componentele dezvoltrii
turismului
1. Atraciile turistice
atraciile naturale- formele de relief, florai fauna, pe de o parte, i atraciileantropice, istorice sau moderne, care segsesc sub forma catedralelor, cldiriloristorice, cazinourilor sau parcurilor dedistracii, pe de alt parte;
cultura exprimat prin limb, muzic,folclor, dansuri, gastronomie etc.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
8/45
Trei perspectivepentru
clasificarea atraciilor turistice: o perspectiv individual
o perspectiv organizatoric(ce ia incalcul factori cum ar fi capacitatea
organizatoric i scala temporal) ispaial
o perspectiv cognitiv,incluzndpercepiile i experienele turitilor legatede atracii.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
9/45
2. Cazarea
sectorul comercial de cazare (hoteluri, moteluri,case de vacan, campinguri) i
sectorul individual de cazare reedinelepermanente private folosite pentru gzduirea
prietenilor i a rudelor (reedine secundare). Camparea i turismul de caravanpot constitui
o categorie intermediar unde corturile saucaravanele particulare sunt aezate n spaii de
campare comerciale. tipuri de cazare colectiva gen tabere de vacanta(asociate politicilor de turism social).
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
10/45
Majoritatea destinaiilor vor oferi o varietatemare de tipuri de cazare, depinznd de natura
staiuniisi de clientelacreia i se adreseaz.
In ultimul timp, s-a constatat c turitii preferformele mai flexibile i mai funcionale cum ar fimotelurile mici aflate in proprietatea unei
singure persoane sau apartamentele nchiriate
(condominium-urile) pentru cteva nopi sau in
sistem time-sharing.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
11/45
3. Facilitile si serviciile locale
Pe lng furnizarea acestor servicii de baz,este cerut de turiti o gam larg de serviciiauxiliare: magazinele specializatein vnzareaproduselor turistice, cum ar fi magazinele de
suveniruri sau de articole sportive i altele ofero gam deproduse de uz general,spre exemplufarmacii, magazine alimentare sau de
mbrcminte. Alte servicii suplimentare asociate produsului
turistic propriu-zissunt oferite de: restaurante,bnci, centre medicale i saloane defrizerie/coafur.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
12/45
12
3
4
5
Gradde
dezvoltare
turistica
Fig nr. 1 Nivelul de dezvoltare a magazinelor si serviciilor intr-o staiune turistica
1.Servicii zilnice: bcnie, snack-bar, cafenea.2.Servicii comerciale: mecanice, instalaii.3.Servicii de confort: croitorii, magazine de confecii.4.Servicii de securitate: cabinete medicale, farmacii, secii de politie, pompieri.
5.Servicii de lux: bijuterii, produse de lux.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
13/45
4. In frastruc tu ra
Pentru susinerea facilitilor i serviciilor enumerate maisus, este necesar o infrastructur adecvat.
infrastructura de transport (osele i parcri, spaii deaterizare, linii de cale ferat, porturi);
utilitile publicesub forma energiei electrice, a serviciilorde ap i canalizare.O mare parte a acestei infrastructuri este destinata
populaiei rezidente sau altor nevoi (agricultura), darpoate fi extins si special pentru turism.
Exceptnd autostrzile cu tax, infrastructura nugenereaz ea nsi venituri directe. Spre exemplu, seproduc puini bani din asigurarea canalizrii sau aserviciilor medicale dar neasigurarea acestor servicii aavut un impact nedorit asupra dezvoltrii turismului.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
14/45
5. Transportu ri le
Progresul n domeniul transporturilor a facilitat accesulpe piee i la diferite destinaii. Dezvoltarea turismului ia transporturilor sunt dou probleme interdependente;turitii au nevoie ca serviciile n transporturi, pentru carepltesc din bugetul propriu, s fie sigure, rapide iconfortabile.
Toate aceste criterii, ns, au nceput s fie remarcateabia n a doua jumtate a secolului nousprezece.
Dezvoltarea de nceput a staiunilor balneare i a celorde litoral a depins mult de dezvoltarea cilor ferate.
Dup cel de-al doilea rzboi mondial, creterea rapid anumrului de posesori de autoturisme a fost principalacauz a creterii volumului turismului individual, iar
mbuntirea tehnologiei aeronautice a dus la oexplozie a numrului de cltorii internaionale.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
15/45
In afara creterii volumului traficului turistic, acesteprogrese din transporturi au modificat orientarea
fluxurilor turistice i au indus modele noi de
dezvoltare. Transporturile turistice organizate n interiorul
destinaiilorsunt de asemenea importante. Uneledintre acestea pot fi orientate spre turismul individual
(de exemplu turul mprejurimilor, gondolele sauvizitarea punctelor de interes), n timp ce formele
variate ale transportului public(autobuze, metrou) sunt
folosite att de turiti ct i de rezidenii localitii.Legturile ntre cursele lungi i sistemul de transportlocal sunt de asemenea critice (de exemplu, serviciile
de tranzit de la aeroport n centrul oraului sau la
hotel).
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
16/45
6. Investiiile
Dat fiind importana i diversitatea diferitelor sectoareale turismului, este dificil de cuantificat mrimea relativi importana fiecrui sector. Dei investiiile n fiecaresector pot varia de la caz la caz, cazarea i infrastructura
solicit cele mai mari cheltuieli. Dezvoltarea cu succes a turismului depinde in maremsur de meninerea unei proporii adecvate att ninteriorul ct i ntre aceste sectoare. Atraciile naturalesau istorice pot fi completate prin atracii construite de
om cu scopul de a mri interesul pentru o staiune saupentru a completa piaa deja existent (distracii dupschi pe prtii sau muzeul figurilor de cear de la cascadaNiagara).
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
17/45
Investiiile n industria turismului sunt mariconsumatoare de capital, att din cauza
costului ridicat al infrastructurii, ct si al
echipamentului turistic. Din acest punct devedere, industria turismului se dezvoltprin:
intermediul unor investiii specifice, legatedirect de dezvoltarea bazei tehnico-materiale aactivitii turistice propriu-zise (cazare,alimentaie, transport, agrement etc.) iprin:
investiii nespecifice,destinate dezvoltriiinfrastructurii generale tehnice si sociale, care
concur la punerea n valoare a obiectivelor de
interes turistic.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
18/45
Tabelul nr. 1 Costurile de capital la destinatie pentru
dezvoltarea unui produs turistic
Sector Procent mediu
Cazare si masa 50 -60
Facilitai turistice suplimentare 10-15
Infrastructura tehnica si de servicii 15-20
Publicitate si promovare 5-10
Protecia si sporirea atraciilorturistice
5-10
T b l l 2 St t t il i I l i T d t i
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
19/45
Tabelul nr. 2 Structura costurilor unui Inclusiv Tour vndut in
Marea Britanie de ageniile de voiaj
Elemente de costuri %
Costul pachetului de cazare
transport aerian
transfer la destinaie
costuri cu personalul la destinaie
36,0
34,0
0,8
1,2
Subtotal 72,0
Marketing 3,7
Administraie 5,3
Comisionul operatorului 9,0
Comisionul ageniei de voiaj 10,0
Total 100,0
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
20/45
1.2. Principalii operatori in turism
A. Sectoru l pr ivat Richter observa ca in SUA 99% din industria voiajelor sunt
clasificate ca fiind afaceri mici; desi au numai 10% din cei 2 milioane angajai in turism(Heeley) Atenia este frecvent atras i de operatorii i ageniile mai mari
i mai vizibile, i anume lanurile hoteliere multinaionale iliniile aeriene, completai de o multitudine de operatori la scar
mic sau medie,n special n domeniile atraciilor sau serviciilorauxiliare.
Unele sectoare sau faciliti necesit mai puin capital, know-how sau deprinderi antreprenorialedect altele care suntintensive n capital, au o perioad relativ lung de recuperare a
investiiei i necesit un nalt grad de calificare tehnic imanagerial. In sectorul de cazare, de exemplu, spaiile de campare,
structurile care ofer cazare i mic dejun precum i motelurilese preteaz mai bine proprietii i operrii individuale dect
marile hoteluri.
Creterea marilor societi de turism s a datorat:
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
21/45
Creterea marilor societi de turism s-a datorat: Profitului; evoluiei tehnologice; naturii foarte competitive a multor pieeturistice i destinaii;
tendinei de cretere a cotei de pia; economiilor de scal.Creterea numrului operaiunilor i concentrrilor n interiorul
industriei a aprut pe fondul integrrilor orizontale i verticale. Integrarea pe orizontalimplic expansiunea n interiorul unui
sector al industriei, spre exemplu prin dezvoltarea lanurilorhoteliere sau a reelelor prin deschiderea de noi rute.
Integrarea pe verticaladuce laolalt n interiorul uneiorganizaii diferite sectoare ale industriei, spre exemplu, cnd ocompanie cumpr hoteluri sau un tour-operator deschide
agenii de voiaj detailiste.Pe lng aceast implicare direct in operaiunile turistice,
sectorul privat poate furniza de asemenea capitalul necesarprocesului de dezvoltare (cercetarea pieei, design-ularhitectural, construcia etc.) i s asigure o mare parte din
capitalul necesar investiiilor n turism.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
22/45
B . Secto rul publ ic
In eforturile de sprijinire a turismului,administraiile centrale sau federale nmajoritatea rilor sunt completate deautoritile locale (judee, districte). Aceste tipuri
de autoriti exist n statele i provinciile dinAmerica de Nord i n regiunile idepartamentele din Frana. Activitile lor suntcoordonate de organisme naionale de turism.
Sectorul public este implicat n turism, directsau indirect, pentru diferite considerente:economice, social-culturale, de mediu, politice,
fiscale etc.
Considerentele economice ale implicrii sector l i p blic
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
23/45
Considerentele economice ale implicrii sectorului publicsunt:
mbuntirea situaiei balanei de pli;
dezvoltare regional; diversificarea economic; creterea veniturilor populaiei; creterea veniturilor statului; creterea de noi locuri de munc; stimularea investiiilor non-turistice.Consideraiile sociale- statul are o rspundere general
n protejarea bunstrii economice i sociale aindividului, spre exemplu, prin reglementri privindsntatea i legislaia de protecie a consumatoruluisau minimiznd impactul social negativ al turismului
sau al dezvoltrii altor domenii.
Responsabilitatea proteciei i conservrii mediului
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
24/45
Responsabilitatea proteciei i conservrii mediului,att fizic ct i cultural, de obicei revine sectoruluipublic, dei se poate spune ca rspunderea esteindividual i colectiv n acelai timp.
Datorita faptului c turismul implic micareaoamenilor dintr-o ar n alta, guvernele pot ncurajadezvoltarea turismului pentru atingerea unor obiectivepolitice viitoare. Implicarea sectorului public n
dezvoltarea turismului este de obicei parte integranta unei politici sau a unui program mai larg deintervenie. Turismul este ncurajat din dorina creteriiintrrilor de valut sau urmrete scopuri politice.
Implicarea sectorului public in turism este posibil s fiemai mic in economiile liberale din vest, caracterizatede filozofia unei economii de pia libere, fa de rile
n dezvoltare sau cu sisteme centralizate.
Cea mai direct i explicit manifestare a participrii
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
25/45
Cea mai direct i explicit manifestare a participriiguvernului central la dezvoltarea turismului oconstituieAdministraia Naional a Turismului (ANT),care este definit de Organizaia Mondial aTurismului (OMT) ca: autoritatea n administraiacentrala a statului, sau alt organizaie oficial,responsabil de dezvoltare a turismului la nivelnaional.
In timp ce activitile ANT-urilor pot influena directdezvoltarea turistic, alte autoriti cum sunt celecentrale i guvernamentale pot avea un impact maimare. In principiu, statul are puterea de a reglementa
numeroase domenii care au influen asupra cererii ia dezvoltrii turismului. Reglementrile zborurilorcivile, privind att zborurile regulate ct i cele charterpot juca un rol determinant n accesibilitatea i n
nivelul cererii turistice.
Politicile fiscale guvernamentale pot de asemenea ncuraja
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
26/45
Politicile fiscale guvernamentalepot, de asemenea, ncurajasau ncetini dezvoltarea turismului. Guvernele pot fixa limitelelegale ale mrimii investiiilor strine i repatrierii ctigurilor i,prin deduceri, stimulente i taxe, pot ncuraja sau limita
investiiile n turism sau le pot canaliza ctre anumite localiti. Statul poate juca, de asemenea un rol cheie in calitate deproprietar al pmntului sau ca manager al resurselor,nspecial n zone de interes special pentru turiti i pentrudezvoltarea turismului, spre exemplu zonele de coast i cele
nalte, se afl n proprietatea public. Statul este chemat s joace un rol de coordonator n
realizarea amenajrilor i atraciilor turistice pentru cei carecltoresc (acestea s corespund nevoilor turitilor, iar statultrebuie s se asigure c aceste faciliti vor fi disponibile acolounde i cnd vor fi cerute, i ca ele se vor ridica la standardeleateptate).
Responsabilitatea pentru terenul situat pe domeniul publicpoate cdea n sarcina unor niveluri administrative inferioare
ale guvernelor, cum ar fi regiunile, districtele i municipalitile.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
27/45
1.3. Agenii economici din turism
In funcie de natura activitii desfurate,agenii economici in turism se mpart in douagrupe distincte:
- Ageni direct prestatoride servicii turistice;- Ageni intermediari intre agenii economici
direct prestatori de servicii turistice si turiti (au
ca obiect de activitate promovarea sicomercializarea de aranjamente turistice in tara
si strintate).
A i di t t t i d i ii t i ti
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
28/45
Ageni direct prestatoride servicii turistice
OMT in 1991 a realizat o clasificare standard conform creiaprincipalii prestatori de servicii in totalitate turistice(prestatori
direci) sunt agenii prestatori de servicii:- De transport turistic(pe cale ferata, rutier, aerian, naval,
inclusiv transportul turistic pe cablu);
- Hoteliere si servirea meseiin localiti, staiuni si pe traseeturistice;
- De tratamentin staiuni balnear-turistice;
- De agrement-divertismentsportiv, cultural, distractiv;
- De servicii complementare(financiar-bancare, asigurri, vize,rezervri-nchirieri, cercetare, nvmnt, educaie,consultanta, proiectri, construcii turistice, paza si protecie,asociaii profesionale, realizarea de materiale publicitare).
Agenii economici cu activitate turistica pariala sunt:
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
29/45
Agenii economici cu activitate turistica parialasunt:
ntreprinderile furnizoare de gaze, electricitate, construcii, textile,industriale, agricole, majoritatea celor financiar-bancare,
farmaceutice, de transport urban, telecomunicaii si alteasemenea
precum si o parte din unitile de servire a mesei, culturale,sportive si de divertisment ce presteaz servicii att pentruturiti cat si pentru populaia rezidenta.
Agenii de turism cu rol deintermediari se clasifica in:
Ageni tour-operatori specializai numai in organizarea dearanjamente turistice;
Agenii de turism cu activitate de vnzare a aranjamentelorturistice organizate de tour-operatori;
Ageni cu activitate mixta de tour-operatori si de vnzare directactre turiti a aranjamentelor turistice proprii sau ale altor tour-operatori;
In toate tarile europene agenii de turism trebuie sa
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
30/45
In toate tarile europene, agenii de turism trebuie saposede licene de funcionare.
Astfel, in Frana, licena este eliberata persoanelor fizice
care:- Justifica pregtirea profesionala;
- Nu au interdicii de exercitare a operaiunilor specifice
ageniilor de voiaj;- Justifica fata de clieni o garanie financiara, destinatain special restituirii contravalorii serviciilor vndute;
- Justifica o asigurare care garanteaz pecuniarresponsabilitatea civil-profesionala;
- Dispun de mijloacele materiale adecvate pe teritoriul
naional sau intr-unul din statele Uniunii Europene.
In Romnia conform ordonanei nr 107/1999 in
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
31/45
In Romnia, conform ordonanei nr. 107/1999, inscopul proteciei turitilor, oferirea,comercializarea, vnzarea serviciilor si a
pachetelor de servicii turistice precum sicrearea de produse turistice pot fi realizate
numai de ctre agenii economici din turism
autorizai de Ministerul Turismului, posesori delicene de turismsau de certificat de
clasificare, dup caz.
Persoanele fizice ce asigura conducereaoperativa a unei agenii de turism trebuie sadein brevet de turism.
II Modele de organizare si conducere a firmelor de
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
32/45
II. Modele de organizare si conducere a firmelor de
turism
Organigramele reflecta intr-o forma bidimensionala, modul in carepoziiile individuale (posturile) sunt specializate si coordonate.
Dimensiunea:
Orizontala = reflecta cine ce face, adic natura si gradulspecializrii;
Verticala = reflecta felul in care poziiile specializate sunt
coordonate prin intermediul relaiilor de autoritate.Prima organigrama din SUA a fost realizata de David McCallum in1854 cnd a fost numit director general al Regionalei CailorFerate din New York si Erie si semna cu un arbore curdcini.
Din 1910, organigramele sunt folosite frecvent de oamenii deafaceri din SUA, mai cu seama in firmele Du Pont si GeneralMotors.
Conceptele utilizate de organigrame sunt insa regsite pana laRepublica Romana, Serviciul Civil Prusac sau la structurastatala a Veneiei.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
33/45
2.1.Dimensiunea orizontala a structurii organizatorice
De regula structura organizatorica este compusa din:
- Structura de producie: definita de totalitatea cadrelorde conducere si a compartimentelor din cadrul
ntreprinderilor in care se produc bunuri si/sau servicii;
- Structura funcionala: constituita din totalitatea
cadrelor de conducere si a compartimentelor in care
se desfoar activiti cu caracter funcional depregtire si luare a deciziilor in organizaie.
Dimensiunea orizontala a structurii organizatoriceimplica gruparea in departamente a posturilor ce pot fi
grupate in structuri:
Funcionale;Uniti autonome;Hibride; Matriceale.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
34/45
2.1.1. Structura organizatoricafuncionalaAceasta structura grupeaz poziiile similare
pentru a produce si vinde un serviciu.
Avantajul majoreficienta si economiile de scalace rezulta din gruparea specialitilor cuprini infiecare funcie;
Dezavantajul principaldificultatea realizrii uneicomunicri, a unei cooperri si a uneicoordonri intre departamente.
Exemple in fig. 2 si 3:
Fi 2 S i i i i
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
35/45
Fig.nr. 2 Structura organizatorica a unui restaurant mic
Proprietar / director
Bucatar Barman Receptionist/casier
Lucrator care
spala vaseleAjutor de bucatar
Lucratori ce
servesc bauturi
Lucratori ce
servesc masa
Fig 3 Structura organizatorica a grupului Scandic AB
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
36/45
CONSILIU DE ADMINISTRATIE
Hotel
SCANDIC AB
Divizia suedeza Divizia internationalaRegiunea Nordica
Regiunea Vestica
Regiunea Stockholm
Regiunea Sudica
Filiala Danemarca
Filiala Germania
Filiala Austria
Filiala Finlanda
Filiala Norvegia
Filiala Olanda
Filiala Suedia
Filiala Marea Britanie
Restaurantele Roadside
Restaurantele Profile
Grup managerial
Fig.3 Structura organizatorica a grupului Scandic AB
2.1.2. Structura organizatorica bazata pe unitati
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
37/45
2.1.2. Structura organizatorica bazata pe unitatiautonome
O organizaie mare, cu o anumita structura funcionala, este
sparta in mai multe firme mai mici, fiecare incorporndpropriul set de activiti funcionale sau operaionale, cumar fi compartimentul propriu de realizare al serviciului decazare sau al serviciului de marketing.
O astfel de organizare este adoptata de ntreprinderile mari,transnaionale, care acioneaz intr-un mediu instabil sieterogen. Exemplu: compania Hilton International.
Avantajeo mai buna coordonare intre funcii, intre unitile
autonome, o mai intensa concentrare pe produs, client saupiaa, rezultnd un rspuns mai rapid la posibilele pericole.
Dezavantajreducerea profitului datorita specializrii peuniti autonome.
2.1.3. Structura organizatorica hibrid
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
38/45
2.1.3. Structura organizatorica hibrid
Aceasta structura incorporeaz uniti autonome, dar si
departamente funcionale centralizate si localizate la sediul
central.
Este tipica companiilor mari ce se confrunta cu un mediu
extern incert si eterogen.
Avantajpreia avantajele concentrrii si coordonrii unitilorautonome si are departamente funcionale la nivel central,
ca de exemplu departamentul cercetare-dezvoltare.
Dezavantajprobabilitatea ridicata de a izbucni un conflictintre conductorii unitilor independente si managerii
structurilor funcionale aflai la vrful companiei.
Exemplu fig. nr. 4:
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
39/45
Fig. nr. 4 Organigrama SAS International Hotels (Belgia)
Presedinte
Director executiv (CEO)
Vicepresedinte Financiar Secretar executiv
Controlor operational
Vicepresedinte
Vanzari si Marketing
Director sistem informational
Vicepresedinte Baruri si
Restaurante
Vicepresedinte dezvoltare
tehnica
Vicepresedinte consilier al
corporatiei si de personal
Vicepresedinte
Zona Norvegiei
Vicepresedinte
Zona
Suediei
Vicepresedinte
Zona Danemarcei
Vicepresedinte
Zona Far Est
2.1.4. Structura organizatorica matriceala
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
40/45
2.1.4. Structura organizatorica matricealaAceasta structura combina structura functionala cu cea
bazata pe unitati autonome. Ea este conceputa pentru a
determina colaborarea intre managerii de produs si
managerii functionali:
Funcie Managerii funcionali
Manageri i de
Produs
Director de
producie
Director Director de
marketingDirector
Hotel A
1 2 3
DirectorHotel B 4 5 6
Director
Hotel C
7 8 9
Condiiile care impun o organizare matriceala sunt:
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
41/45
Condiiile care impun o organizare matriceala sunt:- O puternica presiune pentru o dubla concentrare pe
tehnologie (grupri funcionale) si pe produs (grupriin uniti autonome).De exemplu, pentru a fi eficienta
in sectorul alimentaiei publice, o firma trebuie saacioneze in doua direcii: prepararea si servireaclienilor pe de o parte si cunoaterea preferineloracestora pe de alta parte;
- Presiuni legate de cantitatea de informaie sicapacitatea de prelucrare a acesteia(structuramatriceala este suprancrcata cu informaie);
- Presiuni asupra resurselor generale ale ntreprinderii.Nevoia de economii de scala: specialitii din structurile
funcionale pot fi folosii de ctre toate unitileautonome (cele care se ocupa de produs).Dezavantajconfuzia ce se poate crea in lupta pentru
putere si stresul indus de faptul ca unii lucratori trebuie
sa raporteze mai multor persoane.
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
42/45
Fig. nr. 5 Structura organizatorica a grupului Mandarin Oriental Hotel
Director executiv
Dezvoltare Finante Marketing Tehnic
Hong Kong
Singapore
Tokyo
Londra
Los Angeles
New York
Sydney
Frankfurt
Operatiuni
Personal
Hoteluri
2 2 Dimensiunea verticala a structurii organizatorice
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
43/45
2.2. Dimensiunea verticala a structurii organizatorice
Dimensiunea implica totalitatea contactelor intre
subdiviziunile structurii organizatorice
(compartimente, functii).
Liniile verticale reprezinta relatiile de autoritate.
Dupa continutul lor relatiile sunt:
I. Relatii de autoritate (ierarhice, functionale, destat major)
II. Relatii de cooperare
III. Relatii de control
IV. Relatii spontane (din structura informala)
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
44/45
2.3. Punctele tari ale organigramei unei firme de turism
Explica modul cum activitatea corespunztoare unuipost, departament sau divizie se coordoneaz cuactivitatea altor subuniti ale ntreprinderii si seintegreaz in tabloul general al organizaiei;
Explica unde anume ocupantul unei poziii este inmsura s rezolve o problem;
Arata numrul de niveluri manageriale, aria autoritiiunui manager si criteriile de baza ale mpririi pedepartamente;
Ajuta managerii sa disting si s rezolve divergenelelatente ale muncii, problemele de coordonare, sidentifice potenialele surse de conflict sau zoneleunde exist o dedublare a efortului fr a fi nevoie.
2 4 Punctele slabe ale organigramei unei firme de
-
8/14/2019 Tehnica Operatiunilor de Turism.ppt
45/45
2.4. Punctele slabe ale organigramei unei firme de
turism
Nu reflecta organizarea informala a ntreprinderii (cea
care apare spontan cnd oamenii se asociaz intre ei)ci numai sarcinile si relaiile de autoritate; Nu reflecta legaturile orizontale (de ex.: contactele
directe dintre managerii departamentelor;
Poate induce cititorului concluzii greite despreanvergura autoritii formale sau despre mrimeainfluentei pe care o are ocupantul unei anumite poziii;
Poate sugera managerilor o viziune ngusta asuprandatoririlor si interaciunilor care decurg din poziiile
lor; Poate furniza concurentei informaii strategice despre
activitatea unor departamente funcionale si decoordonare;