revista federaÞiei sindicatelor din educaÞie „spiru haret ... · triac concordia la ploieºti....

r e v i s t a F e d e r a Þ i e i s i n d i c a t e l o r d i n e d u c a Þ i e „ s p i r u H a r e t “

WWW. educaÞie ªi atitudine

ªCOALAr o m Â n e a s c Ã . r o

sub lupã

despre democraþie

studiu

un an în plus de şcoalã creşte veniturile salariatului cu 9%

3

8-9

14-

15

federaţiile siNdicale diN ÎNvĂţĂmâNt au semNat uN acord cu GuverNul

creŞtere salarialĂ de 30%, ÎN urmatorii 3 aNi

Anul XIII • nr. 97 • noiembrie 2014 - ianuarie 2015• 1,7 lei

2

www.SCOALAROMANEASCA.ro

ac t ua l i tat e

Str. tunari nr. 41, Sector 2, bucureşti

Tel. / Fax: 021/210.24.09; 021/210.41.65

[email protected]

DIRECTOR:Marius ovidiu nistorREDACTOR-ªEF:

Dragoº constantin neacºuSENIORI EDITORI:

teodor Fîrþonea, tudor Spiridon, Florin dobrescu

DEPARTAMENT JURIDIC:teodora banaº, ioana Voicu

SECRETARIAT DE REDACÞIE:Violeta ancu, Gabriela tudor

DTP: omni press & design(www.opd.ro • [email protected])

Tipar: sc safo prod sa –

Grupul de presã ºi tipografie romprintStr. piaþa presei libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected] 1453 – 7842

WWW.

ªCOALAr o m Â n e a s c Ã . r o

precizare: Autorul rãspunde din punct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afi rmaþiilor conþinute în textul preluat ºi difuzat.

Bugetul Educaţiei pentru 2015 „merge pe o creştere” şi va cuprinde lucruri noi, cum ar fi un fond special pentru examene şi evaluări, dar şi creşterea salariilor cadrelor didactice în două tranşe.

Potrivit ministrului Remus Pricopie, a fost deja o discuţie cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe privind bugetul, însă, din experienţa anilor trecuţi, până la fi nalizarea acestuia vor mai exista cel puţin trei-patru discuţii.

„În linii mari, bugetul este conturat, se merge pe o creş tere, dar este totuşi mai complicat, pentru că au scăzut con tri bu ţiile sociale, ceea ce va avea un impact în anul 2015”, a declarat Pricopie.

Ministrul Educaţiei a precizat că în bugetul pe 2015 este prevăzută şi creşterea salariilor cadrelor didactice în două tranşe, respectiv 5% din martie şi 5% la începerea viitorului an şcolar.

Remus Pricopie a mai spus că bugetul pentru 2015 are în vedere şi lucruri noi, cum ar fi susţinerea fi nanciară prin fonduri structurale a simulărilor de la clasele a ii-a, a iv-a şi a vi-a, a Examenului de baca-laureat şi a simulării pentru evaluarea de la clasa a viii-a.

„vom avea un fond special pentru examene şi evaluări”, a adăugat Pricopie, precizând că, în prezent, bugetul pentru eva-luarea naţională este de 30 de milioane de lei şi speră ca în 2015 bugetul alocat pentru toate examenele şi evaluările să fi e de 200 de milioane de lei.

Ministrul Educaţiei a mai spus că bugetul din 2015 are rădăcini în bugetul din acest an, precizând că trebuie să se decidă dacă vor fi date înapoi sumele stabilite prin hotărâri judecătoreşti, ceea ce ar însemna 1,3 miliarde de lei în plus, dacă se stabileşte acor-darea acestor sume în 2015.

Întrebat care este suma pe care a cerut-o Ministerului de Finanţe pentru bugetul Educaţiei din 2015, Pricopie a precizat că nu poate da o cifră, pentru că, înainte de a se trage linie, vor mai fi cel puţin trei-patru discuţii.

Pricopie a subliniat că acordarea a 6% din PiB în 2015 pentru educaţie este o solicitare „nerealistă”.

„Eu cred că trebuie să facem eforturi ca, într-un termen rezonabil, să creştem substanţial bugetul, dar cred că este nerealist să vorbim de 6% din PiB în 2015. Bugetul educaţiei, în cifre, este în prezent de aproximativ 4,7 miliarde de euro. Mai vorbim însă astăzi de miliarde bune neutilizate de la Comisia Europeană”, a spus Pricopie. lll

PARtENERiAt ROMâNO-AUStRiAC ÎN DOMENiUL ÎNvăÞăMâNtULUi PROFESiONAL Şi tEHNiC

Ministrul Educaþiei Naþionale, Remus Pricopie, a fost prezent marþi, 25 noiembrie, la Conferinþa dedicată aniversării a 25 de ani de cooperare în domeniul edu-caþiei ºi formării profesionale între Republica Austria ºi partenerii din Europa de Est ºi de Sud-Est. Evenimentul s-a desfăºurat în viena, Austria.

tot în cursul zilei de marþi, 25 noiembrie, ministrul Re-mus Pricopie a vizitat una dintre ºcolile profesionale din viena ºi a avut o întâlnire de lucru cu omologul său, Gabriele Heinisch Hosek. Cu acest prilej, miniºtrii au semnat Memorandumul de înţelegere între Ministerul Educaþiei Naþionale din România ºi Ministerul Federal al Educaþiei ºi Problemelor Femeilor din Austria. Documen-tul pune accentul pe susþinerea dezvoltării pregătirii profesionale ºi tehnice, pe îmbunătăþirea schimbului de cunoºtinþe, expertiză, analiză ºi recomandări reciproce, precum ºi pe cooperarea, după caz, între instituþiile relevante pe piaþa muncii ºi din domeniul educaþiei. Cele două instituþii se angajează să coopereze în con-tinuare în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării ºi să susþină activităþile unui grup de lucru bilateral, for-mat din experþi, temporar constituit. Grupul de lucru va avea drept obligaþii pregătirea unei analize a sistemelor ºi reglementărilor româneºti referitoare la educaþia profesională ºi tehnică, care să þină cont de nevoile de competenþe de pe piaþa muncii. De asemenea, gru-pul va prezenta un plan unitar pentru îmbunătăþirea continuă a educaþiei profesionale ºi tehnice în Româ-nia. Părþile semnatare apreciază, în cadrul documen-tului, semnarea Memorandumului între ministerul aus-triac de resort ºi Asociaþia verein Concordia Rumänien, care a permis înfi inþarea Centrului Educaþional Aus-triac Concordia la Ploieºti. Centrul va fi alcătuit dintr-o unitate ºcolară cu învăþământ primar ºi gimnazial ºi o ºcoală profesională. Această ºcoală profesională va oferi un program de pregătire pe o perioadă de 3 ani pentru specializări în domeniul panifi caþiei ºi pa-tiseriei, dar cu posibilitatea de a extinde pregătirea ºi la alte specializări. Curriculumul va fi realizat în cadrul cooperării dintre autorităþile române ºi austriece ºi va putea fi folosit ca model pentru alte colaborări în do-meniul educaþiei profesionale ºi tehnice. lll

paGiNĂ realizatĂ de draGoŞ NeacŞu

BuGetul educaþiei diN 2015 prevede majorarea salariilor

3S u b lu p ã

prof. marius ovidiu Nistor

Am mai trecut peste un rând de ale geri. Ne-am ales viitorul preºedinte. Pen tru următorii 5 ani. Dincolo de votul fiecăruia dintre noi, de preferinþele noastre, alegerile din 16 noiembrie ne-au de monstrat tuturor că românii, când dau dovadă de unitate, sunt puternici. Mi-aº dori să văd această unitate ºi în rândul nostru, al celor care lucrăm în sistemul de învăþământ. Am încercat în zilele de după alegeri să înþeleg acest vot ºi cum s-a reuºit această mobilizare. Nu cred în teoriile fante-ziste, nu cred în aranjamen te, cred în manipulare dar, în acelaºi timp, cred ºi în puterea românilor de a se rein-venta ºi de a căuta noi eroi, când cei vechi i-au dezamăgit. Rezultatele acestui scrutin nu ar trebui să bucure nici un politician, fie el de stânga ºi de dreapta. Prin votul lor, românii au arătat că este nevoie de o schimbare, au demonstrat că percepþia politicien-ilor în ceea ce îi priveºte este greºită. Ar trebui ca toþi oamenii politici să îºi dea seama că trebuie să se schimbe; să îºi armonizeze discursul la noua stare de fapt din România. Pe scurt, ar trebui să

nu mai dezinformeze ºi, în momentul în care nu au nimic de spus, să tacă, să nu mai vorbească doar de dragul de a se face auziþi.

Este pentru prima dată, după mult timp, când rezultatul a fost decis nu de activul de partid, activ care, in-diferent de vreme, de consecinþe, de ideile pro prii, votează după cum spune şefu’. Acest lucru ar trebui să ne dea de gândit ºi nouă sindicatelor. De ceva timp simt o încremenire a miºcării sin-dicale. Cred că e nevoie ca fiecare membru să înþeleagă un lucru pe care l-am repetat obsesiv la toate ºedinþele de sindicat la care am participat: „Sin-dicatul nu este format doar din lideri, fie ei naþionali, judeþeni sau locali, sin-dicatul este format din membri, iar puterea lui este direct proporþională cu puterea membrilor". Atât timp cât o să considerăm că alþii trebuie să se lupte pentru drepturile noastre, nu o fim re-spectaþi ºi nici nu o să ne recâºtigăm locul meritat în societate.

Acum avem un Acord semnat cu Guvernul României, pentru care am negociat peste ºase luni. Acest acord vine să rezolve unele dintre proble-mele cu care ne confruntăm, însă nu

pe toate. Avem discuþii în continuare pe procesul de debirocratizare, însă acestea merg greu. Am finalizat dis-cuþiile privind Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Sector de Activitate – Învăþământ Preuniversitar. Avem în sfârºit noua formă a Regulamentului Consiliului de Administraþie, o să avem în perioada următoare ºi Regulamen-tul de Organizare ºi Funcþionare a Unităþilor de Învăþământ Preuniversitar. Nu stăm degeaba, negociem, mai ales că acum avem, de partea cealaltă a mesei, ºi oameni care sunt dispuºi să dialogheze.

Ce se va întâmpla însă în mo-mentul în care nu vom mai cădea de acord, în momentul în care nego-cierea nu va mai avea efectul scon-tat? Putem noi să mai spunem că avem în spate oameni disponibili să protesteze? Mai sunt membrii de sin-dicat dispuºi să îºi apere drepturile cu preþul opririi activităþii?

La răspunsurile acestor întrebări v-aº ruga să meditaþi ºi să vă între-baþi ºi colegii. Nu de alta, dar îmi este frică de momentul în care va trebui să protestăm ºi o să ne trezim că suntem doar o mână de oameni. lll

despre democraþie

noiembrie 2014 - ianuarie 2015

4

www.scoalaromaneasca.ro

Ş c oa l a G ã l ã Þ e a n ã

Şcolile diN Galaţi vor avea ccm-uri Noi

150 DE ANi DE ÎNvăţăMâNt ECONOMiC LA GALAţi

Învăþământul gălăþean a intrat în febra renegocierii Con-tractelor Colective de Muncă de la nivelul unităþilor de învăþământ din Galaþi, ºi asta deoarece au expirat cei doi ani de valabili-tate a lor, plus încă un an cu cât fuseseră prelungite anul trecut.

Renegocierea va avea loc în 135 de unităþi de învăþământ din judeþul Galaþi ºi, cel mai probabil, va dura până în primăvara anului viitor. Renegocierea se va face în funcþie de valabilitatea fiecărui contract, cu 45 de zile înainte de expirarea lor.

Contractele Colective de Muncă aduc noutăþi pre vă-zute în special în ordonanþele apărute între timp, dar sunt ºi noutăþi stipulate în noul Contract Colectiv de Muncă, la nivel de ramură, semnat de părþi în luna noiembrie 2014.

„Contractele Colective de Muncă clarifică unele arti-cole care erau confuze ºi lăsau loc de interpretări, cum ar fi cazul concediului fără plată de un an la care au dreptul profesorii titulari o dată la 10 ani, dar putem vorbi ºi despre introducerea unor prevederi noi pe baza modificărilor legis-lative, cum ar fi cele privind egalitatea de ºanse, prevăzute de legea 202/2002, aplicate la sugestia inspectoratului teri-torial de muncă Galaþi. De asemenea, putem aminti ºi de

acordarea unei zile libere pe an pentru îngrijirea copilului bolnav, despre o nouă zi liberă de Paºte sau despre creºterea pauzei de masă de la 15 la 20 de minute”, ne spune preºedintele Sindicatu-lui Învăþământului Preuniversitar (SiP) Galaþi, Lidia Antoniu.

Conducerea SiP Galaþi re co-man dă liderilor să pună la dispo-ziþia membrilor de sindicat un exem plar din CCM la nivel de unitate ºi unul din cel la nivel de ramură pentru ca aceºtia să se

poată informa astfel încât să-ºi poată solicita la timp ºi con-form procedurilor aceste drepturi.

„Sperăm să nu întâmpinăm probleme la negociere, în-trucât draft-ul este întocmit pe baza legislaþiei în vigoare ºi are ca punct de plecare CCM la nivel de ramură, contract înregistrat cu acte în regulă”, a mai precizat liderul sindical.

Contractele semnate în unităþile de învăþământ vor fi înregistrate la itM ºi vor constitui „Legea părþilor”. Neapli-carea ei poate atrage sancþiuni contravenþionale ºi chiar răspundere penală, în cazuri mai grave.

CCM reglementează raporturile de muncă ºi crează cadrul juridic necesar bunei funcþionări a instituþiei, oferind atât patronatului, cât ºi angajaþilor baza legală. lll

La mijlocul lunii noiembrie, Colegiul Economic „virgil Madgearu” a organi-zat mai multe manifestări prilejuite de ani versarea a 150 ani de învăţământ eco nomic gălăţean. Cu această oca-zie a fost lansată şi „Monografia învă-ţământului economic gimnazial şi li-ceal din Galaţi”. La acest eveniment istoric şi cultural au participat numero-ase personalităþi ale autorităþilor locale şi judeþene, dar şi reprezentanþi ai me-diului universitar şi ai celui sindical. A fost un moment special de sărbătoare, un moment de emoţionante aduceri aminte, dar şi de bilanţ, prilej cu care s-a pus în balanţă efortul depus şi rezul-tatele obţinute: de instituţia şcolară în sine, de către profesorii şi absolvenţii ei, cei de ieri şi cei de astăzi.

„În clepsidra timpului 150 ani în- seam nă mult pentru o instituţie, un fir de nisip pentru eternitate, iar pentru o şcoală, dacă ceasurile sunt de cantate şi destinate unui scop înalt, înseamnă tradiţie. tradiţia de mun că, de învăţă-tură, de cultură a calităţii. Absolvenţii şi profesorii au parcurs împreună acest drum care, trebuie să recunosc, nu a fost

uşor. A fost un drum lung, şerpuitor, cu succese, dar şi înfrângeri. Până la urmă nu drumul în sine a contat atât de mult, ci sensul deplasării. iar dacă au ajuns împreună aici înseamnă că au găsit, reciproc, şi sensul şi motivaţia de a iubi urcuşul”, a þinut să precizeze în discursul său directorul unităþii de învăþământ, Marilena Râpă.

Un moment emoţionant a fost atunci când toþi invitaþii au vizionat un videoclip „remember”, care a reunit fotografii de ieri şi de azi, prilej de emoţii şi aduceri aminte despre momentele de început ale liceului.

Festivitatea a continuat cu decer-narea de medalii jubiliare, diplome ani-versare şi s-au oferit monografii tuturor celor prezenţi.

Absolvenţilor prezenţi în sală li s-a mulţumit pentru că nu au confundat gre şelile cu eşecurile, pentru că fieca-re descoperire au transformat-o într-o experienţă, pentru că au învăţat cu mintea, dar şi-au apărat convingerile cu inima, pentru că au umplut aerul fie-cărei ore cu nevăzute îmbrăţişări. Fie-care generaţie de elevi a fost specială şi a rămas în mintea şi amintirea şcolii.

„În egală măsură profesorilor, cole-gilor şi foştilor colegi li s-a mulţumit pentru răbdare, onestitate, înţelegere, pentru că au ştiut să educe. A educa înseamnă de fapt că 1, 2, 3, o echi pă de profesori şi-au pus în minte să plămădească, să cali-fice, să formeze, să şlefuiască, să înveţe tinerii să zboare şi apoi să le dea drumul în viaţă. Cel mai bun profesor nu e cel care controlează, ci cel care eliberează. Nu e cel care arată greşelile, ci cel care le previne. Nu e cel care corectează comportamente, ci cel care îndeamnă la reflecţie. Nu e cel care observă doar ceea ce e accesibil ochilor, ci cel care vede invizibilul”, a mai spus Marilena Râpă. (pagină realizată de Bogdan Nistor) lll

5


ac t ua l i tat e

Climatul educaţional din rural este, în general, perceput ca pozitiv, însă, în lipsa serviciilor specializate, şcoala este orientată către rezolvarea problemelor elevilor sau chiar ale familiei şi mai puţin pe îmbunătăţirea rezultatelor, reiese din studiul „Dialog pentru calitatea edu caţiei. Şcoala văzută prin ochii ele vilor şi părinţilor", realizat de World vision Romania, în special în şcoli din mediul rural din şase judeţe.

Cercetarea a scos în evidenþă că familiile elevilor din şcolile din mediul ru-ral au, în cea mai mare parte, un nivel foarte scăzut de educaţie. Astfel, din răspunsurile oferite de părinţi rezultă că peste jumătate dintre ei nu au finalizat nici măcar opt clase.

Studiul a vizat mai multe aspecte, printre care şi spaţiile de învăţământ, care par a nu mai fi o problemă în şcolile studiate. Practic, două treimi dintre elevi au o clasă numai a lor, iar aproape o tre-ime ocupă o sală în două schimburi.

Similar, în privinţa cabinetelor şi lab-oratoarelor, aproape 90% dintre şcoli deţin astfel de spaţii, cele mai multe fiind cabinetele de informatică. Aceste spaţii sunt însă subutilizate, la sub 10 la sută din capacitate, inclusiv la fizică, chimie şi bi-ologie. În plus, părinţii fie afirmă că nu ştiu de existenţa laboratoarelor, fie spun că acestea nu există.

Conform aceluiaşi studiu, auxiliarele curriculare sunt folosite la majoritatea orelor la disciplinele de examen (limba română şi matematică) şi la un procent din ce în ce mai mic de ore la educaţie fizică, geografie, ştiinţe, limbi moderne, istorie, educaţie tehnologică şi arte, la acestea din urmă doar la unele ore. De asemenea, mijloacele audio şi video sunt, şi ele, slab utilizate, mai puţin de o treime dintre elevi semnalând folosirea săptămânală a multimedia (cumu-lat, la toate disciplinele), iar 87 la sută dintre elevi raportează folosirea lor cel puţin o dată pe lună. Aproape nouă la sută dintre elevii chestionaţi spun că nu folosesc deloc multimedia.

iniţiatorii studiului mai spun că o situaţie similară se constată referitor la utilizarea computerului în clasă, 71 la sută dintre elevi spunând că fac acest

lucru doar o dată pe lună."Dacă excludem disciplinele de

specialitate, calculatorul este folosit doar la 1-2 la sută din numărul ore-lor de curs, circa 10 la sută din elevii chestionaţi declarând că nu folosesc deloc calculatorul. (...) Situaţia este agravată şi de lipsa conexiunii la in-ternet, doar 38 la sută dintre elevi afir-mând că au acces în timpul orelor de curs", se arată în studiu.

În ceea ce priveşte procesul didac-tic, elevii cred că programul şcolar este adec vat, însă mai puţin de jumătate dintre ei consideră temele pentru aca-să ca fiind corespunzătoare.

iniţiatorii studiului au mai constatat că cei mici au cu regularitate teme scrise, cel puţin la trei discipline în fiec-are zi.

În privinţa centrării activităţii şcolare pe predare, peste 80 la sută dintre elevi afirmă că mai mult de jumătate din tim-pul unei ore obişnuite de curs ascultă explicaţiile profesorului. Pe de altă par-te, puţin peste 50 la sută dintre copii spun că activităţile de învăţare în grup sunt predominante, ei fiind descurajaţi să colaboreze în timpul activităţilor de învăţare. În plus, profesorul dirijează strict procesul de învăţare, nivelul autonomiei elevilor fiind redus.

Studiul a evaluat şi sprijinul acor-dat elevilor şi au remarcat că majori-tatea profesorilor din şcolile cuprinse în eşantion sunt dispuşi să ofere feedback şi ajutor elevilor.

„Peste jumătate dintre elevi consi-deră evaluarea şi notarea ca fiind obi-ective. Alte puncte tari ale profesorilor sunt explicarea criteriilor de evaluare şi explicarea motivelor acordării unei anu-mite note. Această situaţie atrage după sine o încredere sporită în şcoală", arată specialiştii.

În privinţa comunicării referitoare la rezolvarea unor probleme din şcoală, circa 20 la sută dintre elevi şi aproxima-tiv 15 la sută dintre părinţi au semnalat şcolii diferite aspecte negative.

Potrivit iniţiatorilor studiului, majori-tatea elevilor şi a părinţilor semnalează aceste aspecte negative dirigintelui sau unui alt profesor, după care urmează,

ca persoane preferate în astfel de situaţii, alţi părinţi, directorul şcolii şi, în foarte mică măsură, autorităţile locale sau comitetul de părinţi. "Se preferă acţiunea individuală şi nu cea colectivă, organizată", se arată în studiu.

Din cercetare a mai rezultat că peste 64 la sută dintre elevi şi aproape 80 la sută dintre părinţi se adresează şcolii şi atunci când este vorba de problemele personale ale copilului sau ale familiei.

„Pe lângă dimensiunea pozitivă, care arată încrederea reciprocă a acestei relaţii, apelul la şcoală poate fi datorat şi absenţei persoanelor resursă din co-munitate (asistenţii sociali etc.), şcoala fiind nevoită să preia probleme care nu sunt neapărat de competenţa ei", se menţionează în cercetare.

De asemenea, s-a constatat că, în general, elevii sunt mult mai bine informaţi în privinţa activităţii şcolii decât părinţii lor.

iniţiatorii documentului cred că atitudinea faţă de şcoală este deter-mi n ată şi de modul în care elevii per-cep utilitatea celor învăţate, iar cea mai mare utilitate percepută se în re-gistrează la disciplinele considerate, tradiţional, ca fiind cele mai impor-tante (limba română şi matematica), pe locurile următoare fiind limbile mo-derne şi geografia. Cele mai puţin utile sunt considerate artele şi educaţia tehnologică (care include şi tiC).

Atitudinea faţă de şcoală se poate evalua şi prin intenţiile elevilor şi ale părinţilor de a continua sau nu studiile după terminarea gimnaziului.

"La nivel mediu, doar 75 la sută dintre elevi şi aproape 80 la sută dintre părinţi declară că ei (sau, respectiv, copiii lor) vor continua studiile, în liceu sau şcoala profesională, după clasa a viii-a, ceea ce arată un procent posibil de părăsire timpurie a şcolii mai mare decât me-dia naţională (aproximativ 17 la sută) - deci, îngrijorător", mai rezultă din studiu. Specialiştii afirmă că principalele cauze pentru care elevii ajung să aban - do ne ze studiile sunt de natură eco no-mică şi financiară. (dragoş Neacşu) lll

ÎN mediul rural, ÎNvăţăMâNtUL DiGitALizAt EStE ÎNCă UN viS

6


o p i n i i

Şcoala, instituţie care îşi află rădă-cinile în sentimentul răspunderii genera-ţiilor adulte faţă de propriii descendenţi are o raţiune de a fi eternă: acea ac-tivitate a celor mari de a-i educa pe cei mici. Mai presus de spaţiu şi timp, şcoala presupune prezenţa a două elemente concrete: educatorul şi co-pilul. Primul având voinţa şi dorinţa de a forma, de a ocroti viaţa „nou-lui oaspete al lumii“, de a-l ajuta să dobândească activ acea autonomie de care are nevoie ca adult, iar cel de-al doilea dorinţa şi aspiraţia de a se adapta la cerinţele şi nevoiele so-ciale. Paradigma pragmatică care are la bază concepţia piagentiană, după care „a cunoaşte un obiect înseamnă a acţiona asupra lui şi a-l transforma“, deschide calea trecerii de la „a şti“ la „a şti să faci“, promovând ideea că „a şti“ şi „a face“ nu mai trebuie să consti-tuie două experienţe diferite. Ac ţiunea este privită deci ca o sursă a cunoaşterii,

„a învăţa făcând“, „a în văţa rezolvând probleme“ (learning by doing).

Dimensiunile valorice ale educaţiei reflectă şi exprimă unitatea dintre fi-na lităţile educaţiei şi conţinuturile ge - ne rale ale educaţiei. În această per-spec tivă, paradigma curriculumului im- pu ne, ca axiomă a educaţiei de ca-litate, valorificarea, în cadrul oricărui pro iect pedagogic, la nivelul fiecărei lecţii, a tuturor valorilor generale ale edu caţiei, nu doar a celor dependen-te de conţinutul particular al disciplinei şcolare de referinţă.

O asemenea abordare solicită pro-fe sorului proiectant o minimă cul tu ră pedagogică, necesară pentru con-strucţia corectă a mesajelor didactice în raport de corelaţia existentă între in-formare şi formare, dependentă la rân-dul său de cunoaşterea particularităţilor psihologice ale fiecărei vârste şcolare.

Conţinuturile particulare ale educa-ţiei (filologice, matematice etc.) nu pot

ignora conţinuturile şi valorile generale ale educaţiei. La acest nivel intervine diferenţa fun da men tală dintre pro-fesorul autentic şi spe cialistul care nu acţionează ca un pro fesor autentic.

Cred că valoarea dimensiunilor va - lori ce ale educaţiei e evidentă, în mod obiec tiv. Ea este determinată de ce-rinţele generale de formare şi dez -vol ta re nor ma lă a personalităţii ele -vi lor, pe tot parcursul şcolarizării, în raport cu resursele proprii fiecărei vârs te psihologice. Aceste cerinţe nu se re duc doar la va lorile cogniti ve ale edu ca - ţiei intelectuale, ci şi la va lo rile educa ţiei morale, educaţiei teh no lo gice (ra por- tată la utili tatea cu noaş te rii), va lo rile educaţiei estetice, valorile psihofizice.

În concluzie, toate aceste proble-me, grave din punct de vedere peda-gogic şi social, duc la ideea respectării şi valorificării permanente a dimensi-unilor valorice ale educaţiei. lll

prof. cezar vasilescu

PROFESORUL Şi DiMENSiUNiLE vALORiCE ALE EDUCAţiEi

7


o p i n i i

motto: „politica nu are principii. are numai interese” – octavian paler

Campaniile electorale sunt perioade de timp speciale în care interesaþii, fanii sau fanaticii se simt în largul lor „emanând” în spaþiul public tot felul de „opinii”, care de care mai năstruºnice, doar-doar vor reuºi ceva care să „încline balanþa” către partea pe care o susþin. Scopul tuturor acestor acþiuni este de la sine înþeles. Obþinerea de foloase, iar pentru atingerea lui se recurge la termeni de natură manipulatorie, adică influenþare prin diverse mijloace a modului de a gândi ºi de a acþiona al unei persoane sau al unei colectivităþi.

Din nefericire, nu toþi semenii noºtri sunt pregătiþi să facă faþă acestor situaþii manipulatorii ºi cad victime unor astfel de trucuri, pe fondul lipsei de informare, insuficienþei argumentelor, simpa-tiei sau aversiunii faþă de „părþi” sau, pur ºi simplu, a snobismului.

Campania din anul acesta nu s-a deosebit de cele trecute. Ba, parcă a fost mai atroce ºi mai fără scrupule, mai oribilă decât oricând, aducând atingeri, de-a valma, unor entităþi individuale sau colective, implicate sau neimplicate în bătălia electorală.

În acest sens, corpul profesoral românesc, fiind unul dintre cele mai numeroase grupuri socio-profesionale a devenit þinta manevrelor manipulatorii „imputându-i-se” că acceptă drept „pomană electorală” subvenþia de aproximativ 700 lei/persoană (dispusă prin prevederile OMEN nr. 4871/05.11.2014 pentru apro-barea Metodologiei privind implementarea proiectului sistemic „Personalul didactic din sistemul de învăţământ preuniversitar ºi universitar de stat – promotor al învăþării pe tot parcursul vieþii”) cât ºi majorările salariale cuprinse în Acord (încheiat între Gu-vern şi federaţiile sindicale din educaþie) asupra unor măsuri ce urmează a fi adoptate în domeniul învăţământului.

Pentru cei avizaþi este vizibilă „cu ochiul liber” manipularea grosolană la care a fost supus personalul didactic deoarece în acest an, 2014, s-au mai câºtigat/recâºtigat drepturi pentru perso nalul din învăþământ prin dispoziþiile O.U.G. nr. 49/2014, ale noului contract colectiv de muncă la nivel de sector de activitate-învăþământ preuniversitar, ale metodologiei de mobilitate a personalului didac-tic, metodologiei de obþinere a gradaþiei de merit, etc., toate în vigoare la momentul „campaniei” dar nesemnificative pentru ma-nipulatori ºi, din nefericire, pentru unii dintre colegii noºtri.

De asemenea, conþinutul unor puncte ale acordului, referi-toare la reformarea programelor ºcolare, deblocarea a 2.500 posturi pentru personalul nedidactic, adoptarea unei noi legi a educaþiei, transferul personalului didactic auxiliar ºi nedidactic de la o unitate de învăþământ la alta, cât ºi termenele la care trebuiau finalizate unele prevederi ale Acordului, (anii 2015, 2016, 2017) etc., se constituie în repere la care manipulatorii, pentru a nu se demasca, nu au făcut referire, prin aceasta demonstrân-du-se atitudinea josnică ºi odioasă la care s-au dedat pentru atingerea scopului ºi interesului lor (vezi motto).

Şi, pentru a concluziona, întreb: unde erau toþi aceºti „bine-voitori” când F.S.E. „SPiRU HAREt” susþinea finanþarea educaþiei la nivelul dispus de lege, depolitizarea, debirocratizarea sau dota-rea acesteia cu cele necesare obþinerii performanþei ºi progresu-lui ºcolar? lll

tudor spiridoNsecretar GeNeral f.s.e. „spiru Haret“

DESPRE FERiCiREDespre fericirea unei profesii vocaţionale s-au scris

râuri de cuvinte meşteşugite, dar, pentru mine, fie-care început de toamnă e una cu sfârşitul unei veri din ce în ce mai scurte şi mă încearcă o strângere de inimă şi simt nevoia să trag aer în piept, cât pentru un an întreg.

Aş vrea să pot să privesc cu ochi reci emoţiile copi-ilor, părinţilor, fiindcă simt că fericirea mea personală e serios ameninţată de ei, de cei egali mie ....de pro-pria-mi profesie, care nu mă lasă să muncesc doar fizic, dar mă remunerează cu aceeaşi parcimonie, deşi îmi impune să port haina de profesor chiar şi atunci când duc gunoiul, chiar şi atunci când, bolnav trupeşte, rămân dator cu o imagine de om care nu se dezgoleşte, nu se milogeşte şi nu se plânge.

Ce păcat că Dumnezeu nu s-a gândit şi la noi atunci când ne-a creat, să fi avut şi noi puterea să dăm fără să ne consumăm, să modelăm fără să rupem bucăţi din noi sau, cel puţin, să ne lase la îndemână putinţa regenerării. Privită în orice moment al evoluţiei ei, profesia vocaţională consumă. Biologul ar spune nervi, matematicianul ar zice ore, iar filologul, indubi-tabil, sentimente. Şi, fiindcă toţi au dreptate, ai putea să te întrebi, fără a fi o blasfemie, oare Dumnezeu nu a săvârşit o nedreptate, în imuabila-i înţelepciune? Până şi artistul suferă pentru o cauză mult mai palpabilă, opera lui este, rămâne, deci, la sfârşit de zi, ştie unde-i merg diferenţialele divine.

Ce se întâmplă cu noi, eternii anonimi ce ne pier-dem în lume cu fiecare om în care învestim nervi, ore şi sentimente? Medicul o face în numele unui jurământ, preotul în numele lui Dumnezeu, iar dascălul în nu-mele... unui buchet de flori, dacă are norocul să fie femeie? Aspiranţi la fericire, şi unii şi alţii avem mo-mente în care, pragmaticul ar spune că ne scade nivelul de serotonină, idealistul probabil ar spune că ne simţim goi în faţa unei lumi care a rupt din noi părţi, fără de care întregul şchioapătă într-un asemenea hal, încât nici compasiunea nu-l mai poate înnobila.

Fericirea stă în lucrurile simple, însă, fără un prea-plin sufletesc, trecem pe lângă ea fără s-o cunoaştem. Artistul se autodevorează în mod conştient, nefericirea fiind un preţ asumat în numele nemuririi. Cât de dulce trebuie să fie satisfacţia operei rupte din propria-ţi fiinţă, dar care nu te uită preţ de-o eternitate!

Care este produsul finit al unei vieţi de dascăl, care-i este opera pentru care se lasă devorat cu atâ-ta uşurinţă, când nici un jurământ nu-l obligă, nici un veşmânt nu-i e dat să-şi ascundă goliciunea, nici o credinţă nu-l confirmă în rândul fericiţilor vieţii de apoi?

trăitor la limita dintre lumesc şi spiritual, practicant al unei morale de tip personal, îşi trasează interdicţii în numele cărora sacrifică clipe de fericire, crezând, naiv, că va găsi la sfârşit de carieră, ceea ce îi este pus deoparte artistului, părintelui sau medicului... însă sufletul lui pur şi simplu se pierde în milioanele de ope-re imperfecte. lll

prof. moNica floreNtiNa Şulea

„pomaNĂ electoralĂ“

8


e v e n i m e n t

federaţiile siNdicale diN ÎNvĂţĂmâNt au semNat uN acord cu GuverNul

CREŞtERE SALARiALă DE 30%, ÎN URMătORii 3 ANi

Având în vedere dorinţa comună a părţilor semnatare de a se urgenta procesul de reformă a învăţământului, pentru îmbunătăţirea calităţii procesu-lui instructiv-educativ, în scopul satisfa-cerii cerinţelor pieţii muncii de asigurare a forţei de muncă cu înaltă calificare şi în concordanţă cu evoluţiile şi stan-dardele europene în domeniu,

Apreciind că sistemul educaţional românesc trebuie să devină, în mod real, unul dintre sectoarele strategice de care depinde evoluţia economiei româneşti,

Considerând că este absolut nece-sară perfecţionarea permanentă a per sonalului didactic, pentru ca în vă-ţă mântul să funcţioneze la standarde de calitate,

ţinând cont de evoluţia salariului me-diu din învăţământ în ultimii ani, com pa-ra tiv cu evoluţia salariului mediu pe eco -no mie, dar şi de faptul că un în vă ţă mânt de calitate se poate asi gura numai dacă resursa umană este mo ti va tă co-respunzător din punct de vedere salarial,

ţinând cont de evoluţia salariului pentru personalul nedidactic din siste-mul de învăţământ;

Luând în calcul problemele apărute în executarea sentinţelor judecătoreşti privind plata drepturilor salariale, dar şi în privinţa decontării navetei perso-nalului didactic,

GUvERNUL ROMâNiEi

SE ANGAJEAză CA, ÎN PERiOADA URMătOARE, Să ADOPtE URMă tOA RE-LE MăSURi, DE NAtURă Să viNă ÎN SPRi-JiNUL ÎNvăţăMâNtULUi ROMâNESC:

1. Stabilirea unui calendar de modi-ficare a programelor şcolare pentru toate ciclurile de învăţământ, precum şi a sistemului de evaluare a elevilor. În noile programe şcolare trebuie să se asigure un echilibru între partea aplicativă şi cea informativă.

termen: 31.03.2015

2. Adoptarea, în urma unui dialog social cu organizaţiile reprezentative la nivel naţional, cu atribuţii în domeniul educaţiei, a unei noi Legi a educaţiei naţionale, ale cărei prevederi să con-fere stabilitate sistemului educaţional cel puţin pentru un ciclu de învăţământ şi care să conţină, ca titlu distinct, Sta-tutul personalului din învăţământ, în care să fie reglementate drepturile şi obligaţiile salariaţilor din învăţământ.

termen: 30.06.2015

3. Asigurarea finanţării posturilor di-dactice auxiliare şi nedidactice deve-nite vacante după data de 1 noiem-brie 2014, astfel încât toate unităţile şi instituţiile de învaţământ, indiferent de modul de finanţare, să le poată ocupa prin concurs/examen conform princi-piului „unu la unu“.

termen: 1.11.2014

4. Emiterea unui act normativ care să reglementeze transferul personalu-lui didactic auxiliar şi nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, de la o unitate de învăţământ la alta, indiferent de perioadă şi de unitatea administrativ-teritorială.

termen: 1.11.2014

5. Deblocarea a cel puţin 2500 de posturi didactice auxiliare şi nedidac-tice din unităţile de învăţământ preuni-versitar, după cum urmează :

- 1.250 posturi pe parcursul anului şcolar 2014/2015;

- 1.250 posturi pe parcursul anului şcolar 2015/2016;

6. Abrogarea art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea aplicării unitare a prevederilor punc-telor 3 şi 5 din prezentul Acord.

termen: 31.12.2014

7. Adoptarea actelor normative care să asigure o creştere medie a sa-lariilor personalului didactic în perioada

federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ şi Guvernul româniei au semnat în data de 27 octombrie 2014 un acord care creează premisele demarării unei reforme curriculare rea le şi elaborării unei legislaţii coeren-te şi durabile, contribuind totodată la repararea prejudiciilor cauzate sala ria ţilor din sistem de măsurile abuzive adoptate de guvernele din perioada octombrie 2009- februarie 2012, prin tă ierea salariilor şi neaplicarea

legii nr.221/2008. reprezentanţii federaţiilor sindicale, cu ocazia negocierii acordului, au atras atenţia părţii guvernamentale că acest document trebuie să conţină angajamente concrete, sustenabile din punct de vedere financiar şi economic. de asemenea, în urma ne gocierilor avute cu reprezentanţii Gu vernului, personalul didactic a primit echivalentul în lei al sumei de 150 de euro.

ACORDasupra unor măsuri care urmează a fi luate în domeniul învăţământului

9


e v e n i m e n t

2015-2017, după cum urmează:• 5% începând cu 1 martie 2015;• 5% începând cu 1 septembrie 2015;• 5% începând cu 1 aprilie 2016;• 5% începând cu 1 octombrie 2016;• 5% începând cu 1 ianuarie 2017;• 5% începând cu 1 octombrie 2017;În legea bugetului de stat pen-

tru anul 2015 vor fi incluse sumele afe-rente creşterii cheltuielilor de personal/finanţării de bază, iar pentru anii 2016 şi 2017, aceste creşteri se vor regăsi în bugetele estimate, prezentate odată cu legea mai sus menţionată.

termen 31.12.2014 sau până la data aprobării Bugetului de stat.

8. Creşterea salariilor personalului nedidactic, în medie, cu 35%, în ur-mă torii 2 ani, urmând ca până la fi-na lul anului 2014 Ministerul Finanţelor Pu blice, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţie Sociale şi Persoanelor vârst-nice, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Federaţiile semnatare ale prezentului Acord să stabilească modalităţile care să asigure această creştere salarială.

termen: 31.01.2015

9. Adoptarea unui act normativ de modificare a Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, care să ţină cont de dispoziţiile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi de cele ale punctului 7 din prezentul Acord.

termen: 31.01.2015

10. Adoptarea actelor normative necesare, astfel încât plata eşalonată a sumelor stabilite prin hotărâri jude-că toreşti, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială pen-tru personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar, să se efectueze în primul trimestru al fiecărui an.


11. Pensionarea, la cerere, a perso-nalului didactic de predare care are o vechime efectivă în învăţământ de cel puţin 34 de ani, cu 3 ani înainte de îm-plinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea cuantumului pensiei.

termen: 01.03.2015

12. Stipularea anuală, în Legea bu-getului de stat, a obligaţiei autori tăţi lor

administraţiei publice locale de a de-conta, cu prioritate, cheltuielile de na-vetă ale personalului didactic.

termen: 31.12.2014 sau până la data aprobării Bugetului de stat

13. Adoptarea unui act normativ privind dreptul personalului didactic de a beneficia anual de o sumă forfetară, reprezentând echivalentul în lei a aproximativ 100 de euro, pentru dez-voltare profesională, din fonduri euro-pene nerambursabile.

termen: 31.12.2014

14. introducerea, începând cu data de 1 ianuarie 2015, în hotărârile emise anual de Guvern privind determinarea costurilor standard per student/elev/preşcolar, a unor coeficienţi suplimen-tari de diferenţiere şi de corecţie a acestora, care să ţină cont inclusiv de structura personalului, specificul ac ti-vităţii etc.

15. Realocarea sumelor reţinute în procent de 10%, prin rectificarea

bugetară, din finanţarea de bază pe anul 2014 a universităţilor.


În următorii 3 ani nu se vor reţine sume din finanţarea de bază.

16. Acordarea anuală, prin Legea bugetului de stat, a posibilităţii folosi-rii soldurilor unităţilor din învăţământul universitar, după cum urmează:

- 10% în 2015;- 20% în 2016;- 40% în 2017;- 75% în 2018.Din soldurile deblocate, minimum

75% vor fi folosite anual pentru inves tiţii. Pentru derularea proiectelor cu finan-ţare europeană nu va exista o limită de utilizare a soldurilor.

17. Alocarea anuală, prin Legea bu getului de stat, a sumelor necesa re desfăşurării mai multor competiţii naţio-na le pentru proiecte de cercetare, dez voltare şi inovare. lll

victor viorel poNta simion HaNcescuPrim-Ministru Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ

liviu Nicolae draGNea marius-ovidiu Nistorviceprim-Ministru Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Ministrul Dezvoltării Regionale şi din Educaţie “SPiRU HAREt”Administraţiei Publice

remus pricopie anton HadĂrMinistrul Educaţiei Naţionale Preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale “ALMA MAtER”

mihnea cosmin costoiu sorin mihai cÎmpeaNuMinistrul delegat pentru învăţământ Preşedintele Consiliului Naţional alsuperior, cercetare ştiinţifică şi Rectorilordezvoltare tehnologică

ioana petrescu Ministrul Finanţelor Publice

darius-Bogdan vâlcovMinistrul delegat pentru buget

rovana plumBMinistrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor vârstnice

aurelia cristeaMinistrul delegat pentru dialog social

eugen orlando teodoroviciMinistrul Fondurilor Europene

10


c u r i e r j u r i d i c

În urma negocierilor dintre minis-terul educaþiei Naþionale ºi fede-raþiile sindicale reprezentative din învăþământ, la data de 13 noiem-brie 2014, a fost înregistrat cu numărul 1483, la cabinetul minis-trului pentru dialog social, noul contract colectiv de muncă unic la Nivel de sector de activitate Învăþământ preuniversitar. potrivit noului contract colectiv, personalul din învăþământ va beneficia de noi drepturi pe care vi le prezentăm în continuare:

art. 23 (1) Personalul didactic auxi-liar şi personalul nedidactic au dreptul la o pauză de masă de 20 minute, care se include în programul de lucru – faþă de 15 minute în contractul anterior.

art. 28 (4) Sunt zile nelucrătoare: (....) prima, a doua ºi a treia zi de Paşte; (...) – faþă de contractul anterior, care prevedea doar prima ºi a doua zi de Paºte.

art. 28 (6) În situaþiile în care nu se acordă sporurile prevăzute la alin. (3) ºi alin. (5), salariaþii beneficiază de două zile libere pentru fiecare zi lucrată în zilele de repaus săptămânal/sărbătoa re le-gală – alineat nou, de natură să com-penseze neacordarea sporului pentru lucrul în zilele de repaus săptămânal/sărbătoare legală conform legislaþiei în vigoare în prezent în materia salarizării.

art. 29 (2) Perioada de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare sa lariat se stabileşte de către consiliul de administraţie al unităþii/instituţiei pre - vă zute în Anexa nr. 4, împreună cu reprezentantul organizaþiei sindica le, afiliate la una dintre federaþiile sin di ca-le semnatare ale prezentului contract colectiv de muncă, al cărei membru este salariatul, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, în primele două luni ale anului ºcolar. La programarea concediilor de odihnă ale salariaţilor, se va ţine seama şi de specificul activităţii celuilalt soţ – com-pletare necesară în raport de situaþiile întâlnite în practică.

art. 30 (1) h) îngrijirea sănătăþii copi-lului – o zi lucrătoare (pentru familiile cu

un copil sau doi copii), respectiv două zile lucrătoare (pentru familiile cu trei sau mai mulþi copii) – text nou, în raport de prevederile Legii nr. 91/2014.

art. 30 (3) ziua liberă prevăzută la alin. (1) lit. h) se acordă la cererea unuia dintre părinţi/reprezentanþi legali ai copilului, justificată ulterior cu acte doveditoare din partea medicului de familie al copilului, din care să rezulte controlul medical efectuat; cererea se depune cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic şi este însoţită de o declaraţie pe propria răspundere că în anul respectiv celălalt părinte sau reprezentant legal nu a solicitat ziua lucrătoare liberă şi nici nu o va solicita – reglementare nou introdusă, în raport de lit. h) a alin. (1).

art. 30 (5) Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lu-

crări în interesul învăţământului, pe bază de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de conce-diu plătit, o singură dată, cu aproba-rea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, fără a putea desfăºura în acest interval activităţi didactice re-tribuite în regim de plată cu ora. – alin-eat nou, în raport cu prevederile legale aplicabile

art. 31 (4) Cadrele didactice titu-lare au dreptul la concediu fără plată pe timp de un an şcolar, o dată la 10

ani, cu aprobarea consiliului de ad-ministraþie al unităţii de învăţământ / inspectoratului şcolar (în cazul perso-nalului didactic de conducere, de în-drumare ºi de control), cu rezervarea postului didactic/catedrei pe perioa-da respectivă.

(5) Concediul prevăzut la alin. (4) poate fi acordat ºi anterior împlinirii a 10 ani de vechime. Personalul didac-tic titular cu peste 10 ani vechime în învăþământ, care nu ºi-a valorificat acest drept, poate beneficia de con-cediul fără plată ºi cumulat, în doi ani ºcolari, în baza unei declaraþii pe pro-prie răspundere că nu i s-a acordat acest concediu de la data angajării până la momentul cererii.

- alineate noi, în raport de preve-derile aplicabile ºi de situaþiile întâlnite în practică.

art. 32. (1) Pe lângă concediul pa-ternal prevăzut la art. 30 alin. (1) lit. b) din prezentul contract, tatăl are dreptul la un concediu de cel puþin o lună din perioada totală a concediului pentru creºterea copilului, în conformitate cu dispoziþiile art. 11 lit. a) din Ordonanþa de urgenþă a Guvernului nr. 111/2010, privind concediul ºi indemnizaþia lu na-ră pentru creºterea copiilor, cu mo di-ficările ºi completările ulterioare. De acest drept beneficiază ºi mama, în situaþia în care tatăl este beneficiarul

NOUL CONtRACt COLECtiv DE MUNCă UNiC LA NivEL DE SECtOR DE ACtivitAtE ÎNvăţăMâNt PREUNivERSitAR A FOSt ÎNREGiStRAt

ÎNcĂ o zi liBerĂ de paŞte

11



concediului pentru creºterea copilului. – reglementare nouă, în raport cu pre-vederile legale aplicabile

(2) În cazul decesului părintelui aflat în concediu pentru creşterea şi în grijirea copilului, celălalt părinte, la ce rerea sa, beneficiază de concediul rămas neutilizat la data decesului – modificări operate pentru corectitudi-nea reglementării, în raport cu situaþiile existente în practică.

art. 33 (3) Ministerul Educaţiei Na-þio nale se obligă ca, împreună cu fe-deraţiile sindicale semnatare ale pre-zen tului contract, să elaboreze, până la 31 ianuarie 2015, un proiect de act normativ de modificare a Legii nr. 63/2011 privind încadrarea ºi salariza-rea în anul 2011 a personalului didac-tic ºi didactic auxiliar din învăþământ, care să þină cont ºi de dispoziþiile Le-gii educaþiei naþionale nr. 1/2011, cu modificările ºi completările ulterioare.

(4) Ministerul Educaţiei Naþionale se obligă ca, începând cu data de 1 ianu-arie 2015, să introducă coeficienþi supli-mentari de diferenþiere ºi de corecþie, care să þină cont inclusiv de structura personalului, specificul activităþii etc. în hotărârile emise anual de Guvern pri-vind determinarea costurilor standard per elev/preºcolar.

(5) Ministerul Educaţiei Naþionale se obligă ca, împreună cu federaþiile sin dicale semnatare ale prezentului con tract colectiv de muncă, să finali-ze ze în termen de 30 de zile calenda-ristice de la înregistrarea prezentului contract, Regulamentul privind locu-ri le de muncă, categoriile de perso-nal, mărimea concretă a sporurilor pen tru condiþii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestora. Mi-nisterul Educaţiei Naþionale se obligă să depună diligenţele necesare în ve-derea aprobării acestui Regulament prin hotărâre de Guvern până la data de 15 ianuarie 2015.

(7) Ministerul Educaţiei Naþionale îm-preună cu federaţiile sindicale semna-tare ale prezentului contract se obligă ca, în termen de 30 de zile de la înre-gistrarea prezentului contract, să facă demersuri la nivelul Ministerului Finanþelor Publice pentru adoptarea actului nor-mativ privind plata, în primul semes-tru al fiecărui an, a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreºti, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură sa-larială pentru personalul din unităþile/in-stituþiile de învăþământ preuniversitar.

- alineate modificate în raport cu

Acordul încheiat între Guvern ºi fede-raþiile sindicale reprezentative.

art. 35 (2) Personalul didactic ºi di-dactic auxiliar, cu o vechime efectivă neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% inclus în salariul de bază. Minis-terul Educaþiei Naþionale se obligă ca, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului contract, să facă demersurile necesare pentru ca, în actul normativ de modificare a Legii nr. 63/2011 privind încadrarea ºi salariza-rea în anul 2011 a personalului didac-tic ºi didactic auxiliar din învăþământ, perioadele în care personalul didactic sau didactic auxiliar s-a aflat în conce-diu fără plată, conform Legii educaþiei naþionale nr. 1/2011 ºi prezentului con-tract colectiv de muncă, şi concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 1 an, 2 ani, respectiv 3 ani, după data de 12 mai 2011 (data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011), precum ºi perioada stagiului militar să nu întrerupă vechimea pentru acor-darea sporului de stabilitate – corelare cu modificările de la art. 33 alin. (3), faþă de necesitatea reglementării unui drept existent anterior intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011.

art. 35 (3) Personalul didactic care desfăºoară activitate de diriginte, învă - ţă torii, educatoarele, institutorii, profe-so rii pentru învăþământul preºcolar ºi pro fesorii pentru învăþământul primar pri mesc o indemnizaţie de 10% din sa lariul de bază. Pentru învăþământul pri mar special, indemnizaþia de 10% se acordă astfel încât pentru fiecare clasă de elevi să se plătească o singură indemnizaþie de dirigenþie unuia dintre cadrele didactice care desfăºoară activităþi specifice de diriginte. indem-nizaþia se include în salariul de bază şi devine bază de calcul pentru cele-lalte sporuri, indemnizaţii şi alte drep-turi salariale care se calculează la sa lariul de bază. De acest drept be-ne ficiază şi personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte la cla-sele de învăţământ forma seral/frec-venţă redusă, pentru lunile în care se organizează sesiunile de predare-eva-luare, precum ºi cel aflat în situaþie de cumul de norme. – modificări necesare în raport de prevederile aplicabile ºi de situaþiile întâlnite în practică.

art. 36 (2) Personalul din învăţământ beneficiază şi de următoarele drep-turi: b) o indemnizaþie de instalare, în condiþiile legii; – pentru a clarifica acor-

darea acestui drept pentru tot person-alul din învăþământ.

art. 36 (3) Ministerul Educaþiei Naþio-nale va face demersurile necesare pen tru reglementarea următoarelor drep turi: (...) c) acordarea unei sume forfetare, pentru dezvoltare pro-fesională, reprezentând echivalentul în lei a minimum 100 euro, pentru person-alul didactic. – þinând cont de drepturi de care personalul didactic a benefi-ciat anterior.

art. 67 Desfăşurarea activităţii di-dac tice în regim de plata cu ora se face potrivit dispoziţiilor Legii educaþiei na þionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Încadrarea per sonalului didactic în regim de plata cu ora sau prin cumul de norme se face prin încheierea unui contract individual de muncă pe durată determinată, în-tre instituţia/unitatea de învăþământ prevăzută în Anexa nr. 4, reprezentată prin director, ºi salariat. Remunerarea ac tivităţii astfel desfăşurate se face con form prevederilor legale în vigoare ºi a prezentului contract colectiv de muncă. – faþă de dispoziþiile art. 262 alin. (6) din Legea educaþiei naþionale, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 49/2014.

art. 71 (3) Personalul didactic auxi-liar ºi nedidactic din unităþile prevăzute în Anexa nr. 4 poate fi transferat, în condiþiile legii, la cerere sau în intere-sul învăþământului, de la o unitate de învăþământ la alta. – alineat nou, intro-dus în raport de dispoziþiile O.U.G. nr. 103/2013 ºi de Acordul încheiat între Guvern ºi federaþiile sindicale reprezen-tative.

art. 78 (5) În vederea acordării plăţilor compensatorii prevăzute la alin. (2) ºi alin. (3), Ministerul Educaţiei Naþio-nale se obligă ca, până la data de 31 martie 2015, să facă demersuri în ve-derea elaborării unui proiect de lege, cu consultarea federaţiilor sindicale semnatare ale prezentului contract.

art. 91 (2) Unitatea/instituþia va su-porta toate cheltuielile ocazionate de participarea personalului nedidactic la instruirea periodică în vedere însuºirii noþi-unilor fundamentale de igienă, în confor-mitate cu prevederile Ordinului comun nr. 1225/5031/2003, cu modificările ulte-rioare. – reglementare nouă, necesară ca urmare a situaþiilor apărute în practică, pentru a veni în sprijinul cole-gilor noºtri, personal nedidactic.

art. 97 (1) Ministerul Educaţiei Na-þionale se obligă să invite delegaţii

12



de semnaţi de federaţiile sindicale sem natare ale prezentului contract co lec tiv de muncă să participe la dis-cu tarea problemelor de interes pro fe-sional, economic, social sau cultu ral. Această prevedere se aplică şi uni-tăţilor/instituţiilor prevăzute în Anexa nr. 4, care au obligaţia de a invita la şe dinţele consiliului de administraţie re prezentanţii organizaţiilor sindicale, afiliate federaþiilor semnatare. Aceºti reprezentanþi sunt desemnaţi de or-ganizaþiile sindicale afiliate, în baza îm puternicirilor acordate acestora de federaţiile semnatare ale prezentului contract. Procesul verbal încheiat cu această ocazie va consemna şi punc-tele de vedere ale reprezentanţilor organizaţiilor sindicale şi va purta, în mod obligatoriu, semnătura acestora – completare necesară în vederea simplificării procedurii de desemnare a reprezentanþilor sindicali.

art. 100 Unitatea/instituþia se obligă să asigure derularea în condiţii normale a procesului de învăţământ prin su-plinirea personalului aflat în concediu fără plată, trimis la cursuri de formare şi perfecţionare profesională/sindicală, stagii de pregătire profesională/sin di-cală – în ţară sau în străinătate – schim-buri de experienţă, precum şi alte ac-ţiuni sindicale şi să le sprijine efectiv. Per soanele care suplinesc vor fi remu-ne rate corespunzător pentru activita-tea suplimentară efectuată. – comple-tare necesară faþă de situaþiile întâlnite în practică.

art. 105 Ministerul Educaþiei Naþio-nale ºi inspectoratele ºcolare consiliază unităþile de învăþământ în vederea acce sării de către acestea a fonduri-lor europene – articol nou, introdus în ideea accesării de către unităþile de învăþământ a fondurilor europene.

art. 117 (1) Salariaþii din învăþământ beneficiază de egalitate de ºanse, în-þe leasă ca acces nediscriminatoriu la:

a) alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activităţi;

b) angajare în toate posturile sau locurile de muncă vacante şi la toate nivelurile ierarhiei profesionale;

c) venituri egale pentru munca de valoare egală;

d) informare şi consiliere profesio na-lă, programe de iniţiere, calificare, per-fecţionare, specializare şi recalificare profesională;

e) promovare la orice nivel ierarhic şi profesional;

f) condiţii de muncă ce respectă

normele de sănătate şi securitate în mun că, conform prevederilor legislaţiei în vigoare;

g) beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum şi la securitate socială;

h) organizaþii sindicale ºi profesio-nale, precum şi la beneficiile acordate de acestea.

(2) Pentru prevenirea şi eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare bazată pe criteriul de sex, angajatorul are următoarele obligaţii:

a) să asigure egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţi, femei şi bărbaţi, în cadrul relaţiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introduce rea de dispoziţii pentru interzicerea dis-criminărilor bazate pe criteriul de sex în regulamentul de organizare şi func-ţionare şi în regulamentul intern;

b) să prevadă în regulamentul in-tern sancţiuni disciplinare, în condiţiile prevăzute de lege, pentru salariaþii care încalcă demnitatea personală a altor angajaţi prin crearea de medii degradante, de intimidare, de osti li-ta te, de umilire sau ofensatoare, prin ac ţiuni de discriminare, astfel cum sunt definite la art. 4 lit. a) - e) şi la art. 11 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de ºanse ºi de tratament între femei ºi bărbaþi, republicată;

c) să îi informeze permanent pe angajaţi, inclusiv prin afişare în locuri vi zi-bi le, asupra drepturilor pe care aceştia le au în ceea ce priveşte respectarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă;

d) să informeze imediat după ce a fost sesizate autorităţile publice abili-tate cu aplicarea şi controlul respectării legislaţiei privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

(3) Este interzisă discriminarea prin uti-lizarea de către angajator a unor prac-tici care dezavantajează persoa ne le de un anumit sex, în legătură cu relaţiile de muncă, referitoare la: anun ţarea, orga-nizarea concursurilor sau exa menelor şi selecţia candidaţilor pen tru ocuparea posturilor vacante; în che ierea, suspend-area, modificarea şi/sau încetarea rapor-tului juridic de muncă ori de serviciu; sta-bilirea sau modificarea atribuţiilor din fişa postului; stabilirea remuneraţiei; benefi-cii, altele decât cele de natură salarială, precum şi la securitate socială; informare şi consiliere profesională, programe de ini ţie re, calificare, perfecţionare, spe-cia li zare şi recalificare profesională; eva lu area performanţelor profesionale

in di viduale; promovarea profesională; aplicarea măsurilor disciplinare; drep-tul de aderare la sindicat şi accesul la facilităţile acordate de acesta; orice alte condiţii de prestare a muncii, potrivit legislaţiei în vigoare.

(4) Salariaþii au dreptul ca, în cazul în care se consideră discriminaţi pe baza criteriului de sex, să formuleze sesizări/re clamaţii către angajator sau împo-tri va lui, dacă acesta este direct impli-cat, şi să solicite sprijinul organizaţiei sin dicale ai cărei membri sunt pentru re zolvarea situaţiei la locul de muncă.

(5) Reprezentanþii organizaţiilor sin-dicale afiliate la federaþiile semnatare ale prezentului contract din unităþile prevăzute în Anexa nr. 4, cu atribuþii pen tru asigurarea respectării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi la locul de muncă, primesc de la persoanele care se consideră discriminate pe baza criteriului de sex sesizări/reclamaţii, aplică proceduri le de soluţionare a acestora şi solicită an-gajatorului rezolvarea cererilor an ga-ja ţilor. Opinia reprezentanţilor sindicali se menţionează în mod obligatoriu în raportul de control privind respectarea prevederilor Legii nr. 202/2002.

(6) În cazul în care sesizarea/recla-ma ţia nu a fost rezolvată la nivelul an-ga jatorului prin mediere, persoana an-ga jată care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumţia existenţei unei discriminări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex în domeniul muncii, pe baza prevederilor Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de ºanse ºi de trata-ment între femei ºi bărbaþi, re publicată, are dreptul să sesizeze secţia/completul pentru conflicte de mun că şi drepturi de asigurări sociale din cadrul tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa, în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei.

- articol nou, introdus în raport de dispoziþiile Legii nr. 202/2002 privind ega litatea de ºanse ºi de tratament în-tre femei ºi bărbaþi, republicată.

În final, facem precizarea că, în cu-prin sul contractului colectiv, există ºi alte modificări faþă de cel anterior, însă aces-tea nu vizează în mod deosebit fondul reglementării, ci forma – exemple: modi-ficarea denumirii instituþiilor pu blice, core-larea termenilor ºi altele ase menea. lll

paGiNi realizate deteodora BaNaªªi ioaNa voicu,

coNsilieri juridicifse spiru Haret

13


Ş c oa l a i n t e r n a Þ i o n a l ã

totul a început când profesorul de matematică David Martin a decis să nu le mai elevilor săi teme. Înainte, o oră obişnuită a lui cuprindea rezolva-rea unor exerciţii cu grade diferite de dificultate, urmate de recapitulare şi o temă pentru acasă, care era similară cu problemele de la clasă. Rata de abandon a elevilor din şcoală ajunsese la 40%, moment în care conducerea unităţii de învăţământ s-a gândit că trebuie să schimbe ceva.

„Probabil că aproximativ 5% din-tre copiii mei erau entuziasmaţi de matematică”, spune profesorul Martin pentru publicaţia canadiană the Na-tional. temele pe care le dădea pentru acasă îi păruseră întotdeauna că îi în-curajau pe cei puternici, dar îi descura-jau pe cei slabi. Cu alte cuvinte, elevii care ar fi putut face 30 de probleme la domiciliu, probabil, nu aveau nevoie să le facă, în timp ce cei mai puþini înzestraţi la matematică se luptau chiar şi cu un singur exerciţiu.

În acel moment, el a decis să renun-ţe de tot la teme. Acum, la trei ani de la acel prim experiment, lucrurile în clasa lui arată cu totul altfel: elevii lucrează la două sau trei probleme mai dificile în clasă şi sunt încurajaţi să fie creativi şi să le rezolve încet, fără grabă. Nu există teme pentru acasă, iar rata de abandon a scăzut la 4%. Nivelul clasei, în mod surprinzător, este acelaşi.

Exemplul lui nu a fost urmat de alţi co-legi din cadrul acelei şcoli, dar a devenit un trend în alte unităţi de învă ţământ. Mai exact, un curent anti-teme a început să crească printre părinţi, profesori şi chiar manageri de şcoli. Motivul? temele au în-ceput să fie privite ca o practică în cea mai mare parte inutilă, care induce stre-sul şi care subminează dorinţa elevilor de a învăţa.

Această mişcare a crescut alături de revenirea jocului liber, a preocupării cu

privire la educarea tinerilor într-un spirit inovativ, fără stresul impus de părinţii foarte ocupaţi care le umplu vieţile co-piilor cu cât mai multe activităţi extra-curriculare.

În toamna acestui an, Collège de Saint-Ambroise în Saguenay, Quebec, Canada a lansat un proiect pilot de un an prin care sunt interzise temele pentru elevii din clasele 1-6.

vestea a revigorat o dezbatere cu privire la valoarea temelor pentru acasă – o dezbatere care a mai avut loc de câteva ori în ultimii ani. Chiar dacă a fost pusă din nou pe tapet, problema rămâne una nesoluţionată din cauza neînţelegerilor celor implicaţi: unii părinþi

duc o campanie foarte incisivă pentru scoaterea temelor, pe ideea că acest lucru le-ar da copiilor lor viaþa înapoi, în timp ce alþii sunt îngrijoraþi cu privire la co-piii lor, care rămân în urmă sau nu reuºesc să înveþe disciplina ºi managementul tim-pului necesar în liceu, dar şi în viaţa de zi cu zi. Aºa cum a spus un părinte de la Collège de Saint-Ambroise: „voi vedea cum merge treaba până la sfârşitul anu-lui, dar îmi este foarte frică. temele pen-

tru acasă erau o modalitate pentru noi părinţii să evaluăm dacă lucrurile merg bine ºi să ne călăuzească în sprijinirea ºi susþinerea copiilor.”

Robert Marzano, CEO al Marzano Research Laboratory în Boulder, Ca-nada, spune că temele nu sunt nece-sare dacă ar exista un sistem foarte bine pus la punct care să îi ajute pe elevi să înveţe din clasă. El recomandă însă renunţarea la teme la nivelul învăţământului primar, unde copiii sunt prea mici şi prea aglomeraţi.

De altfel, o analiză sistematică rea-lizată încă din 2009 de către Consiliul canadian de Învăþământ a arătat că temele sunt legate de rezultatele ele-vilor mai mari, dar numai în cazul în care acestea sunt atribuite judicios ºi duc la angajarea elevului în realizarea lor.

Datorită acestor concluzii, acum este libera decizie a consiliilor ºcolare sau chiar a fiecărui profesor în parte să adopte politici distincte în ceea ce priveşte temele. Districtul Şcolilor din toronto, de exemplu, spune că elevii de grădiniţă nu ar trebui să aibă alo-cate teme, ºi lectura, jocurile, discuþiile

ºi activităþile interactive ar trebui să fie singurele lucruri pe care ar fi obligaţi să le facă elevii de la clasele i-vi, în afara timpului petrecut la clasă. Dar, în ciuda iniţiativei guvernului din Ontario, care spune că profesorii ar trebui să evalu-eze ceea ce fac elevii în sala de clasă ºi nu ceea ce dat de rezolvat acasă, temele continuă să aibă un rol major în majoritatea ºcolilor. lll

adriaNa miHalcea

cu teme sau fĂrĂ teme?este foarte clar că, în fapt, nimeni nu iubeşte temele. copiii sunt deja supăraţi numai la gândul că vor trebui să muncească în plus acasă, în puţinul lor timp liber. Nici profesorii nu sunt chiar atât de încântaţi să dea teme şi apoi să le şi verifice. iar pentru părinþii care lucrează, să jongleze între supravegherea temelor copilului şi alte nevoi urgente care trebuie rezolvate seara, inclusiv propriile sarcini legate de muncă, poate fi un dezastru. stresul cauzat de această sarcină degenerează de multe ori în þipete ºi lacrimi, de multe ori ale părinţilor şi ale copiilor. ce s-a întâmplat însă într-un district din canada unde s-a decis ca profesorii să nu mai dea teme?

14


s t u d i u

Potrivit unui studiu realizat de UNi-CEF, România este pe ultimul loc în Uni-unea Europeană în ceea ce priveşte investiţia în educaţie. Analiza arată că, dacă până în 2025 suma din buget alocată acestui domeniu va fi mai mică de 6% din PiB, ţara va pierde în-tre 12 şi 17 miliarde de euro între 2015 şi 2025. În prezent, bugetul Educaţiei este aproximativ 3,4% din PiB.

Studiul „Costurile investiţiei insufi ci-en te în educaţie în România” core-lea ză sumele alocate de la bugetul de stat din acest domeniu cu evoluţia economică a ţării. Cercetarea a fost realizată prin comparaţie cu situaţiile din Letonia şi Ungaria, ţări considera-te de către cercetători ca fiind apro-piate de contextul României. Potrivit experţilor, pentru rezultate optime, in-ves tiţiile în educaţie ar trebui făcute la nivelul celor mai mici clase, pentru copii cu vârste de 3-4 ani. De aseme-nea, potrivit aceluiaşi studiu, impactul

cel mai important în ceea ce priveşte investiţia în educaţie este înregistrat în rândul categoriilor defavorizate.

„Credem cu ardoare că este necesară creşterea progresivă a investiţiei în educaţie până la 6% din PIB, cum este stabilit în Legea educaţiei din 2011. Prin urmare, în ultimele luni, cu ajutorul unor experţi internaţionali şi naţionali şi prin consultări strânse cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Banca

Mondială, am căutat argumente finan ciare”, a declarat reprezentantul UNiCEF în România, Sandie Blanchet.

Una din recomandările experţilor, în urma studiului, este ca investiţiile să fie in-cluse într-o strategie pe termen lung şi să vizeze într-o mai mare măsură categoriile defavorizate - copii din mediul rural, copii cu dizabilităţi sau populaţia romă.

Potrivit rezultatelor cercetării, în pre-zent, aproximativ două treimi dintre chel tuielile publice pentru educaţie se îndreaptă spre cele mai înstărite două cincimi ale societăţii (65,8%), compa-rativ cu doar 9,9% cât îi revine cincimii celei mai sărace.

În acelaşi timp, 61,2% dintre fondu-rile dedicate educaţiei sunt cheltuite în mediul urban, în ciuda eforturilor recen-te de a elimina discrepanţele dintre ur-ban şi rural. Ambele exemple denotă probleme majore la nivelul echităţii şi impun extinderea investiţiei în cazul categoriilor cu risc crescut (de exem-plu politici de promovare a educaţiei inclusive).

Studiul a fost realizat atât la ni vel micro - fiind luată în considerare co re-la rea dintre educaţie, bugetul gospo-dă riei, forţa de muncă şi con di ţii le de viaţă - şi macro - fiind folosite diverse metode, pe date furnizate de institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Astfel, pentru România s-au luat în considerare două scenarii - scenariul A, în care investiţia în învăţământ, în România, ar rămâne cea din prezent, şi scenariul B - în care până în 2025 bugetul Educaţiei ar ajunge la 6% din PiB.

În scenariul A, rezultatele României la testele internaţionale de educaţie PiSA vor rămâne la acelaşi nivel, şoma-jul nu va scădea, iar PiB-ul va creşte, în 2020, cu 1,9%, fiind într-o curbă des cen-dentă.

În cazul scenariului B, România va atinge media de 500 de puncte la tes-tele PiSA, iar PiB-ul va creşte cu 2,7% per capita. Potrivit experţilor, fiecare an de şcolarizare în plus reduce riscul de şomaj cu 8%, iar riscul de probleme de sănătate cu 8,2%. De asemenea, dacă părăsirea timpurie a şcolii scade

cu 7,5%, PiB-ul va creşte cu 0,38%.Potrivit Eurostat, în 2013, România

avea un Produs intern Brut (PiB) pe cap de locuitor ce nu depăşea 54% din me-dia înregistrată la nivelul Uniunii Euro-pene (EU), fiind astfel al doilea cel mai sărac stat membru al UE, după Bulgaria (47%). România cheltuie doar 3,4% din PiB pe educaţie, comparativ cu media de 4,7% înregistrată în Europa de Est şi media UE de 5,4%. Din 2005, s-a chel-tuit mai mult în învăţământul secundar şi terţiar, în detrimentul celui preşcolar şi primar. Sistemul de învăţământ este puternic dependent de fonduri-le publice, totalul contribuţiilor private reprezentând doar 0,12% din PiB în 2010, faţă de 0,82% la nivelul UE.

Randamentul investiţiei în educaţie

Creşterea investiţiei în educaţia co-piilor de vârste mai mici poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să ur-meze o facultate. În timp, acest lucru va duce la creşterea numărului de persoane dezavantajate (de exemplu, din familii sărace sau comunităţi rome) care obţin o diplomă universitară.

Un an în plus de şcoală creşte veni-turile cu 8-9%, reduce riscul de a de-veni şomer cu 8% şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate cu 8,2%. Absolvenţii de învăţământ se-cundar superior câştigă cu 25% - 31% mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel gimnazial. Câştigurile obţinute de persoanele care termină o facultate le depăşesc cu aproape 67% pe cele ale elevilor care renunţă la şcoală după învăţământul secundar superior.

Creşterea proporţiei absolvenţilor de facultate de la 13,6% la 19% în 2025 ar duce la mărirea PiB-ul cu aproxima-tiv 3,6%. Chiar şi o uşoară creştere a numărului absolvenţilor de învăţământ secundar (de la 58% la 59,7% în 2025) ar genera o creştere de 0,52% a PiB-ului.

Dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu educaţia până la 6% din PiB, creşterea economică ar putea atinge un nivel

POtRivit UNUi StUDiU REALizAt DE UNiCEF,uN aN ÎN plus de ŞcoalĂ creŞte veNiturile salariatului cu 9%

15


s t u d i u

de 2,7-2,95% în perioada 2015-2025 în loc de 2%, potrivit cifrelor oficiale. Eco-nomia României poate primi un imbold şi prin îmbunătăţirea rezultatelor la tes-tul PiSA (impactul calităţii educaţiei asupra creşterii economice).

Experienţa statelor cu economii şi rate de participare la educaţie simi-lare cu cele ale României (cum sunt Letonia şi Ungaria), dar care investesc mai mult în învăţământ (aproape 6% din PiB), demonstrează că România ar putea creşte media nivelului şcolarizării cu un an până în 2025.

Ce se întâmplă dacă nu investim?

Pentru a afla ce se întâmplă dacă nu se investeşte mai mult în educaţie, autorii studiului ºi-au închipuit două sce-narii privind situaţia ţării din 2025:

scenariul 1 (fără investiţii suplimen-tare în educaţie): cheltuielile cu edu ca-ţia ca procent din PiB rămân la acelaşi nivel până în 2025 şi nu se înregistrează nici o creştere semnificativă a mediei anilor de şcoală;

scenariul 2 (investiţii suplimentare în educaţie): cheltuielile cu educaţia cresc treptat până la 6% din PiB în 2025, iar me-dia anilor de şcoală creşte cu un an.

Se estimează că nerealizarea inves-ti ţiei ar duce la scăderea PiB-ului cu 12-17 miliarde de euro în 2025, echiva-lentul a 7-9% din PiB-ul anului 2015. Mai simplu spus, trebuie transformat cercul vicios al investiţiilor insuficiente în edu-caţie într-un cerc virtuos: mărirea chel-tuielilor aferente educaţiei ar încuraja creşterea economică şi ar genera mai mulţi bani pentru bugetul de stat.

Domenii investiţionale la nivelul educaţiei

Nu este suficient să se cheltuie mai mulţi bani. trebuie realizate investiţii in-teligente şi analizat cu atenţie modul de alocare a fondurilor suplimentare diferitelor niveluri de învăţământ pen-tru a obţine rezultatele din Letonia, Un-garia şi UE.

investiţiile în învăţământul primar şi secundar ar trebui să vizeze redu-cerea disparităţilor în ceea ce priveş-

te frecvenţa şi rezultatele şcolare, lu cru ce poate duce la creştere eco-no mică.

investiţiile în învăţământul secundar superior, pe lângă randamentul lor eco-nomic, ar contribui la îmbunătăţirea în-văţământului tehnic şi profesional, mai ales în sectorul industrial unde se va înregistra cel mai mare impact şi/sau unde există o contribuţie financiară şi din partea sectorului privat.

Studiile realizate în ţări similare su-ge rează faptul că învăţământul ter-ţiar oferă cel mai mare randament al investiţiei. Cu toate acestea, pro vo-că rile cu care se confruntă România, şi anume numărul ridicat al copiilor aflaţi în afara sistemului de învăţământ şi fenomenul părăsirii timpurii a şcolii, trebuie avute în vedere în momentul prioritizării alocării fondurilor pe niveluri de învăţământ.

investiţiile în învăţământul terţiar pot genera o creştere economică, dar nu pot reduce disparităţile sociale de-oarece, în general, persoanele cu risc de excluziune întâmpină greutăţi în a absolvi învăţământul secundar. lll

Autorii studiului spun că, fără creşterea cheltuielilor cu educaţia până la 6% din PiB, nu vom putea atinge þintele UE 2020. Realizarea acestor ţinte va propulsa ţara în 2025 într-un cadru economic comparabil cu actuala medie din Europa de Est, reflectată cel mai bine de Letonia.

Specialiºtii angrenaþi în acest studiu consideră că strate-gia şi bugetul educaţiei trebuie să fie în con cor dan ţă cu un plan mai amplu de dezvoltare economică, pentru a încuraja sectorul privat să creeze locuri de muncă şi să recruteze personal într-un mod nediscriminatoriu. Acest plan ar trebui să stabilească ţinte pentru industrie şi servicii, susţinute de un capital uman mai consistent.

De asemenea, planificarea strategică pe termen lung a fondurilor europene la nivelul educaţiei ar trebui să vizeze reducerea disparităţilor şi încurajarea creşterii economice.

Diferitele programe menite să sporească nivelul de par-ticipare şcolară şi calitatea educaţiei trebuie evaluate mai atent în vederea prioritizării unor acţiuni eficace, eficiente şi sustenabile.

trebuie să se acorde prioritate educaţiei preşcolare deoarece aceasta poate avea cel mai mare impact la nivelul reducerii disparităţilor şi creşterii calităţii educaţiei.

Ar trebui ca programele de educaţie şi îngrijire timpurie a copilului să beneficieze de fonduri dedicate, cărora să li se acorde prioritate maximă în bugetul naţional.

Sunt necesare mai multe investiţii în învăţământul pri-mar pentru a compensa scăderea înregistrată din 2001 în-coace şi pentru a elimina diferenţa faţă de mediile rapor-tate la nivelul UE. Şcolile generale au nevoie de mai multe

fonduri, distribuite echitabil, pentru eliminarea inegalităţilor şi creşterea calităţii.

Şcolile ce cuprind şi menţin în sistem elevi dezavantajaţi, precum cei cu dizabilităţi, din familii sărace sau aparţinând minorităţilor etnice (încurajând astfel incluziunea socială), ar trebui susţinute financiar peste actualul nivel de finanţare. Programele şcolare ce vizează nevoile specifice ale ele-vilor în situaţie de risc, inclusiv cursuri remediale, activităţi extraşcolare, consilierea şi implicarea familiei, sunt recunos-cute pe plan internaţional ca având cele mai mari şanse de reuşită în reducerea riscului absenteismului şi al aban-donului şcolar (OCDED 2013).

În ceea ce priveşte rezultatele şcolare, accentul în învăţământul primar şi secundar trebuie să treacă de la elevii cei mai buni la cei mai slabi pentru a reduce disparităţile şi a spori calitatea medie a educaţiei. Ar trebui stabilite ţinte pentru scăderea disparităţilor întâlnite în ca-zul anumitor categorii, precum persoanele cu dizabilităţi şi membrii minorităţilor etnice. În acelaşi timp, trebuie reduse disparităţile dintre şcoli (de exemplu, comunităţi mari versus comunităţi mici, mediul urban versus mediul rural) având în vedere că România, spre deosebire de alte ţări, prezintă în continuare diferenţe majore, aşa cum reiese şi din evaluările internaţionale ale elevilor (PiSA, PiRLS, tiMSS). De exemplu, performanţa medie a elevilor români din şcolile situate în localităţile cu peste 15.000 de locuitori la evalu-area PiSA depăşeşte media internaţională, în timp ce în cazul localităţilor cu sub 15.000 de locuitori rezultatele sunt semnificativ mai mici. lll

RECOMANDăRiLE SPECiALiŞtiLOR

revista federaÞiei sindicatelor din educaÞie „spiru haret ... · triac concordia la ploieºti....

Documents