R E V I S T A F E D E R A Þ I E I S I N D I C A T E L O R D I N E D U C A Þ I E „ S P I R U H A R E T “

ªCOALARR OO MM ÂÂ NN EE AA SS CC ÃÃ .. RR OO

WW WW WW ..

Anul XII • nr. 83 • martie 2013 • 1,7 lei

3

sub lupã

77% din cadrele didacticeconsiderã cã salariile auavut o evoluþie negativã în ultimii 10 ani

13

ºcoala internaþionalã

Scrisul de mânã, o corvoadã pentru elevi, dar ºi pentru profesori

EDUCAÞIE ªI ATITUDINE

MARIUS NISTOR, PREªEDINTE FSE „SPIRU HARET“:

„UNIÞI SUNTEM PUTERNICI“MARIUS NISTOR, PREªEDINTE FSE „SPIRU HARET“:

„UNIÞI SUNTEM PUTERNICI“

8

-

9

AA CC TT UU AA LL II TT AA TT EE22

www.SCOALAROMANEASCA.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

TTeell..:: 021/337.11.40; 021/337.11.85

FFaaxx:: 021/337.01.17

RREEDDAACCTTOORR--ªªEEFF::Dragoº Constantin Neacºu

(redactia@scoalaromaneasca.ro)

SSEENNIIOORRII EEDDIITTOORRII::Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Teodor Fîrþonea(redactia@scoalaromaneasca.ro)

Florin Dobrescu(florin.dobrescu@fen.ro)

DDTTPP:: Omni Press & Design(www.opd.ro • contact@opd.ro)

TTIIPPAARR:: SC Safo Prod SA –

Grupul de Presã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.roIISSSSNN 11445533 –– 77884422

PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde din punct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilor conþinute în textul preluat ºi difuzat.

ªCOALARR OO MM ÂÂ NN EE AA SS CC ÃÃ .. RR OO

WW WW WW ..

Candidaþii titularizabili din2012 pot ocupa posturi peperioadã nedeterminatã

Ministerul Educaþiei Naþionale preci-zeazã cã toþi candidaþii care au obþinutnota 7 sau peste 7 la concursul de ocu-pare a posturilor din învãþãmântul preuni-versitar, din august 2012, ºi care au ocu-pat, în baza acestor note, un post pe pe-rioadã determinatã în anul ºcolar 2012-2013, se vor putea titulariza. Cu alte cuvin-te, aceºtia vor putea încheia un contractpe perioadã nedeterminatã cu unitateade învãþãmânt în care sunt repartizaþi laacest moment, dacã postul e viabil ºi can-didaþii obþin avizul Consiliului de Adminis-traþie.

Ministerul Educaþiei Naþionale asigurã,astfel, crearea de condiþii egale în ceeace priveºte ocuparea de posturi pentrucandidaþii titularizabili din 2012 ºi cei dinanii precedenþi (2009-2011). lll

Control la Universitatea„Vasile Goldiº“ din Arad

Ministerul Educaþiei Naþionale (MEN)va demara propriul control la aceastã in-stituþie privatã de învãþãmânt superior,imediat ce investigaþiile specifice legatede funcþionarea ºi activitatea Universitãþii„Vasile Goldiº“ din Arad vor fi finalizate decãtre autoritãþile statului care instrumen-teazã cazul.

De asemenea, Ministerul Educaþiei Na-þionale va solicita Agenþiei Române pen-tru Asigurarea Calitãþii în Învâþãmântul Su-perior sã efectueze verificãrile care se im-pun pe zona de competenþã a agenþiei.

Acþiunea celor douã instituþii are caobiectiv verificarea tuturor aspectelor le-gate de funcþionarea Universitãþii „VasileGoldiº“ din Arad, în conformitate cu regle-mentãrile prevãzute în legislaþia învãþã-mântului superior din România. ���

Deºi Legea Educaþiei Naþionale (LEN)prevedea ca din 2016 clasa a IX-a sã seorganizeze în cadrul ºcolilor gimnaziale,ministrul Remus Pricopie a propus caschimbarea sã nu se mai producã. Deci-zia a fost luatã de comisia de specialita-te din Camera Deputaþilor, respectivaprevedere fiind scoasã din LEN (legea seaflã în discuþie la Parlament pentru anu-mite modificãri). Evident, susþinãtori ºiopozanþi sunt pentru ambele variante.Foºtii guvernanþi, printre care îndeosebiex ministrul Educaþiei, ºi-au motivat deci-zia de a muta clasa a IX-a la ºcolile gim-naziale pentru a încuraja elevii de la þarãsã nu abandoneze ºcoala, pe motiv delipsa resurselor financiare de a face na-veta la oraº.

De cealaltã parte, sindicatele dinînvãþãmânt, dascãlii ºi actualul ministrual Educaþiei sunt categoric pentru pãs-trarea clasei a IX-a în actuala formulã, laliceu. Fosta guvernare, care chipurileplânge de grija copiilor de la sate, uitãcã nu a fãcut mare brânzã pentru aceº-tia. Dacã pentru a muta clasa a IX-a laºcoala generalã avea în vedere sã-i

aducã pe dascãli mai aproape de co-pii, atunci cum de în timpul fostei guver-nãri s-a continuat închiderea multor ºcoliºi mutarea copiilor, de vârste mult maimici, în ºcoli de centru, obligându-i astfelpe ºcolarii din clasele I-IV sã facã navetaîngrãmãdiþi în microbuze neîncãpãtoaresau, în lipsa acestora, chiar pe jos, indifer-ent de vreme. Aºa cã, atunci când maiface astfel de afirmaþii lacrimogene, fos-tul ministru Daniel Funeriu ar trebui sã maimediteze la deciziile pe care le-a luatcând i-a obligat pe mulþi ºcolari sã facãnaveta de foarte mici. Fãrã a face apo-logia ministrului Pricopie, trebuie recu-noscut cã s-a oprit o întreagã nebunie,care ar fi urmat sã se producã peste treiani, asemeni celei cu clasa pregãtitoa-re de anul trecut.

O altã prevedere care a fost elimi-natã din LEN se referã la termenul ce leera impus educatoarelor ºi învãþãtoare-lor de a urma o facultate. Mai exact, sereintroduc poziþiile de educator ºi învã-þãtor cu studii medii, cadrele didacticerespective nemaifiind obligate sã urme-ze o facultate pânã în anul 2018. ���

CLASA A IX-A, TOT LA LICEU

REUNIUNE DE LUCRU A CONDUCERIIMEN CU INSPECTORII ªCOLARI JUDEÞENI

Ministrul Educaþiei Naþionale, Remus Pricopie, secretarii de stat Stelian Fedorcaºi Kiraly Andras Gyorgy ºi directorii din minister s-au întâlnit cu ºefii inspectoratelorºcolare judeþene, inspectorii ºcolari generali adjuncþi ºi directorii Caselor CorpuluiDidactic din þarã.

Remus Pricopie a subliniat cã înscrierea în clasa pregãtitoare rãmâne obliga-torie, cu respectarea dorinþei pãrinþilor de a-ºi încadra copiii fie la grãdiniþã, fie laºcoalã, dacã sunt îndeplinite condiþiile de funcþionare. Un alt punct importantasupra cãruia ministrul Remus Pricopie a insistat a fost revitalizarea învãþãmântu-lui profesional ºi tehnic, precizând cã acest lucru este o prioritate guvernamenta-lã. Ministrul Educaþiei i-a asigurat pe cei prezenþi cã vor avea sprijinul sãu peaceste direcþii de acþiune ºi i-a îndemnat sã fie proactivi în materie de parteneri-ate între ºcoli ºi agenþi economici. ������

33SS UU BB LL UU PP ÃÃ

martie 2013

77% DIN CADRELE DIDACTICE CONSIDERÃ CÃ SALARIILE AU AVUT

O EVOLUÞIE NEGATIVÃ ÎN ULTIMII 10 ANI

DR A G Oº NE A CºU

Profesorii din învãþãmântul preuniversi-tar sunt înclinaþi cãtre susþinerea unui statmai puternic, care sã se implice mai multîn bunãstarea fiecãruia, în detrimentulindividului. La aceastã concluzie au ajunscercetãtorii de la SNSPA, potrivit cãrorapeste 50% dintre profesorii din preuniversi-tar chestionaþi sunt de acord ca „Guver-nul sã îi impoziteze mai mult pe cei bogaþiºi sã îi subvenþioneze pe cei sãraci“.

Rezultatele fac parte dintr-o cercetarerealizatã în luna ianuarie 2013 în cadrulunui proiect derulat de ªcoalã Naþionalãde Studii Politice ºi Administrative (SNSPA)ºi finanþat prin Fondul Social European,Programul Operaþional Sectorial Dezvolta-rea Resurselor Umane 2007-2013.

Cercetarea a scos în evidenþã cã înultimii ani situaþia din educaþie s-a degra-

dat foarte mult. Nivelul de salarizare aavut o evoluþie negativã în ultimii 10 aniconsiderã 77% dintre respondenþi, ace-eaºi evoluþie a avut-o ºi finanþarea învãþã-mântului preuniversitar considerã 75%, darºi interesul elevilor faþã de ºcoalã - 66%.Nici mãcar pãrinþii nu mai doresc sã seimplice în opinia a peste 63% dintre profe-sorii din preuniversitar chestionaþi. 57%considerã cã o evoluþie negativã a cu-noscut ºi calitatea învãþãmântului secun-dar profesional ºi de ucenici.

Peste 80% dintre profesorii chestionaþispun cã este nevoie de o schimbare înceea ce priveºte admiterea în liceu ºi sus-þin cã varianta cea mai bunã ar fi exa-menul de admitere.

O problemã care a creat multe dez-bateri în ultimi doi o reprezintã alegereaconducerii ºcolilor ºi liceelor. Profesoriichestionaþi au rãspuns cã cei care ar tre-

bui sã aibã un cuvânt de spus în acestealegeri sunt cadrele didactice, apoiautoritãþile locale, Ministerul Educaþiei ºipe ultimul loc Comitetele de pãrinþi.

Cercetãtorii au dorit sã afle ºi caresunt cele mai mari probleme cu care seconfruntã cei mai mulþi profesori în ºcolileîn care predau. Printre cele mai importan-te se numãrã „Dotarea precarã a sãlilor ºilaboratoarelor“, urmatã de „Rezultateslabe la învãþãturã ale elevilor“ ºi „Atitu-dinea necuviincioasã a elevilor faþã deprofesori“.

61% dintre profesorii preuniversitaricare au participat la studiu au rãspuns cãsunt în „Dezacord total“ cu mãsura„Clasa a IX-a ar trebui sã fie organizatãde cãtre ºcolile generale“ ºi 44% sunt în„Dezacord total“ cu mãsura „Clasa pre-gãtitoare ar trebui sã fie organizatã decãtre ºcolile generale“.

50% sunt de acord (parþial ºi total) cã„Statul ar trebui sã promoveze con-curenþa între ºcoli, oferind finanþãri dife-renþiate“ ºi 77% sunt de pãrere cã „Insti-tuþiile de învãþãmânt preuniversitar ar tre-bui sã gãseascã ºi surse alternative de fi-nanþare“. La întrebarea „În ce mãsurã vise pare oportunã implementarea unui sis-tem de calificative care sã ierarhizezeinstituþiile de învãþãmânt preuniversitar dinRomânia?“, 47% au rãspuns în mare ºifoarte mare mãsurã.

La întrebarea „Sunteþi de acord cumodalitatea actualã de organizare aînvãþãmântului pentru disciplina Religie?“,73% au rãspuns „Da“ ºi 27% au rãspuns„Nu“. Dintre cei care au rãspuns „Nu“, 46%au susþinut cã Religia ar trebui sã fie „Disci-plinã opþionalã, sub forma istoriei religiilor“,20% - „Disciplinã obligatorie“, 15% - Discipli-nã obligatorie sub forma istoriei religiilor, iar14% - „Nu ar trebui predatã deloc“.

De asemenea, cadrele didacticesusþin ºi reintroducerea uniformelor ºcola-re. Astfel, 71% dintre profesorii chestionaþiau rãspuns cã uniformele ºcolare „ar tre-bui sã fie purtate la toate ciclurile primar,gimnazial ºi liceal“. 15% susþin cã ar trebuipurtate doar la primar ºi gimnazial, în timpce 8% susþin cã elevii nu ar trebui sãpoarte uniforme ºcolare. ���

OO PP II NN II II44

www.SCOALAROMANEASCA.ro

TUDOR SPIRIDONZIMNICEA SE C R E T A R GE N E R A L

F .S .E . „SPIRU HARET“

Recent, parcurgând fluxurile de ºtiriale marilor agenþii de presã, pe net, evi-dent, am gãsit o informaþie postatã re-cent, faþã de momentul la care o acce-sasem, care m-a uluit. ªtirea, este ºocan-tã, pur ºi simplu, judecând lucrurile prinprisma declaraþiilor sforãitoare ºi ritoaseale diferiþilor oameni politici care s-au suc-cedat de-a lungul spaþiului temporarpostceauºist pe la pupitrul cu „reforme“.Mai ales al celor din educaþie!!!

Nu mã intrigã faptul cã, în principal,ºtirea relevã existenþa, în România, a unuinumãr de biserici de douã ori mai mare

decât ºcoli ºi spitale, dar proporþia dispa-riþiei ºcolilor este înspãimântãtoare: 7.598unitãþi de învãþãmânt în 2010/2011, faþãde 28.000 în 1990. Aºadar, în 20 de ani de„reforme“ ºcoala, ca instituþie a naþiunii, apierdut peste 73% din unitãþile de învãþã-mânt ce o reprezentau. Am cercetatdatele statistice ºi orice urmã de îndoialãmi s-a risipit. Ele sunt reale. Dacã acestfapt, al dispariþiei unui numãr de 20.503unitãþi de învãþãmânt, este sau nu scan-dalos, las la aprecierea altora. Arãt însãfaptul cã, încã, ne aflãm sub zodia scur-gerii unui secol de la dispariþia fizicã a ma-relui Spiru Haret, cel care, în cele trei mi-nisteriate, prin reforma sa, a construitcirca 2.100 ºcoli. ªi ne mai aflãm, încã,sub zodia „reformei“ sistemului edu-caþional. În ce o fi constat aceasta în cei

20 de ani despre care vorbim, nu ºtim,deºi, tot mai multã lume începe a îndrãznisã spunã, cã aveam o ºcoalã mai bunãdecât cea existentã.

Având în vedere toate acestea, estefoarte clar cã, în ultimii douãzeci de ani,ºcoala a trecut printr-o adevãratã con-trareformã, care a adus-o în situaþia încare se aflã.

Toate acestea sunt realitãþi ale con-temporaneitãþii în care trãim. Toate aces-tea reprezintã , sau ar trebui sã reprezinte,adevãrate semnale pentru actuala con-ducere a Ministerului Educaþiei. Ce spu-neþi, domnule ministru Remus Pricopie?Dupã cât vã cunosc, vã doresc, deja,mult succes! Cu atât mai mult cu cât vãºtiu un mare admirator al lui Spiru Haret.

Bibliografie: www.pesurse.ro

REFORME ªI „REFORME“

55ªª CC OO AA LL AA GG Ãà LL Ãà ÞÞ EE AA NN ÃÃ

martie 2013

BO G D A N NI S T O R

Tot mai multe semnale negative vindin partea profesorilor cu mai multefracþiuni de normã, care au în acelaºitimp ºi activitãþi de dirigenþie în învãþã-mântul preuniversitar… Cu salarii extremde mici, lãsaþi aproape fãrã niciun spor ºicu speranþe aproape deºarte cã-ºi vorrecupera prea curând banii de pe urmaproceselor, oamenii care presteazã acti-vitãþi de dirigenþie s-au trezit cu o preve-dere legalã, care le diminueazã drastic ºisporul pentru aceastã muncã educativã.Practic, pentru cine nu ºtie, fiecare profe-sor care deþine ºi funcþia de diriginte

primeºte în plus la salariu 10%, evident, dinvenitul de bazã. Nu-i o sumã enormã, darla salariile mici ale dascãlilor, fiecare leuþîn plus se simte! Ca sã nu mai vorbimdespre faptul cã activitatea pe care o im-plicã dirigenþia nu este deloc simplã: pelângã ora propriu-zisã de lucru direct cuelevii, dascãlii trebuie sã vegheze în per-manenþã la disciplina acestora, sã verificedes frecvenþa lor la cursuri sau sã se ocu-pe de relaþia cu pãrinþii adolescenþilor.

Din pãcate, legea 63/2011, privind în-cadrarea ºi salarizarea personalului di-dactic ºi didactic auxiliar din învãþãmântface o mare discriminare: profesorii careau mai puþin de o jumãtate de normã

într-o unitate de învãþãmânt nu mai pri-mesc integral sporul de dirigenþie, ci pro-porþional cu numãrul de ore pe careaceºtia îl au în ºcolile unde sunt diriginþi.Aºa s-a ajuns ca pentru aceeaºi muncã,unii profesori sã primeascã mai mult, alþiimai puþin. „Avem exemple clare de pro-fesori care, dupã o lunã întreagã în careau muncit cot la cot cu colegii lor, auprimit doar 32 de lei spor de dirigenþie,asta în condiþiile în care ar fi trebuit sã pri-meascã cel puþin 120 de lei“, susþine LidiaAntoniu, preºedintele executiv al Sindica-tului Învãþãmântului Preuniversitar Galaþi,afiliat la proaspãt-înfiinþata Federaþie aSindicatelor din Educaþie „Spiru Haret”.

„Poate cineva sã-mi spunã cã eu ammuncit mai puþin decât un coleg de-almeu care are normã întreagã în aceastãunitate de învãþãmânt? Nu! Este o ade-vãratã discriminare ceea ce se întâmplãacum”, ne-a declarat o profesoarã de laªcoala nr. 9 din Galaþi care a primit doarun sfert din cât ar fi trebuit sã primeascã.ªi are dreptate! Se zice cã profesorii careau norme didactice în mai multe ºcoli, nuprea vin la orele de dirigenþie. Poate cãsunt cazuri izolate, dar nu trebuie genera-lizat acest lucru! Munca de diriginte esteaceeaºi, indiferent de numãrul de ore despecialitate predate în ºcoala respectivã!Profesorul, pânã la urmã, tot o normã în-treagã are! Probabil s-a pornit de laexemplul profesorilor de muzicã, edu-caþie fizicã sau biologie, care au câte osingurã orã de specialitate pe sãp-tãmânã, dar cu ceilalþi care au 4-5 ore pesãptãmânã într-o ºcoalã ce facem? Niciaceia nu intrã la orele de dirigenþie?

Trist este cã în aceastã situaþie se aflãzeci de profesori, victime ale unui fenomenireversibil. „Din ce în ce mai mulþi profesorinu mai reuºesc sã gãseascã o normã în-treagã într-o singurã ºcoalã ºi sunt nevoiþisã caute fracþiuni de normã în mai multeunitãþi. Eu sunt convinsã cã acest fenomense va agrava”, a þinut sã avertizeze LidiaAntoniu. Întrucât legea este de vinã înacest caz, sindicatele au fãcut deja de-mersuri cãtre Ministerul Educaþiei Naþiona-le în scopul amendãrii ei. ���

PROFESORII CU MAI MULTE NORME– „ARªI“ LA SPORUL DE DIRIGENÞIE!

NU ESTE VORBA DESPRE UN ABUZ, CI CHIAR DESPRE O PREVEDERE LEGALÃ! DUPÃ MAI MULTEPLÂNGERI VENITE DIN PARTEA DASCÃLILOR, FEDERAÞIA SINDICATELOR DIN EDUCAÞIE „SPIRU

HARET” I-A SCRIS MINISTRULUI EDUCAÞIEI, CERÂNDU-I SÃ ÎNCERCE SÃ REZOLVE NEDREPTATEA.

OO PP II NN II II66

www.SCOALAROMANEASCA.ro

EDUCAÞIA ªI PROBLEMATICASOCIETÃÞII CONTEMPORANE

PE N E G H I MA R I A VI O R I C A

PR O F E S O R Î N V Ã Þ Ã M Â N T P R EºC O L A R

GR Ã D I N I Þ A D E C O P I I N R .33 SA T U MA R E

Ritmul rapid al schimbãrilor a determi-nat constituirea unei problematici com-plexe a lumii contemporane, care a dusomenirea în faþa unei alternative extreme.

Astãzi, problema educaþiei este abor-datã în strânsã legãturã cu problematica

lumii contemporane, lume ce se caracte-rizeazã prin multiple transformãri, prinschimbãri în toate domeniile, determinatede progresele în domeniul ºtiinþei ºi tehnicii.

Educaþia este o dimensiune constitu-tivã a fiinþei umane. “Omul nu poate de-veni om decât prin educaþie”, spune Kant.

În ultimii ani, societatea româneascãtraverseazã o perioadã de profundetransformãri economice, politice, socialeºi culturale. În aceastã tranziþie – înche-iatã dupã unii, aflatã în plin proces dupã

alþii – ºtim cu relativã precizie de undepornim ºi unde dorim sã ajungem. Astfel,lãsãm în urmã un regim totalitar bazat peo viaþã economicã, politicã ºi socialãexclusiv centralizatã în care cetãþeanulse afla în slujba statului. Din contrã, dorimsã ne îndreptãm spre o societatedeschisã, bazatã pe autonomia individu-lui ºi pe respect reciproc, în care instituþiilestatului sã se afle în slujba cetãþeanului. Înacest cadru atât grãdiniþa, cât ºi ºcoala –oglindã fidelã a societãþii – nu se potexcepta de la aceastã regulã. Aºa spreexemplu, în sistemul educaþional anterioranului 1989 existau o serie de norme de lacare era recomandabil ca nimeni sã nuse abatã. Pe de altã parte, educaþiazilelor noastre tinde spre formarea unoroameni având o personalitate creatoareºi armonios dezvoltatã, capabilã sã seintegreze activ în mediu, sã facã faþãschimbãrilor din ce în mai accelerate ºi,mai mult, sã le provoace în limita posibilu-lui în sensul dorit.

În condiþiile în care acceptãm cãºcoala ºi grãdiniþa trebuie sã reflecte cufidelitate ceea ce se petrece la nivelsocial, vom recunoaºte inclusiv faptul cãacestea au intrat într-o etapã postmo-dernã caracteristicã întregii societãþi.Astfel, unor trãsãturi precum rigoarea,

77OO PP II NN II II

martie 2013

raþionalitatea, determinarea ori precizia(definitorii pentru tradiþionalism sau pentrumodernitate) li se opun altele cum ar ficonduita ludicã, existenþa mai multoralternative, renunþarea la limite, stiluri ino-vatoare, mobilitãþi interculturale etc.

Omul modern, pentru a putea trãi ºimunci în comunitatea umanã, pentru ase bucura de tezaurul cunoaºterii esteobligat sã înveþe necontenit, deoareceînsãºi cunoaºterea umanã se dezvoltãcontinuu ºi exponenþial.

A. Toffer spunea: „Analfabetul demâine nu va fi cel care nu va ºti sã scrie ºisã citeascã, ci va fi cel care nu va învãþasã înveþe”.

Dacã educaþia are ca scop „culti-varea“ omului în sens de ridicare a lui peo treaptã superioarã, aceasta presupunecã el poate fi transformat ºi format la unnivel dorit, pe scurt cã el poate fi educa-bil. Omul este educabil ºi tinde cãtre per-fecþiune. Pe aceastã idee fundamentalãîºi construieºte edificiul pedagogia, iar celeducat capãtã noi deprinderi, noi cuno-ºtinþe ºi o viziune de viaþã proprie, pânã lasfârºit un caracter ºi o personalitate.

Educaþia trebuie sã fie în primul rânddisciplina formãrii ºi înãlþãrii spirituale aomului. Perfectarea acestei opere careporneºte pasul cu copilul este o sarcinã ºio datorie de prim ordin, credem cea maiimportantã.

Pedagogia contemporanã a dat omai mare atenþie copilului ca existenþãde sine stãtãtoare, cu o naturã ºi un ca-racter propriu. Cercetãrile noi au dotatcopilul cu toate atributele umanitãþiinoastre, fapt care a determinat o schim-bare fundamentalã în teoria ºi practicapedagogicã.

Când gândim conceptul de om, gân-dim în mod necesar ºi pe acela de copil(copilãrie). Însuºirile caracteristice ºi domi-nante ale copilului, deºi atât de specifice,apar ca ale unui om; el îºi joacã rolul ºitrece de etapa primã a vieþii ca o fãpturãnormalã, dar cu secretele ei ce trebuiescatent cercetate. Copilãria este o excep-þionalã calitate ºi binefacere a umanitãþiinoastre. Giovani Gentile afirmã cã „pe-rioada formativã“ dureazã toatã viaþa ºicã ea face frumuseþea ºi bucuria celorce se simt mereu copii.

În interiorul acestei idei care eliberea-zã copilul ºi-l redã sieºi, ca o primã carac-teristicã a naturii sale ºi de mare folos pe-dagogiei, se poate constata o sete con-tinuã de a face ceva, de a fi activ pecont propriu, de a crea în sensul spirituluisãu. Abia pe acest drum deschis se poaterezolva corect ºi productiv problema liber-

tãþii copilului în actul învãþãrii ºi educaþiei.ªcoala nouã a fãcut un mare salt demnde a fi luat în consideraþie. Condiþie dedezvoltare a naturii umane, libertatea nuexistã în stare purã ºi nelimitatã; acestaeste un atribut divin. Omul poate fi libernumai supus unei discipline în funcþie deun ideal spiritual ºi moral, fapt care în cazulcopilului este de o mare subtilitate. Cumanume se executã lucrurile ºi prin ce mij-loace scopul poate fi atins, aceasta stã ladispoziþia mãiestriei de care dispune edu-catorul.

Rolul educatorului rãmâne acela decãlãuzã, uneori aproape neobservat,cãtre ceea ce copilul aspirã. Ca practicã

pedagogicã putem spune cã se lasãiniþiativa copilului, fãrã riscul devierilor po-sibile care ar altera procesul de învãþare;atât cuceririle intelectuale, cât ºi bucuriade a cuceri aparþin copilului însetat decunoºtinþe ºi de creaþie. Copilul obser-vând unele lucruri sau unele acte în des-fãºurare nu se opreºte numai la înregistra-rea lor, ci le aproprie unele de altele ºi lejudecã cãutând sensuri ºi explicaþii singurla nivelul vârstei sale. În acest fel, plecândde la un material concret, copilul avan-seazã în mod firesc în alte zone careaparþin procesului gândirii.

Faptele concrete observate direct aumarea calitate de a stimula mintea copi-lului, purtându-l acolo unde învãþarea numai e memorizare, ci proces de gândire

prin care se produce asimilarea în profun-zime ºi funcþionalã a cunoºtinþelor. Con-tactul direct cu lucrurile ºi sforþarea pro-prie eliminã memorizarea ºi rutina, pu-nând în funcþiune gândirea sau „învãþa-rea inteligentã“ cum spune un pedagogamerican. Unii clasici ai pedagogiei, înprimul rând Rousseau, au cãutat sã evitetot ceea ce are un caracter artificial îneducaþie, tot ce este interpus între copil ºirealitate, între copil ºi viaþã.

Pregãtirea pentru viitor se bazeazã peînþelegerea profundã a problematiciilumii contemporane, a cauzelor care augenerat-o, pentru a anticipa evoluþiileacesteia ºi a i se adapta în mod creator.

Problematica societãþii contemporanecaracterizatã prin complexitate, univer-salitate, globalitate, caracter prioritar, agenerat în sfera culturii, politicii ºi cea aeducaþiei o serie de imperative, caredevin din ce în ce mai bine conturate:salvarea mediului, apãrarea pãcii, pro-movarea unei noi ordini economice.

Astãzi, problematica educaþiei esteabordatã în strânsã legãturã cu proble-matica lumii contemporane, lume carac-terizatã prin importante transformãri, prinschimbãri în toate domeniile.

În acest context, ºcolii, ca principalagent educativ, îi revine rolul de a înarmatinerii cu simþ critic, cu capacitatea de aînþelege ºi rãspunde provocãrilor dinpartea societãþii. ���

II NN TT EE RR VV II UU88

www.SCOALAROMANEASCA.ro

MARIUS NISTOR, PREªEDINTE FSE „SPIRU HARET“:

„UNIÞI SUNTEM PUTERNICI“IN T E R V I U R E A L I Z A T D E

DR A G Oº NE A CºU

Ce îºi propune noua federaþie în perioada urmãtoare? Federaþia Sindicatelor din Educaþie

„Spiru Haret”, constituitã în urma fuzionãriiFederaþiei Sindicatelor din Învãþãmânt„SPIRU HARET” ºi Federaþiei Educaþiei Na-þionale, îºi propune îmbunãtãþirea capa-citãþii organizaþiei de a apãra drepturileprevãzute în legislaþia naþionalã, în pac-tele, tratatele ºi convenþiile internaþionaleratificate de România sau la care Româ-nia este parte, precum ºi în contractelecolective de muncã aplicabile ºi pro-movãrii intereselor profesionale, economi-ce, sociale, culturale ºi sportive ale mem-brilor sãi. În condiþiile în care societatea

româneascã se aflã într-o continuã ºi pro-fundã schimbare, Federaþia Sindicatelordin Educaþie „Spiru Haret” îºi propuneadaptarea acþiunilor sindicale la noilerealitãþi. Vrem sã devenim o organizaþieprofesionistã care sã fie respectatã indife-rent de clasa politicã. Nu spun cã pânãacum nu eram, însã uniþi suntem ºi maiputernici, iar lucrul acesta se va vedea înperioada imediat urmãtoare.

De ce era nevoie de aceastã fuziune? În primul rând în luarea acestei decizii

am þinut cont de numeroasele solicitãrivenite de la membrii de sindicat care netransmiteau pe toate cãile cã nu estenevoie de trei federaþii sindicale înînvãþãmânt. În al doilea rând, în condiþiileactuale, în care avem peste 100.000 de

membri, vocea noastrã va fi auzitã ºi maibine. Niciun partid, niciun prim-ministrusau ministru nu vor putea sã nu þinã contde poziþia FSE „Spiru Haret”. Vom încercasã derulãm un dialog social real la toatenivelurile, însã, dacã nu vom fi ascultaþi,vom protesta.

Care sunt principale obiective? Principalul obiectiv al noii federaþii

este acela de a le arãta tuturor salariaþilordin sistem, indiferent cã sunt membri desindicat sau nu, cã liderii F.S.E. „Spiru Ha-ret“ rãspund intereselor lor, cã þin cont dedorinþele exprimate de ei, cã doresc sãofere o alternativã pentru miºcarea sindi-calã, o soluþie viabilã, realizând o federa-þie mai puternicã. Dorim, de asemenea,sã negociem un PACHET LEGISLATIV AL

99II NN TT EE RR VV II UU

martie 2013

EDUCAÞIE I ,format din Legea

învãþãmântului pre-universitar, Legea învã-

þãmântului universitar, Statutulpersonalului din învãþãmânt ºi Le-

gea salarizãrii personalului din învãþã-mânt, în acord cu principiile ºi recoman-dãrile internaþionale ºi þinând cont de ne-cesitatea redefinirii satutului socio-profe-sional al salariatului din învãþãmânt, într-osocietate care pune accentul pe calita-tea actului educaþional; menþinerea titu-larizãrii în sistem; finanþarea sistemului deînvãþãmânt preuniversitar de stat, în sis-tem descentralizat, prin alocarea fon-durilor de la bugetul de stat direct la uni-tatea de învãþãmânt, prin eliminarea ve-rigilor intermediare ºi a sistemului de finan-þare per elev/preºcolar, dezvoltarea ºimodernizarea sistemului educaþional, þi-nând cont ºi de tradiþiile învãþãmântuluiromânesc; modificarea adecvatã a

p rog rame lo rºcolare ºi a curricu-

lum-ului; crearea ºi dez-voltarea unui sistem de for-

mare iniþialã ºi continuã a forþeide muncã specifice sistemului de

învãþãmânt; diminuarea, pânã la elimi-nare, a birocraþiei din învãþãmânt; depoli-tizarea sistemului de învãþãmânt. ªtiu cãmulte dintre aceste solicitãri le-am avut ºiîn trecut însã nu vom renunþa la ele ºi nevom lupta sã fie prinse în actele norma-tive. Unitãþile de învãþãmânt trebuie sã fieale elevilor ºi cadrelor didactice ºi nu alepoliticienilor vremelnici.

Care mai este rolul organizaþiei sindicale în condiþiile actuale?Prin excelenþã, o organizaþie sindicalã

promoveazã solidaritatea socialã ºi luptãpentru ca adevãrul, drepturile ºi interese-le unei categorii profesionale sã fie recu-noscute ºi respectate. Din nefericire, situ-aþia sistemului de învãþãmânt românescactual nu este una încurajatoare. De 23de ani, o reformã permanent reînceputãºi nefinalizatã a dus la maltratarea aces-tuia, astfel cã, în acest moment suntem însituaþia de a ne desfãºura activitatea di-dacticã sub semnul provizoratului, al unuicadru legislativ incomplet, nefundamen-tat pe nevoile reale ale învãþãmântului ºi,

pe alocuri, aberant, al unei lipse cronicede resurse materiale, financiare ºi uma-ne. Iar efectele negative le resimþim nunumai noi, personalul din educaþie, cimai ales generaþiile de elevi ºi pãrinþiiacestora. Suntem conºtienþi cã toa-te bâlbele managementului aces-tui sistem vor avea un preþ; iar pre-þul este cumplit de dureros, pentru

cã toate aceste costuri vor marca gene-raþii întregi de acum încolo! Slaba pregã-tire a elevilor de astãzi reprezintã suportulincompetenþei celor care mâine ne vorlua locul: al celor care ar trebui sã pro-ducã, sã conducã companii, sã ne vin-dece, sã construiascã ...

În aceste condiþii, misiunea unei orga-nizaþii sindicale nu este numai reprezenta-rea intereselor membrilor ei. Încet-încet,sindicatul devine o interfaþã între putereapoliticã ºi societatea civilã, un instrumentprin care aceasta din urmã poate sã pro-moveze acele iniþiative luate în favoareasistemului educaþional ºi sã încerce sãstãvileascã, pe cât posibil, mãsurile ne-conforme cu nevoile reale. Prin aceastãunire vom fi mai puternici ºi acest lucru vaconduce la o mai bunã reprezentare acelor peste 100.000 de membri.

Cum au primit colegii din ºcoli aceastã unire? Pot sã vã spun cã foarte bine. Cu toþi

cu care am discutat ne-au felicitat pen-tru acest demers. În plus, pe lângã mem-brii noii federaþii pot sã vã spun cã ºi altecadre didactice din alte organizaþii sindi-cale au þinut sã ne felicite ºi chiar aucerut informaþii despre modul de afilie-re. În perioada urmãtoare, vor fi surprizemari în miºcarea sindicalã. Tuturor vreau sã le transmit un mesaj: „Uniþi sun-tem puternici”.

Pe când vom vedea ºi rezultateleacestei fuziuni? Rezultatele se pot vedea deja în relaþi-

ile cu partenerii sociali ºi cu clasa politicã.Pot sã vã spun cã am fost contactat demai mulþi lideri politici pentru a stabili liniiledirectoare pentru modificarea LegiiEducaþiei Naþionale. Vom da curs tuturorinvitaþiilor ºi vom negocia condiþii maibune pentru membrii noºtri. Trebuie însãca ºi colegii noºtri sã înþeleagã cã nu sepot rezolva toate problemele pestenoapte. Cu toate acestea vreau sã îiasigur cã noua echipã de conducere aFederaþiei Sindicatelor din Educaþie „SpiruHaret“ va face toate demersurile nece-sare pentru apãrarea drepturilor anga-jaþilor din învãþãmânt. ���

AA CC TT UU AA LL II TT AA TT EE1100

DRUMUL CÃTRE PERFORMANÞÃ

Cea de a XI-a ediþie a Memorialului„Gheorghe Voicu” a constituit pentru lup-tãtorii C.S.S.Transporturi Braºov un bun pri-lej de a-ºi cinsti mentorul, prin rezultateleobþinute, într-o competiþie de un bun ni-vel tehnic, cu colegii din alte 11 cluburisportive. Organizatã de C.S.S. TransporturiBraºov, Colegiul Tehnic de Transporturi,Federaþia Românã de Lupte, Direcþia Ju-deþeanã pentru Tineret ºi Sport, actualaediþie a turnelui de lupte greco-romane areunit, în perioada 22 – 23 februarie 2013la Braºov, peste 80 de sportivi legitimaþi lacluburile sportive C.S.S. Piteºti, L.P.S. Piteºti,C.S.S. Muscel Câmpulung, Râmnicu Vîl-cea, Caraimanul Buºteni, Hercules Bistriþa,Lugoj, Slatina, Bacãu, C.S. Vladimirescu,C.S. Þara Bârsei 2011 ºi C.S.S.TransporturiBraºov.

Gheorghe Voicu s-a nãscut la 26 fe-bruarie 1936 în Comuna Sãcuieni, JudeþulDâmboviþa, într-o familie cu 6 fraþi. Rãmasorfan la 12 ani, a venit la Braºov unde aurmat cursurile ªcolii profesionale de pelângã Uzina de Autocamioane, calificân-du-se în meseria de tâmplar-modelor. Aicia fost selecþionat în cadrul clubuluisportiv, secþia de lupte greco-romane,unde l-a avut ca mentor pe antrenorul e-merit Ion Mureºan. Ca luptãtor, GheorgheVoicu a obþinut rezultate de mare perfor-manþã, iar ca antrenor a pregãtit cumultã pricepere ºi dãruire, generaþii decampioni, la Clubul Sportiv ªcolar de pelângã Grupul ªcolar de Transporturi C.F.R.,în prezent Colegiul Tehnic de TransporturiBraºov. Bogdan Adrian, Cozma Ianosz,Rãdulescu Constantin, Tohãneanu Eu-gen, Dan Constantin, Boriceanu Ion,Grasu Constantin, Bojian Dumitru, Dogaru

Florin, Sãvulescu George, Popescu Mihai,Cantemir Emil, Baltag Gheorghe, Milin-ceanu Viorel sunt numai câþiva dintreaceºtia. Construcþia sãlii de lupte a fostdemaratã cu mulþi ani în urmã, la iniþiati-va ºi cu contribuþia sa decisivã. Din pãca-te, o boalã necruþãtoare l-a rãpus preadevreme, pe antrenorul Gheorghe Voicu,în anul 1985. Munca sa a fost însã conti-nuatã de mai tinerii sãi colegi, antrenorulemerit Valentin Bârjac, Viorel Milinceanu,absolvent al Liceului de Transporturi C.F.R.Braºov, Horaþiu Albu ºi alþii. În prezent, însala de lupte se antreneazã sportivii bra-ºoveni, dar se organizeazã ºi cantona-mente cu oaspeþi din alte judeþe, carebeneficiazã de condiþii foarte bune decazare ºi masã la Colegiul Tehnic deTransporturi. De mai mulþi ani, C.S.S.Transporturi Braºov ocupã un loc de frun-te, în ierarhia luptelor greco-romane, la

nivel naþional. ªi-a extins baza de selecþie,activitatea de pregãtire cu grupe decopii ºi în comunele din apropiere, Hãr-man ºi Teliu, unde se bucurã de un sprijindeosebit din partea autoritãþilor locale.

La actuala ediþie a participat ca oas-pete ºi fostul sportiv Adrian Bogdan, cam-pion naþional, antrenat de GheorgheVoicu, în urmã cu aproape 30 de ani, laClubul din cadrul unitãþii braºovene deînvãþãmânt cu profil feroviar, în prezentprofesor de educaþie fizicã ºi director alstadionului Cluj Arena.

Antrenorul Viorel Milinceanu, unul din-tre organizatori, a apreciat pregãtireatehnicã bunã a sportivilor, la acest nivel,faptul cã, deºi nu este o competiþie ofi-cialã, au fost prezenþi un numãr mare departicipanþi. Organizarea foarte bunã,cãldura cu care au fost întâmpinaþioaspeþii, baza materialã de excepþie, cu-pele ºi medaliile frumoase decernate capremii au fost remarcate ºi de cãtre an-trenorii, arbitrii, precum ºi de sportivii pre-zenþi la acest concurs.

Departamentul pentru ÎnvãþãmântulTehnic ºi de Transporturi al Federaþiei Edu-caþiei Naþionale, în prezent al FederaþieiSindicatelor din Educaþie „Spiru Haret” asprijinit permanent nu numai organizareacompetiþiilor, dar ºi activitatea clubuluisportiv ºcolar.

Locul I, în clasamentul pe echipe a fostocupat de C.S.S. Transporturi BraºovBraºov, urmat de C.S. Þara Bârsei 2011 ºiC.S. Caraimanul Buºteni.

Structura la nivel de categorii de greu-tate ºi vârstã a fost: 7 categorii de copii, 4categorii de cadeþi, 2 categorii de juniori.

www.SCOALAROMANEASCA.ro

1111AA CC TT UU AA LL II TT AA TT EE

martie 2013

Arbitrii competiþiei:

Lungu Daniel - Secretar concurs, Arbitru InternaþionalIlie Laurenþiu - Arbitru NaþionalToth Andrei - Arbitru Naþional

Clasamentul este urmãtorul :

Categoria 24 kg copii – 2 Locul I Tiba Eusebiu CSS Transporturi BraºovLocul II Mustafa Mario CS Caraimanul BuºteniLocul III Cristoiu David CS Caraimanul Buºteni

Categoria 26 kg copii – 2 Locul I Koszocar Raul CSS Transporturi BraºovLocul II Mãrgean Claudiu CS Þara Barsei BraºovLocul III Ionescu Alexandru CS Caraimanul BuºteniLocul III Mihai Denis ACS Arena 2011 Bacãu

Categoria 45 kg copii – 2 Locul I Cojoc Vasile ACS Arena 2011 BacãuLocul II Ghiºe Patrik CSS LugojLocul III Casap Alexandru CSS Transporturi Braºov

Categoria 32 kg copii – 1Locul I Olteanu Bogdan CSS Transporturi BraºovLocul II Siminiuc Cristian CS Glogovat 2010

Vladimirescu AradLocul III Coles Bogdan CS Þara Bârsei Braºov

Categoria 38 kg copii – 1Locul I Bosneag Alexandru CS Muscel C-lungLocul II Rãileanu Florin CSS Transporturi BraºovLocul III Munteanu George CS Caraimanul BuºteniLocul III Mihai George ACS Arena 2011 Bacãu

Categoria 42 kg copii – 1Locul I Voaideº Mihai CSS LugojLocul II Racoviþã Sebastian CSS Transporturi BraºovLocul III Falcã Adelin CS Muscel C-lungLocul III Kerestes Arnold CS Þara Barsei Braºov

Categoria 80 kg copii – 1Locul I Hertoiu Eugen CS Muscel C-lungLocul II Cosma Eduard CS Glogovãþ 2010

Vladimirescu AradLocul III Demeter Zoli CSS Transporturi Braºov

Categoria 54 kg cadeþiLocul I Sporea Marius CSS Transporturi BraºovLocul II Popa Flavius CS Glogovãþ 2010

Vladimirescu AradLocul III Tiucã Andrei CS Muscel C-lungLocul III Cintezã David CS Glogovãþ 2010

Vladimirescu Arad

Categoria 63 kg cadeþiLocul I Tiba Bogdan CSS Transporturi Braºov Locul II Caia Alexandru CS Þara Bârsei Braºov Locul III Gheonea Ion CS Chimia Râmnicu VâlceaLocul III Nica Valentin CS Muscel C-lung

Categoria 85 kg cadeþiLocul I Marsavela Virgil CS Þara Barsei Braºov Locul II Barbu Laurenþiu CS Caraimanul Buºteni Locul III Mirescu Alexandru CS Glogovãþ 2010

Vladimirescu Arad

Categoria 60 kg cadeþiLocul I Gabor George CS Þara Bârsei Braºov Locul II Avornicesei Gabriel CSM Braºov Locul III Lazaroiu Leonard CS Chimia Râmnicu Vâlcea

Categoria 74 kg junioriLocul I Cristea Marian CSM BraºovLocul II Popescu Rãzvan CS Muscel C-lungLocul III Turcu Florian CSM PiteºtiLocul III Tapuru Rãzvan CSM Piteºti

Categoria 120 kg junioriLocul I Tira Dumitru CSS Transporturi BraºovLocul II Turcu Marian CSM PiteºtiLocul III Dinculeasa Narcis CSM Piteºti

Rezultate sportivi de la CSS Transporturi Braºov: Categoria 24 kg copii – 2 Locul I Tiba Eusebiu Categoria 26 kg copii – 2 Locul I Koszocar Raul Categoria 32 kg copii – 1 Locul I Olteanu BogdanCategoria 54 kg cadeþi Locul I Sporea Marius Categoria 120 kg juniori Locul I Tira Dumitru Categoria 38 kg copii – 1 Locul II Rãileanu Florin Categoria 42 kg copii – 1 Locul II Racoviþã Sebastian Categoria 63 kg cadeþi Locul I Tiba Bogdan Categoria 45 kg copii - 2 Locul III Casap Alexandru Categoria 80 kg copii – 1 Locul III Demeter Zoli

Prof. Florin Dobrescu,Vicepreºedinte F.S. E. „Spiru Haret”

JJ UU RR II DD II CC1122

www.SCOALAROMANEASCA.ro

Prin OMEN nr. 3.129 din 1 februa-rie 2013 s-a modificat ºi completatMetodologia privind formarea con-tinuã a personalului din învãþãmân-tul preuniversitar, aprobatã prinOMECTS 5561/2011.

În ceea ce priveºte acordareagradului didactic II, sunt câteva mo-dificãri de luat în seamã. Astfel, la arti-colul 9, dupã alineatul (3) se introducdouã noi alineate, alineatele (4) ºi (5),cu urmãtorul cuprins: „(4) Examenulpentru obþinerea gradelor didacticeîn învãþãmânt poate fi susþinut la unadintre specializãrile înscrise pe diplo-ma/diplomele pe care candidatul ledeþine sau la una dintre disciplinelepe care cadrul didactic le poatepreda conform Centralizatorului pri-vind disciplinele de învãþãmânt, do-meniile ºi specializãrile, precum ºi pro-bele de concurs valabile pentru înca-drarea personalului didactic din învã-þãmântul preuniversitar.

(5) Specializãrile/Programele destudii ºi formele de învãþãmântpentru absolvenþii cu studii univer-sitare de lungã/scurtã duratã saucare au finalizat ciclul I de studiiuniversitare de licenþã, înscriºi pen-tru susþinerea examenelor în ved-erea obþinerii gradelor didactice înînvãþãmânt, care au început studi-ile dupã intrarea în vigoare a Legiinr. 88/1993 privind acreditarea insti-tuþiilor din învãþãmântul superior ºirecunoaºterea diplomelor, repu-blicatã, trebuie sã fi fost acreditatesau autorizate sã funcþioneze provi-zoriu, în baza unei hotãrâri de Gu-vern“.

Ca ºi pânã acum, în toate cazu-rile, vechimea la catedrã necesarãînscrierii se calculeazã de la dataobþinerii definitivatului pânã la datade 31 august a anului ºcolar în carese susþine examenul pentru graduldidactic II. ���

EVOLUÞIA ÎN CARIERADIDACTICÃ

CURIER LEGISLATIVOMECTS nr. 5.610/2012, privind organizarea ºi

desfãºurarea Examenului de bacalaureat naþio-nal – 2013;

OMECTS nr. 6.576/2012 pentru aprobareaMetodologiei de organizare a evaluãrii compe-tenþelor fundamentale la finalul clasei a II-a;

OMECTS nr. 3.028/2013 pentru modificareaart. 29 alin. (3) din Metodologia-cadru privindmobilitatea personalului didactic din învãþã-mântul preuniversitar în anul ºcolar 2012-2013,aprobatã prin Ordinul ministrului Educaþiei, Cer-cetãrii, Tineretului ºi Sportului nr. 5.560/2011;

OMECTS nr. 5.910 din 28 septembrie 2012pentru aprobarea Metodologiei de organizarea evaluãrii elevilor la finalul clasei a VI-a;

OMECTS nr. 6.584/2012 pentru aprobareaMetodologiei de organizare ºi administrare aevaluãrii elevilor la finalul clasei a IV-a;

OMECTS nr. 6.239/2012 pentru aprobareaMetodologiei-cadru privind mobilitatea person-alului didactic din învãþãmântul preuniversitar înanul ºcolar 2013-2014;

LEGE nr. 7/1996 (*republicatã*) a cadastruluiºi a publicitãþii imobiliare;

OMEN nr. 3.129/2013 pentru modificarea ºicompletarea Metodologiei privind formarea con-tinuã a personalului din învãþãmântul preuniversi-tar, aprobatã prin Ordinul ministrului Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului nr. 5.561/ 2011;

OMEN nr. 3.130/2013 privind modificarea ºicompletarea Metodologiei de acreditare ºievaluare periodicã a furnizorilor de formare con-tinuã ºi a programelor de formare oferite deaceºtia, aprobatã prin Ordinul ministrului Educa-þiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului nr. 5.564/2011;

OMEN nr. 3.155/2013 pentru modificarea ºicompletarea Metodologiei ºi a criteriilor privindacordarea gradaþiei de merit în învãþãmântulpreuniversitar, aprobatã prin Ordinul ministruluiEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului nr.6.211/2012;

OMEN nr. 3.128/2013 pentru aprobareaCentralizatorului privind disciplinele de învã-þãmânt, domeniile ºi specializãrile, precum ºiprobele de concurs valabile pentru încadrareapersonalului didactic din învãþãmântul preuni-versitar 2013

OMEN nr. 3.179/2013 privind aprobareaCalendarului desfãºurãrii concursului de selecþiea cadrelor didactice pentru constituirea corpuluinaþional de experþi în management educaþional,sesiunea 2013;

LEGE nr. 5/2013 bugetului de stat pe anul2013;

LEGE nr. 6/2013 bugetului asigurãrilor socialede stat pe anul 2013.

PA G I N Ã R E A L I Z A T Ã D E AL I N A DI Þ

1133

martie 2013

ªª CC OO AA LL AA II NN TT EE RR NN AA ÞÞ II OO NN AA LL ÃÃ

SCRISUL DE MÂNÃ, O CORVOADÃ PENTRU ELEVI, DAR ªI PENTRU PROFESORI

AD R I A N A MI H A L C E A

Societatea noastrã a avansat în ultimiiani, iar, datoritã avansului tehnologiei, în-vãþarea scrierii de mânã a devenit inutilã,susþin atât americanii, dar ºi câþiva profe-sori germani ºi britanici.

În Statele Unite ale Americii, doar treistate au mai pãstrat scrisul de mânã/ca-ligrafia ca parte a curriculumului de bazã,în timp ce alte 45 de state cer elevilor com-petenþe în utilizarea tastaturii calculatoruluila nivel elementar. Unele state au decis cascrisul de mânã sã fie curs opþional.

Ce impact poate avea aceastã de-cizie asupra viitorilor elevi, care nu vor maifi capabili sã scrie cu litere de mânã? Darasupra învãþãtorilor care predau de oviaþã literele?

Un studiu realizat în Marea Britaniearatã cã 40% dintre cetãþeni recunosc cãnu au scris nimic de mânã în ultimele ºaseluni, nici mãcar felicitãrile de Crãciun,care sunt ºi ele electronice. Plecând deacest declin evident al scrisului de mânã,mai mulþi pragmatici s-au gândit cã atunci nici nu mai e nevoie sã-i înveþi pecopii sã scrie. Astfel, începând de anulviitor, 45 de state din SUA au decis sã facãdin învãþatul scrisului de mânã o materieopþionalã. În paralel, copiilor li se vor pre-da rudimentele programului Word.

Nu numai în SUA s-a dezbãtut aceas-tã problemã. Anul trecut, în Germania s-adiscutat dacã ritualul prin care trebuie sãtreacã elevii germani pentru a studiascrisul de mânã, o competenþã pe care

toþi tinerii ar trebui sã o deþinã în momen-tul în care terminã ºcoala primarã, nueste prea complicat ºi dificil. Mai mult,mulþi profesori germani s-au arãtat indig-naþi, insistând asupra faptului cã este opierdere de timp sã forþeze copiii sã înve-þe un scris cursiv de mânã, în condiþiile încare ei au învãþat deja sã imprime literelede la grãdiniþã. În plus, spun profesorii,scrisul de mânã este, de multe ori, ilizibil.

Astfel, uniunea profesorilor de la ºco-lile naþionale primare a început o cam-panie pentru a elimina predarea obliga-torie a scrisului de mânã, argumentândcã este complet inutil, o tradiþie, un ba-last, dupã cum a spus vicepreºedintelesindicatului, Ulrich Hecker, citat de ziarulgerman Die Bild.

Josef Kraus, preºedintele Lehrerver-band Deutscher, uniunea profesoralãcare reprezintã peste 100.000 de profesoridin învãþãmântul preuniversitar, a decla-rat cã obligativitatea predãrii scrisului demânã este în detrimentul profesorilor, darºi al copiilor. Atunci când încep ºcoala,majoritatea copiilor germani se chinuiescsã þinã un stilou în mânã, iar la scurt timpajung sã imprime o scrisoare sau un curs,ceea ce li se pare mai simplu.

Cu tot consensul profesorilor din Ham-burg, au fost voci care au susþinut cãscrisul de mânã nu trebuie eliminat brusc,deoarece are ºi alte calitãþi. „Scrisul este otehnicã culturalã folositã pentru a da re-pede formã gândurilor. Scrierea de mânãdezvoltã abilitãþi motorii, dezvoltã o anu-mitã înclinaþie esteticã. Un scris mai uºor

simplificã, de asemenea, ºi gândurile. De-plâng pierderea unei zone culturale oda-tã cu eliminarea scrisului de mânã”, spuneDr. Hans Kaufmann, ºeful regional al So-cietãþii de Limba Germanã din Hamburg.

În Marea Britanie, curriculumul naþio-nal cere ca elevii cu vârste de cinci sauºase ani sã fie învãþaþi sã studieze împre-unã atunci când scriu literele. Dar ce în-seamnã sã înveþe împreunã? Unii profe-sori considerã cã elevii trebuie sã studiezeîmpreunã fiecare literã, iar alþii sunt depãrere cã doar anumite litere trebuie sãfie învãþate în acest mod.

Gwen Dornan, de la Asociaþia Naþio-nalã a Scrisului de Mânã, spune cã în timpce copiii sunt înconjuraþi acum de textegenerate de computer, sã studieze împre-unã scrisul de mânã nu este un anacro-nism. „Elevul de vârstã superioarã, dar maiales cei mai mici, se aflã în imposibilitateade a manevra un pix ºi de a scrie rapid ºilizibil pe hârtie. În acest caz, scrisul poate fiun dezavantaj considerabil, deoareceelevul iroseºte timpul, din cauzã cã scrieîncet, iar, în plus, apare o frustrare atuncicând textul nu poate fi uºor citit. Rezultatuleste, de cele mai multe ori, o pierdere aîncrederii în sine.

Alþi specialiºti interogaþi de publicaþiafrancezã Le Point afirmã cã mâna este ounealtã indispensabilã. „Când ochiulciteºte, creierul scrie de mânã. A citi estedeci a scrie”. Pentru a citi, mai multe zonecerebrale simuleazã actul de a scrie.Când scriem pe o tastaturã de calculator,tabletã sau telefon, indiferent de ceea cevrem sã scriem, gestul este acelaºi: apã-sãm pe un buton. Nu în ultimul rând, scrisulde mânã traduce emoþiile celui carescrie, lucru de care nu beneficiazã scrisulpe un ecran. Scrisul de mânã vehiculeazãbogãþii ºi semne, pe care maºina nu ºtiesã le restituie. Cei mai optimiºti dintre spe-cialiºtii citaþi de Le Point spun cã trãim în-tr-o perioadã de tranziþie ce se va întindepe douã-trei generaþii. Am învãþat sãscriem de mânã ºi creierul nostru s-a orga-nizat pe principiul simulãrii: pentru a citi, else face cã scrie. Când batem pe o tas-taturã, creierul nu simuleazã nimic. Dar separe cã se va adapta acestei schimbãri.Cu alte cuvinte, învãþãtorul care va veni înclasa celor mici peste câþiva ani ºi va dorisã-i înveþe sã reproducã literele de mânãva avea tot mai multe dificultãþi. ���

PP RR OO II EE CC TT1144

www.SCOALAROMANEASCA.ro

ªASE LUNI DE STAGIATURÃ PENTRU ABSOLVENÞI

MI R E L A DA L A I S

Chiar dacã ºi acum existã o lege astagiilor de practicã, realitatea din terennu este chiar cea mai bunã, pentru mulþielevi ºi studenþi practica fiind doar cevacare se face formal ºi, la o adicã, se facemai uºor rost de o adeverinþã fictivã, caresã ateste cã s-a fãcut practicã decât în-sãºi practica în sine. Cã ideea celor de amima practica, deci doar de a face rostde o adeverinþã falsã, care sã ateste cãs-a fãcut practicã înseamnã sã-ºi fure sin-guri cãciula este deja o certitudine. Maiales cã angajatorii sunt tot mai nemulþu-miþi de ceea ce învaþã mulþi elevi ºi stu-denþi la ºcoalã, diferenþa între cunoºtinþe-le acestora ºi ceea ce se doreºte la loculde muncã fiind, de multe ori, extrem demare. ªi cum s-a demonstrat cã absol-venþii nu prea au habar de ceea ce sevrea de la ei, autoritãþile au pregãtit unproiect de lege privind introducerea uneiperioade de minimum ºase luni de sta-giaturã dupã absolvirea liceului, postlice-alei sau facultãþii. Proiectul de lege, careva fi transmis spre dezbatere ºi aprobareParlamentului, are în vedere chiar asigu-rarea unei perioade de tranziþie de la sis-temul educaþional la piaþa muncii, deci

de adaptare profesionalã a absolventuluide învãþãmânt liceal, postliceal ºi superi-or. Printre obiectivele stagiului de adapta-re profesionalã se numãrã: adaptareaabsolvenþilor la cerinþele postului ºi alelocului de muncã, consolidarea formãriiprofesionale a absolvenþilor în domeniulpentru care se organizeazã stagiul deadaptare profesionalã, dezvoltarea apti-tudinilor profesionale ale absolvenþilor înîndeplinirea atribuþiilor ºi responsabilitãþilordomeniului pentru care se organizeazãstagiul de adaptare profesionalã, cu-noaºterea de cãtre absolvenþi a specifi-cului activitãþii angajatorului în cadrul cã-ruia îºi desfãºoarã activitatea, precum ºi aexigenþelor acestuia, dobândirea deexperienþã ºi vechime în muncã ºi dupãcaz, în specialitate.

Stagiul se va organiza la debutul înprofesie, o singurã datã dupã fiecare for-mã de învãþãmânt liceal, vocaþional ºitehnologic, învãþãmânt postliceal ºi/sauînvãþãmânt superior absolvit în condiþiilelegii. Vor face excepþie absolvenþii carepe timpul studiilor au lucrat cu contractde muncã la acelaºi angajator ºi au fostpromovaþi, ulterior absolvirii, pe o funcþiede nivel superior conform calificãrii obþi-nute.

Perioada de stagiu se va desfãºurape baza unui program aprobat de anga-jator, la propunerea conducãtoruluicompartimentului în care îºi desfãºoarãactivitatea stagiarul, ºi va cuprinde: plani-ficarea activitãþilor ce urmeazã sã fie des-fãºurate, în funcþie de nivelul cunoºtinþelorteoretice ºi de deprinderile practice do-bândite pe parcursul perioadei de stagiu;stabilirea obiectivelor ºi a indicatorilor deperformanþã cuantificabili pe baza cãro-ra sã se realizeze evaluarea. Dacã prinalte legi speciale nu se prevede altfel, du-rata stagiului de adaptare profesionalãnu va putea fi mai micã de 6 luni, iar acti-vitatea stagiarului, pe toatã perioada sta-giului, se face în baza contractului deadaptare profesionalã. Pe perioada sta-giului, stagiarii nu pot fi folosiþi la prestareaaltor activitãþi în afara celor care au cascop adaptarea profesionalã.

Stagiarul, îndrumat de formatorOdatã ce a încheiat un contract cu

un angajator pentru a efectua stagiul deadaptare profesionalã, stagiarul nu va fide capul lui la serviciu, ci va fi urmãrit deun formator. Cu alte cuvinte, pe parcursulperioadei de stagiu activitatea stagiaruluise va desfãºura sub îndrumarea unui for-mator din cadrul aceluiaºi compartimentîn care stagiarul îºi va desfãºura activi-tatea. Formatorul este unul dintre salaria-þii calificaþi ºi care are o exprienþã profe-sionalã de minimum doi ani în domeniul în care urmeazã sã se realizeze stagiul.Formatorul nu va putea avea în subor-dine mai mult de trei stagiari, obligaþiileacestuia având în vedere urmãtoarele:coordoneazã activitatea stagiarului peparcursul perioadei de stagiu; propunemodalitãþi de rezolvare a lucrãrilor repar-tizate stagiarului; supravegheazã modulde îndeplinire a atribuþiilor de serviciu co-respunzãtoare postului ocupat de stagiar;întocmeºte, la sfârºitul stagiului, un referatîn vederea evaluãrii stagiarului. Referatul,care se va întocmi cu 5 zile înainte determinarea perioadei de stagiu, va cu-prinde urmãtoarele elemente: descriereaactivitãþii desfãºurate de stagiar; gradulde atingere a obiectivelor ºi a indicato-

1155PP RR OO II EE CC TT

martie 2013

rilor de performanþã stabiliþi în programulde desfãºurare a perioadei de stagiu;aptitudinile pe care le-a dovedit stagiarulîn modul de îndeplinire a atribuþiilor deserviciu; conduita stagiarului în timpul ser-viciului; concluzii privind desfãºurareaperioadei de stagiu. La rândul sãu, lafinele stagiaturii, stagiarul va completaraportul de stagiu. În respectivul raport,stagiarul va descrie activitãþile desfãºura-te, va prezenta atribuþiile de serviciu, mo-dalitãþile de îndeplinire ale acestora, pre-cum ºi eventualele dificultãþi întâmpinate.Ulterior, stagiarul va înainta raportul con-ducãtorului compartimentului în care ºi-adesfãºurat activitatea ºi apoi va participala examenul de evaluare.

Examen la sfârºit de stagiaturãAºa cum se specificã în proiectul de

lege, „evaluarea activitãþii stagiarului con-stã în aprecierea modului de dobândire acunoºtinþelor teoretice ºi a deprinderilorpractice necesare pentru îndeplinireaatribuþiilor aferente unei ocupaþii din do-meniul în care acesta a efectuat stagiulde adaptare profesionalã, prin acorda-rea unui calificativ.” Raportul de evaluarese va face în baza analizei referatuluiîntocmit de formator, analizei raportuluide stagiu completat de stagiar ºi a criteri-ilor de evaluare în funcþie de gradul deîndeplinire a atribuþiilor specifice postului.Stagiarul poate primi unul dintre califica-tivele „corespunzãtor” sau „necorespun-zãtor”. În situaþia în care este nemulþumitde rezultatele evaluãrii, mai bine spusdacã a primit calificativul „necorespunzã-tor”, stagiarul poate depune contestaþie,angajatorul fiind obligat sã dea un rãspunsla contestaþie în termen de trei zile. Dupãcomunicarea raportului de evaluare, întermen de cinci zile angajatorul are obli-gaþia de a elibera stagiarului o adeve-rinþã, care sã ateste perioada în careacesta a desfãºurat activitatea în bazacontractului de adaptare profesionalã,competenþele dobândite pe perioadastagiului, calificativul pe care l-a obþinut ºi,dacã este cazul, ºi alte menþiuni. Ade-verinþa respectivã va fi vizatã de inspecto-ratul teritorial de muncã în a cãrui razã ter-itorialã îºi are sediul angajatorul. Indiferentde calificativul obþinut, perioada în carestagiarul a desfãºurat activitatea în bazacontractului de adaptare profesionalãconstituie vechime în muncã ºi stagiu decotizare în sistemul asigurãrilor sociale destat. În cazul în care a obþinut calificativul„corespunzãtor”, perioada stagiului deadaptare va fi ºi vechime în specialitate,nu doar vechime în muncã.

Program de lucru ºi salariuStagiatura nu se va face la modul gra-

tuit, cum încearcã astãzi foarte multefirme sã profite de munca absolvenþilor încadrul unor aºa zise proiecte de voluntari-at, momindu-i pe aceºtia cu adeverinþeulterioare privind practica desfãºuratã, civa fi plãtitã. Salariul de bazã lunar al sta-giarului, care se va stabili prin contractulindividual de muncã, va fi cel negociatde pãrþi, corespunzãtor unui program demaximum 8 ore pe zi, în regim de maxi-mum 5 zile pe sãptãmânã.

Printre obligaþiile pe care stagiarul leare pe parcursul stagiaturii, se numãrã ºiconfidenþialitatea ºi sã nu exercite pe pe-

rioada stagiaturii activitãþi care pot fi ca-talogate drept concurenþã neloialã an-gajatorului. Evident, stagiarul mai are obli-gaþiile de a se pregãti profesional în do-meniul pentru care efectueazã stagiul,de a respecta sarcinile care i s-au dat decãtre formator ºi conducãtorul ierarhic,de a îl consulta pe formator în vederearealizãrii lucrãrilor ce i s-au repartizat ºi, nuîn ultimul rând, de a participa la procesulde evaluare.

Pe hârtie lucrurile par a fi bune ºi bineintenþionate. Rãmâne însã de vãzut cumva fi în practicã. ªi spunem aceasta de-

oarece nu existã o obligativitate a urmãriiunui stagiu de adaptare profesionalã,lipsa obligativitãþii având la bazã finanþa-rea. Ei bine, potrivit proiectului, finanþareastagiilor de adaptare profesionalã sepoate face din urmãtoarele surse: buge-tul propriu al angajatorului, fondul socialeuropean, bugetul asigurãrilor pentru ºo-maj, sponsorizãri ale persoanelor fiziceºi/sau juridice. Sigur, agenþii economicicare vor organiza asemenea stagii, vorbeneficia de finanþare de 50% din sumelenecesare de la fondul de ºomaj. Cu toateacestea, dacã chiar se doreºte sã avemabsolvenþi bine pregãtiþi practic, n-ar fideloc lipsit de interes ca în Parlament sã

se amendeze unele prevederi ºi un astfelde stagiu de adaptare chiar sã devinã o-bligatoriu pentru agenþii economici.Practic, în loc de ajutor de ºomaj, ºtiutfiind cã dupã încheierea unui an ºcolarsau universitar grosul absolvenþilor seînscrie la ºomaj, Ministerul Muncii sã asigu-re ºase luni finanþarea stagiilor de adap-tare profesionalã pentru absolvenþii careîn timpul studiilor nu au lucrat nicãieri.Astfel, nu s-ar mai lãsa nimic la voia întâm-plãrii ºi absolvenþii chiar ar cãpãta deprin-derile practice de care au nevoie anga-jatorii. ���