USAMV Bucureºti, ultima în clasamentul SAR

65% dintre posturile titularizabile aufost ocupate

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 22

DDOOSSAARR PPAAGG.. 1100--1111

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

ªªCCOOAALLAA IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃà PPAAGG.. 1122--1133

Oameni cu suflet mare

Inundaþiile din lunile iunie – iulie2010 au adus ºi în judeþul Botoºani multãamãrãciune, lacrimi ºi durere, au lãsatoameni fãrã case ºi fãrã munca de-o viaþã...

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 55

BBOOTTOOªªÃÃNNEEAANNÃÃ

Bani cu camãtãîn loc de sprijinºi consultanþãsindicalã!

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 66

GGÃÃLLÃÃÞÞEEAANNÃÃ

Statutul de profesor în Uniunea Europeanã (III)

Cu legea educaþiei þinutã prin sertarele senatorialepag. 3

Guvernul vrea cu tot dinadinsul

sã facã reformã

Guvernul vrea cu tot dinadinsul

sã facã reformã

româneascq.roSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul IX � nr. 58 � august 2010 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

www.scoalaromaneasca.ro

wwwªCOALA

actualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu(redactia@scoalaromaneasca.ro)

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Teodor Fîrþonea(redactia@scoalaromaneasca.ro)

DDTTPP::OPD

(art@opd.ro)

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

ISSN 1453 – 7842

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

A mai dispãrut

o ºcoalã!În loc sã înmulþim ºcolile ºi sã oferim ºanse tuturor copiilor sã

studieze, în România dispar foarte multe unitãþi de învãþãmânt.Este ºi cazul Grupului ªcolar Industrial Transporturi CF Sibiu, carea fost înfiinþat în anul 1947, la început, ca ºcoalã profesionalã,devenind liceu în anul 1972. Iniþial ºcoala pregãtea specialiºtiexclusiv pentru domeniul feroviar, ulterior, datoritã cererii de pepiaþa muncii, au fost introduse ºi alte specializãri. În prezent, ceipeste 650 de elevi se pregãtesc la liceu, filiera tehnologicã în urmã-toarele specializãri: tehnician în telecomunicaþii, în automatizãri,în instalaþii electrice, tehnician mecatronist, electronist, electrome-

canic. Prin ªcoala de arte ºi meserii, unitatea de învãþãmântformeazã elevii în domenii ca: electronicã, automatizãri, elec-tromecanicã, mecanicã, construcþii, instalaþii ºi lucrãri publice.Aceastã unitate de învãþãmânt însã nu îºi va mai deschide porþilepe 15 septembrie ºi asta pentru cã terenul pe care a fost construitãºcoala în anii 60 a fost revendicat ºi retrocedat Bisericii Evan-ghelice Sibiu. Odatã cu terenul a fost datã ºi clãdirea cu toate cã afost construitã de statul român. Toþi elevii unitãþii de învãþãmântvor studia din acest an într-un alt grup ºcolar cu profil mecanic.

�� PPRROOFF.. FFLLOORRIINN DDOOBBRREESSCCUU

Universitãþile pot organiza examenede admitere pânã la 1 octombrie

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului,prin deciziile legate de calendarul Examenului debacalaureat, permite tuturor absolvenþilor de liceu carepromoveazã examenul, atât în sesiunea iunie-iulie, câtºi în sesiunea august-septembrie, sã se înscrie pentruadmiterea în facultãþi. Modalitatea de desfãºurare ºiorganizare a Examenului de bacalaureat a fost decisãprin OUG nr. 97/9.09.2009 ºi OMECI nr. 5.203/23.09.2009. Ulterior, ca urmare a semnalelor venitedin partea elevilor ºi a profesorilor privinddesfãºurarea probelor de competenþe (digitale, lingvistice, comunicare în limba românã), conducereaministerului a decis, prin OMECI nr. 5507/06.10.2009,modificarea calendarului, cu efecte strict asupra probelor mai sus menþionate. Ordinul de ministru nr.3.855/17.05.2010 privind criteriile generale de organi-zare ºi desfãºurare a admiterii în ciclul de studii univer-sitare de licenþã stipuleazã, la articolul 3, alineatul 2,cã „perioadele celor douã sesiuni de admitere, formeleºi probele de concurs se stabilesc prin metodologieproprie ºi se fac publice conform prevederilor legale învigoare“. Mai mult, acelaºi ordin stabileºte ca termenlimitã pentru concursul de admitere, începerea anuluiuniversitar, respectiv 1 octombrie 2010. În concluzie,luând în considerare ordinea fireascã, cronologicã, adeciziilor cu privire la Examenul de bacalaureat ºi laadmiterea la facultate, universitãþilor le revine respon-sabilitatea corelãrii calendarului propriilor sesiuni deadmitere cu desfãºurarea Examenului de bacalaureat,prima ºi a doua sesiune. Ministerul Educaþiei a creattoate premisele necesare pentru ca absolvenþii deliceu care au promovat Bacalaureatul sã se poatãînscrie la studii superioare. În virtutea autonomiei uni-versitare, senatele universitãþilor sunt singurele carepot decide asupra calendarului înscrierii la propriilefacultãþi.

Trei medalii la OlimpiadaInternaþionalã de Geografie

Lotul olimpic de geografie al þãrii noastre a avut o com-portare remarcabilã, la a IX-a ediþie a OlimpiadeiInternaþionale de Geografie, desfãºuratã în Taiwan, înperioada 29 iulie - 4 august. Elevii români au obþinuttrei medalii (douã de aur ºi una de bronz). Medaliile deaur au fost câºtigate de Cãtãlina Jugrãvescu (clasa aXI-a/Colegiul Naþional „Alexandru Lahovary“ dinRâmnicu Vâlcea, medalie de „argint“ anul trecut) ºi deAlexandru Barbu (clasa a XII-a/Colegiul Naþional „IonMinulescu“ din Slatina - aceeaºi performanþã ºi în2009). Medalia de bronz i-a revenit lui ConstantinPopa (clasa a X-a/Colegiul Naþional „Nicu Gane“ dinFãlticeni). Pe lângã aceste distincþii, Alexandru Barbu aobþinut ºi titlul de campion mondial la individual, învreme ce Cãtãlina Jugrãvescu s-a clasat pe locul alIII-lea în ierarhia generalã. Ediþia din acest an a reunit108 participanþi din 27 de þãri. ªi la a 42-a ediþie a Olimpiadei Internaþionale deChimie, desfãºuratã în perioada 17 - 27 iulie 2010, înJaponia (Tokyo) lotul olimpic al României a reuºit per-formanþa de a obþine o medalie de argint ºi trei debronz. Medaliat cu argint la ediþia precedentã,Constantin Giurgiu, elev în clasa a XII-a la LiceulTeoretic „Nicolae Bãlcescu“ din Cluj-Napoca, a reuºitsã-ºi egaleze performanþa de anul trecut, obþinând onouã medalie de argint. ªi Tudor Balan (clasa a XI-a/Colegiul Naþional „Costache Negruzzi“ din Iaºi) ºi-adublat numãrul de medalii la aceastã competiþie, însãdin postura de deþinãtor al unui „bronz“, în 2009.Celelalte douã medalii de bronz au fost adjudecate deIoana Moga (clasa a XII-a/Colegiul Naþional „EmanuilGojdu“ din Oradea) ºi Alexandru Sava (clasa a XI-a/Colegiul Naþional „Vlaicu Vodã“ din Curtea de Argeº).La aceastã ediþie au participat 267 de concurenþi din68 de þãri.

În perioada 22-23 iulie, candidaþii careau obþinut note între 7 ºi 10 la concursul din14 iulie, au fost repartizaþi pe posturile va-

cante titularizabile. Din totalul de 13.497candidaþi eligibili (note între 7 ºi 10) au fostrepartizaþi 3.728 candidaþi (27,62%), ceea

ce înseamnã 65,08% cele 5.728 posturi va-cante titularizabile scoase la concurs. Jude-þele în care au fost ocupate peste 80% dinposturile vacante sunt Mehedinþi, Braºov,Sibiu ºi Cluj, respectiv municipiul Bucu-reºti. Judeþele în care au fost repartizatesub 50% din posturile vacante publicatepentru concurs sunt Tulcea, Vaslui, Har-ghita, Covasna, Buzãu, Sãlaj ºi Dâmboviþa.Pentru ocuparea celor 51.228 de posturi rã-mase vacante/rezervate se vor desfãºuraurmãtoarele etape de repartizare: reparti-zarea titularilor pentru detaºare la cerere(26 iulie) ºi repartizarea prin suplinire (27-30 iulie).

Trebuie spus cã rata de promovabilitate(cel puþin nota 5) la proba scrisã a concursu-lui pentru ocuparea posturilor didacticevacante/rezervate din învãþãmântul preuni-versitar, din data de 14 iulie, dupã soluþio-narea contestaþiilor, a fost de 77,40% (încreºtere cu 1,44% faþã de rata înainte de de-punerea contestaþiilor - 75,96%.). Au fost de-puse 5.609 de contestaþii, fiind admise 2.479(44,2%), din care 601 cu diminuarea noteiiniþiale, iar 1.878 cu creºterea notei iniþiale.508 candidaþi, evaluaþi iniþial cu note sub 5,au obþinut note peste 5 dupã soluþionareacontestaþiilor, iar alþi 559 candidaþi, iniþialnotaþi sub 7, au obþinut note peste 7.

Înainte de soluþionarea contestaþiilorrezultatele au fost urmãtoarele: 8.375(24,04%) candidaþi au obþinut note între 1 ºi4,99, 13.522 (38,81%) candidaþi au obþinutnote între 5 ºi 6,99. 12.898 (37,02%) candi-daþi au obþinut note între 7 ºi 9,99, iar 45(0,13%) - nota 10.

Rezultate finale dupã soluþionarea con-testaþiilor admise indicã urmãtoarea situa-þie: candidaþi cu note sub 5 - 7.874 (22,62%),candidaþi cu note între 5 ºi 6,99 - 13.741(38,66%), candidaþi cu note între 7 ºi 9,99 -13.451 (38,61%), candidaþi cu nota 10 - 46(0,13%).

65% dintre posturile titularizabileau fost ocupate

româneascq.ro

wwwªCOALA

wwwªCOALA

româneascq.ro sub lupã 3

august 2010

Cu toate cã la ora actualã Senatuleste în vacanþã ºi nu se mai lucreazãpe proiectul de lege privind învãþã-mântul, la Guvern ºi la MinisterulEducaþiei lucrurile se precipitã. Po-trivit premierului Emil Boc, Guver-nul va promova o ordonanþã de ur-genþã privind descentralizarea în în-vãþãmânt, în condiþiile în care sena-torii vor amâna aprobarea legii.„Dacã se amânã în Senat adoptareaformei finale a Legii Educaþiei Naþio-nale, nu voi avea nicio ezitare sã pro-movez prin OUG partea care þine dedescentralizarea din domeniul edu-caþiei, pentru cã nu putem amânaacest proces atât de necesar ºi refor-mei sistemului educaþional ºi, repet,întãririi autoritãþilor locale din per-spectiva adoptãrii la actul educaþio-nal eficient ºi pragmatic“, a afirmatBoc. Astfel, descentralizarea se vaface indiferent de cât va mai sta legeaeducaþiei prin parlament. Trebuiespus cã deputaþii au adoptat în lunamai Legea Educaþiei, dupã trei zile dedezbateri, printre cele mai impor-tante amendamente numãrându-seinstituirea învãþãmântului liceal detrei ani ºi predarea Istoriei ºi Geogra-fiei României în limba maternã. Se-natul este for decizional în cazul aces-tei legi, putând sã modifice orice arti-col sau amendament aprobat în Ca-mera Deputaþilor.

La fel ca ºi Guvernul nici Ministe-rul Educaþiei nu stã cu mâinile legate.Cu toate cã proiectul de lege este pen-tru moment blocat, se lucreazã de zorla schimbãri. Ministrul Educaþieivrea ca din anul ºcolar 2011-2012 ele-vii din clasele de început de ciclu, res-pectiv întâi, a cincea ºi a noua, sã în-veþe dupã manuale noi, realizate înconcordanþã cu noile programe destudiu, al cãror cadru de referinþã vafi supus dezbaterii publice în toamnã.

Ministrul Educaþiei, Daniel Fu-neriu, a aprobat, vineri, 7 august, în-fiinþarea Consiliului pentru Curricu-lum, format din 19 experþi în curricu-lum ºi învãþãmânt preuniversitar,coordonaþi de Firuþa Tacea. Printreatribuþiile acestui organism sunt sta-bilirea direcþiilor strategice de mo-dernizare a curriculumului naþional,avizarea ºtiinþificã a proiectãrii ºi ela-borãrii acestuia. „Mi se pare foarteimportant sã facem un demers curri-cular sãnãtos pe tot ceea ce þine desistemul educaþional. Este nesãnãtosºi superficial sã schimbi mai întâimanualele ºi apoi programele, aºacum s-a mai întâmplat pânã acum“, aadãugat Funeriu.

Potrivit ministrului, schimbareasistemului educaþional vizeazã mai

multe etape, în care ultima este re-dactarea unor noi manuale. Funeriua mai spus cã vrea ca noile programesã fie realizate dupã un concept con-solidat, care sã rãmânã valabil multtimp, axat exclusiv pe componenþaºtiinþificã a curriculumului, un curri-culum ºtiinþific. „Aº vrea ca pânã lasfârºitul lunii octombrie sã avem dejagata un cadru de referinþã, care vaintra în dezbatare publicã. Felul cumam vrea sã arate elevul român tre-buie sã fie subiectul unei dezbateri publice. În funcþie de proiecþia dez-baterii publice vor fi realizate noileprograme. Dacã am gata programa,pot începe sã scriu manualele. Sigur,doar clasele de început de ciclu începpe noua programã ºi cu noile manu-ale, clasa întâi, a cincea ºi a noua, mã

rog, a zecea“, a adãugat Funeriu. Mi-nistrul Educaþiei a mai spus cã îºidoreºte ca manuale sã fie mai bune,mai atractive ºi mai relevante.

Potrivit coordonatorului Consiliu-lui pentru Curriculum, Firuþa Tancea,principalul punct slab al actualului curriculum este lipsa unei coordonãriîntre toate elementele care stau la bazaformãrii elevului. Mai exact, s-au in-trodus competenþele în programeleºcolare, însã cadrele didactice nu aufost pregãtite sã predea ºi sã evaluezeîn conformitate cu aceste competenþe.„Nu sunt articulate aceste compo-nente, partea de evaluare cu partea decurriculum ºi partea de formare a ca-drelor didactice. De exemplu, de foartescurt timp au devenit oficiale pro-gramele ºcolare pentru învãþãmântul

gimnazial orientate spre competenþe,deci care conþin în structura lor com-petenþe. În paralel nu am sesizat nicioactivitate de formare a cadrelor didac-tice, dar care sã cuprindã un numãrsemnificativ, adicã pe toþi aceia carevor lucra cu aceste programe la clasã ºicare sã fie pregãtiþi sã opereze cu aces-te programe care conþin competenþe.Profesorul de gimnaziu nu a folosit no-þiunea de competenþe. El s-a trezit cuniºte documente schimbate pe care nua fost pregãtit sã le foloseascã“, a expli-cat pentru realitatea.net Firuþa Tancea.

Coordonatorul Consiliului a spuscã în foarte puþine cazuri elevilor li seevalueazã competenþele. Un alt punctslab este neglijarea învãþãmântuluigimnazial. „S-au fãcut o mulþime derevizuiri de curriculum de învãþã-

mânt primar ºi general ºi a fost negli-jat gimnaziul. Ori nu este normal sãai niºte componente trunchiat abor-date, pentru cã elevul este un întreg,el intrã pe un traseu de formare ºiiese de pe un traseu de formare. Artrebui sã fie unitar ce i se întâmplãacolo în ºcoalã“, a spus Firuþa Tancea.

Membrii Consiliului trebuie întâisã schiþeze un cadru de referinþã alnoului proiect, care, potrivit mini-strului de resort, ar trebui sã fie con-turat în cursul lunii noiembrie cu totansamblul de principii, de reguli ºichiar ºi metodologia care sã ghidezeîntreaga proiectare a curriculumului.Din luna noiembrie, cadrul de refe-rinþã, precum ºi metodologia, arurma sã fie supuse dezbaterii publice.

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

Guvernul vreacu tot dinadinsul

sã facã reformã

Cu legea educaþiei þinutã prin sertarele senatoriale

juridic4

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Art.1 (1) Anul ºcolar 2010-2011are 36 de sãptãmâni de cursuri,însumând 177 de zile lucrãtoare.

(2) Prin derogare de la prevede-rile alin. (1), se stabileºte:

a) Pentru clasa a IX-a de liceu -filiera tehnologicã, învãþãmânt de zi,durata cursurilor este de 39 de sãp-tãmâni, din care 36 sãptãmâni decursuri ºi 3 sãptâmâni de stagii depregãtire practicã, în conformitate cuprevederile planurilor-cadru.

b) Pentru clasa a XI-a - anul decompletare ºi pentru învãþãmântulspecial - clasele a IX-a - a XI-a, ciclulinferior al liceului, filiera tehnologicã,durata cursurilor este de 37 de sãp-tãmâni, însumând 183 de zile.

c) Pentru clasa a XI-a de liceu –filiera tehnologicã, ruta directã decalificare ºi pentru clasa a XII-a deliceu - filiera tehnologicã, ruta pro-gresivã de calificare, durata cursuri-

lor este, în funcþie de prevederile pla-nurilor-cadru, de 37 de sãptãmâni,însumând 182 de zile lucrãtoare, res-pectiv de 38 de sãptãmâni, însumând187 de zile lucrãtoare.

d) Pentru învãþãmântul postliceal(ºcoalã postlicealã ºi ºcoalã de maiºtri),durata cursurilor este cea stabilitã prinplanurile de învãþãmânt în vigoare.

Art.2 Anul ºcolar 2010-2011 în-cepe pe data de 1 septembrie 2010, seîncheie pe data de 31 august 2011 ºise structureazã pe douã semestre,dupã cum urmeazã:

Semestrul I Cursuri – luni, 13 septembrie

2010 – marþi, 21 decembrie 2010. În perioada 1 - 7 noiembrie 2010,

clasele din învãþãmântul primar ºigrupele din învãþãmântul preºcolarsunt în vacanþã.

Vacanþã – miercuri, 22 decem-brie 2010 – marþi, 4 ianuarie 2011

Cursuri – miercuri, 5 ianuarie2011 – vineri, 28 ianuarie 2011

Vacanþã intersemestrialã –sâmbãtã, 29 ianuarie 2011 – dumi-nicã, 6 februarie 2011

Semestrul al II-lea Cursuri – luni, 7 februarie 2011

–vineri, 15 aprilie 2011 Vacanþã – sâmbãtã, 16 aprilie

2011 – luni, 25 aprilie 2011 Cursuri - marþi, 26 aprilie 2011 –

vineri, 17 iunie 2011 Vacanþa de varã – sâmbãtã, 18

iunie 2011– duminicã, 11 septembrie2011

Art.3 În zilele libere prevãzutede lege nu se organizeazã cursuri.

Art.4 (1) Tezele de pe semestrulI al anului ºcolar 2010-2011 se susþin,de regulã, pânã la data de 17 decem-brie 2010.

(2) Tezele de pe semestrul al II-lea al anului ºcolar 2010-2011 se

susþin, de regulã, pânã la data de 20mai 2011.

Art.5 (1) În situaþii deosebite,bine fundamentate, în funcþie decondiþiile climaterice locale specialeºi de specificul ºcolii, inspectora-tele ºcolare pot aproba, la cerereaconducerii unitãþilor de învãþã-mânt, modificãri ale structurii anu-lui ºcolar stabilite prin prezentulordin.

(2) Aprobarea modificãrii struc-turii anului ºcolar, menþionatã laalin. (1), se acordã în condiþiile asi-gurãrii numãrului de zile de cursuristabilit la Art. 1, precum ºi a posibi-litãþii ca toþi elevii sã participe, fãrãrestricþii, la Examenele de bacalaure-at ºi de absolvire.

Art.6 Calendarul examene-lor/evaluãrilor naþionale, al exame-nelor de absolvire, respectiv de certi-ficare a competenþelor profesionale,precum ºi calendarul admiterii în cla-sa a IX-a se aprobã prin ordine dis-

tincte ale ministrului Educaþiei, Cer-cetãrii, Tineretului ºi Sportului.

Art.7 Secretariatul de Stat pen-tru Învãþãmântul Preuniversitar, Se-cretariatul de Stat pentru Învãþã-mântul în Limbile Minoritãþilor, Di-recþia Generalã Educaþie ºi Învãþarepe Tot Parcursul Vieþii, Direcþia Ge-neralã Învãþãmânt în Limbile Mi-noritãþilor, Relaþia cu Parlamentul ºiSindicatele, Direcþia Generalã Mana-gement, Resurse Umane ºi Reþeaªcolarã, inspectoratele ºcolare jude-þene ºi al municipiului Bucureºti,conducerile unitãþilor de învãþãmântduc la îndeplinire prevederile pre-zentului ordin.

Art.8 Prezentul ordin se publicãîn Monitorul Oficial al României,Partea I.

�� MMIINNIISSTTRRUU,, DD AA NN II EE LL PP EE TT RR UU FF UU NN EE RR II UU

BB UU CC UU RR EE ºº TT II

NN RR .. 44003344 DD AA TT AA 0022..0066..22001100

Anul ºcolar 2010-2011 Anul ºcolar 2010-2011 are 36 de sãptãmâni decursuri, însumând 177 de zile lucrãtoare, potrivitunui ordin, emis de Ministerul Educaþiei. Elevii vorîncepe ºcoala pe 13 septembrie 2010, iar ultimazi de ºcoalã o vor avea pe 17 iunie 2011. În continuare vã prezentãm ordinul ministrului. 117777 de zile de cursuri

ORDIN cu privire la structura anului ºcolar 2010 – 2011 În temeiul Legii învãþãmântului nr.84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, În temeiul Hotãrârii Guvernului României nr. 81/2010, privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului,

MINISTRUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII, TINERETULUI ªI SPORTULUI emite prezentul ordin:

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului (MECTS) a instituit,prin ordin al ministrului Daniel Petru Funeriu, acordarea, începând cu anulºcolar 2010-2011, a „Diplomei de Excelenþã Instituþionalã“ pentru unitãþilede învãþãmânt preuniversitar de stat. Diploma onorificã va fi decernatã decãtre MECTS, prin ordin de ministru, unitãþilor de învãþãmânt care îndepli-nesc cumulativ urmãtoarele condiþii: au o vechime de cel puþin 100 de anide activitate în acelaºi nivel de pregãtire ºi/sau acelaºi domeniu de calificareprofesionalã, au obþinut rezultate de excepþie în pregãtirea teoreticã ºi prac-ticã a elevilor ºi au adus o contribuþie elocventã la creºterea calitãþii actuluieducaþional. Vã prezentãm în facsimil ordinul ministrului.

Diplome de excelenþã pentru ºcoli

wwwªCOALA

româneascq.ro ºcoala botoºãneanã 5

august 2010

Inundaþiile din lunile iunie – iu-lie 2010 au adus ºi în judeþul Boto-ºani multã amãrãciune, lacrimi ºi du-rere, au lãsat oameni fãrã case ºi fãrãmunca de-o viaþã, unii fiind înghiþiþide valuri, alþii au dispãrut ca ºi cumnici n-au mai fost pe acest pãmânt.

Aºa au pãþit bieþii oameni, tineriºi bãtrâni, copii mici ºi mari; ºi tot aºaau pãþit ºi unii colegi de-ai noºtri dinînvãþãmânt, membri de sindicat, careau rãmas doar cu hainele de pe ei, cã-tând scãparea în noaptea neagrã,când cerul întunecat ºi-a revãrsattoatã mânia peste cetãþenii din muni-cipiul Dorohoi ºi peste alþii din zoneleînvecinate: Pomârla, Hiliºeu-Horea,Baranca-Hudeºti, Broscãuþi etc.

Oamenii fugeau de moarte cu co-pii în braþe, þipau din rãsputeri dupãajutor ºi, îngroziþi, cãutau sã se agaþede crengi de copaci, de trunchiuri dã-râmate, de podele rãtãcite ºi plutitoa-re sau de o grindã salvatoare, rugân-du-se lui Dumnezeu sã le cruþe viaþa.

Nici nu vã puteþi închipui câtãgroazã ºi câtã spaimã pe feþele lorbrãzdate de lacrimi; câtã durere ºi câtamar; câtã disperare ºi neputinþã!

Cât e de cumplit sã dormi apoisub cerul liber, sã nu ai rude la care sãte duci ºi sã nu ai pãrinþi care sã teajute, adicã sã nu ai pe nimeni, doarpe Cel de Sus sau sã aºtepþi dacã s-ogândi cineva sã-þi vinã în ajutor.

ªi, iatã! Au sãrit mulþi semenicare le-au adus de mâncare cât auputut ºi ei: ba de la primãrii, ba de labiserici, ori de la câte un pensionarsau o pensionarã cu pensii de 300-400 lei, de la vreun profesor debu-tant, în concluzie tot de la cei nevo-iaºi, pentru cã cel sãtul nu-l vede,nu-l crede ºi nu-l aude pe cel flã-mând, iar cei avuþi nu prea se-ndurã.

ªi asta-i de când lumea ºi pãmân-tul ºi aºa va fi cât vom dãinui pe acestpãmânt.

Este cumplit sã trãieºti de la o zila alta cu speranþa cã, poate azi, poatemâine ori poimâine, vor veni ºi alþioameni ca sã-þi întindã o mânã deajutor, sã-þi spunã o vorbã bunã saucuvinte de mângâiere, ca sã-þi alinedurerea ºi oftatul, sã-þi ºteargã pu-

hoaiele de lacrimi din ochi ºi dininimã.

Aºa stând lucrurile, sindicatulnostru s-a mobilizat în regim de ur-genþã ºi a apelat la oameni de bine, lamembrii biroului judeþean de con-ducere, la membrii noºtri de sindicatºi la conducerea Federaþiei EducaþieiNaþionale.

Am primit sprijin financiar de launele organizaþii sindicale afiliate la

FEN, dupã cum urmeazã:1. SIP Sibiu – 10.000 RON2. SIP Giurgiu – 3.000 RON3. SIP Giurgiu – 500 RON4. SIP – Sector 5 – Bucureºti –

500 RON5. SIP înv. Special – Bucureºti –

5.000 RON6. SIP Galaþi – 3.000 RON.

Tonul a fost dat de cãtre preºe-dintele FEN, prof. Constantin Ciosu,

care a donat din partea Federaþiei3.000 RON ºi care a mobilizat toatesindicatele din întreaga þarã afiliate laFEN.

Organizaþia noastrã a contribuitcu suma de 12.000 RON, cu alimen-te, cu obiecte de îmbrãcãminte ºi al-tele de strictã necesitate, donate demembrii de sindicat ai SIP-FEN-Bo-toºani, prima ºcoalã care a acþionatrapid ºi a dat exemplul tuturor a fost

ªCOALA CU CL. I-VIII Hlipiceni dinjudeþul Botoºani.

Ne-am deplasat la faþa locului, adi-cã acolo unde a fost mai rãu ca dupãcutremur, la Dorohoi, ºi ne-am întâlnitcu sinistraþii din organizaþia noastrã, înnumãr de 25. Fiecare a primit câte unplic cu 1500 lei, cât ºi obiectele donatede colegii noºtri. Ei au povestit coº-marul prin care au trecut ºi ne-au mul-þumit cu ochii plini de lacrimi, atâtnouã cât ºi dumneavoastrã, tuturorcolegilor din Botoºani ºi din þarã.

Fãrã sprijinul FEN, fãrã sprijinulvostru, dragi colegi din FEN, nu ne-am fi putut descurca ºi nu vom uitacã sunteþi oameni cu suflet mare.

„PRIETENUL LA NEVOIE SECUNOAªTE”.

La rândul nostru, am fost ºi vomfi solidari, ori de câte ori veþi aveanevoie ºi ne veþi da un semnal.

Dragi prieteni! Din suflet, azi, vãmulþumim pentru efortul de a-i ajutape colegii noºtri aflaþi în dificultate ºiîn suferinþã. Mulþumim ºi colegilorde la SIP Satu Mare; de la SIP Timiººi de la SIP Harghita, care ne-au pro-mis cã vor ajuta ºi pe ceilalþi sinistraþidin organizaþia noastrã, care încã nuau primit sprijinul nostru.

„Doamne! Dã-ne tuturor sãnãta-te, liniºte ºi pace! Îþi mulþumim Þie!”

�� EE DD .. MM AA RR II AA ÞÞ II PP RR II GG AA NN

PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE SSIIPP--FFEENN--BB OO TT OO ºº AA NN II

cu suflet mareOameniOameniOameniOameniOameni

ºcoala gãlãþeanã6

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Liderul Sindicatului Liber din În-vãþãmânt (SLI) Tecuci (afiliat laFSLI), Mircea Peticã este acuzat demai mulþi membri care au pãrãsitsindicatul în ultimul timp de practicidictatoriale în sânul sindicatului.

Cel mai recent caz este cel al soþi-lor Emilia ºi Vasile Roºu, de la ªcoalaGimnazialã nr. 10 “Dimitrie Sturza”din Tecuci care s-au trezit acþionaþi îninstanþã de Mircea Peticã dupã ceºi-au dat demisia din SLI Tecuci.

“Noi am primit de la sindicatajutoare în valoare de 400 de lei înluna septembrie 2007, dupã inun-daþiile care au afectat oraºul. La câtde zãpãciþi eram pe atunci nu amvãzut cã domnul Peticã a trecut încontractul de acordare a ajutoruluio clauzã prin care ni se condiþionaplata acestor ajutoare, cu obligaþiade a rãmâne în sindicat încã cinciani. În primãvarã, când ne-am datseamã ce-i cu acest sindicat, ne-amhotãrât sã ne încercãm norocul lacelãlalt sindicat. Probabil cã dom-nul Peticã n-a suportat ideea ºi ne-a«sancþionat» gestul acþionându-neîn instanþã, pentru cã altfel eu nuvãd gestul disperat al liderului desindicat”, spune extrem supãratVasile Roºca.

Soþia acestuia este ºi mai nemul-þumitã de atitudinea liderului desindicat Mircea Peticã.

“Vreau sã vã spun cã au mai fostdascãli care au primit ajutoare de laacest sindicat ºi care l-au pãrãsit, darcare nu au fost acþionaþi în judecatã.Am restituit deja banii pentru cã nuvrea sã mã þigãnesc, dar vreau sã ºtieºi alþii ce fel de lider este domnul Pe-ticã. De fapt, cred cã este o bãtaie dejoc a domnului Peticã, o rãzbunaredeloc fireascã pentru domeniul încare lucrãm”, spune Emilia Roºu.

Liderii sindicatului care i-a pri-mit pe oamenii disperaþi sunt con-sternaþi de atitudinea lui MirceaPeticã.

“Ce fel de lider de sindicat este unom care, în loc sã-ºi ajute oamenii, îiforþeazã prin orice metodã sã rãmânãîn sindicat. Este un abuz, este un altfel de a da bani cu camãtã! Adeziuneala un sindicat nu poate fi condiþio-natã cu nimic”, spune ConstantinCiosu, liderul Federaþiei EducaþieiNaþionale, formaþiune sindicalã lacare au aderat foarte mulþi refugiaþidin SLI Tecuci.

Mulþi contestatariAtitudinea dictatorialã a lui Mir-

cea Peticã este de altfel recunoscutãchiar de oameni care au stat câþivaani în Sindicatul Liber din Învãþã-mânt.

„Am stat nouã ani în acest sindi-cat ºi vreau sã vã spun cã nu am auzitniciodatã de alegeri democratice îninteriorul sindicatului. Sindicatul nueste o moºie personalã. Am la ªcoala10 din Tecuci o colegã care deºi eraînscrisã în Sindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar s-a trezit ºi pe listeleceluilalt sindicat – SLI, trecutã abu-ziv de domnul Peticã, în cârdãºie culiderul de sindicat din ºcoalã”, spuneAdriana Ciocãnel, liderul Sindica-tului Învãþãmântului Preuniversitarde la Colegiul Naþional “Calistrat Ho-gaº” din Tecuci.

Mai mult, într-o situaþie aproapesimilarã s-au mai aflat ºi douã profe-soare din Munteni, localitate aflatã lacâþiva kilometri de Tecuci.

„Eu ºi colega mea Mãrioara Lazãram primit de la domnul Peticã un

împrumut de buzunar de 400 de lei.Când ne-a retras de la el din sindicat,din rãzbunare, ne-a acþionat în in-stanþã pentru a beneficia ºi de cheltu-ielile de judecatã. De ce spun din rãz-bunare? Pentru cã noi am mers lacasierie sã ne achitãm datoriile, darcontabila nu a vrut sã ne primeascãbanii”, spune Geanina Armencea,profesoarã la ºcoala din Þigãneºti,comuna Munteni.

Acum, aceasta realizeazã cã a stat10 ani degeaba în acest sindicat ºi nus-a ales cu mai nimic, asta dacã nupunem la socotealã portocala ºibanana de la fiecare Crãciun!

Peticã, dictatorulContactat telefonic, liderul de sin-

dicat Mircea Peticã nu a fãcut decât sãconfirme ceea ce au declarat dascãliicu care vorbisem pânã atunci.

“Sunt banii mei ºi fac ce vreau cuei. Oricum, sã ºtiþi cã nu am o pãrerefoarte bunã despre ziariºti”, a tunataºa-zisul lider de sindicat dupã carene-a trântit telefonul în nas.

Dupã un astfel de comporta-ment, nu ºtim unde ar trebuiîncadrat liderul de sindicat de la SLITecuci. Oricum, nu în lista oamenilorcare fac cinste învãþãmântului româ-nesc. Orice lider care se respectã artrebui sã aibã mãcar harul dialoguluiºi al diplomaþiei (chiar ºi fals etalate,dar sã existe), dacã nu un dram deplãcere în a lucra cu oamenii, ordomnul Peticã numai un orator bunnu este. A pune la zid un ziarist pecare nu l-a vãzut niciodatã ºi nu aavut de-a face cu el, în condiþiile încare întrebãrile au fost mai multdecât pertinente, nu este deloc unlucru de lãudat. Probabil cã domniasa încã mai are apucãturile moºtenitedin vechiul regim, în care rolul preseiera insignifiant.

Dacã aceste lucruri nu le-a uitat,cu siguranþã atotputernicul MirceaPeticã de Tecuci a uitat sã organizeze

alegeri democratice în interiorulsindicatului pe care-l conduce vred-nic precum afacerile sale cu birourilede copiat acte. O fi oare „El” alesul?Poate cã tocmai de aceea nu trebuieastupate urechile atunci când pediverse „cãi ale Domnului” se aude cãdomnul Peticã ºi-a construit un lãcaºsfânt, la Slãnic Moldova, din banii lui(sau ai Sindicatului), unde sã-ºi alinesuferinþele provocate de greaua ºiepuizanta muncã sindicalã. Cã nueste deloc uºor sã prosteºti (pardon,sã convingi) un dascãl sã intre însindicat. Dar ºi mai greu este sã-l þiisã nu plece, de multe ori legat demâini ºi de picioare!

Peticã este personaj controversat

Profesorul Mircea Peticã nu estepentru prima datã „sub reflectoare” cuprilejul unui scandal din învãþãmânt.În urmã cu câþiva ani, el a fost acuzatde mai mulþi profesori de la ºcolile dinÞigãneºti, Munteni ºi Ungureni (nor-dul judeþului Galaþi) cã a încercat sãforþeze schimbarea directorilor, pen-tru a fi înlocuiþi cu oameni din sindi-catul pe care îl conduce.

Deºi mai mulþi profesori audepus mãrturie cã s-au fãcut astfel depresiuni, conducerea din acea vremea Inspectoratului ªcolar al JudeþuluiGalaþi a preferat sã nu ia nicio mã-surã, iar Mircea Peticã ºi-a vãzut încontinuare de treabã, nestingherit.

Micile „vrãjitorii” ale nababuluidin Tecuci nu se terminã aici! MirceaPeticã þine blocat postul de profesorde sport de la ªcoala nr. 8 ºi îl dã, cucomplicitatea inspectoratului, doarpersoanelor agreate de el. „Anul tre-cut ºi-a adus un bãiat care n-a statdecât un an pentru cã apoi a intrat înconcediu de creºtere a copilului.Acum a venit un altul, Curteanu i sespune, care, dupã spusele unora, ar fiplãtit pentru acest post. Normal,Inspectoratul ªcolar Galaþi ar trebuisã facã ordine în aceastã ºcoalã, darde comun acord cu conducerea ºcolii,ISJ închide ochii“, spun surse din ca-drul ªcolii nr. 8 care, din pricina ca-racterului rãzbunãtor al lui MirceaPeticã, au dorit sã-ºi pãstreze anoni-matul. ((CC RR II SS TT II PP OO PP AA ))

Bani cu camãtãîn loc de

sprijin ºi consultanþã sindicalã!

Liderul Mircea Peticã le-a dat oamenilor ajutoare la inundaþii, dar le-a pus condiþia sãplece din sindicat preþ de 5 ani. Nemulþumiþide atitudinea dictatorialã a lui Mircea Peticã,

mulþi membri ai sindicatului au fugit în ogradaaltor organizaþii. Unii dintre ei aveau împrumuturi ºi pentru cã au avut curajul sãfugã din sindicat s-au ales cu procese.

La Sindicatul Liber din Învãþãmânt Tecuci

wwwªCOALA

româneascq.ro ºcoala gãlãþeanã 7

Gãlãþeanca Maria Crãciun a câºtigat Cerbul de Argint în cadrul Festivalului pentru copii

Un pui de om cu voce de sopranãMaria Cristina Crãciun, o fetiþã

de numai 10 ani din Galaþi, care esteelevã la Liceului de Artã „DimitrieCuclin” din Galaþi, continuã sã ui-meascã pe toatã lumea cu vocea ei ex-traordinarã. La toate concursurile lacare participã se claseazã pe primelelocuri ºi este aplaudatã în picioare decãtre auditoriu. La începutul luniiaugust, Maria Crãciun ºi-a adãugat înpalmares un nou trofeu, ea fiind de-semnatã câºtigãtoarea „Cerbului deArgint” în urma unor deliberãri „lamilimetru”, premiu pe care l-a obþi-nut la actuala ediþie a Festivalului In-ternaþional „Cerbul de Aur Junior”2010. Este ultimul trofeu pe care Ma-ria l-a primit dupã ce în 2009 MariaCristina Crãciun revenea la Galaþi cuMarele Premiu din Belarus, de laFestivalul „Slavinsky Bazaar”, iar înacelaºi an obþinuse Trofeul Festivalu-lui Concurs „Douã inimi gemene” dela Chiºinãu.

Mai mult, în primãvara acestui ana revenit de la „San Remo Junior” cuPremiul III, iar cu puþin timp în urmãa primit Premiul I de la Festivalul„Mamaia Copiilor”, grupa a II-a devârstã, ediþia 2010. În ceea ce priveºteFestivalului Internaþional „Cerbul deAur Junior” 2010, acesta a fost orga-nizat de Societatea Românã de

Televiziune, Radio România Regionalºi Primãria Municipiului Bucureºti.Festivalul a avut un juriu de pro-fesioniºti, din care au fãcut parteinterpreta Dida Drãgan, compozitoriiCarmen Aldea Vlad ºi Dan Dimitriu,realizatorul de emisiuni radio BogdanDragomir, precum ºi compozitorulViorel Gavrilã, preºedintele juriului.

Trebuie spus cã Maria Crãciuneste pregãtitã de profesoara AureliaVaida, iar la ultimul concurs a trebuit

sã facã faþã unei concurenþe serioase.Pe scena festivalului au urcat nu maipuþin de 71 de copii între 5 ºi 17 ani,pe lângã cele trei trofee (cerbul deaur, de argint ºi de bronz), fiind acor-date premiile obiºnuite la orice com-petiþie internaþionalã. În demersul ei,Maria a avut ºi prieteni, care au aju-tat-o. Federaþia Educaþiei Naþionale,SIP Galaþi ºi nu în ultimul rând In-spectoatul ªcolar Galaþi, fiecare din-tre aceste instituþii au contribuit cu ce

au putut pentru ca Maria sã poatã fiprezentã la Cerbul de Aur pentru co-pii. „Mulþumim tuturor celor carene-au sprijinit, în mod special, dom-nului Doru Resmeriþã, inspectorulgeneral al Inspectoratului ªcolar Ju-deþean ºi liderului sindical Constan-tin Ciosu”, a spus Cãtãlina Crãciun,mama Mariei.

În aceastã varã, pe 11 august,Maria Crãciun va cânta la Callatis,fiind invitata artistei Mirabela Dauer.

analizã8

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Avem ordine, avem legi, avemchiar ºi o Constituþie. Toate acesteaau într-un fel sau altul legãturã cu în-vãþãmântul românesc. Toate însãsunt sau au fost încãlcate de cãtreconducerile postdecembriste de laMinisterul Învãþãmântului. Cã învã-þãmântul nu este gratuit aºa cumscrie în Constituþie o ºtim cu toþii ºi,la un moment dat, toþi ne-am lovit deaceastã problemã. Aºa cum ºtim cãmajoritatea legilor sunt încãlcate.Numai dacã ar fi sã numãrãm proce-sele deschise de sindicate ºi ne-amîngrozi în câte cazuri cuvântul unuiprimar, director, inspector sau mini-stru este mai presus de lege. Cu toateacestea, toþi însã ne complacem înaceastã stare ºi închidem ochii pen-tru cã aºa considerãm noi cã este maibine. Mai bine pentru cine, nu ºtiu,însã ºtiu cã, de fiecare datã când sun-tem puºi în situaþia de a ne face cã nuvedem un lucru sau permitem sã nisã cearã nu ºtiu mai ce, cãpãtãm câteo frustrare. Dacã la pãrinþii elevilorfrustrãrile dispar cu timpul, educa-toarele, învãþãtoarele ºi profesoriitrebuie sã facã faþã la sute de astfel deprobleme. ªi nu vorbim aici de salari-ile mizere sau de recunoºtinþa primi-tã, ci de relaþiile cu elevii ºi pãrinþii.Acum câteva luni ministrul Educa-þiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportu-

lui a emis un ordin pentru aprobareaStandardelor privind materialele depredare-învãþare în educaþia tim-purie ºi a Normativului de dotare mi-nimalã pentru serviciile de educaþietimpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani.Toate bune ºi frumoase. Însã nici înordin ºi nici în documentele conexenu se spune de unde vor veni baniipentru dotarea grãdiniþelor. Astfel,ministerul a fãcut o listã cu necesarulpe care însã nimeni nu poate sã orespecte doar dacã gãseºte bunãvoin-þã ºi fonduri la administraþia localãsau bineînþeles la pãrinþi. ªi atuncirevin la frustrãrile cadrelor didacticecare, pe lângã cã trebuie sã-ºi facã da-toria la clasã, trebuie sã mai meargãºi cu “miloaga” pe la pãrinþi pentru acumpãra una sau alta, lucru carebineînþeles este interzis de lege, darcare se practicã aproape peste tot.Profesorul, absolvent de studii supe-rioare, care are rolul de a educa gene-raþia de mâine, trebuie sã se înjo-seascã în faþa pãrinþilor pentru a facerost de materialele didactice cerutede “onor ministerul”. De ce trebuiesupus dascãlul sã se înjoseascã înacest fel? De ce este nevoie de totacest circ? Doar pentru ca Ministerulsã fie acoperit din punct de vedere alhârtiilor? Doar pentru ca ministrul ºisubordonaþii sã poatã spune cã ºi-au

mai îndeplinit un obiectiv ºi au fãcutpe hârtie reforma educaþiei timpurii?Dacã vom continua cu astfel de refor-me o sã tânjim ºi dupã locurile degunoieri din þãrile dezvoltate, pentrucã la cât de slab este învãþãmântul laora actualã, nici pentru acelea nu osa mai avem calificare. ªi totul nu vafi din vina profesorilor, care la oraactualã sunt blamaþi de toþi, ci dinvina decidenþilor, a celor care ar tre-bui ca în momentul în care decidceva sã aibã ºi suportul financiarpentru a pune în aplicare proiectul.Dacã nu au banii, mai bine sã recu-noascã, sã nu se mai punã pe fãcutlegi fãrã acoperire care sunt încãl-cate tot de cãtre ei. Pentru a arãta cãlegea nu se respectã vã punem la dis-poziþie Normativul de dotare mini-malã pentru serviciile de educaþietimpurie a copiilor de la 3 la 6/7 aniºi vã solicitãm, în condiþiile în caresunteþi dispuºi, sã ne trimiteþi unemail pe adresa revistei redactia@scoalaromaneasca.ro cu materialelecare se regãsesc în grãdiniþa dum-neavoastrã ºi modul în care au fostele dobândite. De asemenea, vã ru-gãm sã ne transmiteþi ºi opiniiledumneavoastrã despre modul în carear trebui sã se organizeze educaþiatimpurie ºi felul în care ar trebui easusþinutã de stat. ((DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU ))

Reforma pe hârtiesau

pe banii pãrinþilor

NNoorrmmaattiivv ddee ddoottaarree mmiinniimmaallãã ppeennttrruu sseerrvviicciiiillee ddee eedduuccaaþþiiee ttiimmppuurriiee aa ccooppiilluulluuii ddee llaa 33 llaa 66//77 aannii

wwwªCOALA

româneascq.ro analizã 9

august 2010

dosar10wwwªCOALA

româneascq.ro

UUSSAAMMVV BBuuccuurreeººttii,, ultima

în clasamentul SSAARRCoaliþia pentru Universitãþi Cu-

rate (CUC) ºi Societatea Academicãdin România au fãcut public raportul

anual privind corectitudinea univer-sitarã. Potrivit acestui raport, pe pri-mul loc se aflã UMF Târgu Mureº,

UMF “Iuliu Haþieganu” Cluj Napocaºi Universitatea “Alexandru IoanCuza” Iaºi, care au obþinut câte patru

stele, iar pe ultimul loc, neprimindnicio stea, se aflã Universitatea deªtiinþe Agronomice ºi Medicinã Vete-

rinarã Bucureºti. În realizarea clasa-mentului s-a urmãrit gradul de im-plementare a recomandãrilor indivi-duale fãcute de CUC anul trecut, pre-supunându-se cã dacã recomandãrileau fost puse în practicã s-a eliminat ºiproblema pentru care universitateafusese depunctatã în 2009.

În ceea ce priveºte transparenþainstituþionalã, Coaliþia pentru Uni-versitãþi Curate prin raportul publi-cat aratã cã 64% dintre universitãþiau publicat pe paginile de internetdeclaraþiile de avere ºi interese actua-lizate în 2010, în timp ce în evaluareatrecutã numai 38% dintre univer-sitãþi respectau aceastã regulã. Darîncã mai sunt cazuri în care declaraþi-ile nu sunt publice sau linkurile nufuncþioneazã. Calitatea ºi conþinutulpaginilor de internet ale universitã-þilor au crescut considerabil, dar maisunt încã universitãþi care nu consi-derã acest aspect ca fiind unul rele-vant. Într-o erã a tehnologiei, în careaproape toatã lumea are acces la in-ternet, este esenþial ca paginile de in-ternet sã fie puse la punct. Este sur-prinzãtor cã tocmai paginile univer-sitãþilor din capitalã sunt cele maiprost organizate ºi slab aprovizionatecu informaþii ºi reflectã atitudineaacestora faþã de problema transpa-

wwwªCOALA

româneascq.ro dosar 11

august 2010

renþei instituþionale. În schimb, uni-versitãþile din Cluj, în frunte cu Uni-versitatea de Medicinã ºi Farmaciedin Cluj (www.umfcluj.ro) meritãnota zece pentru acest aspect. “Dacãla capitolul trasparenþã se pot obser-va unele schimbãri în bine, când vinevorba de corectitudinea academicãlucrurile se schimbã. În cadrul aces-tui capitol, una dintre categoriileevaluate, a fost procedura de comba-tere a plagiatului, fenomen care pareubicuu în viaþa academicã din Româ-

nia. Scandalurile publice rareori auconsecinþe reale, datã fiind toleranþafoarte mare faþã de fenomen (cum s-avãzut în cazul recent al unei teze dedoctorat de la Institutul Xenopol dinIaºi). Problema mare însã constã încapacitatea de sancþionare a celorcare încalcã aceste reguli care, de celemai multe ori, rãmîn doar pe hârtie.Totuºi, existã ºi universitãþi care auînceput sã achiziþioneze softwarepentru verificarea diplomelor de li-cenþã. Acesta este cazul câtorva uni-

versitãþi, printre care ºi Universitateade Medicinã ºi Farmacie din Cluj,care verificã diplomele de licenþã cu

ajutorul unui astfel de software. Deasemenea, Academia de Studii Eco-nomice din Bucureºti are în desfãºu-rare un proiect de dezvoltare a unuiastfel de software. La capãtul opus,avem ºi cazuri în care un asistent uni-versitar de la Facultatea de Chimie,din cadrul Universitãþii Politehnicãdin Bucureºti, le explica studenþilorcum îºi pot scrie lucrarea de licenþãmai rapid doar prin metoda “copy-paste”, explicându-le cum funcþio-neazã sistemul de depistare a plagia-tului ºi cum îl pot ocoli”, se aratã înstudiu.

Studiul iniþial al CUC a evaluatcompetitivitatea concursurilor pen-tru ocuparea posturilor didactice.Faþã de anul trecut, se observã în ca-zul unor universitãþi o schimbare dedirecþie. Astfel, pe lângã publicareaanunþurilor în Monitorul Oficial ºi înpresã, existã universitãþi care aucreat un spaþiu destinat ocupãrii pos-turilor didactice pe paginile lor deinternet. Acolo sunt anunþuri pentrulocuri vacante, criterii de înscriere ºipaºii competiþiilor, dar ºi lista candi-daþilor cu CV-uri. Totuºi, din 42 deuniversitãþi numai patru au avansatla acest criteriu. “În rest, acest proceseste foarte opac, ºi cele mai frecventecazuri sunt cele în care numai uncandidat se prezintã la concurs, pos-turile fiind “dedicate”, practicã cedescurajeazã alþi candidaþi. Aceastaeste situaþia nu numai pentru cazu-rile de promoþie internã, unde datori-tã sistemului de titularizare univer-salã, ne aºteptãm la astfel de situaþii,dar ºi la nivel de intrare - asistenþiuniversitari sau cercetãtori.

În ceea ce priveºte managemen-tul financiar, din totalul de 15 punc-te, media se aflã la 11 puncte. “38%dintre universitãþi se aflã sub medie,trei universitãþi sunt egale cu media,ºi 55% se aflã deasupra mediei. Din-tre acestea, nouã universitãþi înde-plinesc toate condiþiile pentru a li seacorda punctajul maxim pentru ma-nagement financiar. La acest capitol,s-au verificat cheltuielile discreþio-nare, evaluând soldurile conturilorde subvenþii în corelaþie cu suma re-turnatã la buget în anul precedent.Faþã de prima evaluare, doar 15%dintre universitãþi au dat dovadã delipsã de transparenþã, nepunând ladispoziþie documentele necesareevaluãrii acestui punct. De aseme-nea, o altã categorie evaluatã a fostrespectarea legii privind achiziþiilepublice. 76% dintre universitãþi aufãcut publice lista achiziþiilor publicede peste 10.000 de euro, fie ca rãs-puns la adresele CUC, fie prin pos-tare într-o secþiune pe pagina de in-ternet a universitãþii. O transparenþãsporitã din acest punct de vederepoate duce la o evaluare mai în amã-nunt a procedurilor de achiziþiefolosite de cãtre presã ºi societateacivilã localã. Din punctul de vedereal CUC progresul este net. Corobo-rarea declaraþiilor de avere cu cele deinterese a fost posibilã doar în 64%dintre cazuri. Dar trebuie subliniatcã acest lucru este o nouã îmbunãtã-þire de la prima evaluare, când nu-mai 40% dintre universitãþi ofereauaceastã posibilitate”, se mai pre-cizeazã în documentul CUC.

�� VV II RR GG II LL CC RR II SS TT EE AA

Numãrul familiilor universitare a rãmas acelaºi în univer-sitãþi. Ceea ce s-a schimbat însã sunt reglementãrile încadrul codului de eticã unde existã prevederi mult maiclare privind conflictele de interese ce pot fi generate deînrudirea cadrelor didactice. Dar acestea apar într-unnumãr foarte mic de universitãþi.

Universitatea Tehnicã din Cluj NapocaProrectorul Universitãþii Tehnice din Cluj-Napoca (UTC),Mircea Petrina, lucreazã împreunã cu fiii sãi Tudor ºi Bogdan,care sunt asistenþi la UTC. Tudor Petrina predã, la fel ca tatãllui, la catedra Mecanica Construcþiilor, iar Bogdan Petrinaare ore la Beton Armat ºi Construcþii Metalice.

Universitatea de ªtiinþe Agricole ºiMedicinã Veterinarã IaºiIoan Avarvarei, fost rector al USAMV, în perioada 1996-2003, este în prezent ºef la Catedra de Pedotehnicã, iarsoþia sa, Teona, îi este subordonatã ºi predã studenþilordisciplinele „Agricultura generalã“ ºi „Nutriþia animalelor“.În mandatul de rector al lui Ioan Avarvarei s-a angajat întâifiul sãu, Bogdan, pe postul de inginer cercetãtor laFacultatea de Horticulturã. Ulterior, fostul rector a introdusdisciplina „limba spaniolã“ ca materie de studiu deoarecela universitate s-a angajat ºi fiica sa, Simona, care termi-nase Facultatea de Litere.

Universitatea de Medicinã ºi Farmaciedin TimiºoaraFiica rectorului ªtefan Drãgulescu, Denise Aurora Drãgu-lescu, îi este subalternã.

Universitatea Politehnicã TimiºoaraFiul ºi fiica rectorului Nicolae Robu, Raul ºi Andreea, sunt asis-tenþi la Departamentul de Automaticã ºi Informaticã Aplicatã.

Universitatea Ovidius din ConstanþaFlorea Voinea conduce Clinica de Gastroenterologie ºi spe-cializarea Medicinã Internã anul V, unde îi are ca subalternipe fiica Andra Iulia Suceveanu, care este ºef de lucrãri, ºipe fiul Felix Voinea, conferenþiar, administrator-ºef al fa-cultãþii ºi ºef al secþiei Urologie. De asemenea, ginerele fos-tului rector, Adrian Paul Suceveanu, este asistent laMedicinã, iar nora, Claudia Voinea, ºef de lucrãri ºi laEndocrinologie.Alte nume: prof. dr. Teofil Mehedinþi (histologie) ºi soþiaRodica Mehedinþi (biologie celularã ºi molecularã), dr. IoanTofolean (semiologie medicalã) ºi dr. Doina Tofolean (me-dicinã internã), dr. Vlad Tica (obstetricã-ginecologie) ºi soþiasa, preparatorul Irina Tica (semiologie medicalã), dr.Vladimir Botnarciuc (chirurgie generalã) ºi Mihaela Botnar-ciuc (microbiologie).

Academia de Studii Economice,BucureºtiLa ASE existã 21 de familii universitare în care cel puþinunul dintre soþi deþine un post important. De exemplu,Doru Alexandru Pleºea este prodecan la Facultatea deComerþ, iar soþia sa, Elena Simona Pleºea, este consilierjuridic, cu funcþie de conducere. De asemenea, PavelNãstase este prorector, iar soþia sa, Floarea Nãstase, esteprofesor la Catedra de Informaticã Economicã a Facultãþiide Ciberneticã.

Universitatea Politehnicã BucureºtiNu mai puþin de 15 familii întâlnim ºi la UPB. Exemplulelocvent este dat de decanul Facultãþii de Inginerie,Claudia Popescu, care lucreazã în aceeaºi universitate cusoþul sãu, Mihai Octavian Popescu, prorectorul UPB.

Sursa: Adevãrul (lista apare în raportul CUC)

Nepotismul, încã în floare

ºcoala internaþionalã12

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Revista „ªcoala româneascã“ ademarat în urmã cu douã numere ocampanie de prezentare a sistemelorde formare iniþialã ºi continuã,recrutare ºi selecþie, evaluare ºi promovare a personalului didactic dindiverse þãri ale Uniunii Europene.Pânã în acest moment, au fost analizate sistemele din Danemarca,Grecia ºi Germania. În ediþia curentãne vom opri asupra Poloniei, MariiBritanii, Suediei, Spaniei ºi Estoniei.

PPoolloonniiaa.. Cadrele didactice cu diplomã de în-vãþãmânt superior reprezintã aproximativ 98%din personalul didactic activ. Formarea estefurnizatã pe douã cãi: educaþie complementarãºi dezvoltare a personalului. Educaþia comple-mentarã este asiguratã prin cursuri care conducla un nivel mai ridicat de instruire sau la dobân-direa unor calificãri suplimentare, iar dezvol-tarea personalului se referã la formele de revi-gorare care trebuie sã îmbogãþeascã tehnicile delucru ale cadrelor didactice în calificãrile pecare le au deja. Cursurile de educaþie comple-mentarã sunt furnizate de cãtre instituþiile deînvãþãmânt superior ºi colegii serale la formafãrã frecvenþã ºi prin studii part-time. Cadreledidactice aleg domeniul de studiu sau de spe-cializare în funcþie de nivelul de educaþie dejaatins ºi nevoile lor individuale.

Numire, perfecþionare ºi evaluare

În conformitate cu Carta profesorului, pos-tul de profesor poate fi ocupat de cãtre o per-soanã care a absolvit fie un ciclu de învãþãmântsuperior cu pregãtirea pedagogicã adecvatã, fieun ciclu de studii într-o instituþie de formareprofesionalã în domeniu. Cadrele didactice carenu au cetãþenia polonezã sau nu au îndeplinit

cerinþele pentru a fi numite pe post, precum ºicele care iau ore de muncã suplimentare într-oaltã unitate, semneazã un contract cu directorulºcolii. Cu toate acestea, cetãþenii UE pot fi anga-jaþi pe bazã de numire dacã îndeplinesc ce-rinþele existente pentru numire. Cadrele didac-tice sunt angajate de cãtre conducãtorul ºcolii,pe baza unei proceduri de recrutare deschisã.Cu toate acestea, în exercitarea atribuþiilor sale,profesorul are dreptul la protecþia prevãzutãpentru funcþionarii publici. Directorul ºcoliieste responsabil de evaluarea performanþelorprofesionale a cadrelor didactice la toate nive-lurile de educaþie (din proprie iniþiativã, la cere-rea unui profesor, a consiliului, a ºcolii sau aconsiliului pãrinþilor). Perioada dintre douãevaluãri consecutive (inclusiv evaluarea promo-vãrii aferente) nu poate fi mai micã de un an.Directorul de ºcoalã este obligat sã evaluezeperformanþa profesorului în termen de trei lunide la data cererii. Evaluarea este descriptivã ºise încheie cu o evaluare generalã. Dupã evalu-area cadrelor didactice, realizãrile profesionalepot fi pozitive sau negative. În cazul în carerezultatul este negativ, profesorul are dreptulde a solicita o reevaluare pe care o va efectua or-ganismul pedagogic de supraveghere, în ter-men de 14 zile de la primirea acesteia. Evalu-area emisã de organismul de supraveghere pe-dagogicã este definitivã.

MMaarreeaa BBrriittaanniiee. Formarea iniþialã a învãþã-torilor ºi a profesorilor din ciclul primar ºi se-cundar este furnizatã de universitãþi, inclusivOpen University, prin Facultãþile de Educaþie ºiªtiinþe Sociale. Majoritatea cursurilor de for-mare pentru personalul didactic din nivelul se-cundar conduc la obþinerea unei diplome profe-sionale în domeniul educaþiei (ProfessionalGraduate Diploma in Education). Pentru nive-lul pre-primar este necesarã înscrierea la SocialServices Council în vederea obþinerii unei cali-ficãri (teaching qualification) ºi a recunoaºterii

profesorprofesorprofesorprofesorStatutul de profesor în

statutului de educator (nursery teacher). Cerin-þele minime de selecþie ºi curriculã pentru for-marea iniþialã a profesorilor sunt reglementatela nivel naþional ºi publicate anual în Memoran-dum on Entry Requirements. Acest memoran-dum are statut de lege. Profesorii din învãþã-mântul secundar ºi învãþãtorii din învãþãmân-tul primar sunt angajaþi ai autoritãþilor locale(sau ai boardului de guvernatori/proprietari aiºcolilor independente). Nu sunt asimilaþifuncþionarilor publici. Majoritatea au contractecivile, full-time sau part-time, permanente saucu termen determinat. Condiþiile pentru a ac-cede la noi grade didactice sunt prevãzute înGuidelines for Initial Teacher Education Cour-ses. De asemenea, sunt trasate condiþiile gene-rale ºi specifice pentru toate cursurile care im-plicã formarea cadrelor didactice, dar ºi garan-þiile oferite cadrelor didactice în urma calificã-rilor obþinute. Gradele didactice sunt oferite þi-nând cont de standardele academice, de orien-tarea profesionalã a cursului de formare, de ve-chimea în muncã la nivelul ºcolii ºi de matriceade competenþe. Evaluarea se realizeazã de cãtrestaff-ul facultãþilor de educaþie din universitãþi,în colaborare cu supervizorii din ºcolile unde îºirealizeazã activitatea personalul didactic supusevaluãrii. Evaluarea constã într-o probã scrisãsau în realizarea unui proiect.

SSuueeddiiaa.. Formarea iniþialã este realizatã de26 de universitãþi ºi colegii universitare. Califi-carea se obþine pe baza unor puncte de credit ºidupã absolvirea unor niveluri educaþionale dela 3 la 5 ani. Existã un program educaþionalscurt de un an ºi jumãtate pentru cei care au ob-þinut deja o licenþã sau o diplomã de master.Programele de formare cuprind cursuri de spe-cializare diverse, de la sport pânã la limbi strãi-ne. Din 2007, a fost înlocuitã vechea structurãde programe de formare cu un sistem cu 3 ci-cluri. Întregul sistem de acordare a calificãrilors-a modificat pentru a se sincroniza cu acest sis-tem. Formarea iniþialã pentru cadrele didacticedin învãþãmântul pre-primar e realizatã, în doiani, de instituþii de formare. Absolvirea acestuiprogram se finalizeazã cu obþinerea unei cali-ficãri ºi a unei Diploma in Child and YouthTraining. Municipalitatea ºi SALAR (SwedishAssociation of Local Authorities and Regions)recruteazã ºi angajeazã cadrele didactice dinînvãþãmântul pre-primar, negociazã salariile ºicondiþiile de lucru ale acestora cu sindicateleprofesorilor. Pentru celelalte categorii de profe-sori, instituþiile fac recrutarea, iar condiþiile desalarizare ºi de muncã sunt negociate întreangajat, angajator ºi sindicat. Pentru numirea

permanentã ca profesor este nevoie ca aplican-tul sã deþinã o diplomã în educaþie ºi aibã o cu-noaºtere aprofundatã a sistemului educaþionalºi a legislaþiei specifice. Agenþia Naþionalã pen-tru Învãþãmântul Superior stabileºte dacã apli-cantul îndeplineºte condiþiile stipulate de lege.Responsabilitãþile privind obþinerea gradelordidactice sunt delegate la nivel local. Perfecþio-narea este o responsabilitate ce cade în sarcinastatului. Atestarea calificãrilor se realizeazãprin Comisia naþionalã pentru calificãri ºi ates-tate, în baza reglementãrilor prevãzute deEducation Act. Evaluarea cadrelor didactice nueste reglementatã prin lege, în schimb promo-varea se face în conformitate cu Ordonance forhigher Education (1993), care prevede condiþi-ile pentru acordarea ºi accederea la nivele pro-fesionale superioare.

SSppaanniiaa.. În baza Legii Educaþiei, autoritãþilelocale autonome sunt responsabile pentrusemnarea de acorduri cu universitãþile, privindrealizarea de programe de formare pentru ca-drele didactice la toate nivelurile de învãþã-mânt, inclusiv pre-primar. Pentru alinierea lareglementãrile Legii Educaþiei, specializãrilesunt stabilite astfel: pre-primar, educaþie, ºtiin-þã, ºtiinþe umaniste, filologie ºi educaþie spe-cialã. Astfel, specializarea se bazeazã pe diversearii ale curriculumului. Mai mult, pentru obþi-nerea abilitãþilor specifice acestor specializãri,aplicanþii trebuie sã urmeze ºi alte cursurisusþinute de colegiile universitare sub super-vizarea Institutelor pentru ªtiinþele Educaþiei.În urma obþinerii calificãrilor necesare, anga-jatul capãtã statutul profesional de maestro, înbaza reglementãrilor Legii de organizare gene-ralã a sistemului educaþional. Titlul de maestrodevine ulterior, în baza schemei calificãrilor,bachillerato ºi diplomato, titluri profesionalestabilite prin decret regal. Selecþia se realizeazãprin consiliul ºcolii. Angajarea se face prin nu-mire, iar procedura de angajare revine directo-rului ºcolii sau corpului guvernator. Statutul defuncþionar public sau contractual depinde denatura juridicã a instituþiei angajatoare (publicãsau privatã). În cadrul sectorului public suntdiferenþieri între cadrele didactice-funcþionaripublici ºi personalul temporar, mai ales în ca-drul Comunitãþilor autonome. Acestea stabilescpropriile lor direcþii prioritare în ceea ce priveº-te formarea ºi perfecþionarea cadrelor didactice,în cadrul zonei lor de management, oferind ogamã largã de programe de training gratuit. Fie-care instituþie este responsabilã pentru numã-rul de cadre didactice trimise la formare/per-fecþionare. Ministerul Educaþiei ºi Comunitãþile

Autonome promoveazã mobilitatea cadrelordidactice, în scopul perfecþionãrii atât la nivelnaþional, cât ºi internaþional. Autoritatea pen-tru educaþie a fiecãrei Comunitãþi Autonomeeste responsabilã pentru organizarea proce-durilor de evaluare ºi pentru stabilirea schemeide evaluare/promovare în care se va încadrafiecare instituþie cu personal didactic partici-pant la selecþie.

EEssttoonniiaa.. Pentru înscrierea la formare estenecesar certificatul de învãþãmânt secundar su-

perior ºi certificatul de la examenele naþionale.Personalul didactic din ºcolile care primesccopii cu vârste de la 1 la 7 ani este format la nivelterþiar neuniversitar (3 ani) sau universitar (4ani). Personalul didactic din ºcolile unde studi-azã elevi cu vârsta cuprinsã între 7 ºi 12 ani esteformat timp de 4 ani într-o instituþie universi-tarã. Formarea (teoreticã + practicã) se fina-lizeazã cu diplomã de absolvire sau cu diplomãºi titlul de licenþiat. Personalul didactic din ºco-lile unde studiazã elevi cu vârsta cuprinsã între16 ºi 18 ani se specializeazã, timp de 5 ani într-oinstituþie universitarã. Formarea (teoreticã +practicã) se finalizeazã cu o diplomã ºi cu titlulde licenþiat. Candidaþii care au urmat o for-mare, alta decât cea de cadru didactic, trebuiesã urmeze un curs pedagogic cu durata de 1 andupã ce au obþinut prima diplomã universitarã,obþinând în final un certificat special. Cadreledidactice sunt recrutate de cãtre conducãtorulinstituþiei, conform unei proceduri competitiveaprobate de consiliul de administraþie. Persoa-nele care ocupã aceastã funcþie sunt angajate decãtre instituþie pe bazã contractualã. Condiþiileºi procedura de evaluare sunt stabilite printr-oreglementare a ministerului educaþiei. Evalua-rea internã este efectuatã de conducãtorul insti-tuþiei sau de adjunctul sãu pedagogic ºi educa-tiv, precum ºi de consiliul cadrelor didactice dininstituþie. Evaluarea externã este efectuatã defuncþionarii Ministerului Educaþiei ºi de Guver-natorul districtului.

�� RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

wwwªCOALA

româneascq.ro ºcoala internaþionalã 13

august 2010

Revista „ªCOALA rom`neascq“ XX

www.scoalaromaneasca.roNN OO UU TT ÃÃ ÞÞ II ÎÎNN FF II EE CC AA RR EE ZZ II

În plus, venim în ajutorul cititorilor

cu cinci adrese de email unde fiecare

poate sã-ºi spunã pãsurile ºi sã

contribuie în acest fel la dezvoltarea

învãþãmântului românesc.

sindicat @scoalaromaneasca.ronu ezitaþi sã ne scrieþi despre orice problemã legatã de sindicat;

paparazzi@scoalaromaneasca.rotrimiteþi poze din ºcoli ºi noi le vom publica, deveniþi fotoreporteri ºiprindeþi instantaneele cele mai bune;

reforma@scoalaromaneasca.roaveþi ceva de spus, o propunere pentru reformarea educaþieiromâneºti, aici ne puteþi scrie. Ideile interesante îºi vor gãsi loc înrevistã;

juridic@scoalaromaneasca.rosuntem aici sã te ajutãm, nu ezita sã dai un email;

corupþie@scoalaromaneasca.rote-ai lovit de corupþia din învãþãmânt, noi te ajutãm sã-i dai în vileagpe cei care distrug educaþia.

Uniunea Europeanã (III)

A mai trecut o sesiune de Bacalaureat ºirezultatele privind promovabilitatea sunt încãdeparte de realitatea din ºcoala româneascã,deci de nivelul de învãþãmânt existent. ªi aceas-ta în ciuda faptului cã rata promovabilitãþii(69,30%) a fost mai scãzutã cu 12,71 % decât ceade anul trecut (81,47%), poate cea mai micã dinultimii zece ani. O primã explicaþie, vizavi descãderea promovabilitãþii, a avut în vedere fap-tul cã mulþi dintre profesorii supraveghetori aufost mai exigenþi, astfel cã fenomenul de a copianu s-a mai propagat în masã. Exigenþa maimare a unor profesori nu a apãrut datoritã fap-tului cã în mentalul acestora s-a nãscut bruscsentimentul de profesionalism ºi corectitudine,ci a avut mai mult conotaþii pecuniare. Astfel,sumele primite pentru participarea la Examenulde bacalaureat au fost mult diminuate, plus re-ducerile salariale de 25% care au afectat între-gul sistem bugetar. Dar sã ne referim acumstrict la Examenul de bacalaureat, sesiunea iu-nie-iulie, care nici de aceastã datã nu a fost lip-sit de scandaluri, unele mergând pânã laarestãri ale unor profesori pentru luare de mitãîn vederea facilitãrii promovãrii Bacalaureatu-lui pentru unii absolvenþi de liceu.

Suceava, în topAºa cum era de aºteptat, dupã soluþionarea

contestaþiilor, promovabilitatea a crescut cudouã procente, ajungând în final la 69,30%.Chiar dacã pare micã, având în vedere sesiuniledin anii trecuþi, în realitate este încã mare pen-tru a reflecta adevãratul nivel al absolvenþilorde liceu. Dacã Bacalaureatul ar fi un examencare sã reflecte cunoºtinþele reale ale elevilor,procentul nu ar depãºi 50%. La aceastã primãsesiune s-au înscris 210.086 de elevi, participa-rea fiind de 96,39%, adicã 202.500 de elevi.Dintre aceºtia, 140.368 de elevi au promovat,candidaþii respinºi, deci care au obþinut mediisub 6, fiind în proporþie de 30,58% (61.946 deelevi). Pe motiv de fraudã sau tentativã de frau-dã au fost eliminaþi din examen 244 de elevi.

Cea mai ridicatã promovabilitate s-a înre-gistrat în judeþele Suceava (88,94%), Bihor(87,48%) ºi Hunedoara (86,55%). Promovabili-tate peste 85% s-a mai obþinut ºi în judeþeleArad ºi Neamþ. La polul opus, cu cea mai scã-zutã promovabilitate, s-au situat judeþele Ialo-miþa (48,87%), Galaþi (52,74%), Dâmboviþa(53,28%), Cãlãraºi (55,24%) ºi Iaºi (55,82%).

138 de note de 10ªi anul acesta, numãrul mediilor de 10 (deci

notã maximã pe linie la toate probele de exa-men de la Bacalaureat) a depãºit 100. Concret,s-au luat 138 de medii de 10, cele mai multe fiindîn judeþul Dolj (23), aproape jumãtate, adicã 11medii de 10, fiind obþinute la Colegiul Naþional„Carol I“. ªi judeþul Cluj, prin cele 18 medii de10, a ocupat o poziþie fruntaºã, trei dintre eleviicu nota maximã pe linie fiind de la LiceulTeoretic „Gheorghe ªincai“ din Cluj-Napoca. Petranºe de note, excluzându-le pe cele de 10,situaþia de la prima sesiune de Bacalaureat seprezintã astfel: � între 5 ºi 5,99 – 11.774 de note(19,01%) � între 6 ºi 6,99 – 38.707 note (27,58%)� între 7 ºi 7,99 – 42.223 de note, (30,08%) �între 8 ºi 8,99 – 38.223 de note (27,23%) � între9 ºi 9,99 – 21.077 de note (15,02%).

Notele din ultimul deceniuCã s-a copiat mai puþin, este categoric un

fapt de necontestat. Totuºi, fenomenului de co-piere în masã diminuat substanþial i se adaugãºi nivelul de cunoºtinþe dobândite de elevi, careeste ºi acesta în scãdere dramaticã. Mulþi, parcãprea mulþi elevi, nu mai sunt interesaþi de ºcoa-lã, pentru a promova în timpul anului, rezumân-du-se la a copia referate de pe internet ºi a face

puþinã “figuraþie” laºcoalã. Apoi, dezinteresul multor dascãli este deasemenea de neignorat. Apãsaþi de grija zilei demâine din punct de vedere financiar, mulþi pro-fesori nu îºi mai dau interesul ºi coboarãºtacheta foarte jos, de multe ori umflând ºinotele acordate. În aceste condiþii, nu trebuie sãmai mire pe nimeni faptul cã elevii ajung chiarsã creadã cã au cunoºtinþele conform notelorprimite la liceu, chit cã destui ajung sã încheieliceul fãrã mãcar a fi capabili sã citeascã ºi sãscrie corect în românã, deci aproape semianal-fabeþi. Apoi, cum ºi facultãþile aleargã în dispe-rare dupã candidaþi, suficienþi semianalfabeþicu Bacalaureatul luat ajung sã obþinã ºi o diplo-mã de licenþã ºi apoi, prin diverse mijloace –pile, apartenenþa la familii bine poziþionate so-cial sau chiar politic – reuºesc sã acceadã chiarºi în funcþii de conducere sau sã se strecoareprin Parlament sau Guvern. În aceste condiþii,nici nu ar trebui sã ne mai mirãm de ce mergeeconomia româneascã doar pe burtã.

Revenind la copiere, care anul acesta, înprima sesiune, a lãsat fãrã Bacalaureat destuielevi, vã prezentãm promovabilitatea înregis-tratã la nivel naþional în perioada 2000-2009:� 2009 - 81,47% � 2008 - 77,24% � 2007 -82,08% � 2006 - 79,60% � 2005 - 84,76% �2004 - 84,60% � 2003 - 76,82% � 2002 -

86,71% � 2001 - 86,28% � 2000 - 84,16%.Urmãrind atent datele, se remarcã foarte clar cãpromovabilitatea din acest an a fost cea maimicã din ultimii zece ani, diferenþele ajungândchiar ºi pânã la 16 procente diferenþã, compa-rativ cu anii 2001 ºi 2002.

Licee cu niciun promovatBacalaureatul din acest an a adus ºi surprize

în ceea ce primeºte promovabilitatea zero. Încâteva unitãþi de învãþãmânt liceal, majoritateagrupuri ºcolare, niciunul dintre elevii înscriºi laBacalaureat în sesiunea iunie-iulie nu a reuºitsã obþinã media minimã de promovare. Estevorba de urmãtoarele unitãþi de învãþãmânt: �Grupul ºcolar „Puskas Tivadar“ din SfântulGheorghe (judeþul Covasna) – niciunul dintre cei100 de elevi înscriºi la Bacalaureat nu a trecutexamenul, toþi având media generalã sub 5 �Grupul ºcolar Agricol ºi Industrie Alimentarã„Gaman Janos“, tot din Sfântul Gheorghe, jude-þul Covasna – promovabilitate zero, ºi doarunul dintre candidaþi a reuºit sã aibã mediapeste 5, mai exact 5,36 � Grupul ºcolar de Arteºi Meserii a Cooperaþiei „Spiru Haret“ dinPloieºti, judeþul Prahova – cu toate cã unul din-tre candidaþi s-a apropiat de promovare, mediade 5,96 nu a fost suficientã, astfel cã toþi candi-daþii de aici îºi vor încerca ºansele în a doua

sesiune � Grupul ºcolar Agricol Bistriþa dinBistriþa-Nãsãud – de asemenea, eºec pe toatã li-nia, deci promovabilitate zero, media finalã de5,98 obþinutã de trei elevi fiind, la “mustaþã”,sub cea cerutã de regulament � Liceul Agricoldin Smeeni, judeþul Buzãu – eºec pe linie, niciunul dintre cei 63 de elevi înscriºi, dintrecare unul eliminat pentru tentativã de fraudã,nereuºind sã promoveze � Grupul ºcolar“Timpuri Noi” din Capitalã – niciunul dintre cei92 de candidaþi înscriºi nu a reuºit sã ia exa-menul, deci promovabilitate zero.

Profesori arestaþiBacalaureatul din recenta sesiune s-a sol-

dat, pentru prima datã, ºi cu zgomot de cãtuºe,procurorii DNA arestând câþiva profesori pen-tru cã au luat bani de la elevi pentru a îi ajuta sãpromoveze examenul. Au fost arestaþi profesoride la câteva licee particulare din Bacãu, Galaþi ºiCluj-Napoca. Cercetãrile se aflã în diverse faze,anchetele nefiind încã finalizate. ResponsabiliiMECTS spun cã vor lua mãsurile care se impunabia dupã finalizarea anchetelor din fiecare cazîn parte. Este vorba de anchete interne care potmerge, în funcþie de gravitatea faptelor profeso-rilor incriminaþi ºi a concluziilor magistraþilor,pânã la excluderea din sistemul de învãþãmânta respectivilor dascãli. Pe lângã arestãrile unorprofesori, 41 de lucrãri de la un centru de exa-minare din Cluj Napoca au fost anulate. Mãsuraa avut la bazã suspiciunile cã ar fi fost xeroxatepentru ca cei 41 de elevi sã promoveze Bacalau-reatul.

Momentul adevãruluiDupã cum susþinea Oana Badea, secretar de

stat în MECT, la liceele fãrã niciun promovat vaveni momentul analizelor. Potrivit Oanei Ba-dea, dezastrul de la respectivele licee ar aveamai multe cauze, anume: “Ideea copiatului laun examen se petrece natural în liceele româ-neºti, pentru cã e inoculatã în ani de-a rândul. ªiapoi nu le vine sã creadã cã nu s-a putut copia.Valoarea corpului didactic este tot mai redusã.Nu e vorba de salarii, ci de formarea iniþialã aunui pedagog. Sunt licee cu promovare zero,unde profesori în pragul pensionãrii aveau celemai mari salarii din sistem. Existã o lejeritateprea mare în evaluarea profesorilor. Toþi au ca-lificative anuale de «Foarte Bine». Evaluareatrebuie schimbatã“. Oana Badea mai spune cãîn prezent asistãm la cãderea sistemului peda-gogic, problema fiind în formarea la nivel uni-versitar. „Acolo ne vom concentra chiar dinacest an. În anumite ºcoli, în cancelarie se vor-beºte de Avon ºi de Oriflame. Acest corp didac-tic trebuie trezit“.

„Dacã promovabilitatea este mai slabãdecât în 2009, aceasta cred cã dovedeºte cãavem un Bacalaureat normal, relevant. Dacãvom avea baza legalã pentru a încuraja perfor-manþa, atunci am putea avea ºi instrumentulpentru reglementarea situaþiei în unitãþile deînvãþãmânt unde promovabilitatea a fost zero“,a spus Daniel Funeriu, ministrul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului. Acesta apromis cã se vor face analize ºi în privinþa dife-renþelor mari de rezultate înregistrate la Baca-laureat în unele judeþe. Daniel Funeriu, fãrã aintra în profunzimea fenomenului Bacalaureatºi îndeosebi a sistemului de învãþãmânt, seîmbatã cu apã rece.

Chetã pentru „neatenþie“În ciuda afirmaþiilor uneori sforãitoare ale

mai marilor din MECTS, în destule licee s-acopiat fãrã nicio problemã la fel ca în anii tre-cuþi. Elevii au continuat sã facã chetã ºi dascãliiau picat în „neatenþie“. Evident, dupã ce s-auvãzut cu diploma în buzunar, unii elevi nici nu

actualitate14

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Cea mai scãzutã promovabilitatepromovabilitatepromovabilitatepromovabilitatepromovabilitate

se mai sfiesc sã povesteascã ºi cum au reuºit sãtreacã examenul. Metodele de a promova alecelor care au trecut ca “gâsca prin apã” tot liceuldiferã de la o unitate la alta, dar, în principiu,toate au avut la bazã cheta.

„La noi a fost simplu. Am dat bani. Am fãcutchetã înainte sã intrãm în salã. La 30 de minutedupã ce s-au dat subiectele au venit ºi rezolvã-rile“, povesteºte un tânãr.

„Am dat fiecare câte 25 de lei. Mã refer pen-tru o probã. I-am adunat în clasã, chiar în tim-pul examenului, de la unul la altul, pe sub ban-cã. Toatã suma strânsã am bãgat-o într-unpachet de ºerveþele pe care l-am pus apoi pe ca-tedrã, sub geanta uneia dintre supraveghetoa-re“, explicã un alt elev „tehnica“ folositã, carepare sã fi fost utilizatã în mai multe centre deexamen.

„Tot pachetul de ºerveþele l-am folosit ºinoi. Nu ne-au dat rezolvãrile, dar ne-au lãsat sãcopiem unul de la altul”, completeazã o altãelevã.

Declinul, de la intrarea în liceuFaptul cã mulþi elevi ajung sã treacã liceul

doar târându-se ºi apoi, cu bani, fac ºi o faculta-te îºi are cauzele chiar de la admiterea în clasa aIX-a. De ce? Simplu! Pentru cã nota 5 nu maiconstituie un prag minim pentru admiterea laliceu, în clasa a IX-a fiind admiºi ºi cei cu medi-ile sub 5.

„Profesorii care susþin cã elevii care nu aupromovat Bacalaureatul au fost prea slabi evitãînsã sã-ºi recunoascã vina ºi dau dovadã de ipo-crizie. Unii colegi închid ochii în timpul liceuluiºi îi trec clasa pe toþi, ba chiar le dau note carenu au nicio legãturã cu ceea ce ºtiu acei elevi,deci note umflate, ºi astfel îi fac sã creadã cã eichiar ºtiu ceva. Referitor la liceele în care niciunelev nu a luat BAC-ul, stau ºi mã întreb ce facprofesorii la ore. Este inacceptabil, în anii destudiu de la liceu, tu, ca dascãl, sã nu duci nicimãcar un elev dintr-o sutã de la nota 4 la nota6, cea minimã pentru a promova Bacalaureatul.La liceu, formele seral ºi fãrã frecvenþã, este deneimaginat. De multe ori, în timpul anuluiºcolar sunt în sala de curs doar profesorul ºi unelev. În aceste condiþii, este absolut imposibil sãtreacã Bacalaureatul când nu îi pregãteºtenimeni.

Revenind, «buba» este la intrarea în clasa aIX-a, când sunt admise ºi mediile sub 5. De aici,elevii respectivi merg târâº-grãpiº pânã la clasaa XII-a, pe care o terminã cu un amãrât de 5. LaBacalaureat copiazã ºi apoi facultãþile, mai alescele private, îi primesc cu braþele deschise, cã aunevoie de candidaþi ca sã-ºi acopere locurile. Lafacultate continuã procedura din liceu, în sen-sul cã plãtesc taxele cerute, oficiale sau neofi-ciale ºi iatã cum terminã ºi facultatea ºi ei nusunt buni de nimic. Nu ºtiu de ce trebuie sã ali-mentãm sistemul de învãþãmânt superior cu se-mianalfabeþi. Ne furãm singuri cãciula”, spuneMarian Banu, inspector ºcolar. La rândul sãu,prof. univ. Mircea Miclea, consilier prezidenþialºi fost ministru al Educaþiei, dezaprobã faptulcã la liceu se intrã ºi cu note sub 5: „Nu ar tre-bui sã se intre la liceu cu nota 4. Aceastã notãînseamnã insuficient, ceea ce înseamnã cã nueºti apt din punctul de vedere al asimilãrii decunoºtinþe”.

Note umflate, demonstrate matematic

Profesorul ªtefan Vlaston, a cãrui speciali-tate este matematica, abordeazã rezultatele în-registrate la Examenul de bacalaureat strict dinpunct de vedere statistic ºi folosind metode ma-tematice – clopotul lui Gauss. Potrivit acesteimetode, procentul de promovabilitate, folosindun eºantion de 100 de indivizi, ar trebui sã fie

69%, deci 31% nepromovaþi. Uitându-ne la pro-movabilitatea pe þarã la Bacalaureat în acest an(69,30 %) s-ar putea spune cã lucrurile au mersperfect. Numai cã este greºit, dacã ne gândim cãmedia minimã de promovare la Bacalaureateste 6. În aceste condiþii, potrivit curbei luiGauss (graficele 1 ºi 2), procentul real al celorcare promoveazã Bacalaureatul ar trebui sã fiedoar 50%.

Dupã cum explicã profesorul ªtefan Vlas-ton, orice sistem de notare este conceput pentrua exprima mãrimea performanþei în cadrulnumãrului propriu de clase ordonate (ranguri).La noi funcþioneazã sistemul celor zece note, dela 1 la 10 – la clasele mari ºi în universitãþi. Sis-temul celor zece note este gândit sã acoperediversele niveluri de performanþã dupã urma-toarele idei de bun simþ:

- nota 1 înseamnã clasa de performanþãminimã;

- nota 10 înseamnã, în mod simetric, clasade performanþã maximã.

De aici rezultã cã media performanþei vaprimi nota 5,5 = (1+10) / 2, deci notele plasateîn centrul distribuþiei performanþei sunt notele5 ºi 6. De aceea, aceastã aºezare normalã anotelor poate fi denumitã, analog sistemuluiamerican de notare, «5-6 centrare».

În cazul unui eºantion de 100 de subiecþi,promovabilitatea ar trebui sã arate potrivitacestui grafic.

În cazul promovabilitãþii obiºnuite, notelede la 1 la 4 reflectã performanþe insuficientepentru promovare, deci rezultã ca procentul denepromovare este de aproximativ (2+5+9+15)/100 = 31%. - Consideraþiile teoretice sunt pre-luate din „Dragomirescu L., Drane J. W.Biostatistica pentru începãtori”, www.liviu-dra-gomirescu.ro/Carte/Performanta-notare.pdf)

În cazul Examenului de bacalaureat, pro-centul de nepromovare ar trebui sã fie însã(2+5+9+15+19)/100=50%, deoarece mediaminimã de promovare este 6.

Lipsa de performanþã a ºcoliiromâneºti

„Examenul de bacalaureat este gândit sãmãsoare un complex de competenþe, în câtevaarii curriculare, competenþe presupuse a asigu-ra absolvenþilor de liceu inserþia în piaþa munciisau intrarea în învãþãmântul superior. Cu altecuvinte, nu performanþa la o singurã disciplinã,la alegere.

Se poate argumenta cã o anume serie deelevi poate fi aºa de bine pregatitã încât procen-tul de promovare sã fie 99%, cum a fost anultrecut în judeþul Mehedinþi. În primul rând, oserie formatã din douã sute de mii de subiecþinu poate fi, integral, foarte bine pregatitã, pen-tru cã înclinaþiile, potenþialele ºi resurselesubiecþilor sunt diferite între ele. În al doilearând, realitatea crudã spune altceva. Toate eva-luãrile internaþionale ºi europene ne plaseazã lacoada clasamentelor în materie de educaþie ºi

formare profesionalã, încât ºi procentul de pro-movare de 50% pare exagerat. Mediul de afa-ceri de la noi ºi evaluãri interne independentespun, de asemenea, cã educaþia noastrã este re-prezentatã de insule de excelenþã într-o mare demediocritate. ªi atunci, cui serveºte minciunaunui Bacalaureat promovat cu 80-99%? Doarcelor care doresc sã ascundã lipsa de perfor-manþã a ºcolii româneºti ºi încasarea unor sala-rii nejustificate prin prisma calitãþii rezultatelor.

Conteazã ºi cum sunt gândite subiecteleexamenului, iar la noi, din fericire, sunt judiciosalese. Fractura se produce însã pe parcursulderulãrii lor, la supraveghere ºi, mai puþin, lacorectare. An de an, Examenul de bacalaureat afost însoþit de scandaluri imense, anul acestaculminând cu arestãri ºi cel puþin 6-7 dosarepenale, ceea ce ar putea reprezenta doar vârfulaisbergului, dar ºi un prim semnal de corectarea sistemului”, spune profesorul Vlaston.

Rezultatele, prelucrate statisticPentru a-ºi duce pânã la capãt demonstra-

þia, profesorul Vlaston a fãcut inclusiv o prelu-crare statisticã a rezultatelor obþinute la Exa-menul de bacalaureat din acest an, înainte decontestaþii. Rezultatele finale oricum nu ar fiinfluenþat dramatic analiza statisticã, având învedere cã promovabilitatea dupã rezolvareacontestaþiilor a crescut doar cu 2%.

„Absenþa notelor mai mici de 5 din raportã-rile oficiale face dificilã analiza în aceastã zonã,astfel cã am utilizat doar estimaþii ale frecven-þelor lor, în ipoteza respectãrii repartiþiei lornormale.

Prima concluzie este cã abaterea majorã dela distribuþia corectã a mediilor demonstreazãfãrã tãgadã cel puþin douã lucruri: un examenincorect ºi o eterogenizare tranºantã a popu-laþiei ºcolare candidatã la Bacalaureat. Deja laBAC nu mai participã o populaþie ºcolarã omo-genã, cum ar fi normal într-un sistem nepertubatextrem de grav, ci un amestec de douã categorii:«capabili ºi pregãtiþi», respectiv «incapabili saunepregãtiþi». Aºa se explicã de ce curba notelor laBacalaureat are douã «cocoaºe».

Absenþa notelor de la proba de sport ºi de laprobele orale n-a mai permis însã «trecerea»uºoarã peste baremul minim de 6, astfel încâtun procent de 7% dintre candidaþi au cãzut, deºiaveau note peste 5 la toate probele. Adãugat la

procentul de 69% de promovaþi de anul acesta,rezultã un procent foarte apropiat de cel dinanii trecuþi - 76-79%.

Tot din desen apare clar deplasarea masivãspre dreapta a mediilor mari, comparativ cudistribuþia corectã. Foarte grav este faptul cã unprocent de 43% dintre candidaþi a obþinut me-dii între 8 ºi 10, în timp ce distribuþia normalãaratã cã doar maximum 16% dintre candidaþi arfi trebuit sã obþinã aceste note. Explicaþia con-stã în miza enormã a mediilor mari - accedereape locurile fãrã taxã de la învãþãmântul supe-rior. ªi atunci, presiunile, însoþite de «vân-zarea-cumpãrarea» notelor, au fost enorme ºimulþi profesori angrenaþi în examen n-au rezis-tat tentaþiilor.

Cultura fraudei Cum pot fi explicate diferenþele de pânã la

40 de puncte procentuale între procentele depromovare ale judetelor «fruntaºe» ºi cele ale«codaºelor»?

Ce poate deosebi atât de mult douã judeþeprecum Mehedinþi ºi Galaþi, care în 2009 auînregistrat procente de promovare de 99%,respectiv 58%, iar în 2010, 82%, respectiv 50%?ªi vorbim de populaþii de mii sau zeci de mii decandidaþi, care se înscriu perfect în legile statis-ticii. Explicaþia nu poate fi decât una singurã: înjudeþele «fruntaºe» s-a instaurat o culturã afraudei, a conivenþei, vinovate sau nu, dintreprofesori ºi candidaþi. În judeþele codaºe, fãrã aexclude complet actele de corupþie ºi/sau defraudã, nu s-a amorsat un sistem organizat depromovare ilegalã a examenului.

Partea distractivã, dacã n-ar fi tristã, estecã fiecare ministru care organizeazã un Exa-men de bacalaureat se laudã cã, sub baghetasa, examenul a fost cel mai corect din istorie!Cine pierde, cine câºtigã din toatã aceastã«afacere» încâlcitã? În orice caz, economiacare are nevoie de forþã de muncã ce ar trebuisã fie calificatã ºi n-o mai gãseºte ºi tinerii carese amãgesc cã diplomele pot înlocui compe-tenþele în piaþa muncii. κi vor da seama cã nueste aºa când vor cãuta slujbe, acum cã la bugeta cam secat izvorul de bani”, conchide ªtefanVlaston, preºedintele Asociaþiei EDu CER înanaliza privind rezultatele înregistrate laexamenele din acest an.

Concluzia vizavi de Bacalaureat, dar analizase poate extinde ºi asupra celorlalte examenedin sistemul de învãþãmânt, este una foarteclarã. Ori se acceptã legile statistice ale fenome-nelor de masã ca fiind suverane, deci mediile dela Bacalaureat ºi cele de admitere în liceu aufost din nou fraudate masiv, ori MECTS se vaplasa în continuare în iluzia cã ºcoala româ-neascã este pe drumul bun.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

wwwªCOALA

româneascq.ro actualitate 15

august 2010

la BACla BACla BACla BACla BAC din ultimii zece ani

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinteexecutiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executivdepartament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

VVIICCEEPPRREEªªEEDDIINNÞÞII::Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial

Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal

Valeriu Diculescu - Departament Învãþãmânt Vocaþional

Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic

Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

Maria Popa - Departament Leadership ºi Management Sindical

Ioan Leon Narosi - Departamentul Funcþionari Publici ºi Personal Contractual

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!