eveniment pag. 3 un membru al federaþiei educaþiei...

Învãþãmântultehnic, la rãscruce

Consiliul Naþional FEN de Coordonarea Departamentului pentru ÎnvãþãmântulTehnic ºi de Transporturi s-a întrunit laBraºov în zilele de 15 ºi 16 octombrie 2010.

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 1100--1111

Calendarul miºcãrii personalului didactic pentru anul ºcolar2011-2012

UUTTIILL PPAAGG.. 66--77

EEVVEENNIIMMEENNTT PPAAGG.. 33

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

ªªCCOOAALLAA GGÃÃLLÃÃÞÞEEAANNÃÃ PPAAGG.. 44

Statutul de profesor în UniuneaEuropeanã (VI)

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1133

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

Dictatura lui Peticã de la Tecuci, episodul II

„Acum vã bateþi voi joc de noi, la vot o sã ne batem noi joc de voi“

Mitingul nemulþumiþilor a adunat peste

80.000de protestatari

Mitingul nemulþumiþilor a adunat peste

80.000de protestatari

româneascq.roSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul IX � nr. 61 � noiembrie 2010 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

www.scoalaromaneasca.ro

ªCOALA

Un membru al Federaþiei Educaþiei Naþionale a cucerit muntele McKinley

Camelia Manea a dus simbolurile FEN pe acoperiºul Americii de Nord

PAG. 8-9

actualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

([email protected])

Teodor Fîrþonea([email protected])

Florin Dobrescu([email protected])

DDTTPP:: Omni Press & Design(www.opd.ro • [email protected])

TTiippaarr:: SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

ISSN 1453 – 7842

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

româneascq.ro

wwwªCOALA

Curtea Constituþionalã a consta-tat miercuri, 3 noiembrie, cã existãun conflict juridic de naturã consti-tuþionalã între Parlament ºi Guvern,ca urmare a retragerii Legii educaþieidin Senat, de cãtre Executiv.

În ºedinþa din 3 noiembrie 2010,Plenul Curþii Constituþionale s-a pro-nunþat asupra cererii de soluþionare aconflictului juridic de naturã consti-tuþionalã dintre Parlamentul Româ-niei, organul reprezentativ suprem alpoporului român ºi unica autoritatelegiuitoare a þãrii, pe de o parte, ºiGuvern, ca autoritate publicã a pute-rii executive, pe de altã parte, conflictdeclanºat prin oprirea din proceduralegislativã de la Senat a proiectuluiLegii educaþiei naþionale ºi angajarearãspunderii de cãtre Guvern asupraacestui proiect de lege - cerere for-mulatã de Preºedintele Senatului.

„În urma deliberãrilor, PlenulCurþii Constituþionale, cu majoritatede voturi, a constatat cã angajarearãspunderii de cãtre Guvern în faþaCamerei Deputaþilor ºi a Senatului,în temeiul art.114 alin.(1) din Consti-tuþie, asupra proiectului Legii edu-caþiei naþionale este neconstituþio-nalã ºi a declanºat un conflict juridicde naturã constituþionalã între Gu-vern ºi Parlament, întrucât proiectulde lege se aflã în proces de legiferarela Senat, în calitate de Camerã deci-zionalã“, aratã Biroul de presã al CC.

Argumentaþia reþinutã în moti-varea soluþiei pronunþate de PlenulCurþii Constituþionale va fi prezentatãîn cuprinsul deciziei, care se publicã înMonitorul Oficial al României, ParteaI. Decizia este definitivã ºi generalobligatorie ºi se comunicã Parlamen-tului României ºi Guvernului.

În 28 octombrie, Guvernul ºi-aasumat rãspunderea în Parlament peLegea educaþiei naþionale, proiectcare a fost criticat atât de sindicate,cât ºi de opoziþie.

Menþionãm cã anterior, în 18noiembrie 2009, Curtea Constituþio-nalã a declarat neconstituþionalã Le-gea educaþiei asumatã de Guvern în15 septembrie 2008.

În motivarea deciziei, CurteaConstituþionalã a arãtat cã angajarearãspunderii Guvernului asupra unuiproiect de lege nu poate fi fãcutã ori-când, oricum ºi în orice condiþii, de-oarece aceastã modalitate de legi-ferare reprezintã, într-o ordine fi-reascã a mecanismelor statului dedrept, o excepþie.

De asemenea, judecãtorii consti-tuþionali arãtau atunci cã dreptul Gu-vernului de a stabili conþinutul ºistructura unui proiect de lege nu esteabsolut, ci trebuie sã se supunã unorcondiþii impuse ori desprinse din rea-litate pentru programul sãu de guver-nare, ignorarea echivalând cu submi-narea raporturilor între puteri.

Protocol de colaborarepentru formarea a60.000 de profesori

Intel ºi Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Spor-tului (MECTS) au semnat unProtocol de colaborare în dome-niul formãrii continue a cadrelordidactice cu ajutorul tehnologiei.Documentul a fost semnat decãtre Daniel Petru Funeriu, ministrul Educaþiei, Cercetãrii, Ti-neretului ºi Sportului, ºi ThomasOsburg, Director CorporateAffairs Europe Intel, cu prilejulcelei de a ºaptea ediþii a IntelInternational Education Summit,desfãºurat în perioada 19-20octombrie a.c., la Bucureºti.Protocolul de colaborare dintreIntel ºi Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºiSportului prevede formareaonline, în intervalul 2010-2013,a 60.000 de cadre didactice dinînvãþãmântul primar, gimnazialºi liceal din întreaga þarã, laurmãtoarele discipline: design,dezvoltare ºi evaluare aproiectelor didactice. Cursurilese vor desfãºura online pe plat-forma Intel® Teach AdvancedOnline, ºi vor fi acreditate deMinisterul Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului.Participarea cadrelor didacticeeste gratuitã ºi necondiþionatãde materia predatã la ºcoalã.„Ceea ce stã la baza Proto-colului cu Ministerul Educaþieieste mai mult decât un cursonline pentru profesori, este oadevãratã metodologie pentrufolosirea instrumentelor ICT îneducaþie. Intel faciliteazã acce-sul la o întreagã comunitate dedezvoltare profesionalã, care îºipropune sã contribuie la forma-rea de cadre didactice compe-tente ºi inovatoare în Româniasecolului al XXI-lea“, a spus, larândul sãu, Thomas Osburg,Director Corporate AffairsEurope Intel, la semnarea proto-colului. Trainingul cadrelor di-dactice din România va începeimediat ºi se va desfãºura încontextul unei platforme de net-working socio-profesional, încadrul cãreia profesorii vor aveaocazia sã împãrtãºeascã idei ºiresurse, sã comunice cu alþi pro-fesori din alte regiuni ale lumii ºisã creeze resurse pentru clasãîmpreunã. Primul modul disponi-bil imediat în limba românã esteIntel® Teach Elements - Abor-dãri Bazate pe Proiecte, pilotatdeja cu succes pe 200 de profe-sori pe platforma iTeach.ro, subîndrumarea Ministerului Educa-þiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului. Acest prim modul vafi urmat de alte cinci, care voraborda toate aspectele predãriiºi învãþãrii în secolul al XXI-lea.

Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare(CNEE) a publicat pe website-ul special construitîn acest sens - http://subiecte2011.edu.ro/, mo-delele de subiecte pentru examenele naþionale dinanul 2011. Modelele de subiecte pentru toatetipurile de probe sunt însoþite de precizãri privindscopul evaluãrii, statutul disciplinei, structurasubiectelor, competenþele de evaluat, detaliiprivind evaluarea, inclusiv baremele de evaluareºi de notare. Publicarea acestor modele desubiecte a fost fãcutã în conformitate cu Metodo-logia de organizare ºi desfãºurare a Evaluãrii Na-þionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul ºcolar2010-2011 ºi cu Metodologia de organizare ºidesfãºurare a examenului de Bacalaureat - 2011.

Pentru Evaluarea Naþionalã la clasa a VIII-ase regãsesc modelele de subiecte pentru Limba ºiliteratura românã ºi Matematicã, precum ºi pen-tru Limba ºi literatura maternã (maghiarã, ger-manã, rromani, sârbã, slovacã, ucraineanã).

Pentru examenul de Bacalaureat 2011 suntprezentate, pentru informarea elevilor, a profeso-rilor ºi a tuturor celor interesaþi, procedurile de

desfãºurare a probelor A ºi B (de evaluare a com-petenþelor lingvistice de comunicare oralã înlimba românã ºi în limbile materne), a probei C(de evaluare a competenþelor lingvistice într-olimbã de circulaþie internaþionalã studiatã în

liceu) ºi a probei D (de evaluare a competenþelordigitale). De asemenea, sunt publicate modele desubiecte pentru toate probele de evaluare a com-petenþelor lingvistice ºi digitale, pentru Limba ºiliteratura romanã, Limba ºi literatura maternã(croatã, germanã, maghiarã, sârbã, slovacã, turcã,ucraineanã), Matematicã, Istorie, Fizicã, Chimie,Biologie, Informaticã, Geografie ºi pentru celecinci discipline socio-umane (Economie, Filo-sofie, Logicã ºi argumentare, Psihologie, Sociolo-gie). Menþionãm cã pentru proba C sunt publicatemodele structurate în funcþie de conþinutul probei- înþelegerea unui text audiat, proba scrisã ºi pro-ba oralã, corespunzãtoare pentru cele zece limbide circulaþie internaþionalã studiate în liceu. Suntpublicate ºi traduceri ale modelelor de subiecte înlimbile minoritãþilor naþionale.

Modelele de subiecte sunt orientative ºi au cascop familiarizarea elevilor ºi a profesorilor cutipul de subiecte, gradul de specificitate al acesto-ra în funcþie de tipul programei, precum ºi cu ni-velul de dificultate al subiectelor pentru examenenaþionale din anul 2011.

Modul de adoptarea Legii educaþiei,neconstituþional

Modele de subiecte pentru examenele naþionale din anul 2011, pe internet

wwwªCOALA

româneascq.ro eveniment 3

noiembr ie 2010

Pentru majoritatea românilor,plimbarea pe platoul Bucegilor este oaventurã. Nu ºi pentru Camelia Ma-nea, conferenþiar la Universitatea dinPiteºti ºi membru al Federaþiei Edu-caþiei Naþionale, care în luna iulie acucerit cel de-al 4-lea vârf din circu-itul „7-Summits“, dupã Aconcagua(Argentina) - 6962m, Elbrus (Rusia)- 5642m ºi Uhuru Peak (Masivul Ki-limanjaro, Tanzania) - 5896m. Ulti-mele 2 vârfuri au fost parcurse pe ru-tele cele mai dificile - Zapadnaja, res-pectiv Western Breach - rute tehnice,cu grad ridicat de dificultate. Ultimaperformanþã alpinã a fost înregistra-tã în Alaska, pe tãrâmul gheþurilorveºnice, în locuri unde temperaturilecoboarã adeseori sub -55 sau -60 degrade Celsius.

Mount McKinley sau Denali,cum i se spune în graiurile locale, estecel mai înalt munte din America deNord ºi cel mai îngheþat munte dinseria celor 7 vârfuri care au reputaþiade a fi cele mai înalte de pe fiecarecontinent.

În limba indienilor Athabaskan„Denali” înseamnã „cel înalt”. Dintretoate vârfurile planetei noastre, Mun-tele McKinley are cea mai mare altitu-dine vizibilã de la bazã la vârf, mã-surând aproximativ 5.400 de metriîntre punctele sale extreme – o realãprovocare pentru alpiniºtii din întrea-ga lume, deoarece aici sunt nevoiþisã-ºi transporte singuri absolut totechipamentul ºi resursele de hranãaferente întregii ºederi în zona masi-vului – aproximativ 3 sãptãmâni.

Minimele înregistrate la vârf, du-blate de ferocitatea vânturilor ºi deviscol, sunt comparabile cu tempera-turi de pe masive de peste 7.500-8.000 de metri. Escaladarea acestuigigant, care te poate îngheþa instanta-neu, este o piatrã de încercare pentrualpiniºtii cu experienþã de pe toatemeridianele. Câmpurile de crevase,marcate atent pe hãrþile care indicãlimitele Parcului Naþional Denali,sunt adevãrate câmpuri minate. Nude puþine ori s-au raportat situaþii încare au fost anunþaþi alpiniºti dis-pãruþi în crevase sau doborâþi de vântpe pantele abrupte din Denali. Anulacesta, moartea unui belgian a pusserioase probleme de recuperare din

perete, dupã o aºteptare de 5 zile dincauza vremii neprielnice.

„Timp de 6 sãptãmâni, aproapede Cercul Polar de Nord, la vremeaSolstiþiului de varã, e foarte rece, darnimeni nu mai þine seama de ger. Înaceastã perioadã a anului, zilele suntlungi, continuate de un crepusculîncântãtor, de 1 orã ºi jumãtate în ju-rul miezului nopþii, un fel de apusprelungit, translucid, alb. Timp depeste 3 sãptãmâni nu am vãzut lunadeloc. Mãrºãluiam continuu, ºi ziua,ºi noaptea, cu sãniile dupã noi, încãr-cate de echipament ºi rezerve de hra-nã, printre gheþuri ºi printre crevaseadânci. Auzeam zgomotul avalanºe-lor care se scurgeau sinistru, cãzândsimultan pe mai mulþi versanþi. Dincând în când, avioanele rupeau paceagheþurilor albe fãcând tururi împre-

jurul masivelor Hunter, Foraker ºi,fireºte, McKinley. Au survolat ºiavioane mari, militare, mobilizate îngeneral în cazuri extreme, pentruintervenþii sau dupã cãderi masive dezãpadã, când echipele rãmâneau blo-cate în taberele de altitudine. La ple-carea noastrã din Kahiltna Interna-tional Airport, a fost o operaþiune desalvare a unui belgian din rutaCassin. Acesta a petrecut încã 4 zilede coºmar, imobilizat lângã colegullui care decedase cu 3 zile inainte.Dupã intervenþia echipelor interna-þionale de salvare, constituite ad-hocºi formate din japonezi, ruºi ºi range-rii americani, belgianul supravieþu-itor nu-ºi revenise încã din ºoc. Rutaparcursã de obicei, West Butress,este deseori subestimatã, chiar ºi decãtre alpiniºtii cu experienþã. De aici

intervin ºi numeroasele probleme cucare ghizii ºi rangerii se confruntã ande an: persoane care mor stupid încrevase, pentru cã nu respectã in-strucþiunile ferme de a se asigura înpermanenþã în coardã, cazuri severede hipotermie sau degerãturi, arsuriale retinei datorate radiaþiilor puter-nice, accidente, adesea letale, maiales în timpul coborârii. Denali, „celmai rece munte din lume”, pune, deasemenea, serioase probleme mus-culare sau de circulaþie a sângelui, deoxigenare a plãmânilor sau a creieru-lui, probleme ale arterelor sau ale þesuturilor, care ajung la necrozare în doar câteva zile. La 6.000 de metrialtitudine, presiunea atmosfericãeste redusã la numai 45% faþã de nivelul mãrii“, povesteºte CameliaManea.

Expediþia ROMANIA DENALI2010 a fost formatã din 8 membri,soldatã cu atingerea vârfului de cãtre7 dintre membrii expediþiei ºi realiza-rea unor premiere româneºti pe rutetehnice, între care West Rib ºi cele-brul traseu „Cassin”, realizat, solo, decãtre Cosmin Andron, doctor în filo-sofie ºi cercetãtor, alpinist cu o pre-gãtire fizicã ºi mentalã remarcabilã.

„Ascensiunea mea a durat 8 zile(de obicei se recomandã ture deaclimatizare de 12-14 zile), am evitatîntârzierile în taberele intermediare,astfel cã am trecut succesiv prin 5 ta-bere mari: Kahiltna Base Camp (De-nali International Airport), 2.200m,Ski Hill (prin Heartbreak Hill),2.375m, Motorcycle Hill (prin Ka-hiltna Pass), 3.350m, Basin Camp(prin Squirrel Point ºi Windy Cor-ner), 4.330m ºi High Camp (prinHeadwall, porþiune tehnicã, echipatãcu corzi fixe ºi prin Washburn’sThumb), 5.245m. Trebuie sã menþio-nez cã ascensiunea finalã necesitã6-8 ore de urcuº constant pentru aparcurge 950 de metri de diferenþãde nivel. Unele porþiuni sunt susþinu-te, sunt mici tronsoane care fie suntprevãzute cu asigurãri fixe, fie auporþiuni mici prevãzute cu corzi fixe– aceasta rãmâne la apreciereaghizilor care conduc grupuri maimari ºi poartã rãspunderea pentrumai mult de 6 persoane. Corzile fixesunt o problemã aici, trebuie mon-

tate ºi întreþinute constant deoarecesunt cãderi masive de zãpadã ºi vân-turi foarte puternice. Cele mai expusepuncte sunt Denali Pass (5.545m) ºiKahiltna Horn (6.133m). Toatã porþi-unea dintre Kahiltna Horn ºi Denali(South Peak) este o margine cu cor-niºã, care poate deveni deosebit depericuloasã dacã se înrãutãþeºtebrusc vremea.

Un membru al Federaþiei Educaþiei Naþionale a cucerit muntele McKinley

Camelia Manea a dus simbolurileFEN pe acoperiºul Americii de Nord

Persoane care m-au susþinut „Aº dori sã aduc calde mulþumiri colegilor ºi prietenilor care au sprijinit aceastãexpediþie:� Revista „România pitoreascã”, patronatã de distinsul Mihai Ogrinji, secondatde redactorul ºef adjunct Mihai Vasile;� Fundaþia „Lacrima munþilor”, prezidatã de dl. Constantin Niþu;� Federaþia Educaþiei Naþionale, prezidatã de dl. Constantin Ciosu;� Sebastian Mastahan ºi Catrinel Enache, colegii, îndrumãtorii ºi prietenii dela cursul de Ghizi montani;� Cristian Iacob ºi Dinu Mititeanu, îndrumãtori de secþii ºi colegi de nãdejde laClubul Alpin Român.Dintre gheþuri ºi crevase adânci, gândurile cele mai frumoase s-au îndreptatcãtre cei de acasã, care m-au înþeles ºi m-au sprijinit mereu ºi de fiecare datãle-am zis cã e ultima datã când mai plec departe de casã. Dedic aceastãascensiune reuºitã mamei mele, care mã aºteaptã întotdeauna cu inima câttot universul”, ne-a declarat Camelia Manea.

Informaþii utileÎnregistrarea ºi plata în avans apermisului de intrare în Parcul Na-tural se face cu 60 de zile în avans,la Talkeetna Rangers Office.Descinderea pe gheþar se face cuavionul, din cauza terenului acci-dentat din tundrã (mlaºtinã, mâl ºivegetaþie densã, de la specii dearbuºti mici pânã la copaci înalþi) ºia crevaselor de mari dimensiunidin zona alpinã.Aprovizionarea (pentru cel puþin 21de zile) se face la Anchorage, undesunt multe magazine specializateîn echipamente, dispozitive de în-cãlzit ºi hranã specifice ascensiu-nilor la altitudine;Hrana constã în alimente semipre-parate, bogate în proteine ºi carbo-hidraþi ºi ambalate în pungi careasigurã o bunã izolare. Preparareaeste rapidã (5, 8 sau 12 minute, înfuncþie de meniul ales, prin adãu-garea de apã clocotitã). Se reco-mandã o bunã hidratare (minu-mum 4 litri de lichide zilnic) pentrua preveni simptomele specificerãului de altitudine, vertij, cefalee,dureri musculare. Din cauza degerãturilor suferite înziua ascensiunii finale, am avutnevoie de asistenþã medicalã, asi-guratã cu rãbdare de cãtre asisten-ta de la Basin Camp ºi de cãtre vo-luntarii din Kahiltna Base Camp,unde am stat blocaþi 3 zile din ca-uza zãpezilor, apoi de cãtre dr. Ya-tes, cãruia nu pot decât sã-i mulþu-mesc pentru cã mi-a salvat dege-tele de la amputare.McKinley este un munte dur, sim-pla sa poziþionare lângã CerculArctic facându-l greu accesibil,capricios ºi imprevizibil. ((CCaammeelliiaaMMaanneeaa))

ºcoala gãlãþeanã4


wwwªCOALA

româneascq.ro

Dupã ce a uimit întreaga opiniepublicã din judeþul Galaþi cu practi-cile împinse pânã la limita dictaturii,liderul Sindicatului Liber din Învã-þãmânt (SLI) Tecuci (afiliat la FSLI),Mircea Peticã, revine în forþã ºi vreasã arate cã poate sã facã „ce vreamuºchii lui”, indiferent cã scriem saunu „la revistã”!

Pe scurt, în 2007 doi profesori –Vasile ºi Emilia Roºu (foto) au primitde la sindicat ajutoare în valoare de400 de lei pentru a-ºi reface gospo-dãriile dupã inundaþiile care au afec-tat oraºul. În primãvara anului aces-ta, când cei doi ºi-au dat seama ce-icu acest sindicat, s-au hotãrât sã-ºiîncerce norocul la celãlalt sindicat. Înacel moment Mircea Peticã n-a su-portat ideea ºi le-a «sancþionat» ges-tul acþionându-i în instanþã pentrua-ºi recupera banii daþi ca ajutor.Asta pentru cã domnul Peticã a trecutîn contractul de acordare a ajutoruluio clauzã prin care condiþiona plataacelor ajutoare cu obligaþia de arãmâne în sindicat încã cinci ani.

Supãrat cã Vasile ºi Emilia Roºuau avut tupeul sã sesizeze redacþiarevistei „ªcoala Româneascã” în legã-turã cu cazul lor, Mircea Peticã a vrutsã se rãzbune ºi a trecut la hãrþuialã.

„Atât eu, cât ºi soþul meu amprimit de la instanþa de judecatã oînºtiinþare prin care un executorjudecãtoresc trebuia sã ne punãpoprire pe câte 200 de lei din salariu,bani pe care chipurile îi datoram sin-dicatului ca ºi cheltuieli de judecatã.Este incredibil: noi am plãtit aceºtibani încã din luna iulie, dar domnulPeticã nu face altceva decât sã nehãrþuiascã. În varã, am plãtit fiecaredintre noi câte 400 de lei, bani pecare-i primisem drept ajutor în lunaoctombrie 2007, dar în cele din urmãam fost obligaþi sã plãtim ºi cheltu-ielile de judecatã, în sumã de 200 delei fiecare, pentru cã domnul Peticãne acþionase în judecatã. I-am plãtitºi pe aceia numai sã scãpãm odatã deacest om”, spune cu lacrimi în ochiEmilia Roºu, profesoarã la ªcoala 5din Tecuci.

Nedumeritã, femeia a alergatîntr-un suflet la executorul judecã-toresc Viorel Mirel Þigãnuº de la carea aflat cã Mircea Peticã l-ar fi vizitatzilele trecute ºi i-ar fi cerut sã facã totposibilul sã scoatã de la cei doidascãli aºa-zisele datorii.

„Este inadmisibil sã procedezeaºa. Am înþeles cã ne-a ameninþatpublic cã ne va plimba prin toate in-stanþele pentru cã am avut tupeul sãplecãm de la el din sindicat”, spuneEmilia Roºu.

Femeia regretã acum cã a apelatla acel ajutor din partea sindicatului,

despre care spune cã i-a adus numainecazuri.

Emilia Roºu este cu atât mai su-pãratã cu cât are impresia cã furia luiPeticã s-a nãpustit doar asupra ei ºi asoþului ei.

„Au mai fost douã persoane careau plecat în acelaºi timp cu noi dinsindicat, dar acelea n-au pãþit nimic.Au trecut repede înapoi în sindicat,de fricã sã nu dea banii înapoi, ºi to-tul s-a rezolvat de la sine“, explicãEmilia Roºu.

Femeia din Tecuci spune cã nu-imai trebuie nimic de acum încolo.

„Nici nu mai vreau sã aud de sin-dicat. Mai am 2-3 luni ºi îmi iese de-cizia de pensionare. O sã am tot tim-pul sã mã liniºtesc“, a mai spus Emi-lia Roºu.

Executorul judecãtoresc a vãzut,cu siguranþã, cã nu are obiectul exe-cutãrii, dar rãmâne discutabilã furiacu care Mircea Peticã vrea sã serãzbune pe cei care au tupeul sã plecede la el din sindicat.

Preºedintele Sindicatului Învãþã-mântului Preuniversitar Galaþi a re-acþionat dur când a aflat despre atitu-dinea liderului sindical de la Tecuci.

„Domnul Peticã a fãcut ce-a vrutcu membrii lui de sindicat ºi va face

în continuare, pentru cã nimeni nuare curajul sã rupã pisica-n douã ºisã-i facã plângere penalã. De altfel,toþi cei care au semnat un astfel decontract, indiferent cã au fost sau nuacþionaþi în instanþã, ar trebui sã-ifacã plângere penalã“, spune liderulSIP Galaþi, Constantin Ciosu, careeste ºi preºedintele FEN.

Conducerea Inspectoratului ªco-lar este ceva mai temperatã ºi con-damnã doar hãrþuiala la care a apelatcontroversatul lider de sindicat de laTecuci.

„Teoretic, acel contract are o jus-tificare, din punctul meu de vedere.Sindicatul scoate din vistieria proprieniºte bani pentru a-i ajuta pe oameni.Cum banii sunt daþi cu titlu de ajutornerambursabil, liderul de sindicatconsiderã cã într-un fel trebuie sã-ºirecupereze banii sub aceastã formã:þinându-l pe om în sindicat pânã-ºirecupereazã banii sau obligându-l sãreturneze ajutorul dacã acesta decidesã plece. Singura chestiune condam-nabilã este hãrþuiala pe care o prac-ticã domnul lider de sindicat, care nuface deloc bine învãþãmântului gãlã-þean”, spune Doruleþ Resmeriþã.

Noi am spune însã cã Mircea Pe-ticã nu a dat bani din propriul buzu-

nar pentru aceste ajutoare, pentru cãsindicatul nu este un simplu„sereleu“. Vistieria este alimentatãexclusiv din cotizaþiile membrilor desindicat, aºa cã n-ar trebui sã existeastfel de constrângeri care depãºescorice limitã a bunului-simþ. Mai alesatunci când faci un gest cu titlu cari-tabil, pentru cã pânã la urmã, prinacesta îþi propui sã ajuþi un om aflatla ananghie.

Ca sã nu mai vorbim cã acestecontracte se perpetueazã ºi astãzi, înciuda faptului cã juristul Inspecto-ratului ªcolar Galaþi, Costicã Coºtoi,spune cã i-a cerut lui Peticã sã re-nunþe la ele. Chiar zilele trecute, unsindicalist din Tecuci proaspãt cãsã-torit ºi „premiat“ de Mircea Peticã cuaceeaºi fabuloasã sumã de 400 delei, a fost cât pe ce sã pãþeascã la felca familia Roºu ºi sã se trezeascãacþionat în instanþã atunci când avrut sã plece.

Un lucru este cert: executoruljudecãtoresc ne-a mãrturisit cã aºaceva nu mai vãzut în viaþa lui ºi cãîn acest moment Mircea Peticã riscãsã fie acuzat de inducerea în eroarea instanþei ºi poate fi pus subacuzare.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

Dictatura lui Peticãde la Tecuci, episodul II

Un lider de sindicat din municipiulTecuci – Mircea Peticã – vrea sã introducã noþiunea de “sindicalist peviaþã”! Te ademeneºte cu zeci de aju-

toare, dar te pune sã semnezi un contract prin care te obligã sã stai în sindicat încã cinci ani. Dacã-l încalci,te dã în judecatã ºi îþi cere banii înapoi.

Dacã nu-þi þii gura, te hãrþuieºte pânã taci.Cam aceasta este imaginea de ansam-blu a modului în care Mircea Peticãînþelege sã facã sindicalism la Tecuci.

wwwªCOALA

româneascq.ro ºcoala sibianã 5

În urma aprobãrii de cãtre Agen-þia Naþionalã pentru Programe Comu-nitare în Domeniul Educaþiei ºi For-mãrii Profesionale, (A.N.P.C.D.E.F.P.)a Proiectului Comenius - „Programulde Învãþare pe tot parcursul vieþii“,program la care participã patru scolidin trei þãri: Gewerbliche Schule-Ehingen- Germania, Obchodna Aka-demia Sabinov- Slovacia, Liceul „St.L. Roth“, Mediaº ºi ªcoala cu claseleI-VIII Axente Sever - România, amparticipat în perioada 19.09- 26.09.2010 la prima întâlnire cu toþi parte-nerii la Ehingen, Germania.

Scopul primordial al proiectuluieste - Orientarea turisticã - mânuirea

busolei, a hãrþii ºi înregistrarea trase-elor turistice pe GPS. Marcarea tra-seelor turistice, inclusiv pentru bici-cliºti, în Axente Sever, Agarbiciu,Soala ºi împrejurimi, astfel ca cei in-teresaþi sã poatã închiria biciclete dela Biserica Evanghelicã din AxenteSever sau Agarbiciu.

Proiectul urmãreºte sã ofere par-ticipanþilor posibilitatea de expri-mare ºi aprofundare a limbilor (ger-manã ºi englezã), a competenþelor le-gate de conceptul de cetãþean activimplicat în activitãþi de grup, indife-rent de naþionalitate sau vârstã.

Activitãþile propuse s-au axat înprimul rând pe cunoaºtere, atenþie ºi

sensibilizare, autoexprimare, relaþio-nare în cadrul grupului ºi socializare.

Timpul petrecut la Ehingen ne-adeterminat sã trecem peste barierelede comunicare, sã ne conºtientizãmlimitele. Acþiuni de genul:

• mers pe bicicletã 12-30 km/zi• vâslit pe Dunãre 4 ore aproxi-

mativ 15 km• depistat anumite locaþii cu aju-

torul coordonatelor de pe GPS, ne-auîntãrit convingerea cã în urmãtorii 2ani, pe parcursul derulãrii proiectu-lui, participanþii se vor implica activ,vor dezvolta acþiuni comune pentruatingerea þintei.

Din analiza fãcutã la întoarcerecu cei zece elevi participanþi la primamobilitate ºi pãrinþii, am concluzio-nat cã au înþeles cum sã relaþionezeîn comunitate ºi societate, iar impli-carea în proiect le conferã drepturi ºiobligaþii, asumarea unor responsa-bilitãþi.

Personal, consider cã derulareaunui asemenea proiect, ne obligã la oimplicare profundã în egalã mãsurã:elev-profesor-pãrinþi, ºi chiar autori-tãþi locale, pentru finalizarea cu suc-ces a celor propuse.

�� ÎÎ NN VV .. PP EE TT RR UU II NN GG EE BB OO RR GG

ªª CC OO AA LL ÃÃ CC UU CC LL AA SS EE LL EE II --VVII II II„„AA XX EE NN TT EE SS EE VV EE RR ““

Proiect Comenius

util6


wwwªCOALA

româneascq.ro

În conformitate cu prevederileart. 11 din Legea nr. 128/1997 privindStatutul personalului didactic cumodificãrile ºi completãrile ulterioa-re, lucrãrile privitoare la mobilitateapersonalului didactic din învãþãmân-tul preuniversitar de stat se organi-zeazã la nivelul inspectoratelor ºcola-re ºi sunt coordonate de comisia demobilitate a personalului didacticnumitã prin decizia inspectoruluiºcolar general, pânã la data de 3ianuarie 2011, în urmãtoarea compo-nenþã:

a) preºedinte - inspector ºcolargeneral adjunct cu atribuþii în do-meniul managementului resurselorumane;

b) vicepreºedinte - inspectorºcolar cu atribuþii referitoare la ma-nagementul resurselor umane/inspec-tor ºcolar cu managementul instituþio-nal/inspector ºcolar de specialitate;

c) secretari - inspectori ºcolaricu atribuþii referitoare la manage-mentul resurselor umane/inspectoriºcolar cu managementul instituþio-nal/inspectori ºcolari de specialita-te/directori de unitãþi de învãþãmântde nivel liceal;

d) membri - inspectori ºcolaride specialitate/inspectori ºcolari/profesori metodiºti, câte unul pentrufiecare specialitate, consilierul juridicºi analistul programator de la inspec-toratul ºcolar judeþean/al municipiu-lui Bucureºti.

Comisia, menþionatã mai sus, îºidesfãºoarã activitatea conform pre-zentului Calendar ºi este abilitatã sãia decizii ºi în afara perioadei prevã-zute de acesta, pentru rezolvareatuturor situaþiilor care pot sã aparã,în baza hotãrârii comisiei paritare dela nivelul inspectoratului ºcolar, cuinformarea ºi avizul MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului, cu excepþia transferãriipentru restrângere de activitate, pre-transferãrii, întregirilor de normãdidacticã ºi completãrilor de normãpe perioadã nedeterminatã.

Comisia judeþeanã/a municipiu-lui Bucureºti de mobilitate a perso-nalului didactic îºi desfãºoarã activi-tatea pe durata unui an calendaristic.

Reprezentanþii organizaþiilor sin-dicale reprezentative la nivelul jude-þului/municipiului Bucureºti par-ticipã ca observatori la toate etapelemiºcãrii personalului didactic depredare ºi pregãtire/instruire prac-ticã din învãþãmântul preuniversitar.În aceastã calitate au acces la docu-mentele comisiei de mobilitate a per-sonalului didactic, au dreptul de asemnala preºedintelui comisiei even-tualele nerespectãri ale prevederilorlegale ºi semneazã alãturi de mem-brii comisiei documentele finale.

I. Ca urmare a restructurãrii re-þelei ºcolare, a transformãrii unorunitãþi de învãþãmânt în unitãþi de alt

nivel ºi a schimbãrii denumirii unitã-þilor de învãþãmânt, inspectorateleºcolare revizuiesc deciziile de re-structurare a reþelei ºcolare ºi, înbaza acestora ºi a art. 11 alin. (5) dinLegea nr. 128/1997 privind Statutulpersonalului didactic, cu modificãrileºi completãrile ulterioare, emit noidocumente de numire pentru perso-nalul didactic titular afectat de acesteschimbãri.

Pentru cadrele didactice titularepe nivel gimnazial/ºcoalã de arte ºimeserii în unitãþi cu clase V-XII/XIIIsau I-XII/XIII, care îndeplinesc con-diþiile prevãzute la art. 10 alin. (1) lit.b2) ºi art. 7 alin. (1) lit. e) din Legeanr. 128/1997 privind Statutul perso-nalului didactic, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, la solicitareaacestora, inspectoratele ºcolare emitnoi documente de numire în care seprecizeazã nivelul cel mai înalt deînvãþãmânt al unitãþii, în funcþie depostul/catedra ocupat(ã).

PPeerriiooaaddaa:: 33--2211 iiaannuuaarriiee 22001111

II. Ordinea desfãºurãrii etapelormiºcãrii personalului didactic din în-vãþãmântul preuniversitar pentru anulºcolar 2011-2012 este urmãtoarea:

1. Întocmirea listelor cuprinzândpersonalul didactic titular care ur-meazã sã fie pensionat cu data de 1septembrie 2011:

a) pentru limitã de vârsta stan-dard;

b) la cerere, conform art. 127 alin.(3) din Legea nr. 128/1997 privindStatutul personalului didactic, cumodificãrile ºi completãrile ulte-rioare.

PPeerriiooaaddaa:: 2244 iiaannuuaarriiee--44 ffeebbrruuaarriiee 22001111

c) Cadrele didactice care dorescsã-ºi continue activitatea didacticã,în anul ºcolar 2011-2012, în condiþiileprevãzute la art. 128 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalu-lui didactic, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, depun cererile lainspectoratele ºcolare judeþene/almunicipiului Bucureºti însoþite deavizul consiliului profesoral al unitã-þii de învãþãmânt.

PPeerriiooaaddaa:: 2244 iiaannuuaarriiee--44 ffeebbrruuaarriiee 22001111

d) Cadrele didactice titulare caresolicitã continuarea activitãþii înînvãþãmânt, conform art. 128 dinLegea nr. 128/1997 privind Statutulpersonalului didactic, cu modificãrileºi completãrile ulterioare, pot fi men-þinute ca titulare în funcþia didacticãpeste vârsta standard de pensionare,numai dacã a fost asigurat numãrulnecesar de posturi didactice/catedrevacante corespunzãtoare pentru so-luþionarea restrângerilor de activita-te. Consiliul de administraþie al in-spectoratului ºcolar aprobã men-þinerea în activitate a cadrelor didac-tice peste vârsta standard de pen-sionare, în funcþie de: evoluþia demo-

graficã, planurile de învãþãmânt,dinamica resurselor umane, politicilede personal ºi evoluþia planurilor deºcolarizare.

PPeerriiooaaddaa:: 88--99 ffeebbrruuaarriiee 22001111

e) Comunicarea acordului/refu-zului de menþinere în activitate sau aavizului de pensionare.

TTeerrmmeenn:: 1111 ffeebbrruuaarriiee 22001111

f) Depunerea contestaþiilor lainspectoratul ºcolar.

PPeerriiooaaddaa:: 1144--1155 ffeebbrruuaarriiee 22001111

g) Soluþionarea contestaþiilor decãtre consiliul de administraþie alinspectoratului ºcolar.


h) Comunicarea rezultatelor lacontestaþii.


2. Constituirea catedrelor ºi în-cadrarea personalului didactic titu-lar în învãþãmânt (conform actuluide numire/transfer) pentru anulºcolar 2011-2012:

a) la nivelul unitãþilor de învã-þãmânt;

b) la nivelul inspectoratuluiºcolar.

PPeerriiooaaddaa:: 2211 ffeebbrruuaarriiee--1111 mmaarrttiiee 22001111

3. Soluþionarea completãrilor ºia întregirilor de normã didacticã acadrelor didactice titulare pentruanul ºcolar 2011-2012:

a) înregistrarea cererilor de între-gire a normei didactice la inspec-toratul ºcolar;

PPeerriiooaaddaa:: 1144--1155 mmaarrttiiee 22001111

b) soluþionarea, în consiliul deadministraþie al inspectoratului ºco-lar, a cererilor de întregire a normeididactice, prin transferul cadrelordidactice titulare în douã sau în maimulte unitãþi de învãþãmânt/specia-lizãri, într-o singurã unitate de în-vãþãmânt/specializare ºi a situaþiilorprevãzute la art. 27 alin. (1)-(2) dinMetodologia privind miºcarea per-sonalului didactic din învãþãmântulpreuniversitar;

TTeerrmmeenn::1177 mmaarrttiiee 22001111

c) afiºarea la inspectoratele ºco-lare a listei orelor/catedrelor vacan-te/rezervate pentru soluþionareacompletãrilor de normã didacticã înalte unitãþi de învãþãmânt;

TTeerrmmeenn:: 2211 mmaarrttiiee 22001111

d) înregistrarea cererilor pentrucompletarea normei didactice la in-spectoratul ºcolar;


e) completarea de cãtre comisiade mobilitate judeþeanã/a municipi-ului Bucureºti, a normei didactice cuore la altã/alte specializare/speciali-zãri la nivelul unitãþii de învãþãmânt,la solicitarea ºi cu acordul cadruluididactic, pe durata unui an ºcolar;

f) completarea, în ºedinþã publicãorganizatã de cãtre comisia de mobi-litate judeþeanã/a municipiului Bu-cureºti, a normei didactice cu ore laaltã/alte unitãþi de învãþãmânt, la so-

licitarea ºi cu acordul cadrului didac-tic, pe durata unui an ºcolar;


g) emiterea ºi comunicarea deci-ziilor de completare de normã/trans-fer.


4. Transferarea personalului di-dactic titular disponibilizat prin re-strângere de activitate sau prin re-structurarea reþelei ºcolare ºi pre-transferarea personalului didactictitular la cerere:

a) afiºarea la inspectoratele ºco-lare a listei posturilor didactice/ca-tedrelor care intrã în restrângere deactivitate, începând cu 1 septembrie2011;


b) afiºarea la inspectoratul ºcolara listei cuprinzând posturile didacti-ce/catedrele vacante/rezervate, înbaza hotãrârii consiliului de adminis-traþie al inspectoratului ºcolar;


c) afiºarea la inspectoratele ºco-lare a listei cadrelor didactice careintrã în restrângere de activitate,începând cu 1 septembrie 2011;

TTeerrmmeenn:: 66 aapprriilliiee 22001111

d) înregistrarea cererilor perso-nalului didactic care solicitã transfe-rare pentru restrângere de activitateºi pretransferare la cerere, de cãtrecomisia de mobilitate a inspectoratu-lui ºcolar;

PPeerriiooaaddaa:: 77--2211 aapprriilliiee 22001111

e) afiºarea la inspectoratul ºcolara listelor cu punctajele cadrelor di-dactice care solicitã transferare pen-tru restrângere de activitate ºi pre-transferare la cerere;

TTeerrmmeenn:: 2277 aapprriilliiee 22001111

f) înregistrarea contestaþiilor lapunctajele acordate de cãtre inspec-toratul ºcolar;

PPeerriiooaaddaa:: 2288--2299 aapprriilliiee 22001111

g) soluþionarea contestaþiilor decãtre consiliul de administraþie al in-spectoratului ºcolar ºi afiºarea liste-lor finale;

TTeerrmmeenn:: 33 mmaaii 22001111

h) organizarea ºi desfãºurareaprobelor practice/orale în profilulpostului;

PPeerriiooaaddaa:: 44--55 mmaaii 22001111

i) efectuarea în ordine a transfer-ãrilor pentru restrângere de activi-tate ºi apoi a pretransferãrilor în ace-eaºi ºedinþã publicã;


j) înregistrarea contestaþiilor lainspectoratul ºcolar;


k) soluþionarea contestaþiilor decãtre consiliul de administraþie alinspectoratului ºcolar;


l) reactualizarea listei posturilordidactice/catedrelor vacante/rezer-vate;


m) emiterea ºi comunicarea deci-

ziilor de transfer pentru restrângerede activitate ºi pretransfer.


5. Detaºarea în interesul învãþã-mântului:

a) înregistrarea, de cãtre inspec-torii de specialitate, a solicitãrilorunitãþilor de învãþãmânt;


b) organizarea ºi desfãºurareaprobelor practice/orale în profilulpostului;


c) discutarea ºi soluþionarea pro-punerilor fãcute de inspectorii ºcolaride specialitate în consiliul de ad-ministraþie al inspectoratului ºcolar;


d) afiºarea listei cadrelor didac-tice detaºate în interesul învãþãmân-tului la inspectoratele ºcolare;


e) emiterea ºi comunicarea deci-ziilor de detaºare în interesul învã-þãmântului.


6. Ocuparea prin concurs, de-taºare la cerere ºi suplinire a pos-turilor didactice/catedrelor decla-rate vacante/rezervate în unitãþilede învãþãmânt preuniversitar:

a) transmiterea datelor pentrupublicarea pe portalul MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului a listei actualizate cu pos-turile didactice/catedrele vacante/re-zervate titularizabile/netitularizabilepropuse pentru concurs de cãtrecomisia de mobilitate judeþeanã/amunicipiului Bucureºti a personalu-lui didactic ºi afiºarea acesteia lainspectoratul ºcolar;


b) stabilirea listei finale cu pos-turile didactice/catedrele vacante ti-tularizabile pentru concurs de cãtreconsiliul de administraþie al inspec-toratului ºcolar;


c) transmiterea datelor pentrupublicarea pe portalul MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului a listei finale cu posturiledidactice/catedrele vacante/rezer-vate titularizabile/netitularizabilestabilite de cãtre consiliul de admi-nistraþie al inspectoratului ºcolar ºiafiºarea acesteia la inspectoratul ºco-lar ºi la centrele/unitãþile de învãþã-mânt care organizeazã concurs.

TTeerrmmeenn:: 66 iiuunniiee 22001111

d) comunicarea acordului/refu-zului continuitãþii cadrelor didacticepentru detaºare la cerere sau supli-nire, în anul ºcolar 2011-2012, decãtre unitãþile de învãþãmânt la in-spectoratul ºcolar;

PPeerriiooaaddaa:: 3311 mmaaii--66 iiuunniiee 22001111

e) înregistrarea cererilor de în-scriere a candidaþilor la concursul deocupare a posturilor didactice/cate-drelor vacante/rezervate la secre-tariatul unitãþii de învãþãmânt/cen-

Calendarulmiºcãrii personalului didacticpentru anul ºcolar 2011-2012

wwwªCOALA

româneascq.ro util 7

noiembr ie 2010

trului care organizeazã concurs,inclusiv pentru absolvenþii promoþiei2011, pentru cadrele didactice caresolicitã detaºare la cerere prin con-curs/concurs specific, pentru candi-daþii care solicitã continuitate pentrusuplinire ºi pentru candidaþii partici-panþi la concursul naþional din iulie2009 ºi/sau la concursul din iulie2010, care au obþinut minimum nota7 (ºapte), ale cãror posturi propusepentru continuitate au fost ocupatede cãtre titulari, au fost vacantatepentru concurs sau au fost desfiinþateca urmare a modificãrii planului deºcolarizare/planului de învãþãmânt/

reorganizãrii reþelei ºcolare, precumºi pentru candidaþii care solicitãsuplinire în baza notelor la concursulnaþional din iulie 2009 ºi/sau la con-cursul din iulie 2010;

PPeerriiooaaddaa:: 1144--2244 iiuunniiee 22001111

- absolvenþii promoþiei 2011 de-pun adeverinþa de absolvire ºi vali-deazã fiºa de înscriere (prin semnã-turã).

TTeerrmmeenn:: 77 iiuulliiee 22001111

NNoottãã.. Pentru posturile didactice/cate-drele care nu necesitã probã practicã,absolvenþii promoþiei 2011 care susþinexamenul de licenþã/absolvire dupãdata de 7 iulie 2011 pot participa laproba scrisã în cadrul concursului deocupare a posturilor didactice/cate-drelor declarate vacante/rezervate înunitãþile de învãþãmânt preuniversitar,numai dupã prezentarea adeverinþeide absolvire.

f) verificarea ºi avizarea dosare-lor candidaþilor de cãtre comisia deorganizare ºi desfãºurare a concursu-lui ºi de cãtre consilierul juridic alinspectoratului ºcolar;

PPeerriiooaaddaa:: 2277 iiuunniiee--11 iiuulliiee 22001111

g) verificarea ºi evaluarea dosa-relor cadrelor didactice care solicitãdetaºare la cerere prin concurs spe-cific, în baza criteriilor de evaluare apersonalului didactic cuprinse înanexa nr. 2 din Metodologia privindmiºcarea personalului didactic dinînvãþãmântul preuniversitar;

PPeerriiooaaddaa:: 2277--2288 iiuunniiee 22001111

h) afiºarea, la centrele de con-curs, a listelor cu punctajele cadrelordidactice care solicitã detaºare lacerere prin concurs specific;

TTeerrmmeenn:: 2299 iiuunniiee 22001111

i) depunerea contestaþiilor lainspectoratul ºcolar privind puncta-

jele acordate;PPeerriiooaaddaa:: 2299--3300 iiuunniiee 22001111

j) soluþionarea contestaþiilor decãtre consiliul de administraþie alinspectoratului ºcolar;


k) comunicarea soluþiilor la con-testaþii;


l) validarea obligatorie a fiºelorde înscriere, prin semnãturã, de cãtrecandidaþi sau împuterniciþii acestoraprin procurã notarialã în original,conform graficului stabilit de comisiade organizare ºi desfãºurare a con-cursului; neprezentarea la validare

atrage dupã sine anularea înscrierii laconcurs;

PPeerriiooaaddaa:: 44--66 iiuulliiee 22001111

m) extragerea din aplicaþia Mi-nisterului Educaþiei, Cercetãrii, Tine-retului ºi Sportului a situaþiei preli-minare cu numãrul total de posturididactice/catedre vacante/rezervatetitularizabile/netitularizabile pe spe-cialitãþi ºi numãrul total al candi-daþilor înscriºi;


n) organizarea ºi desfãºurareaprobelor practice/orale în profilulpostului;

ZZiilleellee:: 88 ººii 1111 iiuulliiee 22001111

o) desfãºurarea concursului (lo-cul va fi anunþat public cu cel puþin30 de zile înainte);


p) transmiterea situaþiei statis-tice a derulãrii concursului (numãrulcandidaþilor prezenþi ºi numãrul can-didaþilor absenþi) la Ministerul Edu-caþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Spor-tului;

TTeerrmmeenn:: 1133 iiuulliiee 22001111 oorraa 1122..0000

q) afiºarea rezultatelor;TTeerrmmeenn:: 1188 iiuulliiee 22001111

r) înregistrarea contestaþiilor ºitransmiterea acestora comisiei derezolvare a contestaþiilor;


s) rezolvarea contestaþiilor;TTeerrmmeenn:: 2200 iiuulliiee 22001111

t) afiºarea rezultatelor finale.TTeerrmmeenn:: 2211 iiuulliiee 22001111

6.1. Etapa I de repartizare -repartizarea în ºedinþã publicã, lanivel de centru de concurs/unitatede învãþãmânt, a candidaþilor careau obþinut cel puþin nota 7,00(ºapte) la concursul din 14 iulie 2011,

pe posturile didactice/catedrelevacante titularizabile:

a) repartizarea în ºedinþã publicã,la nivelul centrului de concurs/uni-tate de învãþãmânt, a candidaþilorcare au obþinut cel puþin nota 7,00(ºapte), pe posturile didactice/cate-drele vacante titularizabile;

ZZiilleellee:: 2222 ººii 2255 iiuulliiee 22001111

b) reactualizarea ºi afiºarea listeiposturilor didactice/catedrelor va-cante titularizabile pe portalul Minis-terului Educaþiei, Cercetãrii, Tinere-tului ºi Sportului, la inspectorateleºcolare ºi la centrele/unitãþile de în-vãþãmânt care organizeazã concurs;


c) emiterea ºi comunicarea deci-ziilor de repartizare pe post/catedrã.

TTeerrmmeenn:: 55 aauugguusstt 22001111

6.2. Etapa a II-a de repartizare -repartizarea în ºedinþã publicã, acandidaþilor care au obþinut cel pu-þin nota 7,00 (ºapte) la concursul din14 iulie 2011 în alte centre de concurs/judeþe, pe posturile didactice/ca-tedrele vacante titularizabile rãma-se neocupate dupã prima etapã derepartizare:

a) depunerea ºi înregistrareacererilor de înscriere a candidaþi-lor/opþiunilor candidaþilor pentruetapa de repartizare în alte centre deconcurs/judeþe;


b) repartizarea candidaþilor careau obþinut cel puþin nota 7,00 (ºapte)în alte centre de concurs/judeþe, peposturile didactice/catedrele vacantetitularizabile rãmase neocupate dupãprima etapã de repartizare;


c) emiterea ºi comunicareadeciziilor de repartizare pe post/cate-drã.


6.3. Publicarea pe portalul Mi-nisterului Educaþiei, Cercetãrii, Ti-neretului ºi Sportului a listei cu pos-turile didactice/catedrele netitula-rizabile rãmase vacante, inclusiv acelor titularizabile rãmase neocu-pate, care au devenit netitularizabileºi a posturilor didactice/catedrelorrezervate ºi afiºarea acestora la cen-trele de concurs.


7. Ocuparea posturilor didac-tice/catedrelor netitularizabile rã-mase vacante/rezervate, la nivel ju-deþean/al municipiului Bucureºti, decãtre cadrele didactice titulare, prindetaºare în interesul învãþãmântu-lui pentru restrângere de activitatenesoluþionatã ºi detaºare la cerere ºide cãtre cadre didactice calificateprin suplinire:

a) revalidarea fiºelor de înscrierede cãtre candidaþi (prin semnãturã),pentru candidaþii care s-au înscris laconcurs în perioada 14-24 iunie 2011;

b) depunerea ºi înregistrareadosarelor pentru detaºare în intere-sul învãþãmântului pentru restrân-gere nesoluþionatã, completareanormei didactice, pentru detaºare lacerere prin concurs specific ºi pentrusuplinire de cãtre candidaþii care nus-au înscris în perioada 14-24 iunie2011, precum ºi de cãtre candidaþiicare solicitã suplinire în baza rezul-tatelor obþinute la concursul din iulie2009 ºi/sau iulie 2010;

PPeerriiooaaddaa:: 11--22 aauugguusstt 22001111

c) organizarea ºi desfãºurareaprobelor practice/orale în profilulpostului (pentru candidaþii care nuau susþinut aceste probe sau care aufost respinºi la aceste probe în zilele

de 8 ºi 11 iulie 2011);TTeerrmmeenn:: 33 aauugguusstt 22001111

d) organizarea la nivel jude-þean/a municipiului Bucureºti a con-cursului pentru suplinire;


e) afiºarea rezultatelor;TTeerrmmeenn:: 55 aauugguusstt 22001111

f) depunerea, rezolvarea contes-taþiilor ºi afiºarea rezultatelor defini-tive.

ZZiilleellee:: 55 ººii 88 aauugguusstt 22001111

7.1. Etapa a III-a de repartizare- repartizarea pe posturi didac-tice/catedre vacante/rezervate, înºedinþã publicã, la nivel judeþean, acadrelor didactice titulare aflate înrestrângere de activitate nesoluþio-natã, a cadrelor didactice titularecare solicitã detaºare la cerere ºi asuplinitorilor calificaþi, în ordine,astfel:

a) avizarea, în consiliul de admi-nistraþie al inspectoratului ºcolar, adetaºãrilor în interesul învãþãmântu-lui pentru îndeplinirea funcþiilor deconducere în unitãþi de învãþãmânt:director ºi director adjunct; reac-tualizarea ºi afiºarea listei cu pos-turile didactice/catedrele rãmasevacante/rezervate netitularizabile lainspectoratele ºcolare ºi publicareaacesteia pe portalul MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului;


b) soluþionarea completãrilor denormã didacticã ºi repartizarea ca-drelor didactice titulare prin detaºareîn interesul învãþãmântului pentrurestrângere de activitate nesoluþio-natã;

c) repartizarea cadrelor didacticetitulare care beneficiazã de continui-tate pentru detaºare la cerere, con-form Metodologiei privind miºcareapersonalului didactic din învãþãmân-tul preuniversitar;

d) repartizarea, în ºedinþã publi-cã, la nivel de centru de concurs/uni-tate de învãþãmânt, a cadrelor didac-tice titulare prin detaºare la cerere, înordinea descrescãtoare a notelorobþinute la concursul organizat pen-tru ocuparea posturilor didacti-ce/catedrelor vacante în unitãþile deînvãþãmânt preuniversitar;

e) repartizarea, în ºedinþã publi-cã, a cadrelor didactice titulare prindetaºare la cerere, în ordinea descres-cãtoare a punctajului obþinut, prinaplicarea criteriilor ºi punctajelor deevaluare a personalului didactic cu-prinse în anexa nr. 2 din Metodologiaprivind miºcarea personalului didac-tic din învãþãmântul preuniversitar;

f) reactualizarea ºi afiºarea listeicu posturile didactice/catedrele rã-mase vacante/rezervate netitulariza-bile la inspectoratele ºcolare ºi publi-carea acesteia pe portalul Ministe-rului Educaþiei, Cercetãrii, Tinere-tului ºi Sportului;


g) repartizarea candidaþilor carebeneficiazã de continuitate pentrusuplinire, conform Metodologiei pri-vind miºcarea personalului didacticdin învãþãmântul preuniversitar;

h) completarea normei didacticecandidaþilor repartizaþi prin continu-itate pentru suplinire pe catedreincomplete ºi repartizarea suplinito-rilor calificaþi, în ºedinþã publicã, lanivelul judeþului/ municipiului Bu-cureºti, în conformitate cu prevede-rile art. 77 din Metodologia privindmiºcarea personalului didactic dinînvãþãmântul preuniversitar;

i) repartizarea candidaþilor pre-vãzuþi la art. 80 alin. (6) din Meto-dologia privind miºcarea personalu-lui didactic din învãþãmântul preuni-versitar în regim de cumul/plata cuora;


j) emiterea ºi comunicarea deci-ziilor de repartizare pe post/catedrã.


7.2. Afiºarea listei candidaþilorrepartizaþi, reactualizarea ºi afiºa-rea listei cu posturile didactice/cate-drele rãmase vacante/rezervate ne-titularizabile la inspectoratele ºco-lare ºi publicarea acesteia pe por-talul Ministerului Educaþiei, Cerce-tãrii, Tineretului ºi Sportului.


8. Acordarea orelor în regim deplata cu ora/cumul cadrelor didac-tice titulare, asociate ºi pensionate:

a) depunerea ºi înregistrarea do-sarelor la inspectoratele ºcolare pen-tru cumul/plata cu ora;

PPeerriiooaaddeellee:: 77--99 iiuunniiee 22001111;; 11--22 aauugguusstt 22001111

b) acordarea orelor rãmase ne-ocupate în regim de cumul/plata cuora personalului didactic titular ºi ca-drelor didactice asociate/pensionate;




9. Ocuparea posturilor didac-tice/catedrelor netitularizabile rã-mase vacante/rezervate, la nivel ju-deþean/al municipiului Bucureºti, cusuplinitori fãrã studii corespunzã-toare postului:

a) depunerea dosarelor suplinito-rilor fãrã studii corespunzãtoare pos-tului;

PPeerriiooaaddeellee:: 77--99 iiuunniiee 22001111;; 11--22 aauugguusstt 22001111

b) organizarea testãrii suplinito-rilor fãrã studii corespunzãtoare pos-tului;


c) afiºarea rezultatelor;TTeerrmmeenn:: 55 aauugguusstt 22001111

d) depunerea, rezolvarea contes-taþiilor ºi afiºarea rezultatelor defini-tive.

ZZiilleellee:: 55 ººii 88 aauugguusstt 22001111

9.1. Etapa a IV-a de repartizare -ºedinþã publicã organizatã la niveljudeþean/al municipiului Bucureºtipentru:

a) soluþionarea cadrelor didacticetitulare, a cãror restrângere de activi-tate nu a fost soluþionatã, prin deta-ºare în interesul învãþãmântului pen-tru nesoluþionarea restrângerii de ac-tivitate, pe posturi didactice/catedrevacante/rezervate pentru care nu austudii corespunzãtoare, cu salarizareca personal didactic fãrã studii cores-punzãtoare postului, cu acordul scrisal cadrelor didactice în cauzã.

b) repartizarea suplinitorilor fãrãstudii corespunzãtoare pe posturiledidactice/ catedrele rãmase vacan-te/rezervate, conform art. 87 dinMetodologia privind miºcarea per-sonalului didactic din învãþãmântulpreuniversitar;

TTeerrmmeenn::3300 aauugguusstt 22001111



III. Transmiterea la MinisterulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului a situaþiei statistice globaleprivind repartizarea candidaþilor peposturi didactice/catedre vacan-te/rezervate.

TTeerrmmeenn:: 1166 sseepptteemmbbrriiee 22001111

eveniment8


wwwªCOALA

româneascq.ro

Peste 80.000 de salariaþi dintoate domeniile de activitate au par-ticipat pe 27 octombrie la cel maimare miting de protest din ultimiiani. Înarmaþi cu pancarte ºi steaguri,aceºtia au cerut demisia actualuluiExecutiv ºi revenirea la salariile diniunie 2010. Din partea FederaþieiEducaþiei Naþionale au participatpeste douã mii de sindicaliºti.

Protestul a început, pentru unii,încã de marþi searã, aceºtia pornind,cu autobuze ºi microbuze, cãtre Ca-pitalã din cele mai îndepãrtate colþuriale þãrii. Deºi au reclamat presiuni ºidiverse ºicane din partea poliþiºtilorsau a oamenilor Autoritãþii RutiereRomâne, sindicaliºtii au reuºit camiercuri dimineaþã, pe o ploaie mo-cãneascã ºi rece, sã ajungã, la oraanunþatã pentru adunarea din PiaþaVictoriei. Nu însã toþi. Autocarelevenit din Sibiu au reuºit sã ajungã în piaþã de-abia dupã ce manifes-tanþii plecaserã în marº spre Par-lament.

În faþa Guvernului au început ºiscandãrile împotriva actualului Gu-

vern. „Hoþii!“, „Acum vã bateþi joc denoi, la vot o sã ne batem noi joc devoi“, „Sã trãiþi bine aºa cum trãim noiacum“. Dupã o orã de scandãri, pro-testatarii au plecat în marº spre Pa-latul Parlamentului unde se vota Mo-þiunea de cenzurã împotriva Guver-nului.

Coloana de manifestanþi a avut olungime impresionantã: când protes-tatarii din prima linie trecuserã dePiaþa Unirii, ultimii care închideaucoloana abia ce plecaserã în marº dinfaþa Guvernului. Drumul a fost par-curs fãrã incidente, scandãrile ºiîndemnurile cãtre bucureºteni de a-iînsoþi cãtre Parlament rãmânând, înmare, în limitele bunului simþ. Timpde mai multe ore, când în Parlamentse discuta moþiunea, din boxele puseîn Piaþa Constituþiei au rãsunat cân-tece patriotice ºi Imnul Naþional. Înfaþa Casei Poporului au fost instalateºi douã ecrane pe care se dãdeauimagini din Parlament. Acalmia carese instalase a fost întreruptã doar descandãrile care rãsunau la îndem-nurile liderilor sau de protestele sau

uralele la adresa imaginilor pe care ledistingeau pe ecranele montate înpiaþã. Acestea au fost însã momente-le care au stârnit cele mai intensereacþii, fie urale - izbucnite în timpulcuvântãrii liderului PSD Victor Pon-ta, în ciuda lipsei sonorului - fie hui-duieli ºi scandãri, care s-au auzit mi-nute în ºir în timpul discursului Ele-nei Udrea ºi, mai ales, la finalul aces-tuia, atunci când ministrul Turismu-lui le-a fãcut, ironic, o bezea colegilordin Parlament.

Dupã ore bune de stat în piaþã avenit ºi vestea din Parlament. Preºe-dintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, aanunþat cã moþiunea a cãzut. Resem-naþi, cei din piaþã au plecat imediatcãtre autocarele care-i aºteptau pen-tru a-i duce acasã, la cãldura plãpu-mii care, pentru unii, este la alte zece-cincisprezece ore distanþã de Bucu-reºti. Cei mai mulþi dintre ei nu auauzit nici mãcar discursul mobiliza-tor al lui Hossu, care a îndemnat lagrevã generalã „pe termen nelimitat,în fiecare luni“, pânã la rezolvareaproblemelor sociale.

„Acum vã bateþi voi joc de noi, la vot o sã ne batem noi joc de voi“

Mitingul nemulþumiþilor a adunatpeste 80.000 de protestatari

wwwªCOALA

româneascq.ro eveniment 9

noiembr ie 2010

Liderii PSD au mers înfruntea sindicaliºtilor

La mitingul confederaþiilor sindi-cale ºi-au fãcut apariþia ºi lideri mar-canþi ai PSD, în frunte cu preºedin-tele Victor Ponta. Aceºtia au reuºit sãajungã chiar în fruntea marelui ºir demanifestanþi ºi au afiºat imediat unbanner pe care era scris, cu litereroºii pe fundal alb - culorile partidu-lui - mesajul „Criza sunteþi voi, Ro-mânia suntem noi“. Imediat dupã ces-au pus în miºcare, sindicaliºtii aurealizat cã întreg marºul este condusde politicieni, care i-au trecut în plansecund. Revoltaþi, aceºtia le-au cerutPSD-iºtilor sã treacã în coloanã,însuºi Marius Petcu, preºedintele

CNSLR-Frãþia, confederaþie cu carePSD are încheiat un protocol decolaborare, fiind cel care i-a trimis pepoliticieni „mai în spate“. Liderii PSDau rãmas însã în rândurile doi-treidoar pentru câteva zeci de metri, eiapãrând în câteva minute din nou înprimul rând al coloanei, lateral, cu totcu bannerul alb-roºu. A urmat un jocîn care social-democraþii mãreau rit-mul paºilor, sindicaliºtii simþindu-se,la rândul lor, obligaþi sã se grãbeascã ºichiar sã fugã uneori, pentru a recâºtigacapul coloanei. Pe ultima parte atraseului, liderii sindicali ºi politicieniiau mers cot la cot, liniºtiþi, fiecare cubannerul ºi culorile lui, pânã în PiaþaConstituþiei. ((DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ººUU ))

Protest de o sãptãmânã în faþa Ministerului Educaþiei AAnnggaajjaaþþiiii ddiinn îînnvvããþþããmmâânntt aauu pprrootteessttaatt ttiimmpp ddee oo ssããppttããmmâânnãã îînn ffaaþþaa MMiinniisstteerruulluuii EEdduuccaaþþiieeii,, CCeerrcceettããrriiii,, TTiinneerreettuulluuii ººii SSppoorrttuulluuiiffaaþþãã ddee aaccttuuaallaa ffoorrmmãã aa LLeeggiiii EEdduuccaaþþiieeii ppeennttrruu ccaarree GGuuvveerrnnuull ººii--aa aassuummaatt rrããssppuunnddeerreeaa,, ddaarr ººii ffaaþþãã ddee pprrooiieeccttuull LLeeggiiiissaallaarriizzããrriiii uunniittaarree,, ccaarree vvaa aadduuccee oo nnoouuãã ssccããddeerree ssaallaarriiaallãã.. CCuu ttooaattee ccãã îînn ffiieeccaarree zzii aa ppeerriiooaaddeeii 1188 -- 2222 ooccttoommbbrriiee îînn ffaaþþaaggeeaammuurriilloorr mmiinniissttrruulluuii pprrootteessttaattaarriiii aauu cceerruutt ssãã ffiiee pprriimmiiþþii llaa ddiissccuuþþiiii,, DDaanniieell FFuunneerriiuu nnuu aa ccaattaaddiiccssiitt nniiccii mmããccaarr ssãã ccoobbooaarreepprriinnttrree pprrootteessttaattaarrii.. MMaaii mmuulltt,, aacceessttaa aa pprreeffeerraatt ssãã ddeeaa uunn ccoommuunniiccaatt ddee pprreessãã pprriinn ccaarree aannuunnþþaa ccãã aaccþþiiuunneeaa ddee pprrootteessttnnuu aaffeecctteeaazzãã îînn nniiccii uunn ffeell pprroocceessuull eedduuccaaþþiioonnaall.. CCuu ttooaattee aaccþþiiuunniillee ddee pprrootteesstt,, GGuuvveerrnnuull nnuu aa þþiinnuutt ccoonntt ddee pprrooppuunneerriilleessiinnddiiccaalliiººttiilloorr ººii ººii--aa aassuummaatt LLeeggeeaa EEdduuccaaþþiieeii,, îînnssãã aacceeaassttaa aa ffoosstt ddeeccllaarraattãã nneeccoonnssttiittuuþþiioonnaallãã ddee ccããttrree CCuurrtteeaa CCoonnssttii--ttuuþþiioonnaallãã..


actualitate10wwwªCOALA

româneascq.ro

Consiliul Naþional FEN de Coordonare aDepartamentului pentru Învãþãmântul Tehnicºi de Transporturi s-a întrunit la Braºov în zilelede 15 ºi 16 octombrie 2010. Agenda lucrãrilor afost una densã, vizând problemele specifice cucare se confruntã în prezent acest sector, dar ºiprincipalele nemulþumiri ale salariaþilor dincauza lipsei totale de consideraþie a puterii faþãde sistemul de educaþie.

Participanþii din întreaga þarã au relevatdificultãþile întâmpinate în realizarea planuluide ºcolarizare, determinate în principal de scã-derea efectivelor de elevi, dar ºi de greutãþilemateriale tot mai mari cu care aceºtia, în specialcei proveniþi din mediul rural, se confruntã. Aufost evidenþiate ºi unele soluþii proprii identifi-cate pentru ameliorarea situaþiei de fapt.Acestea fiind limitate, nu pot rãspunde nevoilorreale ale elevilor aflaþi în dificultate care suntnevoiþi sã pãrãseascã ºcoala chiar ºi dupã ce aufrecventat cursurile doi sau trei ani. A fost pre-zentat proiectul CNIPT privind corelarea oferteieducaþionale a unitãþilor de învãþãmânt profe-sional ºi tehnic cu necesitãþile pieþei muncii, înperspectiva anului 2013. În legãturã cu acestas-a propus implementarea unor mãsuri com-plementare, cum ar fi acordarea unor bursespeciale de stat pentru elevii care opteazã ºi sepregãtesc în specializãri (meserii) deficitare, ce-rute pe piaþa muncii, dar neatractive. Totodatãa fost dezbãtutã metodologia de monitorizare ºiactualizare a planurilor de acþiune (PAS) aleºcolilor, relevându-se necesitatea actualizãriiacestora pe baza rezultatelor studiilor de prog-nozã a pieþei muncii. Se impune, de asemenea,o mai bunã comunicare cu toþi “actorii” impli-caþi – elevi, cadre didactice, pãrinþi, parteneri

Învãþãmântul tehnic,la rãscruce

Preºedintele FEN, Constantin Ciosu, le-a prezentat participanþilor situaþia gravã cu care se contruntã sistemul educaþional

wwwªCOALA

româneascq.ro actualitate 11

noiembr ie 2010

economici, reprezentanþi ai autoritãþilor localeºi implicarea lor mai eficientã în cadrul acestuidemers. Pornind de la dificultãþile majore aleactualului sistem de învãþãmânt s-a propus decãtre toþi participanþii, revenirea la ºcoala pro-fesionalã pentru formarea iniþialã a acelor elevi,care nu fac faþã exigenþelor învãþãmântuluiliceal, ruta directã ºi care pot ocupa, apoi, locuride muncã cu un nivel de calificare mai scãzut.Conþinuturile învãþãmântului au fãcut de ase-menea obiectul dezbaterilor. Modulele trebuiemai bine organizate sub raportul numãrului deore acordate, a evitãrii suprapunerilor, a uneicorelãri mai bune a cunoºtinþelor teoretice cuinstruirea practicã, iar ºcoala trebuie sã poatãdecide, într-o proporþie mai mare, asupra unorobiecte de studiu, care sã conducã la flexibi-lizarea ofertei de formare, în întâmpinarea ce-rinþelor unor “beneficiari” – agenþi economicicare opereazã pe piaþa localã a muncii.

Aceste aspecte, precum ºi cele care vizeazãstatutul personalului didactic, modul de organi-zare a învãþãmântului preuniversitar au consti-tuit platforma utilizatã de cãtre participanþipentru a definitiva propunerile FEN la proiectullegii educaþiei. Cele 25 de propuneri, cu moti-vaþia aferentã au fost transmise imediat Comi-siei pentru învãþãmânt din Camera Deputaþilordar ºi ministrului educaþiei. Unele le-am pututregãsi în textul finalizat de cãtre Guvern ºi depusla Parlament în dimineaþa zilei de 28.10.2010,în vederea asumãrii rãspunderii. Cea maiimportantã dintre acestea este includerea ºcoliiprofesionale în sistem, alãturi de liceul tehno-logic, precum ºi unele prevederi vizând acor-darea de burse ºi ajutoare elevilor aflaþi în difi-cultate. Din pãcate, între propunerile care nu aufost reþinute se numãrã cele din zona drep-turilor prevãzute acum în Statutul personaluluididactic, dar ºi cele privind finanþarea învãþã-mântului. Deducem cã ºi de aceastã datã con-strângerile financiare, bugetare au fost maiimportante decât asigurarea unui învãþãmântde calitate. Cu toate cã nu am agreat niciun mo-ment decizia Guvernului de a-ºi asuma pentru adoua oarã rãspunderea asupra legii educaþiei,în condiþiile în care urma sã fie finalizatã cu-rând în Senat, am hotãrât sã înaintãm totuºipropunerile noastre, în interesul salariaþilor ºial elevilor pe care îi reprezentãm. Se pare cãdecizia Curþii Constituþionale din 3 noiembrie2010 a soluþionat pe moment aceastã proble-mã. Vom continua sã conlucrãm susþinut cuComisia de învãþãmânt din Senat, în încercareade a introduce în legea educaþiei prevederile încare credem.

În prezenþa preºedintelui FEN, ConstantinCiosu, a preºedintelui Filialei CNS “CartelALFA” Braºov, Fãnicã Gabor, dar ºi a directo-rului Departamentului de comunicare ºi PR alFEN, Dragoº Neacºu, au fost abordate ºi pro-blemele legate de proiectul noii legi a salarizãriiunitare în domeniul bugetar, prin care se doreº-te îngheþarea salariilor ºi în anul 2011, la nivelulcelor diminuate cu 25 %, începând cu 1 iulie2010. Coeficienþii propuºi la întâlnirea de laMMPS cu reprezentanþii sindicatelor din învã-þãmânt asigurã o creºtere salarialã în sistem,abia din anul 2012, lucru ce nu poate fi accep-tat. În acest context s-a relevat ºi faptul cã, prinproiectul Legii Dialogului Social, Guvernulintenþioneazã o restrângere semnificativã arolului sindicatelor. Dacã actul normativ ar fiadoptat în aceastã formã, sindicatele, federaþiileºi confederaþiile nu vor mai putea reprezentainteresele salariaþilor prin negocieri reale custructurile patronale ºi instituþiile statului, prinîncheierea unor contracte colective de muncã,ceea ce nu este de dorit într-o societate demo-craticã ºi într-un stat membru al UE. Consoli-darea sindicatelor afiliate, atragerea de noimembrii, îmbunãtãþirea comunicãrii în interi-orul ºi în exteriorul organizaþiilor, formareamilitanþilor sindicali, implicarea unui numãrmai mare de specialiºti din sindicatele noastreîn evaluarea ºi îmbunãtãþirea unor proiecte deacte normative în domeniul educaþiei sau în celal legislaþiei muncii, în fundamentarea ºi elabo-rarea unor strategii, constituie, în contextul

actual, o necesitate subliniatã de cãtre partici-panþi.

Vicepreºedintele FEN, Florin Dobrescu aprezentat Strategia FEN în domeniul învãþã-mântului tehnic ºi de transporturi, documentcare a fost adoptat cu aceastã ocazie.

Vã prezentãm în continuare câteva obiec-tive cuprinse în acest document:

1. Constituirea unor grupuri de lucru naþio-nale, pe domenii (mecanic, electrotehnicã, elec-tronicã etc.) alcãtuite din membrii sindicatelorafiliate, profesori-ingineri, maiºtri-instructori,directori ºi directori adjuncþi ai colegiilortehnice, chiar inspectori ºcolari care sã propunão nouã structurã a planurilor de învãþãmânt, pe

ani de studii, trunchi comun ºi curriculum ladecizia ºcolii (cursuri, laboratoare, instruirepracticã – în ateliere ºcoalã sau la agenþii eco-nomici). Iniþierea unei analize, împreunã cufactorii de decizie, pe principiile dialoguluisocial, pentru a aºeza activitatea pe baze cores-punzãtoare, pentru formarea de competenþemenite sã asigure o mai bunã integrare a absol-venþilor pe piaþa europeanã a muncii.

2. Lobby pentru revenirea la ºcoala profe-sionalã, ca formã de învãþãmânt distinctã, înspecial pentru elevii mai puþin pregãtiþi ºi cuposibilitãþi modeste, cu medii generale de ad-mitere mult sub 5,oo, care sunt repartizaþi înprezent de cãtre calculator, la grupurile ºcolareºi colegiile tehnice. Editarea manualelor ºi au-xiliarelor pentru disciplinele tehnice, care lip-sesc de mulþi ani.

3. Colaborarea mai strânsã cu Centru Na-þional pentru Dezvoltarea ÎnvãþãmântuluiProfesional ºi Tehnic (CNIPT), atât în cadrul

Grupului de lucru constituit pentru derulareaproiectului european „Corelarea ofertei edu-caþionale cu cerinþele pieþii muncii”, în perioada2010-2013 (Vicepreºedinte FEN, prof. FlorinDobrescu), dar ºi în celelalte domenii deinteres, inclusiv cele mai sus menþionate.

4. Organizarea unor dezbateri pentru ela-borarea ºi diseminarea unui „Ghid de bunepractici pentru atragerea elevilor cãtre învãþã-mãntul profesional ºi tehnic, pentru realizareaplanului de ºcolarizare”.

5. Sprijin acordat unitãþilor de învãþãmânttehnologic pentru realizarea ºi actualizareaperiodicã a unor „Planuri de acþiune” (PAS),care sã le permitã o evoluþie pozitivã pe piaþa

localã a ofertei educaþionale, aflatã în con-curenþã cu liceele teoretice ºi colegiile naþionalede renume.

6. Elaborarea unui set de propuneri care sãpermitã flexibilizarea pregãtirii profesionale înraport cu cerinþele agenþilor economici, poten-þiali angajatori.

7. Elaborarea unui set de propuneri pentruasigurarea eºalonatã, în viitor, a unui numãrsporit de ajutoare materiale (burse) pentru ele-vii proveniþi din familii cu posibilitãþi finaciarelimitate, în vederea prevenirii abandonului ºco-lar, a continuãrii formãrii profesionale ºi do-bândirii unei calificãri de cãtre aceºtia (inclusivprin atragerea unor agenþi economici, cãrora sãle fie acordate facilitãþi fiscale dupã modelulstatelor europene dezvoltate).

8. Elaborarea unui program pentru stimu-larea agenþilor economici în vederea asigurareapracticii în producþie a elevilor din IPT, prinintermediul influenþei Comitetelor Locale pen-tru Dezvoltarea Învãþãmântului Profesional ºiTehnic, constituite la nivelul fiecãrui judeþ.

9. Iniþierea unei acþiuni de informare înunitãþile ºcolare IPT unde avem sindicate,privind EQF – Cadrul European al Calificãrilor,respectiv detalierea competenþelor specificecalificãrilor ºi asigurarea dobândirii acestora decãtre viitorii absolvenþi.

10. Dezbaterea ºi elaborarea unui set demãsuri menite sã asigure viabilitatea ºidezvoltarea învãþãmântului preuniversitar detransporturi; revigorarea conlucrãrii cu MTI(chiar în contextul declinului transportuluiferoviar).

11. Elaborarea unor recomandãri privindmodalitãþile ºi tehnicile de promovare „ agresi-vã”, continuã ºi eficientã a ofertei educaþionalede cãtre ºcolile IPT, prin târguri ale liceelor,vizite ºi expuneri în gimnazii, la ºedinþele cupãrinþii, reclamã in ºi outdoor, organizarea deacþiuni comune ale elevilor din ºcolile generaleºi licee tehnologice, de specialitate, crearea de

evenimente puternic mediatizate, comunicareacu media localã etc.

12. Crearea unei reþele naþionale de tip„network” pe internet, cu persoanele desemna-te la punctul (1). pentru comunicarea eficientã,la distanþã, în timp real ºi formularea unoropinii, observaþii ºi propuneri de cãtre „specia-liºtii - experþi”, membrii ai sindicatelor noastre,asupra unor proiecte iniþiate de la nivelul De-partamentului FEN sau asupra unor proiectede acte normative înaintate de cãtre factori dedecizie (MECTS, Parlament, CNDIPT ºa.)

13. Asigurarea unei rubrici permanentededicate învãþãmântului profesional ºi tehnic(IPT) în cadrul revistei „ªcoala româneascã” ºi

a unui domeniu distinct pe site-ul www.fen.ro(actualizat permanent).

14. Acreditarea de cãtre ARACIP a noilorspecializãri în IPT sã fie simplificatã, iar costu-rile acesteia sã fie suportate din alte surse decâtcele ale ºcolilor care solicitã aceastã procedurã.

15. Elaborarea unui Ghid de bune practiciprivind atragerea de noi membri în sindicatelenoastre ºi elaborarea unei analize SWOT asuprapunctelor tari FEN, ce pot fi mai bine valorifi-cate, respectiv a punctelor slabe, ale cãror efectetrebuie atenuate.

16. Elaborarea unui Ghid de bune practicipentru „creºterea vizibilitãþii acþiunilor FEN”,atât la nivel local, cât ºi la nivel naþional (even-tual a unei strategii în acest domeniu), cu mo-nitorizare permanentã.

17. Constituirea unei reþele naþionale FENpentru dezvoltarea turismului ºcolar ºi pentrumembrii de sindicat ºi familiile acestora, înunitãþile care dispun de spaþii de cazare ºi deservirea mesei, ori care au ºi posibilitatea de aorganiza programe conexe, gen aniversaremajoratului, minibanchete de absolvire a claseia VIII-a sau a liceului, combinate cu turismulcultural. Baza de cazare astfel identificatã vaputea fi folositã, la preþuri acceptabile ºi pentruorganizarea unor activitãþi sindicale.

18. „Managementul organizaþiei sindicale”– document care sã prezinte obiectivele, activi-tãþile ºi metodele recomandate a fi utilizate decãtre liderul de organizaþie, fie cã este la niveljudeþean sau la nivelul ºcolii. Posibil sã fie pro-iectate ºi realizate întâlniri periodice separate,cu militanþii, membrii în organismele alese dinjudeþe ºi ºcoli, pe domenii de activitate, întrucâtde calitatea militanþilor depinde în maremãsurã eficienþa activitãþii.

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU

VV II CC EE PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE FFEENN,,CC OO OO RR DD OO NN AA TT OO RR AALL DD EE PP AA RR TT AA MM EE NN TT UU LL UU II FFEENN

PP EE NN TT RR UU ÎÎ NN VV ÃÃ ÞÞ ÃÃ MM ÂÂ NN TT TT EE HH NN II CC

ºº II DD EE TT RR AA NN SS PP OO RR TT UU RR IIProf. Florin Dobrescu, vicepreºedinte FEN

Tot mai mulþi elevi întâmpinã dificultãþi în a urma învãþãmântul tehnic preuniversitar

juridic12


wwwªCOALA

româneascq.ro

În toamna anului 2007, minis-trul Educaþiei de la vremea respecti-vã, Cristian Adomniþei, a declarat cãGuvernul îºi va respecta promisiuneade a dubla salariile cadrelor didacticepânã la sfârºitul lui 2008 ºi cã va facecunoscute majorãrile, dupã negocie-rile cu sindicatele din domeniu.

Ce s-a întamplat în anul 2008 cumajorãrile la care s-a referit domnulministru ºtim foarte bine, nici vorbãde aºa ceva, ba din contrã, salariiles-au diminuat considerabil pãnã laora actualã.

Începând cu data de 1 ianuarie2008, salarizarea personalului didac-tic a fost reglementatã printr-o succe-siune de acte, emise atât de Guvern,cât ºi de Parlamentul României.

În februarie 2008, Guvernul aemis OUG nr. 15/2008 privind creº-terile salariale ce se vor acorda în anul2008 personalului din învãþãmânt.Art. 1 (1) al acestei ordonanþe prevedeafoarte clar modalitatea de majorare asalariilor de bazã ale personaluluididactic din învãþãmânt, astfel: „Încursul anului 2008, salariile de bazãale personalului didactic din învãþã-mânt, stabilite potrivit prevederilorOUG nr. 68/2004 privind unelemãsuri în domeniul învãþãmântului,aprobatã cu modificãri prin Legea nr.6/2005, cu modificãrile ulterioare, semajoreazã dupã cum urmeazã: (...)

c) pentru funcþiile didactice pre-vãzute în anexele nr. 1.2, 2 ºi 3 va-loarea coeficientului de multiplicare1,000 va fi:

� 1 ianuarie-31 martie 2008, va-loarea coeficientului de multiplicare1,000: 259,593 lei;

� 1 aprilie-30 septembrie 2008,valoarea coeficientului de multipli-care 1,000: 275,168 lei, respectiv ocreºtere de 6%;

� 1 octombrie-31 decembrie 2008,valoarea coeficientului de multiplicare1,000: 291,678 lei, respectiv o creºterecu încã 6%. Valoarea coeficientului demultiplicare 1,000 pentru aceastãperioadã poate deveni 299,933 lei, încondiþiile realizãrii principalilor indi-catori economici pe care este construitbugetul de stat pe anul 2008, respectivcreºterea produsului intern brut, þintade inflaþie, precum ºi nivelul produc-tivitãþii muncii.”

Prin Legea nr. 221/2008 a fostaprobatã cu modificãri OUG nr.15/2008 privind creºterile salarialece se vor acorda în anul 2008 perso-nalului din învãþãmânt.

Conform articolului unic pct. 3din Legea nr. 221/2008, la articolul 1alineatul (1), litera c) se modificã ºi vaavea urmãtorul cuprins: „c) pentrufuncþiile didactice prevazute în ane-xele nr. 1.2, 2 ºi 3 valoarea coeficien-tului de multiplicare 1,000 este ur-mãtoarea:

� 1 ianuarie-31 martie 2008, va-loarea coeficientului de multiplicare1,000: 259,593 lei;

� 1 aprilie-30 septembrie 2008,valoarea coeficientului de multipli-care 1,000: 275,168 lei, respectiv ocreºtere de 6%;

� 1 octombrie-31 decembrie2008, valoarea coeficientului de mul-tiplicare 1,000: 400,00 lei, care re-prezintã valoarea de referinþã pentrucreºterile salariale ulterioare.“

Având în vedere aceastã regle-mentare legalã, drepturile salarialeale personalului din învãþãmânt tre-buiau calculate în raport de acest textde lege, începând cu data de 1 octom-brie 2008, prin utilizarea valorii dereferinþã de 400, lucru care nu s-a în-tâmplat.

Ulterior, prin acte normative suc-cesive, respectiv OUG nr. 136/2008,OUG 151/2008, OUG nr. 1/2009 s-adispus asupra domeniului de regle-mentare ce a format obiectul Legii nr.221/2008. Prin aceste ordonanþe deurgenþã, Guvernul a încercat ºi graveste cã a ºi reuºit, sã blocheze apli-carea acestei legi.

Astfel, prin OUG nr. 136/ 2008privind stabilirea unor mãsuri pentrusalarizarea personalului din învãþã-mânt în anul 2008, respectiv prinart. 4, s-a dispus cã, începând cu dataintrãrii în vigoare a acestei ordonanþede urgenþã, se abrogã anumite preve-deri din OUG nr. 15/2008 privindcreºterile salariale ce se vor acorda înanul 2008 personalului din învãþã-mânt, aprobatã cu modificãri prinLegea nr. 221/2008 .

Potrivit dispoziþiilor art.1 lit. Bdin OUG nr. 136/2008, în perioadaoctombrie-decembrie 2008, valoareacoeficientului de multiplicare de 400de lei a fost înlocuitã cu cea de 299,933lei.

Prin Decizia nr. 1.221 din 12 no-iembrie 2008 referitoare la excepþiade neconstituþionalitate a dispoziþi-ilor OUG nr. 136/2008, pronunþatãde Curtea Constituþionalã, a fostadmisã excepþia de neconstituþiona-litate ridicatã direct de AvocatulPoporului ºi constatã cã dispoziþiileOrdonanþei de Urgenþã a Guvernuluinr. 136/2008 privind stabilirea unormãsuri pentru salarizarea personalu-lui din învãþãmânt în anul 2008 suntneconstituþionale.

În motivarea deciziei de necon-stituþionalitate, Curtea observã cã„art. 1 alin. (4) din Constituþie a insti-tuit principiul separaþiei ºi echilibru-lui puterilor în cadrul democraþieiconstituþionale, ceea ce presupune,pe de o parte, cã niciuna dintre celetrei puteri nu poate interveni în acti-vitatea celorlalte puteri, iar pe de altãparte, presupune controlul prevãzutde lege asupra actelor emise de

fiecare putere în parte. Curtea reþinecã relaþia dintre puterea legislativã ºicea executivã se exprimã prin compe-tenþa conferitã Guvernului de a adop-ta ordonanþe de urgenþã în condiþiilestabilite de art. 115 alin. (4) din Con-stituþie. Astfel, ordonanþa de urgenþã,ca act normativ ce permite Guvernu-lui, sub controlul Parlamentului, sãfacã faþã unei situaþii extraordinare,se justificã prin necesitatea ºi urgenþa

reglementãrii acestei situaþii care,datoritã circumstanþelor sale, impu-ne adoptarea de soluþii imediate învederea evitãrii unei grave atingeriaduse interesului public. Or, adopta-rea de cãtre Guvern a Ordonanþei deUrgenþã nr. 136/2008 nu a fost moti-vatã de necesitatea reglementãriiîntr-un domeniu în care legiuitorulprimar nu a intervenit, ci, dimpotri-vã, de contracararea unei mãsuri depoliticã legislativã în domeniul sa-larizãrii personalului din învãþãmântadoptatã de Parlament. Aºa fiind, încondiþiile în care legiuitorul primar astabilit deja prin Legea nr. 221/2008pentru aprobarea Ordonanþei Guver-nului nr. 15/2008 privind creºterilesalariale ce se vor acorda în anul2008 personalului din învãþãmânt,publicatã în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 730 din 28octombrie 2008, condiþiile ºi criteri-ile de acordare a acestor creºteri sala-riale, Guvernul, prin intervenþia saulterioarã, intrã în conflict cu preve-derile art. 61 alin. (1) din Constituþie,potrivit cãrora „Parlamentul esteorganul reprezentativ suprem alpoporului român ºi unica autoritatelegiuitoare a þãrii“. În continuare,Curtea constatã cã dispoziþiile Ordo-nanþei de Urgenþã a Guvernului nr.136/2008 înfrâng ºi prevederile art.115 alin. (6) din Constituþie, deoareceafecteazã drepturi fundamentale,precum dreptul la muncã ºi la pro-tecþia socialã a muncii ºi dreptul la un

nivelul de trai decent, aºa cum suntconsfinþite în prevederile consti-tuþionale ale art. 41 ºi art. 47 alin. (1).Prin conþinutul lor, acestea suntdrepturi complexe, care includ ºidreptul la salariu ºi dreptul la condiþiirezonabile de viaþã, care sã asigureun trai civilizat ºi decent cetãþenilor.”

În continuare, pentru a blocaaplicarea dispoziþiilor OUG nr.15/2008 în forma modificatã prin

Legea nr. 221/2008, Guvernul aaprobat o nouã Ordonanþã deUrgenþã ºi anume OUG nr. 151 din 10noiembrie 2008 pentru modificareaºi completarea Ordonanþei Guvernu-lui nr. 15/2008 privind creºterilesalariale ce se vor acorda în anul2008 personalului din învãþãmânt.

Prin Decizia nr. 842 din 2 iunie2009 referitoare la excepþia de ne-constituþionalitate a dispoziþiilor dinOUG nr. 151/2008 pentru modifi-carea ºi completarea Ordonanþei Gu-vernului nr. 15/2008 privind creºte-rile salariale ce se vor acorda în anul2008 personalului din învãþãmânt, afost admisã excepþia de neconsti-tuþionalitate ºi s-a constatat cã dis-poziþiile respective sunt neconsti-tuþionale.

În motivarea deciziei mai susmenþionate, Curtea a observat cã „pre-vederile art. I pct. 2 ºi 3 din Ordonanþade Urgenþã a Guvernului nr. 151/2008reduc în mod substanþial majorãrilesalariale la care ar fi avut dreptul per-sonalul din învãþãmânt în temeiulLegii nr. 221/2008 de aprobare aOrdonanþei Guvernului nr. 15/2008“.

În data de 29 ianuarie 2009,printr-o noua ordonanþã de urgenþã,Guvernul modificã iarãºi dispoziþiileO.G. nr. 15/2008 privind creºterilesalariale ce se vor acorda în anul2008 personalului din învãþãmânt.De aceastã datã avem în vedere OUGnr. 1 din 29 ianuarie 2009 privindunele mãsuri în domeniul salarizãrii

personalului din sectorul bugetar.Prin Decizia nr. 989 din 30 iunie

2009, Curtea Constituþionalã admiteºi de aceastã datã excepþia de ne-constituþionalitate ºi constatã cã dis-poziþiile OUG nr. 1/2009 privindunele mãsuri în domeniul salarizãriipersonalului din sectorul bugetarsunt neconstituþionale.

În motivarea deciziei sale, CurteaConstituþionalã apreciazã cã „Art. 2 ºiart. 3 din OUG nr. 1/2009 continuãabordarea cuprinsã în dispoziþiileOUG nr. 151/2008, prevederi princare au fost reduse majorãrile salari-ale la care ar fi avut dreptul perso-nalul din învãþãmânt, în temeiulLegii nr. 221/2008 de aprobare a Or-donanþei Guvernului nr. 15/2008.”

Prin adoptarea tuturor acestorordonanþe de urgenþã, (OUG nr.136/2008, OUG 151/2008, OUG nr.1/2009) Guvernul a refuzat sã apliceo lege adoptatã de Parlament, ceea ceîncalcã prevederile constituþionale.

În cursul anului 2009, Guvernula mai emis doua ordonanþe de urgen-þã ºi anume OUG nr. 31/2009 ºi OUGnr. 41/2009, ca acte normative modi-ficatoare ale OUG nr. 15/2008, aces-te ordonanþe fiind abrogate de art. 48din Legea nr. 330/2009, aceastã legeintrând în vigoare la data de 01 Ia-nuarie 2010. Cunoscuta Lege 330/2009 abrogã într-adevãr Legea 221/2008, dar, în acelaºi timp, prevedefoarte clar faptul cã de la data intrãriiei în vigoare, salariile nu pot fi maimici decât cele din cursul luniidecembrie a anului 2009.

În ciuda eforturilor neconsti-tuþionale ale Guvernului de a blocaaplicarea Legii 221/2008, cele maimulte sindicate afiliate FEN au for-mulat acþiuni în justiþie, solicitândinstanþelor de judecatã sã oblige an-gajatorii la calculul ºi plata diferen-þelor de drepturi salariale neacor-date, rezultate din neaplicarea Legiinr. 221/2008, reprezentând diferen-þa dintre drepturile salariale efectivîncasate ºi cele cuvenite membrilorde sindicat în conformitate cu pre-vederile Legii nr. 221/2008 pentruaprobarea Ordonanþei Guvernuluinr. 15/2008, începând cu 1 octom-brie 2008, actualizate în funcþie decoeficientul de inflaþie. Majoritateainstanþelor de judecatã au dat câºtigde cauzã membrilor de sindicat.

�� AA LL II NN AA DD II ÞÞ ,, CC OO NN SS II LL II EE RR JJ UU RR II DD II CC FFEENN

NNoottãã:: Începând cu acest numãr,revista „ªcoala româneascã“ oferãposibilitatea cititorilor de a adresaîntrebãri de legislaþie în domeniul

învãþãmãntului consilierului juridicFEN. În funcþie de problemele ridicate,cititorii vor primi rãspunsul în paginile

revistei sau direct pe emailul personal. Întrebãrile pot fi trimise pe

adresa de email: [email protected].

Legea 221/2008,aplicatã doar

prin sseennttiinnþþee jjuuddeeccããttoorreeººttii

Foto: ArhivaFoto.ro

ºcoala internaþionalã 13

noiembr ie 2010

wwwªCOALA

româneascq.ro

ItaliaFormarea iniþialã a tuturor profe-

sorilor se face în cadrul universitãþilor.Educatorii ºi învãþãtorii trebuie sãobþinã o diplomã de absolvire în în-vãþãmântul primar, în timp ce profe-sorii de gimnaziu ºi liceu, dupã ob-þinerea diplomei, trebuie sã continueformarea într-o ºcoalã de specializare.Cei care vor lucra în învãþãmântul spe-cial trebuie sã urmeze cursuri specialeîn cadrul formãrii iniþiale. Diploma înºtiinþe educaþionale pentru nivelul pri-mar ºi diploma de specializare suntnecesare pentru examenele susþinute învederea obþinerii posturilor didactice.Cursurile universitare pentru diplomaîn ºtiinþe educaþionale pentru nivelulprimar dureazã 4 ani, dupã susþinereaadmiterii, pe baza diplomei de bacalau-reat. Modulul de formare pentru ni-velul pre-primar ºi primar este asiguratde Facultatea de ªtiinþe ale Educaþiei ºieste divizat în douã segmente: 2 ani deformare comunã ºi alþii 2 pentru nivelulprimar, respectiv preprimar. Practicaîncepe din primul an, când studenþiitrebuie sã aleagã între cele douã nive-luri. Diploma este necesarã pentru exa-minarea în cadrul competiþiei de obþi-nere a posturilor didactice. Formareainiþialã pentru nivelul secundar implicãobþinerea unei diplome postuniver-sitare, de specializare, dupã absolvireaunui master de doi ani. Pot fi admiºi laspecializare absolvenþii cu licenþã pen-tru a preda discipline diverse, absol-venþi de arte frumoase, conservator,arte industriale sau o diplomã delicenþã obþinutã într-un alt stat euro-pean. Cursurile se finalizeazã cu un exa-men, iar absolvenþii pot sã aplice pen-tru obþinerea posturilor didactice lanivelul secundar. Cursurile de calificarepentru fiecare specializare sunt stabiliteprin decret al Ministerului EducaþieiPublice, în acord cu Ministerul Educa-þiei Universitare ºi Cercetãrii. De regulã,specializarea este în douã domenii.

RReeccrruuttaarree ººii sseelleeccþþiiee ((SSttaattuutt))În învãþãmântul italian existã douã

tipuri de contracte (conf. Testo Unico ºiContractul Naþional de Muncã): peperioadã nedeterminatã, respectiv peperioadã determinatã (anual, termenfix, termen fix scurt). Profesorii suntfuncþionari publici pe baza unui con-tract conform dreptului privat. Cadrulcontractului conform dreptului privateste furnizat de contractele colective demuncã ºi cele adiþionale, iar angajarease face pe o perioadã nedeterminatã.Acest tip de contract este permanent.Aceste contracte obligã doar la respec-tarea limitelor financiare stabilite debuget, în vederea stabilirii salariului.Cele pe perioadã determinatã au vala-bilitate doar pânã la sfârºitul anuluiºcolar („posto di insegnamento”, pos-turile didactice pentru nivelul primar ºi„cattedra”, pentru nivelul secundar).Statutul juridic al profesorilor include

drepturile ºi obligaþiile personalului dinºcoalã, comune tuturor nivelelor. Dife-renþele apar în ceea ce priveºte normadidacticã ºi salariul. Profesorii cu con-tract permanent au un statut juridicspecial, iar cei cu perioadã determinatãsunt numiþi de Oficiul ªcolar Regionalpentru înlocuirea temporarã pânã lasfârºitul anului sau pânã la finalizareaunei activitãþi. Mai existã ºi un contractpe perioadã fixã, stabilit de cãtre direc-torul ºcolii pentru înlocuirea unui cadrudidactic pe perioadã scurtã. Formareaºi recrutarea sunt în Italia obiect alreformei, cadrele didactice fiind recru-tate pe baza unui concurs naþional(concorso) ºi dobândesc un statut per-manent de cadru didactic, dupã operioadã de probã de un an. Concursulse face pe baza calificãrilor ºi a exami-nãrii competenþelor aplicanþilor. Ca-drele didactice cu contract pe perioadãdeterminatã sunt angajaþi de ºefulOficiului ªcolar Provincial. Recrutareaprofesorilor cu contract de muncã peperioadã determinatã este efectuatã decãtre directorul ºcolii pe baza listei can-didaþilor cu competenþe corespunzã-toare, listã care se actualizeazã la fiecare3 ani. Contractele pe perioadã fixã, carese încheie în vederea suplinirii unorabsenþi, sunt reglementate separate.FFoorrmmaarree//ppeerrffeeccþþiioonnaarree ((ggrraaddee ddiiddaaccttiiccee))

Ministerul este responsabil pentrurecrutarea noilor profesori, mobilitateaºi recalificarea profesorilor, stabilindobiectivele ºi prioritãþile, distribuþia re-surselor. Nu existã condiþii pentru par-ticiparea la formarea continuã ºi nuexistã deocamdatã reglementãri pentruevaluarea obligatorie a rezultatelor for-mãrii. Aceasta se finalizeazã cu un cer-tificat care atestã numãrul de ore deformare. Dupã obþinerea unui post di-dactic, profesorii au o perioadã de pro-bã de un an, timp în care sunt sprijiniþide un mentor propus de AdunareaProfesorilor ºi numit de cãtre directorulºcolii. Perioada de probã este destinatãaprofundãrii aspectelor specifice ca-rierei didactice: metodicã, psihopeda-gogie etc. Conform contractului demuncã încheiat la nivel naþional, pe-rioada de probã trebuie sã se desfãºoareîn cadrul unor proiecte specifice ºi con-textualizate, cu oportunitãþi pentruîmbunãtãþirea competenþelor IT saupentru limbi strãine. La sfârºitul acesteiperioade se redacteazã un raport careeste dezbãtut de comitetul de evaluare acadrelor didactice, pe baza cãruia sedecide confirmarea permanentã pepost. Contractul colectiv încheiat la ni-vel naþional stipuleazã obiectivele for-mãrii continue a profesorilor, alocarearesurselor în acest scop. Toþii profesoriiau dreptul la formare continuã. Fiecareºcoalã decide prin consiliul de adminis-traþie, planul de formare continuã carepoate fi furnizatã de furnizori diferiþiprecum universitãþi cu colaborareaunor ºcoli, asociaþii sau institute de cer-

cetare. Cadrele didactice au dreptul sãurmeze cursuri de formare continuã 5zile pe an, în timpul anului ºcolar, fãrãsã trebuiascã sã îndeplineascã vreocondiþie prealabilã. Pentru nivelul pri-mar ºi secundar, activitatea cadrelordidactice care predau la acest nivel seevalueazã în urmãtoarele cazuri:

� la sfârºitul perioadei de inducþie,de cãtre Comitetul de evaluare a acti-vitãþilor didactice;

�dacã un profesor cu contract per-manent solicitã evaluarea;

� dacã administraþia ºcolii solicitão verificare în contextul unei proceduridisciplinare, în cazuri de ineficienþã saude performanþe slabe.

PortugaliaFormarea iniþialã se face în univer-

sitãþi de stat ºi private. Formarea ini-þialã a cadrelor didactice pentru nivelelepreºcolar, primar ºi secundar superiorinclude formare ºtiinþificã ºi pedago-gicã în vederea obþinerii licenþei - licen-ciatura - dupã absolvirea cursurilorunei universitãþi. Cadrele didacticepentru nivelul preºcolar/primar se for-meazã în colegii de învãþãmânt supe-rior. Sunt necesare pentru intrarea încariera didacticã la nivelurile preºcolar

ºi primar urmãtoarele: diploma de li-cenþã pentru nivel preºcolar + formareiniþialã pentru educaþia specialã ºi mo-dulul de practicã pedagogicã. Pentruciclul 3 ensino basico + nivel secundarsuperior, formarea iniþialã include for-mare personalã, culturalã, ºtiinþificã, înºtiinþele educaþiei ºi practicã pedago-gicã. Licenþa este necesarã pentru in-trarea în profesia didacticã. Existã 13universitãþi publice ºi o universitatedeschisã, o universitate catolicã ºi 7 uni-versitãþi private unde sunt furnizatecursuri de formare iniþialã a profeso-rilor. Profesionalizarea - specializareaîn cariera didacticã se face prin formare

continuã în cadrul primului an, dupãabsolvirea universitãþii. Admiterea înuniversitãþile care furnizeazã formareiniþialã pentru cariera didacticã se facepe baza diplomei de liceu ºi a uneitestãri de abilitãþi. Sunt admiºi la cur-surile de formare iniþialã adulþii peste23 de ani care nu au diplomã deabsolvire a liceului dar au trecut un testspecial, recunoscut la nivel naþional.Universitãþile private oferã formareiniþialã pentru profesorii de nivelpreºcolar, profesorii de ciclul 1, nivelulprimar ºi secundar. Pentru diferite dis-cipline existã 14 colegii publice carefurnizeazã formare iniþialã ºi 16 private.Formarea iniþialã dureazã 8-10 semes-tre. Existã ºi masterate pentru diferitespecializãri.

RReeccrruuttaarree ººii sseelleeccþþiiee ((SSttaattuutt))Profesorii din sistemul public în

Portugalia sunt funcþionari publici.Cerinþe pentru recrutarea/angajareacadrelor didactice la nivelurile pre-ºcolar, primar ºi secundar superior: na-þionalitate portughezã sau a unui statmembru UE, calificarea obþinutã con-form legii, inexistenþa interdicþiilor de aocupa o funcþie publicã ºi a unor pro-bleme medicale. Selecþia se face în urmaunei competiþii pe posturi vacante,

încheindu-se contract permanent lanivelul ºcolii sau într-o anumitã „zonãpedagogicã”. Profesorii din aceastã ca-tegorie sunt angajaþi cu contract tem-porar ºi înlocuiesc profesorii absenþi tit-ulari. ªcolile cu profil vocaþional potîncheia contracte cu profesorii de spe-cializãri tehnice. De asemenea, ºcolileprivate sau confesionale pot angajaprofesori pentru discipline specificeconform legii. Ministerul Educaþieifurnizeazã formarea profesionalã pen-tru cei care au diferite calificãri ºtiinþi-fice, dar nu au formare iniþialã de profe-sori. Astfel, profesorii care au predatmai mult de 6 ani pot urma un curs de

2 ani, în douã pãrþi - ºtiinþele educaþiei& practicã pedagogicã - furnizat decolegiile de învãþãmânt superior (califi-care prin formare continuã). Formareacontinuã a cadrelor didactice estesimultan un drept ºi o obligaþie ºi poatefi furnizatã de cãtre universitãþi sau decãtre alþi furnizori de formare acreditaþide cãtre Consiliul ºtiinþific - profesoralpentru formare continuã. Pentru pro-movare este nevoie ca profesorii sã frec-venteze cursuri pósgraduação. Cursu-rile de formare continua pot fi frecven-tate de cãtre cadrele didactice titularedin ºcolile publice de la nivelele preºco-lar, primar (ensino basico) ºi secundarsuperior. Pot participa la aceste cursuriprofesori calificaþi care au lucrat în afa-ra sistemului, profesori calificaþi de lim-ba portughezã care au lucrat în alte sta-te sau în ºcoli europene, respectiv pro-fesorii calificaþi din ºcoli private. For-marea este diferenþiatã în funcþie de ni-velul la care predã cadrul didactic. Depildã, pentru nivelul preºcolar ºi ensinobasico formarea este axatã pe conþinut(cursuri, seminarii), pe ºcoalã (proiecte,studii) sau pe partea practicã (work-shop-uri sau cursuri de formare prac-ticã). Formarea dureazã cel puþin 15ore.

EEvvaalluuaarree ººii pprroommoovvaarreeProfesorii din sistemul privat pot

obþine aceleaºi drepturi pentru calcu-larea pensiilor, asemãnãtor funcþiilorpublice. Pentru nivelurile preºcolar,primar ºi secundar, promovarea cadre-lor didactice se face pe baza rezultatelordiferitelor tipuri de evaluãri. Evaluareaobiºnuitã se realizeazã în cazul cadrelordidactice cu contract permanent, la uninterval de timp, conform career scalepoint. Profesorii cu contract pe perioa-dã determinatã sunt evaluaþi la sfârºitulacestui contract de cãtre managemen-tul ºcolii ºi de cãtre comitetul de evalu-are alcãtuit din directorul regional pen-tru educaþie, care prezideazã comisia,un profesor desemnat de cãtre Consi-liul ºcolii ºi un profesor cu merite spe-ciale. Evaluarea extraordinarã se face lacererea profesorului în cauzã, care,dupã 15 ani de experienþã ºi obþinereacalificativului „bine”, aplicã pentru a fievaluat de cãtre Comitetul de Evaluare.Calificativul „foarte bine” înseamnã unbonus de 2 ani în numãrarea anilor deserviciu, dar aceastã prevedere nu esteoperaþionalã. Evaluarea intermediarãse aplicã profesorilor care au primit ca-lificativul nesatisfãcãtor ºi solicitã o altãevaluare la jumãtatea intervalului din-tre evaluãri. Aceasta se poate face cuacordul Ministerului Educaþiei, de cãtreComisia de Evaluare. Statutul cariereididactice prevede drepturi ºi obligaþii ºistipuleazã faptul cã profesorii pot bene-ficia de ajutor material, tehnic ºi dedocumentare, inclusiv sprijin pentruplata taxelor pentru completarea for-mãrii iniþiale.

�� RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

Statutul de profesorîn Uniunea Europeanã (VI)

Serialul dedicat de revista „ªcoala româneascã“prezentãrii sistemelor de formare iniþialã ºi continuã, recrutare ºi selecþie, evaluare ºi promovare a personalului didactic

din diverse þãri ale Uniunii Europene a ajuns la al ºaselea episod. Penultimul! Pânã acum au fost analizate sistemele din Danemarca, Grecia, Germania, Polonia,

Marea Britanie, Suedia, Spania, Estonia, Ungaria, Letonia, Cipru ºi Austria. În acest numãr, ne vom îndrepta atenþia Italiei ºi Portugaliei.

dosar14


wwwªCOALA

româneascq.ro

Metodele de predare ale profeso-rilor, care sunt rãmase în urmã, decideja învechite în raport cu necesitã-þile de pe piaþa forþei de muncã, se re-flectã în înseºi performanþele agenþi-lor economici. Mulþi se plâng cã, dincauza personalului slab pregãtit carese gãseºte pe piaþa muncii, este împie-dicatã dezvoltarea firmelor lor ºi, im-plicit, creºterea economicã. Este con-cluzia care se desprinde din raportul“Schimbarea de paradigmã în edu-caþie ºi metodele de predare”, realizatde Societatea Academicã din Româ-nia (SAR). În preambulul raportului,SAR porneºte de la concluziile des-prinse dintr-un raport al Bãncii Mon-diale, potrivit cãruia în þãri din zonaEuropei de Est ºi Asia Centralã existãun deficit de forþã de muncã cu califi-care ridicatã ºi un surplus de munci-tori slab calificaþi, în timp ce nevoiade angajaþi calificaþi a crescut. Prac-tic, acestea sunt douã probleme carese dovedesc a fi grave pentru þaranoastrã. Evident, ºi câºtigurile salari-ale depind de nivelul de ºcolarizare.De exemplu, în Rusia, cei cu studiiuniversitare câºtigã de peste douã orimai mult decât cei cu studii de bazã ºicu 60% mai mult decât angajaþii cueducaþie secundarã generalã. Conclu-zia clarã este cã sistemul de învãþã-mânt din România produce mulþi ab-solvenþi care nu au capacitatea uneigândiri critice ºi, în consecinþã, sãrezolve probleme neprevãzute la ser-viciu, deci nu primesc suficientecompetenþe la clasã. Capacitatea de aacþiona independent la job ºi sã re-zolve problemele apãrute au ajuns sãdomine ca importanþã, în detrimen-tul competenþelor care privesc rutinala locul de muncã, în orice sector deactivitate. În consecinþã, raportulpropune ºi metode de predare, carear trebui aplicate în sistemul deînvãþãmânt românesc, astfel încâtabsolvenþii sã fie ancoraþi în realitateºi sã rãspundã nevoilor angajatorilor.

Aproape 50% dintre angajatori se plângde angajaþi

În timp ce în celelalte þãri dinEuropa de Est firmele care considerãcã lipsa abilitãþilor angajaþilor repre-zintã o problemã sunt în proporþie de30%, la noi în þarã proporþia este maimare, ajungând spre 50%. Astfel,aproape jumãtate dintre angajatoriiromâni spun cã a doua piedicã îndezvoltarea lor, dupã sistemul de im-pozitare, este faptul cã ºcoala nu leoferã elevilor ºi studenþilor abilitãþilenecesare pentru piaþa muncii. Ceeace nici nu se poate contesta, având învedere cã la testãrile internaþionale

gen PISA, care nu testeazã modul încare elevul a învãþat pe dinafarã oanumitã definiþie, ci cum ºtie sã oaplice într-o situaþie practicã, Româ-nia ocupã mereu unul dintre ultimelelocuri. Raportul SAR subliniazã cãînvãþãmântul preuniversitar, dar ºicel superior, nu formeazã abilitãþilenecesare pentru managementul denivel mediu sau de top, ceea ce nupoate fi ignorat, având în vedere cãnivelul persoanelor care ocupã astfelde poziþii este vital pentru dezvolta-rea firmelor. Lucru subliniat ºi deCristian Pârvan, preºedintele Asocia-þiei Oamenilor de Afaceri din Româ-nia, care declarã cã: „Acest învãþã-mânt ar trebui sã fie cât mai produc-tiv, cât mai performant, ceea ce nu seîntâmplã deloc acum“. ªi totuºi, învã-þãmântul românesc nu se loveºte de oproblemã insurmontabilã. În acestsens, Cristian Hatu, coordonatorulraportului SAR, oferã ca exemplu debune practici în educaþie Polonia,þarã care a început în urmã cu zeceani un proces de reformã în sistemulde învãþãmânt. “Rezultatul acesteireforme a fost propulsarea de pe lo-cul 29 la testele PISA în 2003, pe lo-cul 23, în 2006. Mai trebuie adãugatcã pentru mulþi analiºti nu este deloco surprizã cã aceastã þarã a trecut cubine de criza economicã. România artrebui sã treacã ºi ea la regândireafundamentalã a procesului educativ,proces care trebuie sã depãºeascã

stadiul interminabilelor discuþii dinspaþiul politic pe tema legislaþiei“,spune Cristian Hatu.

Majoritatea elevilor,prezentã la ore, dar în realitate absenþi

Criticile privind actuala pro-gramã ºcolarã ºi manualele, în sensulcã sunt foarte încãrcate sunt demon-strate chiar de realitate. Astfel, deºisunt prezenþi la ore, mulþi elevi nureuºesc sã înþeleagã ce li se predã.

„Peste 80% dintre elevi pricepmai puþin de 20% din lecþiile care lise predau. Asta înseamnã cã într-oclasã din 25 de elevi, 20 dintre ei suntatenþi doar în primele zece minute.Ce ne spune acest fapt? Cã foartemulþi elevi sunt complet absenþi laore. Practic, chiar dacã participã, nuînþeleg nimic. Trebuie sã aflãm de cese întâmplã aºa, ºi þinta sistemului deînvãþãmânt ar trebui sã fie ca elevii sãpriceapã cel puþin 50% din infor-maþie“, spune Boris Singer, directo-rul editurii Sigma. Cu toate cã s-a pe-rorat aproape continuu pe acest su-biect, al programelor ºi manualelorºcolare, învãþãmântul continuã sã fieanchilozat ºi mai marii de la Minis-terul Educaþiei, Cercetãrii, Tinere-tului ºi Sportului par a fi din catego-ria elevilor care, deºi sunt prezenþi laore, nu pricep nimic. Altfel, programaºcolarã s-ar fi reformat ºi ar fi urmã-rit, cu predilecþie, formarea abilitã-

þilor care sã le fie utile atunci cândvor ajunge pe piaþa muncii. Însuºimediul privat ar putea sã ofere, mã-car parþial, expertiza sa în formareacompetenþelor de comunicare, antre-prenoriale, civice, de gândire criticã,ceea ce l-ar ajuta pe elev sã devinã unangajat mai bun.

Eºecul, generat de metodele învechite de predare

De ce sistemul de învãþãmânt nureuºeºte sã facã faþã cerinþelor de pepiaþa muncii? Dupã cum subliniazãspecialiºtii SAR care au realizat acestraport, motivul îl constituie înºiºimulþi dintre profesorii din sistemulde învãþãmânt, care au rãmas anchi-lozaþi în metode vechi de predare. Înconsecinþã, învãþãmântul românesceste neatractiv ºi foarte puþin eficient.Nici pledoaria elevilor (de fapt chiarbeneficiarii sistemului educaþional)în acest sens, foarte mulþi dintre ºco-lari reproºând programa ºcolarã preaîncãrcatã ºi neatractivitatea lecþiilor,nu a fost luatã vreodatã în considera-re. Mai marii de la MECTS continuãsã propunã modele din birou, rupþide realitatea de zi cu zi. Dupã cumsubliniazã raportul SAR, cei care artrebui sã furnizeze cadrelor didacticepregãtirea permanentã, ºi ne referimla profesorii de specialitate din fa-cultãþi ºi specialiºtii din MECTS, au,de asemenea, un nivel foarte scãzut al

serviciilor. Mai trebuie remarcat însãcã ºi profesorii au semnalat în nenu-mãrate dãþi cã ceea ce învaþã la facul-tate este în neconcordanþã cu ceea cear avea nevoie la clasã. Cu toate aces-tea, s-a continuat aceeaºi practicã ºiîn facultate sau la cursurile de for-mare continuã li se oferã viitoarelorcadre didactice aceleaºi metode vechide predare.

Regândirea didacticii ºimetodicii, parte areformei curriculare

Cu toate acestea, soluþii de ieºiredin acest imobilism existã. În rapor-tul SAR se mai spune: „Pasul cel maiimportant este creºterea calitãþiimuncii de cercetare în didacticã ºimetodicã. În ultimele decenii s-aufãcut multe descoperiri importantecu impact asupra celor douã domenii– în neuroºtiinþe, psihologie cogni-tivã, euristicã etc. Acum se pune ºi lanoi problema schimbãrii paradigmeicurriculare, care, trebuie spus, esteun demers extrem de dificil. Regân-direa didacticii ºi metodicii este partea reformei curriculare.”

Din pãcate, experþii recunosc cãla noi nu existã suficient know-howdespre cum ar trebui fãcutã pânã încele mai mici detalii aceastã reformãcurricularã. Pe lângã obligaþia de a neraporta la exemplele de bune practicidin alte þãri, în România existã multãexpertizã nefolositã. Deºi s-a tot vor-

Programa ºcolarã genereazã angajaþi

slab pregãtiþi

Raport SAR

wwwªCOALA

româneascq.ro dosar 15

noiembr ie 2010

bit despre lipsa de legãturã, lucru re-cunoscut de fapt de toatã lumea, din-tre ceea ce se predã în clasã ºi viaþa dezi cu zi a elevilor, învãþãmântul esteîn continuare imobil. Ce concluzie sepoate trage? Una extrem de simplã,anume cã o mare parte dintre spe-cialiºtii care au lucrat în timp la refor-ma curricularã nu au fost prea bineconectaþi la schimbãrile din econo-mie ºi societate, deci au lucrat îndeo-sebi din birourile ministeriale, fãrãprea mare legãturã cu angajatorii, ceicãtre care se vor îndrepta de faptabsolvenþii învãþãmântului româ-nesc. De parcã ar fi legaþi la ochi,responsabilii din MECTS nu reuºescsã înþeleagã importanþa unei colabo-rãri mai puternice ºi cu adevãrat rea-le dintre mediul privat ºi cei care tre-buie sã regândeascã curriculumul. ªiaceastã colaborare nu ar fi deloc lip-sitã de avantaje. În primul rând, s-arputea primi un feed-back dinsprezona economiei reale vizavi de abi-litãþile necesare viitorilor angajaþi.Concret, se poate folosi expertizaexistentã în zona economicã (firmede training, HR, asociaþii patronale),a societãþilor profesionale ºi ONG-urilor pentru a forma unele compe-tenþe cheie. O asemenea colaborareeste în alte þãri deja instituþionalizatã,un exemplu în acest sens fiindAustralia.

„Dincolo de discursul normativ,trebuie sã recunoaºtem cã existã ocircumstanþã atenuantã pentru nive-lul de expertizã existent despre cumar trebui fãcutã schimbarea de para-digmã curricularã. Schimbarea mi-niºtrilor, numiþi de obicei politic, afost însoþitã deseori de înlocuiri înconducerea ministerului ºi a institu-þiilor din subordine. Grav este cã,aproape la fiecare schimbare, s-a þi-nut prea puþin cont de ceea ce s-a fã-cut bun de cãtre cei de dinainte, iarmeritul pentru lucrurile demne delaudã a fost în mare parte al exper-þilor. A fost vorba de risipã, nu doarde bani ºi timp, ci ºi de încredere,entuziasm ºi speranþã. A proceda aºacu munca acestor oameni este simi-lar cu a intra cu un tanc pe un terende golf. Efectul a fost ieºirea din sis-tem a unora competenþi ºi descura-jarea puþinilor rãmaºi care mai auexpertiza de a se mai implica în efor-turile de reformare. Aceasta se în-tâmplã când educaþia devine ºi eaunul dintre câmpurile în care sepoartã bãtãlii politice dure”, se maimenþioneazã în raportul SAR.

Metode pentru formareacompetenþelor cheie

Specialiºtii SAR considerã cãsunt necesare opt competenþe cheieºi pentru a fi introduse cu succes s-auprezentat zece metode prin care aces-tea se pot forma: � Modelul „proiec-tului“(învãþare prin realizare de pro-iecte) - elevii se confruntã cu proble-ma realizãrii unui produs materialsau conceptual; include activitãþi decercetare (dezvoltând demersul de„anticipaþie ideativã”) ºi se axeazã peo strategie de învãþare proactivã(cunoºtinþele ºi competenþele elevilordezvoltându-se în acelaºi timp cuparcurgerea etapelor proiectului). �Modelul „rezolvãrii de probleme“(învãþare prin rezolvare de probleme,problem-based learning) - se pleacãde la sesizarea unei probleme deschi-se din viaþa cotidianã ºi „cu finalitaterealã”; etapele rezolvãrii problemeise bazeazã pe o strategie de învãþare

proactivã (cunoºtinþele ºi compe-tenþele elevilor dezvoltându-se odatãcu etapele rezolvãrii problemei). �Modelul “exerciþiului“(învãþare prinexersare, reproductivã sau creativã)– punctul de pornire este cerinþa de aforma o deprindere complexã; eta-pele exersãrii unui „model real” al de-prinderii se axeazã pe o strategie deînvãþare retroactivã (repetarea con-ºtientã a unei acþiuni mintale saupractice, bazate pe proceduri stan-dardizate, pânã la „automatizare ºiinteriorizare”) sau proactivã (deprin-derile dezvoltându-se odatã cu eta-pele exerciþiului în sensul generãrii anoi comportamente, exerciþiul luândforma unor activitãþi libere, cre-atoare, autodirijate). � Modelul ob-servaþiei sistematice (învãþarea prinobservaþie sistematicã, jurnalul deobservaþii) – se porneºte de la sesiza-rea unei probleme, include etape deexplorare directe ºi sistematice a rea-litãþii ºi se bazeazã pe o strategie deînvãþare proactivã (cunoºtinþele ºideprinderile elevilor dezvoltându-seodatã cu etapele observaþiei organi-zate pentru rezolvarea problemei). �Modelul experimentului (învãþãriibazate pe experiment) – Dupã ce estesesizatã o problemã, începe activi-tatea de explorare a ipotezelor alter-native pe baza provocãrii unor feno-mene în condiþii controlate, de labo-rator. Strategia de învãþare poate fiproactivã (descoperirea de noþiuni,reguli, legi experimentale, cunoºtin-þele ºi deprinderile elevilor dezvol-tându-se odatã cu etapele experi-mentului) sau retroactivã (testareaunui enunþ sau a predicþiilor bazatepe el, ca aplicare de cãtre elevi a unorcunoºtinþe deja însuºite). � Modelul„proiectului de diplomã“(învãþareprin „lucrãri practice”) – Se pleacã de

la sarcina rezolvãrii unor problemede tip „profesional”, „cu finalitaterealã” (construcþii, demonstraþiipractice, simulãri, analize, sintezeetc.), pe baza unui portofoliu deteme/ lucrãri propus de profesor.Etapele proceselor reale de producþiese bazeazã pe o strategie de învãþareretroactivã (aplicarea de cãtre elevi aunor competenþe „profesionale” dejaînsuºite). � Modelul investigaþiei(învãþare bazatã pe investigaþie) – Seîncepe de la o întrebare deschisã pri-vind explicarea unui fenomen, iaretapele cercetãrii se axeazã pe o stra-tegie de învãþare proactivã (cunoºtin-þele ºi deprinderile elevilor dezvol-tându-se odatã cu investigarea rãs-punsurilor la întrebare). � Modelulstudiului de caz (case-study method,incidence method) – Prezentându-li-se un caz-problemã, elevii apeleazã laun ansamblu de cazuri similare, realesau simulate, ca exemple reprezenta-tive pentru situaþia de rezolvat. Stra-tegiile de învãþare pot fi proactive (in-cidence method, informaþiile nece-sare rezolvãrii cazului fiind incom-plet cunoscute, cunoºtinþele ºi de-prinderile elevilor dezvoltându-seodatã cu investigarea cazului) sauretroactive (case-study method, in-formaþiile necesare rezolvãrii cazuluifiind de la început complet cunos-cute). � Modelul dezbaterii (uneimoþiuni) – Se pleacã de la o temã cepoate fi abordatã din douã perspec-tive opuse. Argumentarea ºi obþine-rea unei decizii cu privire la moþiuneapropusã se bazeazã fie pe o strategiede învãþare proactivã (cunoºtinþele ºideprinderile elevilor se dezvoltã oda-tã cu etapele dezbaterii), fie pe unaretroactivã (cunoºtinþele necesarefiind însuºite anterior dezbateriimoþiunii). � Modelul jocului de rol

(role playing) – Este un mod princare elevii pot învãþa anumite con-duite „în situaþii tipice de viaþã” ºi„unele strategii alternative, în situaþiiconflictuale”. Sunt construite situaþiisimulate (jocuri, dramatizare, simu-lare), iar strategiile de învãþare uti-lizate pot fi proactive (cunoºtinþele ºideprinderile elevilor dezvoltându-seodatã cu crearea rolurilor ºi inter-pretarea unor comportamente reale,nesimulate) sau retroactive (cunoº-tinþele necesare fiind însuºite anteri-or simulãrii).

Teoria, prezentatãabstract

O altã greºealã care se tot conti-nuã în sistemul de învãþãmânt româ-nesc se referã la faptul cã profesorii leoferã elevilor la clasã direct conclu-zia, în loc sã îi ghideze, prin întrebãriºi discuþii, pentru a o gãsi singuri.Dacã s-ar proceda aºa, s-ar declanºaºi angajarea emoþionalã a elevilor,ceea ce ar duce chiar la formarea abi-litãþilor cognitive de ordin superior,subliniazã specialiºtii. De fapt, com-plet diferit de modul în care se abor-deazã studiul ºtiinþelor naturii ºimatematicii în sistemele educaþiona-le care ºi-au dovedit pe deplin utili-tatea, la noi se merge tot pe a prezen-ta teoria în mod abstract ºi axiomatic,fãrã legãturã cu experienþele concreteale alevilor, cele care le-ar trezi curi-ozitatea ºi i-ar angaja emoþional.

Exemplu de lecþie la disciplina ªtiinþe

Tocmai pentru a nu fi la rândullor abstracþi, specialiºtii de la SAR auprezentat ºi un exemplu de lecþiepentru disciplina ªtiinþe la clasele aIII-a ºi a IV-a, aºa cum au loc în alteþãri ºi unde elevii se dovedesc a avea

rezultate foarte bune la testãrilePISA, întrucât sunt învãþaþi sã raþio-neze, sã gãseascã rãspunsuri, deci nusã înveþe o teorie pur mecanic.

UUnnddee ddiissppaarree aappaa??În mediul înconjurãtor observi

apã în toate stãrile de agregare.Existã apã în bãlþi, râuri, lacuri, mãriºi oceane, în zãpezile ºi gheþarii de pemunte. Dar ai observat vreodatã apãîn aer? Când ºi în ce feluri?

CCee ffaaccii??Lucreazã împreunã cu alþi colegi

la realizarea acestei activitãþi. Totuºi,formuleazã-þi propriile observaþii,pentru a rãspunde la întrebãri. Se vorfolosi cuburi de gheaþã, pahar, vas cuapã, ºerveþele de hârtie ºi caiet.

Umezeºte tabla clasei cu un ºer-veþel de hârtie ud. Urmãreºte timp decâteva minute stratul de apã de petablã.

Toarnã apã în pahar pânã la ju-mãtate, fãrã sã-l uzi în exterior. Ada-ugã gheaþã pânã îl umpli. Eventual,ºterge paharul cu un ºerveþel, ca sã teasiguri cã este uscat ºi închide-l cu uncapac. Priveºte 10 minute suprafaþaborcanului ºi descrie ce vezi. Atingesuprafaþa borcanului cu palma ºidescrie ce simþi.

Îmbibã cu apã câteva ºerveþele:(a) pe douã dintre ele, aºeazã-le pemasã, unul fãcut ghem, al doilea în-tins alãturi; (b) pe altele douã, în-tinde-le pe masã, unul la umbrã,celãlalt la soare; (c) pe urmãtoareledouã, întinde-le pe masã, la soare,dar deasupra unuia dintre ele vân-turã caietul. Urmãreºte cum se usucãºerveþelele.

CCee oobbsseerrvvii?? Scrie observaþiile tale în caiet, cu

ajutorul urmãtoarelor întrebãri:1. Ce s-a întâmplat cu apa de pe

tablã, dupã ce ai ºters tabla? 2. Ce ai vãzut în exteriorul paha-

rului cu apã, dupã ce ai adãugat ghea-þã în el?

3. Ce ai simþit la atingerea paha-rului cu apã rece?

4. Care dintre ºerveþele s-au us-cat mai repede?

Comparã observaþiile tale cu ob-servaþiile colegilor din grupul tãu.

CCee ddeessccooppeerrii??Folosind observaþiile realizate,

rãspunde la urmãtoarele întrebãri:1. Unde a dispãrut apa de pe

tablã?2. Cum explici cã paharul s-a

umezit în exterior, deºi era uscat? 3. Ce se va întâmpla cu apa

scursã de pe borcan pe masã, dupãcâtva timp?

Discutã explicaþiile tale cu eleviidin grupul tãu.

Urmãtoarele activitãþi se leagã deactivitatea pe care tocmai ai realizat-o:

1. Clubul celor cu idei. Imaginea-zã ºi realizeazã alte experienþe pentrua verifica rãspunsurile date la între-bãrile de mai sus.

2. Jurnal de observaþii. Dupãploaie, pãmântul se usucã. Unde adispãrut apa? Deseneazã ceea cecrezi cã s-a întâmplat cu apa din bãlþi.

3. Perspicacitate. Apa de ploaiese adunã în ºuvoaie care curg înrâuri. Acestea, la rândul lor, se adunãîn mãri ºi oceane. Cum explici cãmãrile ºi oceanele nu inundã þãr-murile?

4. Desen/ Colaj. Ce aplicaþii au înviaþa de zi cu zi observaþiile realizatede tine? Realizeazã un colaj, utilizândziare, reviste, fotografii etc.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinteexecutiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executivdepartament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

VVIICCEEPPRREEªªEEDDIINNÞÞII::Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial

Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal

Valeriu Diculescu - Departament Învãþãmânt Vocaþional

Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic

Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

Maria Popa - Departament Leadership ºi Management Sindical

Ioan Leon Narosi - Departamentul Funcþionari Publici ºi Personal Contractual

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

eveniment pag. 3 un membru al federaþiei educaþiei...

Documents