8/10/2019 Tema Joc Si Joaca

1/4

Tema joc si joacain literatura romana

de Dinu Danut

Moto: Jocul este mai vechi decat cultura Johan Huizinga

Jocul este o entitate ce sta la baza societatii umane, deoare-ce oricat dedezvoltata ar fi lumea moderna din punct de vede-re psihologic sitehnologic, toate reusitele ei se datoreaza ele-mentului ludic prezent infiecare dintre acestea. Omul repre-zinta, in esenta sa, un animal si, caorice animal, individul se gandeste si actioneaza numai pentru bunastarea propriei existente si nu pentru integritate intregii specii (fapt ce va deveni,in opinia mea, un motiv de stagnare a evolutiei rasei umane).Avand in vedere acest lucru, intre fiecare membru al societatiise manifesta un spirit competitional specific jocului al carui rezultat estecultura omeneasca, sau, in alte cuvinte, ludicul marcheaza un constituentfundamental al culturii.

In literatura romana, jocul si joaca ca teme literare sunt intalnite inoperele multor cunscuti scriitori, cum ar fi Tudor Arghezi, Ion Barbu, Filipsi Matei Florian, sau Florin Iaru. In creatiile acestora jocul si joaca intra inadiacenta cu copilaria, insa nu sunt eclipsate de catre acesta, autoriiatribuind ludicul chiar si maturului.

Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) reprezinta o grupare de cinci poezii scrise de Tudor Arghezi (Adam si Eva, Paradisul, Porunca,Pacatul si Pedeapsa) in care poetul, inspirandu -se din VechiulTestament, prezinta o viziune personala asupra modului in careDumnezeu a creat primii oameni, asupra vietii acestora in Rai, asupra pacatului savarsit de acestia si asupra pedepsei primite din parteadivinitatii, autorul pastrand coordonatele testului biblic, insa creand ununvers nou cu ajutorul particularitatilor lexicale ale textului, plin de puternice accente ludice.

In Adam si Eva se ofera o perspectiva ironica asupra momentuluiFacerii, idee sustinuta de secventa Cu praf si nitelus scuipat, creatiadivina fiind desacralizata in versurile Ca sa incerce daca un altoi / De stea puteasa prinda pe noroi

8/10/2019 Tema Joc Si Joaca

2/4

care marcheaza imbinarea sacrului cu profanul. Adam, intaiul om, estefaurit pentru a alungasinguratatea lui Dumnezeu (Urandu -i-se singur instihii / A vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii). Plamada insa nu iese cumar fi trebuit din pricina materialelor folosite, diferenta dintre proiectiadivina si cea a concretului fiind denotata de prezenta conjunctieiadversative dar atat in incipitul celei de-a doua strofe, cat si in cea de-atreia, interjetia predicativa iata atentionan d asupra imper-fectiuniiumane. Finalul poeziei este marcat de crearea vei, pusa sub semnul

parodicului (I -a rupt un os din coaste ceva, / Si-a zamislit-o si pe Eva),avand rolul de a corija comporta-mentul lui Adam.

In opera literara Porunca , eul liric prezinta spatiul paradiziac incare este plasat primul cuplu (Prin Rai copiii -au dus-o foarte bine), fiindconstruita o imagine a lumii pe dos, copii avand libertate deplina, traindfara restrictii din partea nimanui. Insa odata cu porunca divinitatii, cea de anu gusta din fructele Pomului Cunosterii Binelui si Raului, spiritul delibertate intra in antiteza cu o interdictie ceea ce naste dorinta de cunoaste-re in mintea lui Adam si a Evei, angajandu-se in jocul ispitei, pe care cuneputinta il pierd.

Poezia Pedeapsa incheie ciclul Tablouri biblice. Adam si Eva pacatuiesc prin neascultarea ordinului divinitatii, traind cu iluzia caDumnezeu nu este capabil sa ii vada , neconstientizand omniprezneta si

omniscienta Sa (Credeau ca Domnul e culcat / Si n-o sa stie ce s-aintamplat) . Eul liric trateaza cuplul pe un ton ironic ce capata o notaacuzatoare, indicand infantilitate si imaturitatea lor prin cuvintele netot sineroada, ce apartin unui registru minor. In momentul prinderii oamneilorin timpul furtului de catre Dumnezeu, fiecare isi declina responsabilitate

pentru faptele sale (Adam pe Eva lui o a parat, / Eva pe sarpe, care s -atarat), fapt ce reprezinta principalul motiv pentru Alungarea din Paradis inviziuneaargheziana (Ca Dumnezeu loveste -ntotdeauna / Mai tare decatfaptele minciuna).

In poemul cu forma baladescaDupa Melci, scris de Io n Barbu, jocul este vazut ca o metoda de cunoastere. Incipitul este marcat de oconfesiune inocenta din partea copilului nazdravan: Eram mult mai prost

pe atunci, ce denota conditia sa de neinitiat in tainele vietii, actualizan -du-se motivul ucenicului -vrajitor, citandu -l pe Oberon Zell-Ravenheart.Acesta se alatura grupului sau de prieteni, caracterizat de un absolut ludismdeterminat de termeni precum tanci ursuzi sau cozi plavane, iesirea din bordei simbolizand depasirea propriilor limite. Ajuns in padurea a careiimagine este marcata de anotimpul primaverii (lastari si vrejuri crude,foi ude) ga seste un melc si din dorinta de a se juca cu el il descante

8/10/2019 Tema Joc Si Joaca

3/4

pentru a-l scoate din carapacea sa (Melc, melc, / Cotobelc, / Ghem vargat/ Si ferecat; / Lasa noaptea din gaoace / Melc natang si fa-te-ncoace).

Insa interventia in ordinea magica a cosmosului printr-o formaoculta are efecte neasteptate si tragice, de proportii enorme, asupra naturiiinconjuratoare, reprezentate in viziunea poetului printr-o vifornita tarzie, un element specific iernii, intrand astfel in antiteza cu timpul prezentat.Prin actul descantecului sunt eliberate forte specifice obscurului si malefi-cului: capcauni, joimarite, muma padurii, gusata cu gateji. Aceste fiintefabuloase, chiar demonice, caracterizate de deformari fizice fara niciovalenta estetica, imprima copilului sentimental de teama, care, inspaiman-tat, fuge acasa. Ascultand porunca ucenicului -vrajitor, melcul iese dinascunzatoarea sa si degera in frigul de afara.

Intors in locul de unde please, copilul descopera consecintelefaptelor sale si isi descatuseaza emotiile traite, plangand fiinta ucisa.Punctul culminant al poeziei este denotat de ultima incantatie: Melc,Melc, ce-ai facut/ Din somn cum te-ai desfacut ? / Ai crezut in vorba mea /Prefacuta Ea glumea! care exprima regretul cop ilului pentru moarteamelcului, acesta incercand sa reitereze ipostaza de fals demiurg si sa-lreinvie. Joaca sa nevinovata, cu efecte nefaste, devine pentru el oexperienta initiatica, de cunoastere.

In romanul autobiografic Baiuteii, scris de Filip si Matei

Florian, este schitata imaginea unei epoci, a unui spatiu contemporan incare se consuma veselia si fericirea copilariei sau a adolescentei celor doinaratori, opera literara capatand astfel valente monografice. Aceastaactualizeaza tema joc si joaca, actiunea ludica cunoscand mai multe forme pe parcursul naratiunii. Se distinge cultura de gasca ca unitate socialaierarhizata in cadrul careia se practica jocuri tipice colectivitatii (joacade-a razboiul, construirea de forturi), copii ierarhizandu-se dupa abilitatile

pe care le au (Bebe isi aminteste, si asta e la gradinita, ca sa raman cu eitrenuie sa le demonstrez ca nu-s). Alte categorii sunt reprezentate de jocurile de cunostere, cele initiatice sau cele din spatial scolii, imaginarul jocului fiind prezentat prin intermediul unui limbaj colocvial impregant cuaccente argotice.

In concluzie, tema joc si joaca se configureaza in literatura romanaca tema fundamentala, avand in vedere caracterul primordial al jocului pentru fiinta umana, fapt relevat si in textele prezentate.

8/10/2019 Tema Joc Si Joaca

4/4