kinetoterapia in recuperarea entorsei

7/21/2019 Kinetoterapia in Recuperarea Entorsei

1/7

Kinetoterapia in recuperarea entorsei

prin inversie la voleibalisti

1. Definitie

Este o afeciune traumatic a gleznei produs printr-o micare forat pestelimitelefiziologice ce determin leziuni variate ale capsulei articulare, ligamentelorcestabilizeaz glezna, uneori si ale cartilajului articular.ea mai obinuit !frecvent"accidentare la nivelul gleznei o reprezint entorsa de glezncare poate consta #n #ntinderiligamentare sau rupturi microscopice sau complete aleligamentelor. $rin umare reprezint oleziune capsulo-ligamentar dat de o micarefortat, anormal.Dintre toate articulaiile,glezna este o articulaie particular e%pus entorselor deoarece, #nstabilitatea sa , rolulfundamental il au muc&ii.Entorsele de glezna au nevoie de o medie de ' saptamani pentru a se vindeca dar in unelecazuri pot sa dureze c&iar ( luni in functie de severitatea acestora.

). *imptomatologie-durere spontana, vie, localizata la nivelul articulatiei. +neori durerea spontana poate aveacaracter fazic, este puternica imediat dupa accident, descreste treptat !ore" si apoi sereintensifica putand ajunge la fel de intensa sau depaseste c&iar nivelul initial. Ea survine caurmare a edemului aparut datorita tulburarilor de circulatie locala prin refle%ele vasomotoriideclansate si #ntretinute de durere.-impotenta functionala!incapacitatea de a efectua miscari voluntare #n articulatialezata" este prezenta imediat dupa accident. n entorsele usoare ea este redusa la o jenafunctionala resimtita sub forma de tensiune #n articulatia traumatizata. n entorsele graveimpotenta functionala este totala de la #nceput si persista vreme #ndelungata.-Culoarea tegumentelor. mediat dupa accident tegumentele au culoare normala sausunt usor #nrosite ca urmare a eventualelor traumatisme directe. n entorasele de gradul

1


2/7

si apar la )(-( & de la accident ec&imozele !pete albastru violaceu" #n jurul articulatieitraumatizate. Ele provin din sangele e%traarticular, din vasele rupte #n momentul accidentului.-Echimozele intensesi progresive trebuie sa trezeasca suspiciunea unei fracturi siimplica realizarea de urgenta a unei radiografii.-Temperaturalocala a tegumentelor este crescuta #n entorse, datorita vasodilatatiei

din jurul articulatiei traumatizate.

/. auzeEntorsele se impart in / grade in functie de gravitatea si comple%itatea leziunii .

Entorsa de glezna grad I este cauzat de #ntinderea ligamentelor ! in general este

vorba despre ligamentul talofibular anterior si ligamentul calcaneofibular " .*imptomele prezente sunt durere i edem ! umfltur " . n cazul entorselor de grad

pacinetul poate merge ! poate lasa greutatea pe picior " insa nu poate fugi sau sri.

Entorsa de glezna grad IIeste cauzata de ruperea partiala ala ligamentelor ,talofibular anterior , ligamentul calcaneofibular dar posibil si a talofibularului

posterior si tibiofibular . Edemul este mai pronunat i pot s apar v0nti! ec&imoze " datorit acumularii de lic&id si sange . $acienii prezint durere la merssi instabilitate.

Entors de glezn grad IIIeste cauzat de ruptura total a ligamentelor ! in general

este vorba despretalofibular anterior , ligamentul calcaneofibular dar posibil si atalofibularului posterior si tibiofibular " . lezna este instabila , dureroas si umflata! acumulare de sange " i mersul este dificil.lic&id si sange . $acienii prezint durerela mers si instabilitate .

(. 2ecanism de produceren cazul in care intervine o rasucire interna !inversiune" a labei piciorului fata

de glezna, fortele respective duc la intinderea ligamentelor dincolo de lungimea lorobisnuita. Daca forta este prea mare, ligamentele se pot rupe. n cazul in care tesuturilemoi ale gleznei sunt supuse unor forte mari, este posibil sa auziti c&iar o 3trosnitura4,urmata de durere si inflamare !umflarea gleznei".

ntensitatea fortei defomante la care este supusa glezna determina gradul deentorsa a acesteia. 5 entorsa usoara este o entorsa de gradul 1, entorsa medie este degradul ), iar cea severa este de gradul /.

6. 5biective1"Disparitia sau ameliorarea durerii7)"$revenirea, disparitia sau ameliorarea inflamatiei7/"orectarea pozitiilor vicioase7("8efacerea stabilitatii si mobilitatii articulare76"8efacerea si imbunatatirea fortei si rezistentei musculare7

'. $rogram de recuperare9aza de tratament

2


3/7

- g&eata - in primele )(-:) de ore sau pana cand dispare edemul, se aplica pac&ete deg&eta timp de 1;-); de minute la fiecare 1-) ore in timpul zilei7-antiinflamatoare7- pozitii antideclive ale piciorului7-compresie - aplicarea unei fase elastice compresive ajuta la reducerea edemului si

trebuie purtata in primele )(-/' de ore. impac&etari cu parafina,baie calda,bai galvanice, bai cu plante7-rioterapie78e#ntoarcerea la sport se testeaz foarte simplu prin punerea pacientului s sar doar

pe piciorul traumatizat, care, dac este refcut, nu trebuie s mai doar.

9aza de tratament>

- e%ercitii pentru degete !e%tensii si fle%ii active, cu si fr rezistent".-e%ercitii pentru sensibilitatea proprioceptiv !cu ajutorul unei mingi> pacientulcu piciorul pe minge, o roteste, #si plimb piciorul pe ea, o loveste usor,desenarea diferitelor cifre sau litere pe sol din asezat"7-Exercitii de miscare a degetelor de la picioare folosind un prosop.Acesta se pozitioneaza pe podea si cu ajutorul degetelor de la

picioare in timp ce calcaiul se mentine x pe podea, se va trage

acesta catre corp si apoi se va indeparta in acelasi mod.

- e%ercitiile de intindere ale tendonului


4/7

*e men ine pozi ia pentru /; de secunde , ) seturi de c0te 1;-16 repetri, )-/ ori pe zi.

2ersul se poate #ncepe imediat ce durerile i retragerea edemului #l permit.lezna trebuie bine conten ionat #n bandaj sau benzi adezive prinse4#n spic4.5dat ce se poate suporta men inerea greut ii pe picior fr apari ia durerii sau edemului, se vor #ncepe e%erci iile de intrire a musculaturii. -Contracie izometric #n zona scurtat !*".*e e%ecutcontracii izometrice repetate, cu pauz #ntre repetri, la nivelul de scurtare amusculaturii.

-Izometrie alternant (IZAreprezint e%ecutarea de contraciiizometrice scurte, alternative, pe agoniti i pe antagoniti, fr s se sc&imbe

poziia segmentului !articulaiei" i fr pauz #ntre contracii. *e realizeazsuccesiv #n toate punctele arcului de micare i pe toate direciile de micarearticular.

-!ta"ilizare ritmica#*e e%ecut contracii izometrice pe agonitii pe antagoniti, #n punctul de limitare a micrii7 #ntre contraciaagonistului i cea a antagonistului nu se permite rela%area

!cocontracie".omanda verbal este Aine, nu m lsa s-i mic...BC.

4


5/7

-$entru refacerea mobilitatii

!treching cu ajutorul inetoterapuetului sau singur cu ajutorul unei benzi

elastice.

te&nnici 9@$> Ini iere ritmic >*e folosete at0t #n &ipertonie c0t i #n &ipotonie. *e

realizeaz micri lente, ritmice, mai #nt0i pasiv, apoi treptat pasivo-activ i activ, pe #ntreaga amplitudine a unei sc&eme de micare. ncazul #n care e%ist o &ipertonie care limiteaz micarea, scopul esteobinerea rela%rii7

$i care activ de rela%are opunere .*e folosete #n cazurile &ipotoniei

musculare ce nu permite micarea pe o direcie. *e e%ecut astfel> pemusculatura slab, #n zona medie spre scurt, dar acolo unde e%ist o

for AmareC se e%ecut o contracie izometric. 0nd se simte caceast contracie a ajuns ma%im, se solicit pacientului o rela%arebrusc !verificat de ctre inetoterapeut prin intermediul contraprizei",dup care inetoterapeutul e%ecut rapid o micare spre zona alungit amusculaturii respective, aplic0nd i c0teva #ntinderi rapide #n aceastzon de alungire muscular !c0teva arcuiri". +rmeaz o contracieizotonic cu rezisten pe toat amplitudinea posibil.7

&ela%are contrac ie# =e&nica 85 are ) variante>1. 85 antagonist - #n care se va AlucraC !se va face izometria"muc&iul &iperton7

). 85 agonist - #n care se va AlucraC !se face izometria" muc&iul careface micarea limitat !considerat muc&iul agonist".

n ambele variante izometria se va e%ecuta #n punctul de limitarea micrii7 dup meninerea timp de 6- sec. a unei izometrii deintensitate ma%im se va cere pacientului o rela%are lent. 5datrela%area fcut, se poate repeta izometria de mai multe ori sau

pacientul, #n mod activ, va #ncerca s treac de punctul iniial delimitare a micrii !contracie izotonic a agonistului, fr rezisten din

partea inetoterapeutului". !ta"ilizare ritmica# *e e%ecut contracii izometrice pe agoniti i pe

antagoniti, #n punctul de limitare a micrii7 #ntre contraciaagonistului i cea a antagonistului nu se permite rela%area!cocontracie".omanda verbal este Aine, nu m lsa s-i mic...BC.

-$entru crestereafortei muscularete&nici 9@$>-Ini iere lent reprezint contracii concentrice ritmice ale

tuturor agonitilor i antagonitilor dintr-o sc&em de micare, pe toatamplitudinea, fr pauz #ntre inversri7


6/7

-Ini iere lent cu opunere este o variant a te&nicii , #n care seintroduce contracia izometric la sf0ritul amplitudinii fiecrei micri !at0t peagonist c0t i pe antagonist"7

-!encve ialitate pentru 'ntrire 7-iagonale )a"at

-Inversarea agonistic (IA

onst #n re#nceperea activittii sportive. Este important ca #naintea #nceperiie%ercitiilor s se pun o gleznier. Ea ofer stabilitate mai bun iar contactul cu

pielea amelioreaz activitatea proprioceptorilor. For fi continuate e%ercitiilepentru recuperarea inversiei gleznei prin inversiuni repetate contra uneirezistente.

:. oncluzii8eabilitare a entorsei de glezn ar trebui s fie structurat i individualizat. n fazaacut, accentul ar trebui pus pe controlul inflama iei, restabilirea gamei complete demi care, i c0 tigarea for ei. 5dat ce dispare durerea, gama de mi care i greutate au fost restabilite, se pune accentul pe e%erci ii de ec&ilibru pentru a normaliza controlulneuromuscular.=rebuie s ne amintim c indivizii raspund diferit la diferitele tipuri de

e%erci ii. $rin urmare, fiecare program trebuie s fie modificatpentru a se potrivi nevoilor individuale

. Gibilografie1" @.8obnescu. 8eeducare neuromotorie7)" 2anole acramioara, !);;H", 2etode si te&nici de reeducare neuromotorii7/" &ttp>IIortoinetic.roIp:6-EntorsaJgleznei(" &ttp>II.sfatulmedicului.roI


7/7

"

kinetoterapia in recuperarea entorsei

Documents