FEN ºi FSI „Spiru Haret“ ºi-au unit forþele

Alianþa Federaþiilor din Învãþãmânt cere ajutorulUE pentru respectarea personalului din ºcoli

Încã o schimbare la BAC

Comisia din Senat a eliminat probascrisã transdisciplinarã în favoarea celeiunidisciplinare.

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 1100

EEVVEENNIIMMEENNTT PPAAGG.. 33

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

ªªCCOOAALLAA IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃà PPAAGG.. 66

Bacalaureatul,marea prostealãa profesorilor

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 44

GGÃÃLLÃÃÞÞEEAANNÃÃ

Statutul de profesor în Uniunea Europeanã (IV)

De la 1 ianuarie,pag. 7

Salariiledin învãþãmânt ar putea suferi

încã o diminuare

Salariiledin învãþãmânt ar putea suferi

încã o diminuare

Salariiledin învãþãmânt ar putea suferi

încã o diminuare

Salariiledin învãþãmânt ar putea suferi

încã o diminuare

Salariiledin învãþãmânt ar putea suferi

încã o diminuare

româneascq.roSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul IX � nr. 59 � septembrie 2010 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

www.scoalaromaneasca.ro

wwwªCOALA

actualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu(redactia@scoalaromaneasca.ro)

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Teodor Fîrþonea(redactia@scoalaromaneasca.ro)

DDTTPP::Omni Press & Design(www.opd.ro • art@opd.ro)

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

ISSN 1453 – 7842

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

româneascq.ro

wwwªCOALA

9 unitãþi din învãþãmântul preuniversitar privat au rãmas fãrã autorizaþie

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului a decis ridicareaautorizaþiei de funcþionare provizorie pentru 9 unitãþi de învãþãmântpreuniversitar particular, începând cu anul ºcolar 2010 - 2011.Decizia ministrului Educaþiei a fost luatã la propunerea AgenþieiRomâne pentru Asigurarea Calitãþii în Învãþãmântul Preuniversitar(ARACIP), care, pentru a evita orice confuzie legatã de reþeaua ºcolarãdin învãþãmântul privat, a solicitat inspectoratelor ºcolare judeþene, înluna august 2010, situaþia funcþionãrii tuturor unitãþilor de învãþãmântpreuniversitar particular autorizate. În urma datelor primite din teritoriu,ARACIP a considerat necesarã emiterea ordinelor de ministru privindridicarea autorizaþiei de funcþionare provizorie pentru 9 unitãþi deînvãþãmânt preuniversitar particular.Vã prezentãm în cele ce urmeazã lista unitãþilor particulare deînvãþãmânt preuniversitar cãrora li s-a ridicat autorizaþia de funcþionareprovizorie, începând cu anul ºcolar 2010 - 2011:11.. Grãdiniþa „Iulia“ din municipiul Baia Mare, judeþul Maramureº

(Fundaþia „Iulia“ din Baia Mare) - nivel de învãþãmânt preºcolar.22.. Grãdiniþa „Steps“ din municipiul Iaºi, judeþul Iaºi (S.C. English Step

By Step S.R.L. din Iaºi) - nivel de învãþãmânt preºcolar.33.. Grãdiniþa cu program normal din municipiul Câmpulung

Moldovenesc, judeþul Suceava (Fundaþia Centrul de Studii „ªtefancel Mare ºi Sfânt - Bucovina“ - Filiala Câmpulung Moldovenesc) -nivel de învãþãmânt preºcolar.

44.. Grup ªcolar de Arte ºi Meserii „Spiru Haret“ din municipiul Brãila,judeþul Brãila (Fundaþia Învãþãmântului Preuniversitar al CooperaþieiMeºteºugãreºti „Spiru Haret“ Brãila) - nivel de învãþãmânt profesional, domeniul „comerþ ºi servicii“, calificarea profesionalã„comerciant vânzãtor“.

55.. Liceul Teoretic „Vasile Rãºcanu“ din municipiul Iaºi, judeþul Iaºi(Fundaþia „Jus Civica“ Iaºi) - nivel de învãþãmânt liceal, profil „real“,specializarea „matematicã-informaticã“.

66.. ªcoala Postlicealã de Informaticã Aplicatã „Colegium“ din municipiulBrãila, judeþul Brãila (Fundaþia „Colegium“ Brãila) - nivel deînvãþãmânt postliceal, domeniul „economic“, calificarea profesionalã„agent vamal“.

77.. ªcoala Postlicealã „Didactica Nova“ din municipiul Târgu Mureº,judeþul Mureº (Fundaþia „Didactica Nova“ din municipiul TârguMureº) - nivel de învãþãmânt postliceal, specializãrile „finanþe-con-tabilitate“ ºi „turism“.

88.. ªcoala Postlicealã Sanitarã „Bonne Chance“ din municipiul Iaºi,judeþul Iaºi (Asociaþia „Bonne Chance“ Iaºi) - nivel de învãþãmântpostliceal, domeniul „sãnãtate ºi asistenþã pedagogicã“, calificãrileprofesionale „asistent medical generalist“ ºi „asistent pentruocrotirea persoanelor vârstnice“.

99.. ªcoala Tehnicã Postlicealã „Henri Coandã“ din Rodna, judeþulBistriþa-Nãsãud (Fundaþia Cultural Umanitarã Oradea - Filiala Rodna)- nivel de învãþãmânt postliceal, domeniul „minier, petrol ºi gaze“,calificarea profesionalã „maistru electromecanic minier“.

Efectul imediat este acela cã unitãþile de învãþãmânt menþionate pierddreptul de a înscrie elevi pentru anul ºcolar 2010-2011.

Protocol între Guvernul Republicii Moldova ºiGuvernul României privind recunoaºterea reciprocãa diplomelor, certificatelor ºi titlurilor ºtiinþifice

Ministrul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, domnul Daniel PetruFuneriu, ºi ministrul Educaþiei din Republica Moldova, domnul LeonidBujor, au semnat la 26 august, la Chiºinãu, Protocolul de amendare aAcordului între Guvernul Republicii Moldova ºi Guvernul României privindrecunoaºterea reciprocã a diplomelor, certificatelor ºi titlurilor ºtiinþifice,acordate de instituþii de învãþãmânt acreditate în România ºi în RepublicaMoldova.Una dintre principalele modificãri introduse prin acest document prevederecunoaºterea diplomelor de absolvire a studiilor liceale cu o duratã de 10-11 ani, obþinute în Republica Moldova, la nivelul diplomelor de bacalaureatdin România, pe baza principiului dreptului câºtigat. În acest sens, diploma trebuie sã fie însoþitã de o diplomã de absolvire a unui programde studii universitare de licenþã, masterat sau doctorat. De asemenea,diplomele de licenþã ºi de masterat, obþinute în cele douã state dupãimplementarea Procesului Bologna, se recunosc automat. În ceea cepriveºte titlurile ºtiinþifice de doctor, acestea se recunosc automat pe bazaîndeplinirii procedurilor naþionale de atestare a titlurilor de doctor, aplica-bile propriilor cetãþeni, conform legislaþiei în vigoare pe teritoriul statuluifiecãrei pãrþi.

Din anul ºcolar 2010-2011, elevii de liceu vor puteastudia disciplina opþionalã Administrarea calculatoarelorºi a reþelelor. Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretuluiºi Sportului a aprobat, prin Ordinul de ministru nr.4.720/24 august 2010, programa ºcolarã pentru disciplinaopþionalã Administrarea calculatoarelor ºi a reþelelor.Opþionalul, pus la dispoziþie de Cisco prin memorandumulsemnat între cele douã instituþii, poate fi utilizat în sis-temul de învãþãmânt ca ofertã centralã de curriculum ladecizia ºcolii (CDS).

Iniþiativa vine ca urmare a angajamentului pe caredoamna Oana Badea, Secretar de stat în MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului l-a luat în cadrul întâl-nirii cu reprezentanþii Cisco. În cursul lunii octombrie2009, Secretarul de Stat a iniþiat un grup de lucru pentruintroducerea cursurilor Cisco în liceele teoretice.

Disciplina se poate studia în clasele a IX-a, a X-a, a XI-a sau a XII-a, 1 orã/sãptãmânã, pe durata unui an, în ca-drul curriculumului la decizia ºcolii (CDS), pentru filiereleteoreticã ºi vocaþionalã, la toate specializãrile. Opþionalul

oferã posibilitatea studiului avansat al elementelor detehnologia informaþiei, cu accent pe componentele hard-ware, gestionarea ºi utilizarea acestora. Competenþeledobândite prin studiul acestui opþional oferã absolvenþilorde liceu teoretic ºi vocaþional un sprijin în dezvoltareacompetenþelor pentru secolul XXI. Pentru liceele care alegopþionalul Administrarea calculatoarelor ºi a reþelelor,conþinutul acestuia va fi disponibil online, în mai multelimbi, ceea ce oferã posibilitatea utilizãrii lui în învãþãmân-tul bilingv sau cel pentru minoritãþile naþionale. Cursuleste tradus în limbile maghiarã, germanã, francezã, ita-lianã, rusã, polonezã, spaniolã, portughezã, turcã, arabã,greacã, hindi ºi japonezã. La finalul cursului elevii au posi-bilitatea sã susþinã un examen care, în condiþiile pro-movãrii, le oferã o certificare recunoscutã internaþional îndomeniul administrãrii ºi utilizãrii calculatoarelor (desk-top ºi laptop), funcþionãrii ºi securitãþii reþelelor de calcu-latoare. Conþinutul cursului este aliniat cu urmãtoarelecalificãri: CompTIA A+ (SUA) ºi EUCIP IT Administrator(UE).

O nouã disciplinã opþionalã pentru liceeni

Doar 34% dintre candidaþiau reuºit sã promoveze BAC-ulîn a doua sesiune

În urma centralizãrii, de cãtreCentrul Naþional de Evaluare ºi Exa-minare, a datelor transmise de inspec-toratele ºcolare judeþene, rata de pro-movare înregistratã la sesiunea au-gust-septembrie a Examenului de ba-calaureat, dupã soluþionarea contes-taþiilor, este de 34,92% (cu 37,72puncte procentuale sub cea din 2009 -72,64% ºi cu 32,37 puncte sub cea dinprima sesiune de examen din acest an- 67,29%).

Numãrul candidaþilor respinºi (cumedii sub 6) este de 43.041. Având învedere faptul cã înainte de depunereacontestaþiilor rata de promovare a fostde 32,31%, se constatã o majorare cu2,61% a numãrului de elevi promovaþi(23.173 faþã de 21.433). Pentru susþi-nerea probelor din aceastã sesiunes-au prezentat 66.362 candidaþi dincei 73.334 înscriºi. 148 elevi au fosteliminaþi pentru tentative de fraudã,iar 7.004 au absentat. Au fost depuse18.502 contestaþii (cele mai multe lamatematicã - 7.185). În urma reevalu-ãrii lucrãrilor, au fost modificate 5.600de note.

Printre judeþele cu o ratã de pro-movare ridicatã se regãsesc Timiº(72,62%), Hunedoara (67,59%), Olt(66,38%) ºi Caraº-Severin (61,81%).Procentaje reduse se înregistreazã înjudeþele Galaþi (16,21%), Iaºi (18,05%),Prahova (18,99%), Brãila (19,81%) ºiBotoºani (17,22%). Pe tranºe de noterezultatele înregistrate de candidaþiicare s-au prezentat la sesiunea august-

septembrie a examenului de bacalau-reat este: note între 5 ºi 5,99 - 9.933(23,08%), note între 6 ºi 6,99 - 18.828(81,25%), note între 7 ºi 7,99 - 3.857

(16,64%), note între 8 ºi 8,99 - 469(2,02%), respectiv 19 note între 9 ºi9,99 (0,08%). Niciun candidat nu aobþinut media generalã 10.

wwwªCOALA

româneascq.ro eveniment 3

septembr ie 2010

Liderii Federaþiei Educaþiei Na-þionale ºi Federaþiei Sindicatelor În-vãþãmânt „Spiru Haret“ au semnat vi-neri, 10 septembrie, protocolul de în-fiinþare a Alianþei Federaþiilor din În-vãþãmânt. Prin noua structurã con-ducerile celor douã organizaþii dorescsã continue lupta sindicalã în vedereaobþinerii drepturilor sindicale.

În cadrul întâlnirii de semnare aprotocolului de colaborare, preºedin-tele FEN Constantin Ciosu a þinut sãmenþioneze cã aceastã alianþã s-arealizat la solicitarea membrilor.„Atât membrii de sindicat cât ºi lide-rii organizaþiilor considerã cã numaiuniþi ne putem realiza obiectivele.Prin aceastã alianþã vrem sã lãsãm lao parte disensiunile ºi sã luptãm îm-preunã pentru un sistem educaþionalperformant ºi pentru respectarea an-gajaþilor din învãþãmânt“, a declaratConstantin Ciosu. Aceasta a þinut sãle transmitã guvernanþilor cã perso-nalul din învãþãmânt s-a unit pentrua lupta împreunã ºi va demonstra,prin acþiunile sale, cã este o forþã.

Preºedintele FSI „Spiru Haret“,Gheorghe Isvoranu a menþionat cãeste nevoie de unitate pentru a reuºi.„În ultimul an, am pierdut tot ce amnegociat ºi am obþinut în 20 de ani deactivitate sindicalã. Am ajuns lasalarii de 300 - 400 de lei, la încãlca-rea drepturilor înscrise în CCM, lalipsã de personal prin pãrãsirea sis-temului de cãtre cadrele didacticepentru salarii mai bune“, a precizatGheorghe Isvoranu.

Primele acþiuni ale Alianþei vorfi pe 29 septembrie, când mai mulþimembri vor participa la euromitin-gul de la Bruxelles, în perioada 28 -29 septembrie vor organiza o masãrotundã la Bucureºti pe problemeleînvãþãmântului românesc, la carevor participa ºi reprezentanþi aiInternaþionalei Educaþiei. Pe 5 oc-tombrie, cu prilejul Zilei Mondiale aEducaþiei, sindicatele din cele douãfederaþii vor organiza un miting înfaþã la Cotroceni, urmând ca dupãmiting o delegaþie sã plece la Bru-xelles pentru a avea o întrevedere cucomisarul european pentru educaþiepe tema situaþiei învãþãmântului dinRomânia.

Totodatã, membrii Alianþei auanunþat cã aceasta rãmâne deschisãpentru toate organizaþiile sindicaledin învãþãmânt care le împãrtãºescprincipiile. De asemenea, ºi-a anun-þat solidaritatea ºi participarea efec-tivã la toate acþiunile de protest orga-nizate de confederaþiile sindicale.

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

Federaþia Sindicatelor Federaþia din Învãþãmânt „Spiru Haret“ Educaþiei Naþionale

Apel la deschiderea anului ºcolar 2010 - 2011

Cu ocazia începerii noului an ºcolar 2010 - 2011, Federaþia Sindica-telor din Învãþãmânt „Spiru Haret” ºi Federaþia Educaþiei Naþionale urea-zã tuturor celor care lucreazã în acest domeniu „Un an bun, cu împliniri!”,mulþumindu-le în acest fel pentru eforturile ºi abnegaþia puse în slujbaînvãþãmântului românesc.

Suntem cu toþii conºtienþi cã, a fi cadru didactic în România de astãzi,reprezintã o permanentã luptã:

Lupta de a supravieþui în limite decente într-un sistem care, declara-tiv, este considerat de guvernanþi „prioritate naþionalã“ dar care se dove-deºte a fi, în practicã, un sistem politizat, subfinanþat, manipulat cu pro-misiuni nerespectate ºi angajamente încãlcate în mod repetat.

Lupta de a practica o meserie care, în România, îºi pierde treptat dinvaloarea socialã; statutul cadrului didactic se degradeazã de la an la an,prin refuzul tinerilor absolvenþi bine pregãtiþi de a ocupa o catedrã înînvãþãmânt, datoritã slabei salarizãri, prin numãrul tot mai mare dedemisii din acest domeniu, prin deciziile politice incoerente, contradictoriiºi uneori aberante pe care le suportã sistemul de învãþãmânt.

Lupta pentru exercitarea actului didactic în condiþii materiale precare,cu salarii reduse la limita subzistenþei, cu elevi pentru care efortul de aînvãþa nu se mai justificã, într-o þarã în care competenþa, pregãtirea profe-sionalã ºi corectitudinea muncii nu mai sunt recunoscute ca valori sociale.

Ca semn al revoltei noastre continue faþã de modul în care sistemul deînvãþãmânt din România este supus unui proces continuu de destabi-lizare, F.S.I. ”Spiru Haret” ºi F.E.N. vã solicitã sã ignoraþi participareapoliticienilor la festivitãþile de deschidere a noului an ºcolar, chiar în cazulîn care se prevaleazã de statutul de „pãrinte”.

Politizarea continuã a învãþãmântului, considerarea angajaþilor dinacest domeniu ca masã de manevrã, bunã doar sã furnizeze voturi ºi noto-rietate, trebuie sã înceteze. ªi, un prim pas la început de an ºcolar, va tre-bui sã fie acesta: indiferent de culoarea politicã, niciunul dintre cei care,an de an, s-au obiºnuit sã avanseze promisiuni ºi sã se laude cu eforturilelor pentru aºa-zisa „bunãstare a ºcolii”, nu mai au dreptul moral sã iacuvântul în faþa pãrinþilor ºi a elevilor.

Puterea trebuie sã accepte cã ºansa unei societãþi de a se dezvolta petermen lung este datã de un învãþãmânt modern, de calitate, care sã asi-gure schimbul de generaþii, iar acesta nu se poate dezvolta cu promisiuninerespectate ºi cu programe alcãtuite cu scopul unic de a câºtiga voturi înani electorali.

BB UU CC UU RR EE ºº TT II ,, 1133 SS EE PP TT EE MM BB RR II EE 22001100

Alianþa Federaþiilor din Învãþãmânt cere ajutorul UE pentru

respectarea personalului din ºcoli

FEN ºi FSI „Spiru Haret“ ºi-au unit forþele

Apel cãtre cadrele didactice Alianþa Federaþiilor din Învãþãmânt, nou constituitã, a transmis un apel tuturorcadrelor didactice cu ocazia începerii noului an ºcolar 2010 - 2011 prin care lesolicitã sã nu dea atenþie politicienilor care vor participa la festivitãþile dedeschidere, chiar dacã aceºtia sunt pãrinþi.

www.scoalaromaneasca. ro

Dacã în alþi ani profesorii ºi învã-þãtorii participau cu tragere de inimãla Examenul de bacalaureat pentrucã se alegeau cu ceva bani, anul aces-ta Bac-ul n-a mai fost deloc o afacere.Din contrã, unii au ieºit chiar în pier-dere ºi asta nu poate decât sã dãu-neze actului de supraveghere ºi eva-

luare, pentru cã nimeni nu poatesã-ºi iroseascã timpul pentru activ-itãþi de-a dreptul voluntare.

Lili Stratulat este una dintre pro-fesoarele din comuna gãlãþeanã In-dependenþa care au ales sã vinã laoraº, la Grupul ªcolar „Paul Dimo”pentru a participa la Bacalaureat. A

fost într-o comisie de supraveghere ºispune cã a fost o experienþã plãcutã.Când vine vorba despre bani însã, LiliStratulat nici nu vrea sã mai audãdespre o altã sesiune de Bacalaureat.

„Cum sã mã mai duc când baniipentru sesiunea din varã mi-au venitabia la începutul sesiunii de toamnã.

Eu mi-am dat silinþa, am venit cumaxi-taxi pe banii mei, în condiþiigrele pentru cã în perioada aceea, ainundaþiilor, se ocolea mult”, mãrtu-riseºte institutoarea de la ªcoala nr. 3din Independenþa.

Nici colega ei Gina Stan, din ace-eaºi localitate Independenþa nu estefoarte încântatã de „afacerea” pe carea fãcut-o cu supravegherea de la Ba-calaureat.

„Eu am avut noroc cu câteva nea-muri de-ale mele care mai mergeaucu maºinile personale la Galaþi ºim-am lipit de ele. Chiar ºi aºa, plata afost sub orice criticã. Ca sã nu maispun cã în oraº a trebuit sã-mi iausingurã mâncare ºi apã”, spune învã-þãtoarea din Independenþa.

Bârfele de prin târg spun cã uniidintre profesorii supraveghetori semai lipesc la ceva bãnuþi dupã ce ele-vii fac chetã pentru o supraveghere„mai blândã”! Mãrunþiº pentru unrisc extrem de mare, spun alþii, pen-tru cã ºi pedepsele sunt pe mãsurã.

Altfel nu se explicã de ce uniiacceptã sã vinã la supraveghere pen-tru 25 de lei brut pe zi (75 pentru celetrei zile de examen), din care, pe lân-gã toate dãrile legale, se mai reþinacum ºi 25% potrivit ultimei legi pri-vind reducerea salariilor ºi a îndem-nizaþiilor.

Sindicaliºtii spun însã cã nu-i co-rect sã li se reþinã un sfert din acesteîndemnizaþii. Ei spun cã legea a in-trat în vigoare pe 4 iulie, în vreme ceultima zi de corecturã la Bacalaureata fost 3 iulie.

Contabil de contabil!Legea prin care se aplicã reduceri

salariale 25% în sectorul bugetarnaºte mari confuzii în învãþãmânt.Cadrele didactice care au participat lasesiunea de varã a Bacalaureatului austat la mâna contabililor centrelor fi-nanciare care au trimis statele de pla-tã dupã cum au crezut de cuviinþã.

Unii au trimis statele de platã cu in-demnizaþiile întregi pentru prestaþiilede la Bacalaureat, alþii însã au spus cãpotrivit legii 118/2010, sumele dato-rate ar trebui reduse cu 25%.

„Noi am fãcut statele de platãdupã legea 118/2010. Bacalaureatuls-a terminat pe 8 iulie, în vreme celegea a intrat în vigoare la 1 iulie.Noi aºa am considerat cã este co-rect, în condiþiile în care nu am avutprecizãri de la ISJ”, spune directo-rul Liceului de Marinã, MariaBleoancã.

ªi la Liceul Teoretic „Emil Raco-viþã” din Galaþi contabila CentruluiFinanciar a întocmit ºi trimis la tre-zorerie statele cu plãþile pentru per-sonalul de la Bacalaureat diminuatecu 25%. Cum contabila este în conce-diu, directoarea Maria Popa este ceacare ne-a garantat cã s-a respectatlegea atunci când s-au întocmit aces-te state de platã.

Surprinzãtor, nu toate serviciilede contabilitate au fãcut statele deplatã cu plãþile de la Bacalaureat re-duse cu 25%.

„La noi, cadrele didactice care auparticipat la Bacalaureat au fost plãtiteintegral, fãrã acea reducere de 25%”,spune Anca Diculescu, directorulGrupului ªcolar „Dumitru Moþoc”.

Cum sumele plãtite dascãlilor înacest an au fost mult mai mici faþã deanii precedenþi, mulþi nici nu vor sãmai audã de participare la Bacalau-reat.

„Am o stare de lehamite! Nu voimai participa niciodatã la Bacala-ureat decât dacã va fi obligatoriu”,spune Mariana Anton, profesor laCNVA Galaþi.

Concluzia este una singurã: uniicontabili, care de multe ori sunt „îm-pãraþi în împãrãþia ºcolilor” au reuºitsã trimitã statele de platã cu îndem-nizaþiile întregi la angajator, fãrã sã leprimeascã înapoi.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

Bacalaureatul, marea prostealã

a profesorilor Dupã ce au tras linie ºi auadunat, în cel mai fericit caz,dascãlii care au fãcut navetadinspre localitãþile din judeþ la

oraº pentru a supravegheaelevii s-au ales de pe urmaBacalaureatului de varã cuunul sau doi lei. Supãrarea

este cu atât mai mare cu cât sumele câºtigate laBacalaureat le-au fost redusecu 25%.

wwwªCOALA

româneascq.ro ºcoala gãlãþeanã 5

septembr ie 2010

Când toatã lumea se plânge decriza economicã ºi de tãieri bugetare,iatã cã Sindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar (SIP) din Galaþi, înparteneriat cu Sindicatul din Sibiu,Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”din Iaºi ºi Casa Corpului Didactic dinBacãu reuºesc sã „smulgã” niºte bani– ºi nu puþini – de la Fondul SocialEuropean. Proiectul pe care SIPurmeazã sã-l implementeze are odenumire lungã ºi destul de greu dereþinut la „prima audiþie”: „Organi-zaþia sindicalã în învãþãmântul pre-universitar – succes prin parteneriatsocial ºi capital uman performant”.

„Urmãrim de fapt dezvoltareacapacitãþii organizaþiilor sindicaledin învãþãmântul preuniversitar de aderula activitãþi comune, în sistempartenerial, care sã ducã la creºtereacompetitivitãþii resurselor umaneproprii ºi atragerea de noi membri, înspecial prin asigurarea unor pro-grame de formare profesionalã con-tinuã. Noi vrem sã formãm cel puþin400 de cadre didactice ºi 32 de anga-jaþi ai unor consilii locale prin ofer-tarea unui program multiregional deformare continuã, coerent ºi suste-nabil, adaptat nevoilor specifice dedezvoltare profesionalã”, spune ma-nagerul de proiect Constantin Ciosu.

În plus, se mizeazã ºi pe creºtereacapacitãþii ºi disponibilitãþii autoritã-þilor locale de a se implica în susþine-rea activitãþilor sindicale prin facili-tarea accesului acestora la centrele deresurse create prin proiect. ªi nu în

ultimul rând, proiectul mizeazã pe oconºtientizare a nevoii de asigurare acompetitivitãþii membrilor sindi-catelor ºi a fundamentãrii dezvoltãriiorganizaþiilor sindicale, pe baza par-teneriatului social prin promovareaºi diseminarea rezultatelor ºi a exem-plelor de bunã practicã exersate încadrul proiectului.

De asemenea, la finalul proiectu-lui va fi funcþional un portal de comu-nicare virtualã care va fi un fel de co-

munitate colaborativã, din care nuvor lipsi organizaþiile sindicale dinînvãþãmântul preuniversitar, autori-tãþile locale ºi alþi parteneri sociali.

Cei implicaþi în acest proiect voravea mult de lucru, chiar dacã acestase va derula pânã în primãvara anu-lui 2013.

Pentru început, „actorii” s-au în-tâlnit zilele trecute la Galaþi pentru aorganiza echipa de management,

care la rândul ei sã lanseze proiectul. Organizatorii sperã ca încã din

prima lunã echipa de lucru sã devinãoperaþionalã ºi sã punã repede lapunct planul de management al pro-iectului ºi planul de achiziþii.

„Se vor planifica resursele finan-ciare, se vor selecta persoanele pen-tru completarea echipei de proiect.Apoi, va fi realizatã documentaþia deachiziþie a serviciilor, iar pentru reali-zarea analizei de nevoi ºi a studiului

va fi contractatã o firmã specializatã”,mai spun aplicanþii proiectului.

Managerul operaþional a averti-zat chiar cã, pentru a nu risca blocaje,ar fi bine sã fie întocmit un programmult mai flexibil.

Aplicanþii sperã cã la final proiec-tul va produce schimbãri majore încapacitatea organizaþiilor sindicaledin învãþãmântul preuniversitar de aderula activitãþi în parteneriat, prin

dezvoltarea resurselor umane pro-prii.

„Sperãm chiar sã creãm o culturãa parteneriatului la nivelul organiza-þiilor sindicale ºi al autoritãþilor loca-le. În plus, ne aºteptãm la o capaci-tate de management mult îmbunãtã-þitã ºi o mai bunã corelare a profiluluide competenþe în rândul membrilororganizaþiilor sindicale cu nevoileactuale din sistemul de învãþãmânt ºicu perspectivele create de procesul

descentralizãrii în educaþie”, maispune managerul de proiect Con-stantin Ciosu.

Sã mai spunem cã, pentru duce-rea la bun sfârºit a acestui proiect, îºivor da mâna douã echipe, una de ma-nagement, cealaltã de implementare.Prima va avea în componenþã mana-gerul de proiect, responsabilul finan-ciar, responsabilul juridic, mana-

gerul operaþional, coordonatorul teh-nic ºi trei coordonatori program for-mare, iar echipa de implementare vacuprinde un expert IT, un respon-sabil cu comunicarea ºi activitãþile desecretariat, trei asistenþi de formareºi doi experþi documentariºti.

Valoarea totalã a finanþãrii seridicã la aproape 3,8 milioane de lei.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

Lecþii de colaborarepe bani europeni

Aproape 3,8 milioane de lei vor fi investiþi în urmãtorii trei ani pentru realizarea unor parteneriate între organizaþiile sindicale din învãþãmântul preuniversitar ºi autoritãþile locale, dar ºi pentru creºterea competitivitãþii resurselor umane proprii

ºcoala internaþionalã6

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Cursurile de formare pentru profesori oferã douãtipuri de calificãri. Pe de o parte, cunoºtinþele din do-meniul educaþional sunt determinate de criteriile decalificare ale fiecãrui program de formare care cuprindcerinþele a 9 cursuri (umaniste, ºtiinþe naturale, arte,educaþie fizicã, tehnicã, agriculturã, economie ºi ºtiin-þele sãnãtãþii). Pe de altã parte, existã un set comun desolicitãri privind criteriile de calificare pentru predarecare trebuie aplicate în reglementãrile ce privesc cele 9seturi de cursuri de formare a profesorilor. Noþiunilede pedagogie, psihologie, metodologie ºi practicãºcolarã sunt legate de cerinþele cursurilor de formareale profesorilor, identice, de altfel, la universitate ºi îninstituþiile de învãþãmânt terþiar. Cursurile de formarenu presupun nicio cerinþã specialã de admitere dife-ritã de celelalte cursuri din învãþãmântul terþiar.Candidaþii sunt clasificaþi în funcþie de un punctaj cepoate fi obþinut la una sau douã materii. Puncte în pluspot fi obþinute atunci când candidatul are un certificatde examinare lingvisticã, o calificare legatã cu specia-lizarea aleasã sau când este un sportiv de excepþie.Studenþii care obþin un loc fruntaº într-o olimpiadãºcolarã naþionalã sunt exceptaþi de la admiterea princoncurs. Stabilirea criteriilor de admitere este la latitu-dinea instituþiei de învãþãmânt (în limitele unei hotã-râri de guvern ce stabileºte procedurile de admitere),însã acestea trebuie sã publice criteriile de admiterealãturi de numãrul de locuri libere ºi datele de exa-minare, în funcþie de curs ºi de instituþie.

Recrutare ºi selecþieProcedura generalã de recrutare pentru instituþiile

de învãþãmânt reprezintã o piaþã deschisã de recrutare.

Publicarea locurilor libere se face pe website-ul Cen-trului Guvernului pentru Serviciul de Resurse Umane ºiAdministraþie Publicã, dar ºi în publicaþia oficialã aMinisterului Educaþiei. Dupã evaluarea dosarelor decandidaturã ºi dupã interviuri, conducãtorii instituþiilorselecteazã candidatul cel mai pregãtit. Angajarea estestabilitã potrivit Legii privind Învãþãmântul Public petip de instituþie ºi nivel de învãþãmânt. Cursurile de ni-vel universitar pentru formarea profesorilor generaliºtipermit predarea la gimnaziu ºi liceu. Cei care finalizeazãaceste cursuri pot preda în gimnaziu ºi pânã la clasa aX-a, dar nu mai mult de atât. Profesorii ºi învãþãtoriisunt pregãtiþi în cadrul unui program de formare „in-service teacher trainings”. Profesorii trebuie sã participela formãri cel puþin o datã la fiecare ºapte ani, în confor-mitate cu dispoziþiile legale. Nu existã grade didactice(sunt funcþionari publici), însã existã diferite trepte desalarizare.

Evaluare ºi promovareProfesorii care îºi îndeplinesc obligaþiile de formare

înainte de termen beneficiazã de o perioadã de aºteptaremai scurtã pânã la salarizarea într-o treaptã superioarã,iar profesorii care îºi îndeplinesc mai rapid obligaþiile ºiobþin diplome profesionale post-absolvire sau altã cali-ficare în învãþãmântul terþiar avanseazã din start o clasã(categorie salarialã). Promovarea este prevãzutã înstatutul funcþionarilor publici, astfel cã profesorii tre-buie promovaþi pe o treaptã salarialã superioarã în urmaunui examen de profil. În cazuri speciale de perfor-manþã timpul de aºteptare pentru promovare poate firedus cu un an. De asemenea, aceastã perioadã poate fiamânatã cu un an ca mãsurã disciplinarã luatã de anga-jator (dacã e cazul). Este important de notat cã nu existãnicio condiþie formalã de promovare, aplicabilã profe-sorilor, alta decât promovarea garantatã. În consecinþã,depinde de profesor ºi de activitatea sa personalã dacãreuºeºte sã obþinã examinarea profesionalã. Se consi-derã promovare ºi dacã profesorul este numit ºeful cor-pului profesoral. Parte din procesul de promovare oreprezintã ºi dobândirea titlului de expert, care oricumnu e legat de activitatea didacticã, ci este o funcþie ad-ministrativã consultativã. O situaþie similarã apare cândun profesor experimentat ocupã un post în sistemuladministrativ din educaþie sau cercetare. În prezent, nuexistã o evaluare a profesorilor, centralizatã ºi obligato-rie. În anii trecuþi, instituþiile de învãþãmînt ºi-au pro-iectat singure propriile lor sisteme de evaluare a perfor-manþelor profesorilor, conform Legii Educaþiei Publice.Aceste sisteme de evaluare a performanþelor de la ni-velul ºcolilor, include, de regulã, evaluarea performan-þelor activitãþilor profesorilor. Altfel spus, indiferent detipul de contract, conducãtorul instituþiei trebuie sãrealizeze o evaluare a activitãþii profesorului, la cerere,având în vedere cã legea permite profesorilor sã cearã, lasfârºitul contractului, o evaluare a activitãþii prestatepânã în acel moment. Directorul nu poate refuza aceastãevaluare, însã poate evalua, oricând, activitatea profeso-rilor (în cazul unei sesizãri, al acordãrii unei premierisau al unui bonus salarial pentru calitatea activitãþii de-puse etc.). Evaluarea poate fi realizatã atât de un expertextern (Oficiul Naþional al Experþilor), cât ºi de experþiinterni (conducerea ºcolii, corpul profesoral), dar ºi pebaza unei autoevaluãri. Autoevaluarea este caracteris-ticã ºcolilor cu un sistem de asigurare a calitãþii opera-þional. Aspectele evaluãrilor includ performanþa studen-þilor/elevilor, standardele profesionale ºi de predare aleprofesorilor, performanþa perceputã a predãrii ºi par-ticiparea la cursurile de formare. Metodele de evaluareinclud observaþii la clasã, interviuri ºi opinii ale elevilor.Sistemul de management al calitãþii dintr-o ºcoalã poatesã specifice ºi alte metode sau criterii (audieri).

�� PP AA GG II NN Ãà RR EE AA LL II ZZ AA TT Ãà DD EE RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

Statutul de profesorîn Uniunea Europeanã (IV)

Revista „ªcoala româneascã“ a demarat în urmã cu treinumere o campanie de prezentare a sistemelor de formareiniþialã ºi continuã, recrutare ºi selecþie, evaluare ºi promovarea personalului didactic din diverse þãri ale Uniunii Europene.Pânã în acest moment, au fost analizate sistemele din stateprecum Danemarca, Grecia, Germania, Polonia, MareaBritanie, Suedia, Spania ºi Estonia. În acest episod vomprezenta sistemele de formare iniþialã ºi continuã din Ungariaºi Estonia.

Pentru înscrierea la cursurile de formare este necesar un certificat deabsolvire a unei forme de învãþãmânt secundar superior ºi certificatul de laexamenele naþionale. Personalul didactic din unitãþile de învãþãmânt prepri-mar beneficiazã de o formare clasicã la nivel terþiar neuniversitar (3 ani) sauuniversitar (4 ani). Personalul didactic din ºcolile în care studiazã elevi cuvârste cuprinse între 7 ºi 12 ani este format, timp de 4 ani, într-o instituþieuniversitarã. Formarea (teoreticã + practicã) se finalizeazã cu diplomã deabsolvire sau cu diplomã ºi titlul de licenþiat. Personalul didactic din licee estepregãtit timp de 5 ani, într-o instituþie de învãþãmânt superior. Formarea(teoreticã + practicã) se finalizeazã cu o diplomã ºi cu titlul de licenþiat.Candidaþii care au urmat acest traseu formativ, altul decât cel de cadru didac-tic trebuie sã urmeze un curs pedagogic cu durata de un an, dupã ce au obþi-nut prima diplomã universitarã, dobândind, în final, un certificat special.

Recrutare ºi selecþieCadrele didactice sunt recrutate de cãtre conducãtorul instituþiei, con-

form unei proceduri competitive aprobate de consiliul de administraþie.Persoanele care ocupã aceastã funcþie sunt angajate contractual. Condiþiileºi procedura de evaluare sunt stabilite printr-o reglementare a ministeru-lui educaþiei. Evaluarea internã este efectuatã de conducãtorul instituþieisau de adjunctul sãu, precum ºi de consiliul cadrelor didactice din insti-tuþie. Evaluarea externã este efectuatã de funcþionarii MinisteruluiEducaþiei ºi de Guvernatorul Districtului.

Ungaria

Estonia

wwwªCOALA

româneascq.ro dosar 7

septembr ie 2010

Capitolul I lit. B – Reglementãrispecifice personalului didacticdin învãþãmânt

Art.1 – Pentru funcþiile didactice auxiliarela care gradul/treapta profesionalã nu maiapare în aceastã anexã, salariul de bazã se vastabili la gradaþia corespunzãtoare vechimii înmuncã de la gradul/treapta profesionalã ime-diat superioarã funcþiei pe care era încadratãpersoana.

Art.2 – Ministerul Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului împreunã cu instituþi-ile de învãþãmânt ºi sindicatele vor stabiligradul funcþiilor de conducere, prin ordin alministrului, în funcþie de urmãtoarele criterii:numãr de personal, elevi/studenþi, categorii deunitãþi etc.

Art.3 – Personalul didactic calificat depredare ºi conducere care îºi desfãºoarã acti-vitatea în localitãþi izolate primeºte o indem-nizaþie de pânã la 20% din salariul de bazã, înraport cu zona geograficã respectivã. Diferen-þierea pe zone ºi localitãþi se aprobã prin ho-tãrâre a Guvernului.

Art.4 – Personalul didactic de predare ºiconducere din învãþãmântul special benefici-azã de o creºtere cu 6 clase de salarizare succe-sive celei deþinute.

Art.5 – Personalul didactic din învãþã-mânt beneficiazã de gradaþie de merit, acor-datã prin concurs. Aceasta gradaþie se acordã

pentru 16% din posturile didactice existente lanivelul inspectoratului ºcolar, respectiv alinstituþiei de nivel superior, ºi reprezintã ocreºtere cu 10 clase de salarizare succesivecelei deþinute. Gradaþia de merit se atribuie peo perioadã de 5 ani.

Art.6 – Personalul didactic desemnat sãconducã ºi sã realizeze practicã pedagogicãpentru pregãtirea viitoarelor educatoare ºi aviitorilor învãþãtori, institutori ºi profesori be-neficiazã de un spor de 10-25% din salariul debazã, în raport cu timpul efectiv lucrat ºi calcu-lat în raport cu numãrul elevilor sau al stu-denþilor practicanþi, potrivit regulamentuluide practicã pedagogicã aprobat de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului.

Art.7 – Personalul didactic care asigurãpredarea simultanã la 2-4 clase de elevi înînvãþãmântul primar primeºte o indemnizaþiepentru activitãþi care solicitã o încordare psi-hicã foarte ridicatã, reprezentând o creºteresalarialã, dupã cum urmeazã:

� pentru 2 clase de elevi o creºtere cu 2clase de salarizare succesive celei deþinute;

� pentru 3 clase de elevi o creºtere cu 3clase de salarizare succesive celei deþinute;

� pentru 4 clase de elevi o creºtere cu 4clase de salarizare succesive celei deþinute.

Art.8 – Personalul didactic de predarecare îndeplineºte funcþia de diriginte, învãþã-torii, institutorii ºi educatoarele beneficiazã de

o creºtere cu 4 clase de salarizare succesive ce-lei deþinute, cu excepþia situaþiilor prevazute laart. 45 alin. (2) si (3) din Legea nr. 128/1997,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art.9 – (1) Pentru personalul din instituþi-ile de învãþãmânt superior senatele universita-re pot stabili salarii diferenþiate, cu o creºterede pânã la 30% din salariul de bazã prevãzutpentru funcþia respectivã, în funcþie de specifi-cul activitãþii desfãºurate ºi de calitatea aces-teia. Sumele pentru aceste salarii se vor plãtidin venituri proprii.

(2) De prevederile alin. (1) beneficiazã ºipersonalul din învãþãmântul preuniversitarcare participã direct la realizarea activitãþilorfinanþate din venituri proprii.

Art.10 – Personalul didactic de predaredin învãþãmântul superior poate primi un sporpentru conducãtorii de doctorat de 1% pentrufiecare student, dar nu mai mult de 5% dinsalariul de bazã.

Art.11 – Personalul didactic beneficiazã dedreptul la concediul de odihnã, potrivit art. 103din Legea nr. 128/1997, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, primind o indemnizaþie deconcediu de odihnã calculatã în conformitatecu prevederile HG nr. 250/1992, republicatã,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art.12 – Personalul didactic beneficiazã, încaz de deces, de un ajutor acordat celor îndrep-tãþiþi în cuantum de 5 salarii ale persoanei dece-

date, din bugetul asigurãrilor sociale de stat.Art.13 – Personalul didactic de predare

poate fi salarizat ºi prin plata cu ora sau princumul, conform prevederilor art. 49 alin. (1)din Legea nr. 128/1997, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare. Calculul pentru plata cuora sau prin cumul se face la norma didacticãprevãzutã la art. 43 din Legea nr. 128/1997, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art.14 – (1) În raport cu condiþiile în carese desfãºoarã activitatea, condiþii periculoasesau vãtãmatoare, personalul salarizat poateprimi un spor de pânã la 15% din salariul debazã, corespunzãtor timpului lucrat la locurilede muncã respective, cu respectarea prevede-rilor legale în vigoare.

(2) Locurile de muncã, categoriile de per-sonal, mãrimea concretã a sporului, precum ºicondiþiile de acordare a acestora se stabilesc decãtre ordonatorul de credite, cu consultareasindicatelor sau, dupã caz, a reprezentanþilorsalariaþilor, în limita prevederilor din Regula-mentul cadru, elaborat potrivit prezentei legi,având la bazã buletinele de determinare sau,dupã caz, expertizare, emise de cãtre autoritã-þile abilitate în acest sens.

Art.15 – Celelalte funcþii didactice auxilia-re stabilite prin O.G. nr. 15/2008 se regãsesccu clasele ºi coeficienþii de salarizare în anexelecorespunzãtoare fiecãrui domeniu de activi-tate din sistemul bugetar.

Anexa nr. I - FAMILIA OCUPAÞIONALÃ DE FUNCÞII BUGETARE „ÎNVÃÞÃMÂNT“

Legea salarizãrii unice varianta2010 pare sã fie ultimul cui bãtut în si-criul învãþãmântului. Dupã ce 20 deani guvernele care s-au perindat laconducerea þãrii au distrus puþin câtepuþin educaþia româneascã, acumactualul executiv vrea sã oblige ºibruma de profesioniºti care mai era înînvãþãmânt sã pãrãseascã sistemul.Cu toate cã anul trecut scriam cã legea330/2009 o sã ducã la o plecare ma-sivã din învãþãmânt, lucru care s-a ºiîntâmplat, mulþi dintre profesori ºi dinpersonalul auxiliar preferând sã pleceîn alte domenii sau în strãinãtate, de la1 ianuarie cei care au mai rãmas vorprimi încã o loviturã.

De parcã nu era de ajuns dimin-uarea salariilor pânã la 31 decembrie cu25%, actualul executiv pregãteºte unnou act normativ care sã înlocuiascã le-gea salarizãrii unitare. De data aceastaBoc & co doreºte ca salariile din învã-þãmânt sã rãmânã ºi în 2011 la nivelulcelor de acum. În plus, prin noul proiectse diminueazã ºi mai mult coeficienþiipentru tinerii care intrã în sistem.Astfel, se va ajunge în situaþia ca niciuntânãr sã nu mai doreascã de la 1 ianua-rie sã mai lucreze în sistem în condiþiileîn care salariul lui va fi egal cu cel alunui mãturãtor pe stradã. ªi asta dupãce tinerii care intrã în sistem au absolvitcel puþin o facultate de trei ani.

Faþã de aceastã situaþie, atât Confe-deraþia „Cartel Alfa“, cât ºi FederaþiaEducaþiei Naþionale au protestat ºi aucerut rediscutarea coeficienþilor ºi asalariului minim.

Sindicaliºtii spun cã Guvernulconsiderã cã este în zadar tot dialogul

cu sindicatele privind Legea sala-rizãrii din 2009 ºi a prezentat douãproiecte de lege privind salarizareabugetarilor care, în opinia sindica-telor, schimbã în mare parte principi-ile Legii 330.

Vicepreºedintele „Cartel Alfa“ Ro-mulus Niþã a declarat cã sindicaliºtiicer Guvernului sã utilizeze ca bazã decalcul pentru 2011 salariile dindecembrie 2009, ºi nu cele din iulie2010 micºorate cu 25 la sutã, deoa-rece reducerea aplicatã în iulie are,potrivit Constituþiei ºi deciziei CurþiiConstituþionale, un caracter temporar

ºi trebuie aplicatã doar pentru anul încurs.

Pe de altã parte, sindicaliºtii nusunt de acord cu creºterea raportului dela 1 la 12 la 1 la 15 propusã acum de Exe-cutiv, deoarece aceasta nu se justificã în

condiþiile în care Guvernul are în ve-dere un buget pentru 2011 limitat de 39de miliarde de lei.

„Cerem creºterea salariului minimpe economie, mãsurã care ar conduceimplicit la stoparea evaziunii fiscale ºi amuncii la negru, deoarece creºtereasalariului minim pe economie este maiutilã societãþii decât creºterea salariilor

oricum mari ale titularilor posturilor deconducere“, a mai spus Niþã.

Liderul Federaþiei Educaþiei Na-þionale, Constantin Ciosu, a spus cãdacã proiectul legii salarizãrii varianta2010 va deveni lege, în învãþãmânt nu

se va mai putea vorbi de reformã ºinici de calitate. „Toþi coeficienþii, cuexcepþia celor pentru angajaþii aflaþi lasfârºit de carierã, se micºoreazã prinnoul proiect al Legii salarizãrii“, adeclarat Ciosu. Liderul sindical a pre-cizat cã salariile din 2011 vor fi maimici, iar în aceste condiþii nu maipoate fi fãcutã reforma, iar mulþi din-

tre salariaþi vor pãrãsi sistemul ºi, deci,va dispãrea ºi calitatea în educaþie.Liderii sindicali au respins în 23 au-gust propunerea Guvernului de majo-rare a salariului minim la 640 de lei,solicitând Ministerului Muncii sã facã

noi simulãri cu valori ale venituluiminim la 675 de lei ºi, respectiv, 705lei. Reprezentanþii Guvernului aufãcut facut o nouã propunere privindsalariul minim, de 650 de lei.

În continuare vã prezentãmanexe cu coeficienþii de ierarhizarepentru personalul din învãþãmânt.

�� VV II RR GG II LL CC RR II SS TT EE AA

De la 1 ianuarie,

Salariile din învãþãmânt arputea suferi încã o diminuare

dosar8

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

COEFICIENÞII DE IERARHIZARE PENTRUCOEFICIENÞII DE IERARHIZARE PENTRU

wwwªCOALA

româneascq.ro dosar 9

septembr ie 2010

PERSONALUL DIN ÎNVÃÞÃMÂNTPERSONALUL DIN ÎNVÃÞÃMÂNT

actualitate10wwwªCOALA

româneascq.ro

Încã o schimbare la Bacalaureat

Comisia din Senat a eliminat probascrisã transdisciplinarã înfavoarea celei unidisciplinare

Comisia pentru învãþãmânt, ºti-inþã, tineret ºi sport a finalizat în

cadrul ºedinþei desfãºurate în data de8 septembrie 2010 dezbaterea ºi

amendarea Articolului 67 din proiec-tul Legii educaþiei naþionale în va-rianta adoptatã în Camera Deputa-þilor cu privire la conþinutul, organi-zarea ºi desfãºurarea Examenuluinaþional de bacalaureat.

Modificãrile au fost adoptate princonsens de cãtre Comisia din Senat ºiau vizat în esenþã eliminarea probeiscrise diferenþiate transdiciplinare înfavoarea celei unidisciplinare, sena-torii considerând cã nu este întrunitcaracterul de transdisciplinaritatedin textul de lege propus de Ministerºi pãstrat în Camera Deputaþilor.

Astfel, Comisia a introdus opþi-unea elevului de a susþine la una saudouã limbi strãine probã / probe ora-le de evaluare ºi a menþinut prevede-rile textului de lege referitoare la sus-þinerea probelor de evaluare a com-petenþelor lingvistice de comunicareîn limba românã, respectiv în limba

maternã ºi de evaluare a compe-tenþelor digitale.

În cadrul evaluãrilor scrise, can-didatul va susþine proba scrisãcomunã de limba românã, respectivcea de limbã maternã. Potrivit amen-damentelor susþinute în Comisia dinSenat, structura probelor scrise dife-renþiate prevede:

� pentru profilul real din filierateoreticã, respectiv profilul militardin filiera vocaþionalã:

(i). matematicã;(ii). o probã la alegerea candida-

tului din: fizicã, chimie, biologie, in-formaticã.

� pentru profilul umanist din fi-liera teoreticã, respectiv profilurilepedagogic, teologic, artistic ºi sportivdin filiera vocaþionalã:

(i). istorie;(ii). o probã la alegerea candida-

tului din: geografie, economie, socio-

logie, filozofie, psihologie, pedagogie.� pentru filiera tehnologicã:(i). matematicã;(ii). o probã la alegerea candida-

tului din: fizicã, chimie, biologie, in-formaticã pentru profilurile tehnic ºiresurse naturale ºi protecþia mediu-lui, respectiv din geografie, econo-mie, sociologie, filozofie, psihologiepentru profilul servicii.

Comisia senatorialã a susþinutimportanþa evaluãrii istoriei ca probãscrisã unicã obligatorie pentru anu-mite profiluri ºi nu cu caracter trans-disciplinar sau opþional. Trebuiespus cã pânã acum Examenul de ba-calaureat a fost de mai multe orimodificat, aproape fiecare ministrupunându-ºi într-un fel sau altulamprenta asupra probelor de con-curs. De la Andrei Marga ºi pânã laDaniel Funeriu, toþi au schimbatexamenele naþionale. ((DD..NN.. ))

wwwªCOALA

româneascq.ro proiect 11

septembr ie 2010

Fundaþia Românã pentru Dez-voltarea Învãþãmântului Feroviar aparticipat, pentru a treia oarã, în cali-tate de partener la un seminar inter-naþional pentru tineret, „PLATONJUGENDFORUM 10“, care s-a des-fãºurat la Salzburg – Obertrum în pe-rioada 1-7 august 2010. Prima noa-strã participare la aceastã mani-festare a avut loc în anul 2006.Iniþiatorul proiectului este organiza-þia „Echa – Österreich“ (Asociaþiapentru promovarea cercetãrii activi-tãþilor cu tinerii talentaþi ºi a iniþia-tivelor acestora), asociaþie afiliatã la„European Council for High Ability“,precum ºi Universitatea din Salz-burg, Facultatea de ªtiinþe ale Educa-þiei ºi Sociologia Culturii. Cei 50 departicipanþi, din Austria, Germania,România, Spania, Cehia, Italia, Fran-þa ºi Grecia, au fost elevi de liceu, curezultate deosebite, inclusiv la di-ferite concursuri ºi olimpiade naþio-nale. Aceºtia au ales un domeniu, pebaza interesului individual ºi s-aupregãtit din timp pentru activitãþiledin cadrul acestui forum al tineretu-lui european, în special pentru cele 5Workshop-uri anunþate din timp pepagina web a organizaþiei: 1) Despregândire, creier ºi neurobiologie; 2)Uniunea Europeanã – un spaþiu eco-nomic cu standarde ridicate sau ozonã de manifestare a pauperizãrii ºiexcluderii sociale?; 3) Iubirea neîn-grãditã, prietenia, parteneriatul ºi li-mitãrile sociale ale acestora; 4) Contri-buþii asupra solidaritãþii ºi problemadreptãþii sociale; 5) Media, internetulºi protecþia identitãþii personale.

Prezentarea specificului þãrii ºi aregiunii din care au venit delegaþiileparticipante a constituit un momentdeosebit în cadrul programului. Lim-bile oficiale utilizate de cãtre tineri aufost germana ºi engleza.

Grupul naþional român a fost al-cãtuit din 6 tineri, membrii ai funda-þiei noastre, elevi ai Liceului J. Hon-terus din Braºov, îndrumaþi de uncadru didactic. Experienþa anterioa-rã, dar ºi competenþele de comuni-care în limbile germanã ºi englezãle-au permis sã se remarce în cadrulforumului de la Salzburg, sã stabi-

leascã cu uºurinþã contacte cu ceilalþiparticipanþi, sã se împrieteneascã ºisã lucreze bine cu conducãtorii celorcinci ateliere. De mult succes s-a bu-curat prezentarea powerpoint a Ro-mâniei ºi a judeþului Braºov, a tra-diþiilor ºi portului popular autenticdin Scheii Braºovului ºi zona Rupea,bunãtãþile culinare oferite, rapsodiilelui George Enescu. Aproape toþi par-ticipanþii au fost antrenaþi în tradiþio-nalul dans Periniþa.

Colaborarea cu Universitatea dinSalzburg, Facultatea de ªtiinþe aleEducaþiei nu a fost întâmplãtoare, în-trucât pe parcursul seminarului afost utilizatã metoda Values andKnowledge Education (VaKE) – careîmbinã cunoaºterea cu educaþia înspiritul valorilor. Pornind de la anu-mite dileme în rezolvarea unor con-tradicþii sau conflicte, trebuie discu-tate ºi analizate anumite valori, pebaza cãrora se poate ajunge la o opþi-une. Pentru a gãsi argumentele caresã întemeieze aceastã decizie trebuiefãcut apel la cunoaºtere, trebuie cãu-tate informaþii. Scopul este de a seajunge la o nouã structurare a propri-ilor valori, dar ºi a cunoºtinþelor, pen-tru a gãsi cele mai bune argumente încadrul discursului. Pe aceastã meto-dã s-a bazat activitatea din cadrulatelierelor de lucru. Indiferent detema abordatã, în prezentãrile lordesfãºurate în plen – constituite îndouã forumuri de dezbatere cu toþicei prezenþi - participanþii au expusuna sau mai multe dileme, infor-maþii, argumente pro ºi contra, apoiau cerut pãrerea celorlalþi colegi,cãrora li s-a cerut uneori chiar sãvoteze. Forumul tineretului Platon2010 a solicitat participanþilor sã rea-lizeze un schimb interdisciplinar deidei ºi sã comunice ca „tineri experþi“asupra diferitelor probleme de bazãîn cadrul mai multor specializãri. Cu-noaºterea diverselor tipuri de interfe-renþe ºi argumentãri,bazate pe dife-rite sisteme cognitive, proprii pro-gramelor ºi sistemelor de învãþãmântdin þãrile de origine, participarea ac-tivã la discuþii ºi controverse, posibi-litatea de a acþiona împreunã pentrua sintetiza o comunitate europeanã a

cunoaºterii ºi a valorilor, structuratãunitar, în contextul diversitãþii ºi di-ferenþierilor culturale care mai per-sistã, au reprezentat tot atâtea obiec-tive propuse de organizatori partici-panþilor din cele opt þãri, la Forumultineretului „Platon 2010“.

Paralel s-a desfãºurat o cercetarecondusã de cãtre specialiºti ai Uni-versitãþii din Salzburg ºi un proiectde formare pentru cadrele didactice.Influenþa, aplicarea ºi condiþiile-ca-dru ale metodei Values and Know-ledge Education (VaKE) au fost în-

drumate/ pilotate de cãtre specialiºti.Scopul acestui proiect a fost acela dea cerceta ºi evalua consecinþele pro-duse de utilizarea acestei metodeasupra conºtiinþei de sine a tinerilor„talentaþi“, participanþi la seminar,asupra aptitudinilor sociale, asupramotivãrii demersului de a învãþa, anevoii de cunoaºtere ºi comunicare.Instrumentele de observaþie ºi docu-mentare sunt astfel dezvoltate ºi apoiaplicate, ceea ce va asigura o perfec-þionare continuã a procesului ºi maibunã aplicare în practicã a acestui

concept. Observând derularea aces-tui demers am putut constata cãaceastã metodã motiveazã ºi stimu-leazã elevul sã cerceteze, sã se infor-meze, sã doreascã pãrerea celorlalþi,sã-i combatã dacã este nevoie, pentrua ajunge în final la propria concluzie,sã îºi dezvolte personalitatea ºi inde-pendenþa. Metoda poate fi aplicatã cusucces ºi în demersul didactic derulatîn ºcolile din România.

Cu interes au fost primite de cã-tre tineri ºi expunerile pe care le-amprezentat privind piaþa muncii, pro-blemele economice ºi sociale speci-fice statelor care au aderat recent laUE, printre care ºi România. Infor-maþiile astfel dobândite au fost val-orificate în prezentãrile finale desfã-ºurate în ultima zi, cu public formatdin cunoscuþi ºi familiile participan-þilor, venite chiar ºi din Grecia pentrua lua parte la aceastã manifestare.

Timp de ºapte zile, tinerii, dar ºiadulþii care au fost prezenþi, au avutparte ºi de distracþie, au cântat, aucompus imnul Forumului Platon, audansat ºi au învãþat sã danseze laªcoala „Niky Seifert” din Salzburg, auvizitat muzee ºi alte obiective cultu-rale, au legat prietenii durabile, darau plecat ºi cu un bagaj de cunoºtinþefolositoare, cu noi convingeri ºi va-lori. Dorinþa de a reveni ºi la viitoareaediþie a forumului, în 2011, a fostexprimatã de numeroºi participanþi,între care ºi tinerii din România.

„Am ºtiut de la început cã grupulnostru va trebui sã ofere, acolo, laSalzburg, prin prezenþã, prin pregã-tire, prin atitudine, comunicare ºicomportament, o nouã imagine a Ro-mâniei, de curând membrã a UE ºicred cã am reuºit – a subliniat Andra-da Baba, din grupul român. Chiardacã am lucrat ºi în vacanþa de varãpentru a ne pregãti pentru acest fo-rum, consider cã efortul nostru a fostrãsplãtit, prin aplauzele colegilor,prin experienþa câºtigatã, dar ºi princertificatele de absolvire care ne-aufost înmânate la sfârºit”.

�� PP RR OO FF EE SS OO RR FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU ,,PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE AALL FF UU NN DD AA ÞÞ II EE II RR OO MM  NN EE

PP EE NN TT RR UU DD EE ZZ VV OO LL TT AA RR EE AA

ÎÎ NN VV ÃÃ ÞÞ ÃÃ MM ÂÂ NN TT UU LL UU II FF EE RR OO VV II AA RR

Proiectul „Platon Jugendforum 2010“50 de tineri din opt þãri au vorbit despre prezentul ºi viitorul omenirii în cadrul unui seminar desfãºurat la Salzburg

ºcoala sibianã12wwwªCOALA

româneascq.ro

ªcoala Internaþionalã de Studierea Holocaustului „Yad Vashem” dinIerusalim, a organizat în perioada 11-13 iunie a 7-a Conferinþã Internaþio-nalã în Problematica Educaþionalã aHolocaustului, care a reunit repre-zentanþii a 40 de þãri din întreagalume. Pe fondul accentuãrii miºcã-rilor de dreapta ºi a reînvierii anti-semitismului s-a discutat posibilita-tea sprijinirii instituþiilor abilitate încercetarea ºi educarea în problemati-ca Holocaustului. Concluzia generalãa conferinþei a fost aceea de a susþinepe cât posibil declaraþia de la Stock-holm prin fapte concrete ºi prin spri-jinirea muzeelor Holocaustului dinîntreaga lume.

Conferinþa a avut o importanþãdeosebitã pentru România, deoareceþara noastrã este membrã în ComisiaITF (Internaþional Task Force), celmai înalt for decizional în domeniulHolocaustului, având un punct devedere bine stabilit, acela de a contin-ua procesul educaþional început ºi dea oferi cât mai multe resurse cercetã-rii în ceea ce reprezintã Istoria Holo-caustului.

Participanþii la conferinþã auanalizat cu o atenþie deosebitã per-cepþia politicii naziste sau a naºteriipropagandei ºi a acþiunilor naziste,respectiv:

� în ce context a fost promovatãpolitica nazistã ºi ce percepþie a avutîn comunitate;

� prezenþa fizicã a naziºtilor încomunitate, ocupaþia nazistã, expe-rienþe, sentimente;

� schimbãrile în propria viaþã,cauzate de prezenþa nazistã, încercãride refugiere ºi emigrare din locurilenatale;

� acþiuni naziste cu impact publicºi individual: boicot, arderea cãrþilor,“nopþi de cristal”, impunerea purtãriiStelei lui David, interzicerea prezenþeievreilor în locuri publice, confiscareaºi distrugerea proprietãþilor, muncaforþatã sau evacuarea din casã.

O importanþã deosebitã a fostdatã celor trei mari capitole - viaþaînainte de rãzboi, perioada Holoca-ustului ºi experienþele din timpulrãzboiului ºi experienþe private dinviaþa postlagãr postbelicã - ale supra-vieþuitorilor ca segmente biografice.

O prezenþã importantã în dele-gaþia României a reprezentat-o d-nadr. Irina Cajal Marin –subsecretar destat în Ministerul Culturii (foto stân-ga, în mijloc).

Într-o altã ordine, la conferinþãau participat înalþi reprezentanþi dinITF, Marele Rabin al Statului Israel –dr. Samuel Pisar (foto dreapta), pre-cum ºi foºtii preºedinþi ai Poloniei-Aleksander Kwaœniewski si Croaþiei- Stjepan Mesiæ.

�� PP RR OO FF .. FF RR ÎÎ NN CC UU MM II HH AA II

DD II RR EE CC TT OO RR ªª CC OO AA LL AA NN RR ..2244,, SS II BB II UU

A 7-a Conferinþã Internaþionalãîn Problematica Educaþionalã

a Holocaustului

analizã14

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Fiecare început de an ºcolar ur-meazã o regulã de la care autoritãþilenu se abat nicio clipã. Anume ca des-tule ºcoli sã nu obþinã autorizaþiesanitarã de funcþionare ºi cursurile sãse desfãºoare în aceleaºi ºcoli cu defi-cienþe. Excepþie nu va face nici anulºcolar 2010-2011. Potrivit datelor ac-tuale ale Ministerului Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului,din cele 21.131 de unitãþi de învãþã-mânt preuniversitar, au fost autori-zate 11.955. Sunt în curs de obþinere aautorizaþiei sanitare 3.240 de unitãþi,

alte 5.936 obþinând verdictul negativ,în sensul cã nu au primit autorizaþiesanitarã de funcþionare. Procentual,înseamnã cã 30% din totalul unitã-þilor ºcolare nu au fost autorizate. Înprivinþa raportului vizavi de elevi,pânã acum 75,65 % dintre aceºtia vorîncepe anul ºcolar în unitãþi auto-rizate sanitar.

Majoritatea ºcolilor fãrãaviz sunt la þarã

Suplimentar de faptul cã oricumnu beneficiazã în totalitate de cadre

didactice calificate, în unele ºcoli ceimai mulþi profesori fiind suplinitorisau, ºi mai rãu, doar dascãli necalifi-caþi, care au la bazã doar un liceu, ele-vii de la sate au neºansa sã înveþe ºi înºcoli insalubre ºi care de decenii nuîntrunesc condiþiile pentru a obþineautorizaþia sanitarã de funcþionare. Adevenit aproape o regulã de neconte-stat ca lipsa apei curente sã fie cauzamajorã a neautorizãrii multor ºcolide la þarã. Acesteia, firesc, i se adaugãºi cea a toaletelor. În lipsa apei curen-te, nici toaletele nu sunt în destule

ºcoli decât niºte improvizaþii urât mi-rositoare. Probabil cã autoritãþile nuvor sã îi rupã pe majoritatea covâr-ºitoare a copiilor de toaletele lor obiº-nuite de acasã, de teamã cã nu s-arputea adapta unor condiþii civilizate.Lãsând de-o parte acest umor negru,este de neacceptat cã autoritãþile lo-cale ºi centrale nu pot înþelege cã aavea ºi toate ºcolile de la sate apã cu-rentã ºi mãcar toalete cu apã ºi o fosãecologicã nu reprezintã absolut delocceva care sã þinã de lux, ci condiþii ab-solut normale de civilizaþie pentru oþarã intratã de ceva vreme în Uniu-nea Europeanã.

Omul sfinþeºte loculLa nivelul judeþului Bistriþa Nã-

sãud, din cele 432 de unitãþi ºcolarela data de 1 septembrie aveau auto-rizaþie doar 185, deci mai puþin dejumãtate. Dintre cele care iniþial aufost autorizate, în urma controalelorde verificare fãcute periodic la 33 aufost retrase autorizaþiile, iar la trei aufost suspendate. Pentru cã este deja oregulã de necontestat, ºi în acestjudeþ cele mai multe ºcoli neautori-zate sunt în mediul rural, procentulfiind de 34 %. Dupã cum subliniazãreprezentanþii Direcþiei de SãnãtatePublicã Bistriþa Nãsãud, motiveleprincipale ale neautorizãrii au în ve-dere urmãtoarele deficienþe: � gru-puri sanitare neigienice; � lipsa siste-mului de apã potabilã curentã; � spa-þiu insuficient ºi mobilier necores-punzãtor; � pereþi care prezintã fi-suri; � sisteme de încãlzire ºi de ilu-minat care nu sunt corespunzãtoare.Dacã peste unele deficienþe se maitrece cu vederea, peste lipsa unei sur-se de alimentare cu apã, aºa cum seîntâlneºte în destule ºcoli, inspectoriisanitari nu fac rabat. Cu toate aces-tea, Ordinul nr. 1.030 al ministruluiSãnãtãþii permite ca unitãþile ºcolaresã fie autorizate de direcþiile de sãnã-tate publicã pe baza declaraþiei peproprie rãspundere ºi prezentareadocumentaþiei care dovedeºte sursade finanþare a derulãrii planului deconformare, pentru situaþiile undeeste cazul. Practic, acest ordin permi-te ca sã nu mai fie nevoie în fiecare ande viza anualã pe autorizaþie, autori-tãþile sanitare având obligaþia de aface controale periodic. În situaþia încare la control se constatã cã nu maieste situaþia prezentatã la autorizaresau nu mai sunt respectate regulilede igienã, se poate ajunge ºi la retra-gerea autorizaþiei sanitare de funcþio-nare. Cã funcþionarea fãrã autorizaþieeste contravenþie ºi se sancþioneazãcu amendã între 200 ºi 1.000 de lei,evident cã este doar o glumã. Toatãlumea ºtie cã ºcolile de la þarã îºi des-

chid porþile în fiecare an, chit cã nuau acele reguli minime care sã le per-mitã obþinerea autorizaþiei. Nici laigienizare situaþia nu este roz. ªi laacest capitol, curãþenia se face pe ul-tima sutã de metri în destule unitãþide învãþãmânt, cele de la sate fiind,din nou, fruntaºe. ªi asta în ciudafaptului cã au fost trei luni de vacanþãºi în ºcolile de la þarã nu s-au susþinutexamene, deci nu s-ar fi putut desfã-ºura activitãþile specifice de igieni-zare.

Dar nu trebuie uitat cã omul sfin-þeºte locul, zicalã ce se aplicã ºi laºcoli. Altfel nu se poate explica de ceunele localitãþi au autorizaþie pentruabsolut toate ºcolile, iar altele nicimãcar pentru una.

Potrivit exemplelor oferite deDirecþia de Sãnãtate Publicã BistriþaNãsãud, existã localitãþi care au auto-rizaþie sanitarã de funcþionare pentrutoate unitãþile de învãþãmânt, inclu-siv pentru satele aparþinãtoare, cumsunt Cetate, Dumitriþa, Mãriºelu, Mi-laº, Monor, Rebra, Silivaºu de Câm-pie. La polul opus, cu nicio autoriza-þie sanitarã de funcþionare pentruniciuna dintre unitãþile ºcolare pecare le au, sunt localitãþile BistriþaBârgãului, Budacu de Jos, Budeºti,Chiochiº, Dumitra, Coºbuc, Feldru,Josenii Bârgãului, Nimigea, MãguraIlvei, Poiana Ilvei, Runcu Salvei, Sân-mihaiu de Câmpie, ªintereag. Unelepoate cã ar îndeplini condiþiile ceru-te, dar nici mãcar nu s-au deplasat laautoritãþile sanitare pentru a obþineautorizaþia.

Sãrãcie ºi indolenþãNici ºcolile de pe raza judeþului

Suceava nu sar din tendinþa generalã,foarte multe neavând autorizaþie sa-nitarã de funcþionare. Deºi nu au mairãmas nici douã sãptãmâni pânã laînceperea noului an ºcolar, clopoþelulurmând sã sune pe 13 septembrie,doar în jur de 200 de ºcoli din totalulcelor 866 de unitãþi de învãþãmântdin judeþul Suceava au autorizaþie defuncþionare, alte 206 fiind în curs deautorizare. Practic, peste 50% dinunitãþile de învãþãmânt sucevenesunt fãrã autorizaþie. Motivul pentrucare lipseºte autorizaþia este acelaºi –neîndeplinirea normelor sanitare, întop fiind, de asemenea, lipsa apeicurente.

„Fãrã apã curentã, nicio ºcoalãnu va primi autorizaþie de funcþiona-re. Mãcar sã existe o fântânã cu opompã electricã, care, sã fim serioºi,nu este chiar o investiþie majorã. Potsã accept grupuri sanitare în curteaºcolii respective, dar nu pot fi deacord ca, dupã ce au utilizat toaleta,elevii sã nu se poatã spãla pe mâini,

30% dintre ºcoli30% dintre ºcoli30% dintre ºcoli30% dintre ºcoli30% dintre ºcoli30% dintre ºcoli30% dintre ºcoli30% dintre ºcoliÎnaintea noului an ºcolar, 30% dintre ºcoli

sunt neautorizate sanitar

wwwªCOALA

româneascq.ro analizã 15

septembr ie 2010

mai ales cã spãlatul pe mâini într-ocolectivitate mare de copii este caleacea mai sigurã pentru a înlãtura trans-miterea unor boli digestive“, spune dr.Ludovic Abiþei, directorul Direcþiei deSãnãtate Publicã Suceava.

Cã existã o lipsã acutã de bani,asta nu poate contesta nimeni. Dar sãnu se facã eforturi nici mãcar pentrua asigura o fântânã în curtea ºcolii ºio pompã electricã, este deja preamult. Þine pânã la urmã de indolen-þã, mai ales cã o pompã electricã, dincele ruseºti, de exemplu, care se vândprin pieþe, nu costã mai mult de 300de lei.

Poveste la indigoªi la nivelul judeþului Constanþa

stadiul autorizãrii unitãþilor ºcolaremerge ºchiopãtat. Din cele 544 deunitãþi de învãþãmânt, doar 394 suntautorizate. Cele care au rãmas pedinafarã sunt în diverse situaþii, anu-me 99 au probleme cu lipsa de igienã,alte 150 nu au reuºit sã primeascãnici mãcar autorizaþie provizoriepentru cã nu au apã sau grupuri sani-tare sau altele, pur ºi simplu, nici nus-au obosit sã solicite autorizarea. Înmediul rural, cum era de aºteptat, si-tuaþia este mult mai proastã decât laoraº, un sfert dintre aunitãþile ºcolarefiind neautorizate. Pe lângã lipsa apeicurente ºi a toaletelor necorespunzã-toare sau chiar lipsã, destule ºcoli dela þarã se mai confruntã cu aspectuldeteriorat al imobilelor, acoperiºuristricate, pereþi coºcoviþi ºi aproape înparaginã etc.

În judeþul Buzãu, povestea esteaproape la indigo. Dintre cele 650 deºcoli din judeþul Buzãu, peste 200 vorîncepe anul ºcolar fãrã autorizaþie defuncþionare. Toate aceste ºcoli suntdin mediul rural. Elevii de aici, ca ºiîn anii ºcolari trecuþi, vor merge latoaletã tot în curtea ºcolii ºi pe mâinise vor spãla cu apa pe care ºi-o aducde acasã, în sticlã. Raportat la numã-rul de elevi, în jur de 8.000 de ºcolarivor continua sã înveþe în aceleaºicondiþii lipsite de igienã sau spaþiiimprovizate, lucrãrile la multe dintreunitãþile de învãþãmânt fiind stopatedin lipsã de bani.

În judeþul Argeº, raportat la cele609 unitãþi de învãþãmânt, dupã cumspune inspectorul ºcolar general

Gabriel Bratu, procentul de autori-zare este de aproape 65 %. Alte 54 deºcoli sunt în curs de autorizare, întimp ce 162 de unitãþi de învãþãmântnu au autorizaþie. Raportat la numã-rul total de elevi din judeþul Argeº,90,3 % dintre aceºtia învaþã în ºcoliautorizate.

Capitala, ceva mai bineBucureºtiul, poate în virtutea

faptului cã este capitala þãrii, darpoate ºi pentru cã nu este asemenioricãrui alt judeþ, deci nu are ºi ºcolidin mediul rural, se situeazã cel maibine din punctul de vedere al unitã-þilor de învãþãmânt autorizate. Estevorba de 83 de ºcoli care riscã sã rã-mânã închise din lipsã de autorizaþiesanitarã de funcþionare. Potrivit unuicomunicat al Prefecturii Municipiu-lui Bucureºti, 50 de ºcoli sunt în pro-gramul de reabilitare derulat cu Ban-ca Europeanã de Investiþii (BEI).

„Cauzele principale ale neauto-rizãrii sunt legate de includerea aces-tor unitãþi în programul BEI, defi-cienþe în proiectarea ºi construcþiainstalaþiilor sanitare, electrice ºi deizolaþie, vechimea unor unitãþi deînvãþãmânt”, se spune în comunica-tul Prefecturii Bucureºti. „Întrucâtlucrãrile de reabilitare care se desfã-ºoarã la cele 50 de ºcoli nu vor fi fina-

lizate pânã la începerea noului anºcolar, elevii din respectivele unitãþide învãþãmânt vor fi mutaþi în altele,astfel: • Sectorul 1 - 150 de preºco-lari de la Grãdiniþa nr. 43 vor fi mu-taþi într-o altã unitate care urmeazã afi stabilitã; 250 de elevi de la ªcoalanr. 173 vor învãþa la ªcoala nr. 175 •Sectorul 2 - 120 de preºcolari de laGrãdiniþa nr. 276 vor fi mutaþi laCentrul „Corabia“ ºi ªcoala cu cls.I-VIII nr. 26 • Sectorul 5 - 2.300 deelevi de la Grupul ªcolar „DimitrieGusti“ vor învãþa la ªcoala nr. 147 •Sectorul 6 - 350 de elevi de la ªcoa-la nr. 311 vor fi mutaþi la ªcoala nr.205.

ªcolile din Sectorul 2,gata sã-ºi primeascã elevii

Dupã cum subliniazã PrimãriaSectorului 2 printr-un comunicat,toate cele 77 de unitãþi de învãþãmântpreuniversitar de stat de pe razaacestui sector sunt gata pentru înce-perea anului ºcolar 2010-2011. Înprezent, dupã cum subliniazã repre-zentanþii primãriei acestui sector,sunt finalizate zugrãvelile ºi igieni-zãrile sãlilor de clasã, laboratoarelor,holurilor ºi grupurilor sanitare, veri-ficãrile, reparaþiile ºi avizãrile la in-stalaþiile electrice ºi sanitare, repara-

þiile acoperiºurilor, precum ºi veri-ficãrile, reparaþiile ºi avizãrile insta-laþiilor de încãlzire etc. Fac excepþiedoar unitãþile de învãþãmânt care seaflã în programul de reabilitare alPrimãriei Capitalei cu ajutorul fon-durilor BEI.

ªi cum edilul sectorului 2 pare afi atent faþã de condiþiile în care sedesfãºoarã activitãþile ºcolare, prima-rul Neculai Onþanu a câºtigat finan-þarea unor proiecte europene în va-loare totalã de 144.923.493 lei pentruconsolidarea, reabilitarea, moder-nizarea ºi dotarea a patru mari uni-tãþi de învãþãmânt liceal. Este vorbade Colegiul Naþional „Iulia Haºdeu“,Colegiul Naþional „A. D. Xenopol“,Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida“ ºiLiceului Teoretic „C. A. Rosetti“.Proiectele pentru reabilitarea respec-tivelor licee sunt în prezent în faza deevaluare tehnico – economicã laAgenþia de Dezvoltare Bucureºti -Ilfov.

Condiþii neschimbateªi în judeþul Dolj, elevii ºi pre-

ºcolarii vor începe ºcoala în aceleaºicondiþii nepotrivite ca ºi cele din aniiprecedenþi. Dupã cum spun repre-zentanþii Direcþiei de Sãnãtate Pu-blicã Dolj, din cele 835 de unitãþiºcolare, puþin peste 400 sunt autori-zate, deci mai puþin de jumãtate. Dealtfel, nici anul trecut procentul deautorizare nu a fost foarte mare, înanul ºcolar 2009-2010 fiind autori-zate 443 de unitãþi ºcolare.

„Unele unitãþi nu posedã autori-zaþie sanitarã deoarece sunt amena-jate în clãdiri care iniþial au avut altãdestinaþie ºi nu au putut fi modificateconform normelor sanitare, deci nus-a putut asigura cantitatea de aercorespunzãtoare, deci cubajul de aercare ar trebui sã revinã pe elev. Al-tele, nu au circuitele funcþionale, augrupuri sanitare insuficiente sau lu-crãrile de modernizare ori renovaresunt în plinã desfãºurare. Mai avemºi o situaþie particularã care priveºtegrãdiniþele. Mã refer la cele care aufost mutate dupã retrocedarea imo-bilului în care au funcþionat iniþial ºivechea autorizaþie nu mai este vala-bilã“, dr. Ludmila Prunari, reprezen-tanta DSP Dolj. Dacã la oraº lucrurilese mai miºcã, la unitãþile de la þarã se

constatã, în continuare, o lipsã de in-teres pentru a se crea condiþii decen-te pentru elevi ºi preºcolari.

Nici judeþul Cluj nu sare dinschemã. Astfel, mai bine de 200 deºcoli din judeþ nu au autorizaþie sani-tarã, raportat la totalul de 731 de uni-tãþi de învãþãmânt existente, în aces-tea fiind incluse ºcoli, grãdiniþe, ºcolicuplate cu grãdiniþe, licee, colegii, se-minarii, grupuri ºcolare, laboratoare,internate, cantine, ateliere de prac-ticã profesionalã, spãlãtorii, sãli desport, cluburi etc. ªi la Cluj, cele maimari deficienþe vizeazã grãdiniþele ºiºcolile din mediul rural, deficienþelecurente fiind tot lipsa apei curentesau potabile, toaletele necorespunzã-toare sau, în unele cazuri, existenþaunor sobe de încãlzit periculoase,deci interzise.

Condiþii pentru autorizarePentru a se elibera autorizaþia sa-

nitarã de funcþionare, unitãþile ºco-lare trebuie sã îndeplineascã anumitecondiþii de mediu ºi a factorilor derisc pentru sãnãtatea copiilor ºi tine-rilor din spaþiile respective. Îndepli-nirea condiþiilor este verificatã decãtre medicii specialiºti ºi controaleleau în vedere amplasarea ºi construc-þia unitãþilor în funcþie de specificulcolectivitãþii ºi vârsta copiilor, res-pectarea condiþiilor igienico-sanitarede amenajare, condiþiile de microcli-mat, iluminat, salubritate, potabili-tate a apei.

Concluzionând, se poate afirmacã, în medie, o treime din unitãþileºcolare din România nu au nicio le-gãturã cu ceea ce ar trebui sã fie în se-colul XXI, amintind mai degrabã deEvul Mediu. Evident, deºi situaþiaeste cunoscutã, repetându-se în fie-care an, autoritãþile fie se ascund înlipsa fondurilor, fie a nepãsãrii. Nuacelaºi lucru este valabil însã atuncicând vine vorba de activitãþile nelip-site din oraºe, de a fi schimbateaproape continuu bordurile ºi de a searunca bani cu nemiluita pe tot felulde floricele. Dar, sã fim seriosi, nu-iaºa? Interesele financiare nu sunt la aasigura condiþii decente în ºcoli pen-tru un învãþãmânt mãcar civilizat,dacã nu ºi de calitatea doritã, ci la cutotul alte activitãþi.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinteexecutiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executivdepartament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

VVIICCEEPPRREEªªEEDDIINNÞÞII::Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial

Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal

Valeriu Diculescu - Departament Învãþãmânt Vocaþional

Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic

Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

Maria Popa - Departament Leadership ºi Management Sindical

Ioan Leon Narosi - Departamentul Funcþionari Publici ºi Personal Contractual

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!