pag. 2 Întârzieri la plata salariilor 3 ron ºi atitudine...

ÎÎnnttâârrzziieerrii llaa ppllaattaa ssaallaarriiiilloorr

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul VIII � nr. 45 � iulie 2009 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu

Bacalaureatul,în crizã

Federaþia Educaþiei Naþionale a decissã lase fiecare membru sã hotãrascã dacãparticipã sau nu la examenele din aceastãvarã, întrucât Ministerul Educaþiei nu asi-gurã finanþarea corespunzãtoare pentruExamenul de bacalaureat.

EEVVEENNIIMMEENNTT PPAAGG.. 33

Legeaînvãþãmântuluisuperior

DDEEZZBBAATTEERREE PPAAGG.. 66--1155

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 22

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

EEVVEENNIIMMEENNTT PPAAGG.. 33

www.scoalaromaneasca.ro

Dictatura de la Lieºti

Profesori, pãrinþi ºi consilieri locali dincomuna gãlãþeanã Lieºti o acuzã pe direc-toarea ºcolii generale numãrul 1, MihaelaBulai, de crearea ºi întreþinerea unei situ-aþii tensionate în ºcoalã.

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 44

GGÃÃLLÃÃÞÞEEAANNÃÃ

Profesorii din învãþãmântul preºcolarºi primar vor fi salarizaþi la fel ca ºi colegii din gimnaziu ºi liceu

Salariile profesorilor, între demagogia stângistã ºi realitate


pag. 2

PROIECT

TT

ªCOALAromâneascqactualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

DDiirreeccttoorr ffoonnddaattoorrCãtãlin Croitoru

([email protected])

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorr eeddiittoorr::Constantin Ciosu

([email protected])

PPuubblliicciittaattee::0722.575.477

([email protected])

DDTTPP::OPD

([email protected])

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

Publicaþia în curs de auditare BRATISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

Concurs de dezbateriLuni, 1 iunie, a avut loc, la PalatulParlamentului, finala Concursului naþional de dezbateri „Tinerii dezbat“. În cadrul competiþiei, care s-a desfãºurat la SalaDrepturile Omului, au participat echipaColegiului Naþional „Emil Racoviþã“ din Iaºi,respectiv a Colegiului Naþional „Emil Racoviþã“din Cluj-Napoca. Tinerii au adus argumente pro ºi contra moþiunii „Mãsurile afirmative în cazul minoritãþii rroma ar trebui continuate“.Câºtigãtoare a fost desemnatã echipaColegiului Naþional „Emil Racoviþã“ din Cluj-Napoca, formatã din Bianca Prunea, Ioana Georgescu ºi Cãlin Mureºanu ºi coordonatã de inspectorul pentru problemeleeducaþionale ale rromilor, Liliana Lãcãtuº.Dezbaterea a reprezentat un bun prilej pentru participanþi, nu doar elevi ºi profesori, ci ºi reprezentanþi ai instituþiilor guvernamentale ºi ai societãþii civile, de a remarca necesitatea acestui tip de activitate în cadrul orelor de curs. „A venit vremea sã recunoaºtem cã, dacã se predau laclasã lucruri care nu îi servesc copilului, acestea trebuie înlocuite. În fiºa de evaluare aproiectului «Tinerii dezbat», elevii ºi profesoriiau cerut includerea dezbaterilor în cadrulorelor de curs. Constatãm cã elevul de astãzi,cetãþeanul responsabil de mâine, simte totmai mult nevoia acestui tip de activitate.Dezbaterile îl formeazã un bun vorbitor, capabil sã aducã argumente ºi contra-argu-mente unei idei pusã în discuþie. Totodatã, îl provoacã sã fie mereu informat, pentru cã,tocmai, trebuie sã facã faþã concursului deargumente. Ce fel de oameni vrem sã formãm,aceasta este întrebarea pe care trebuie sã ne-o adresãm tot timpul, când vorbim de educaþie“, a declarat secretarul de stat dincadrul MECI, Oana Badea. Demnitarul a pre-cizat cã, începând cu anul ºcolar 2009-2010, va depune toate eforturile pentru extindereaproiectului la nivelul tuturor judeþelor. În acest fel, vor fi implicaþi în competiþie, elevii ºi profesorii de la toate liceele din þarã.

ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II

Legea salarizãrii unitare a bugetarilor paresã aibã aceeaºi soartã ca legea 221/2008privind majorarea salariilor profesorilor. Caºi atunci de vinã sunt membrii PSD, careau aruncat pe piaþã sume care nu pot fisusþinute la ora actualã din buget. Pentru prima datã prin legea salarizariiunice personalului didactic i s-ar fi oferitpoziþia pe care o meritã. Salariile decentenu au rezistat însã nici mãcar pe hârtie. Înmomentul în care proiectul de lege a ajunssã fie discutat pentru prima datã înGuvern, reprezentanþii Ministerului Muncii,Familiei ºi Protecþiei Sociale au tãiatdintr-un foc 40 % din coeficienþii mai multorcategorii de bugetari printre care ºi celordin învãþãmânt. Ministrul Muncii, MarianSârbu, a anunþat cã cele trei niveluri dereferinþã din grila prevãzutã prin legea uni-tarã a salarizãrii se apropie de 5,4, 3,8 ºi2,3 faþã de coeficienþii reper conveniþi laînceputul acestei luni cu sindicatele, de8,85, 6,5, 3,8. Acesta a recunoscut cã estevorba de o scãdere cu circa 40% a valoriicoeficienþilor stabiliþi. Trebuie spus cã ministrul Muncii a fãcut parte din grupareacare a susþinut înaintea alegerilor cã legea221/2008 se poate aplica ca dupã scruti-nul din noiembrie 2008 sã spunã nu suntfonduri suficiente pentru aceste majorãri. Federaþia Educaþiei Naþionale a luat atitu-dine faþã de schimbarea grilei cerândprimului minstru sã nu accepte propunerileunilaterale ale ministrului Muncii. FEN con-siderã cã, în condiþiile în care nivelurile dereferinþã pentru grila Legii unice desalarizare vor fi scãzute, dupã cum a averti-zat ministrul Muncii, Marian Sârbu, cu circa40% faþã de coeficienþii reper conveniþi,

acordul semnat în luna mai cu federaþiilesindicale din învãþãmânt va deveni nul dedrept. Dacã ministrul Muncii, care a ºi sem-nat acordul din 6 mai, nu ºi-l mai asumãiar nivelurile de referinþã pentru grila Legiiunice de salarizare vor scãdea, FEN consi-derã cã protestele pot reîncepe chiar dinprima zi a anului ºcolar viitor. „Ne mirã fap-tul cã un ministru social democrat, în acestcaz domnul Marian Sârbu, loveºte prindecizia sa, pe care o credem definitivã,încã o datã în salariaþii din învãþãmânt con-sideraþi ºi de acest executiv ca fiind o «cate-gorie neproductivã»”, a declarat ConstantinCiosu, secretar general FEN. Grila prezentatã în urmã cu douã sãp-tãmâni de Ministerul Educaþiei, în urma

negocierilor purtate cu reprezentanþii sindi-cali, propunea salarii cuprinse între de 3,5ori salariul minim pe economie, la de 9,2ori, plus sporuri de performanþã care s-arridica pânã la 20% din salariu. Potrivitsindicaliºtilor, dacã valorile din grilele desalarizare ar scãdea cu 40%, cadrele didac-tice s-ar încadra în partea de jos a grilei, culefuri cuprinse între de douã ori ºi 7,6 orisalariul minim pe economie. Trebuie spuscã acest proiect de lege a fost discutat ºiîn cadrul negocierilor din 6 mai a.c., cândreprezentanþii sindicatelor ºi cei aiGuvernului au stabilit de comun acord cãpersonalul didactic va fi în jumãtatea supe-rioarã a grilei de salarizare.

�� VV II RR GG II LL CC RR II SS TT EE AA

Legea salarizãrii unitare a bugetarilor a fost negociatã degeaba


Întârzieri la plata salariilor Federaþia Educaþiei Naþionale a somat MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii sã verifice modul încare se acordã salariile dupã ce în mai multejudeþe au apãrut întârzieri la platã. „Am primit dinteritoriu semnale cã primarii nu vor sã dea baniipentru salariile profesorilor din cauzã, cã direcþiilefinanciare nu le dau dreptul sã transfere fonduri dintrimestrul III în trimestrul II. Acest lucru s-a fãcut ºiîn anii trecuþi nu înþelegem de ce nu se poate reali-za ºi acum. Cerem ministrului Educaþiei, EcaterinaAndronescu, sã prezinte situaþia exactã a fondurilorpentru salarii de care dispun la ora actualã ºcolileºi sã gãseascã soluþiile pentru ca personalul dinînvãþãmânt sã nu aibã de suferit din cauzaºicanelor politice de la nivel central ºi local. Ne-amsãturat sã fim mingea de ping-pong între partidelepolitice. Cerem întregii clase politice sã-ºi schimbeterenul de joc în altã parte ºi sã lase învãþãmânulîn pace. Þinem sã îi amintim doamnei EcaterinaAndronescu cã profesorii încã mai aºteaptã calegea nr.221/2008 sã fie aplicatã aºa cum apromis în momentul în care a ajuns ministru”, adeclarat Constantin Ciosu, secretar general FEN.

ªCOALAromâneascq eveniment 3

iu l ie 2009

Ca urmare a amendamentelor susþinutede vicepreºedintele Comisieide învãþãmânt din CameraDeputaþilor, Cãtãlin Croitoru,cadrele didactice dinînvãþãmântul preºcolar ºi primar care au absolvit o facultate vor fi încadraþi pe aceeaºi treaptã cu profesorii cu studii superioare.

Dupã ce proiectul de lege princare se aprobã OUG 40/2009 a fostaprobat de Camera Deputaþilor cuamendamentele susþinute de preºe-dintele fondator Cãtãlin Croitoru, avenit rândul Senatului sã voteze le-gea. În cadrul Comisiei de Învãþã-mânt din Senat, pe baza propunerilorFEN, s-au mai fãcut unele modifi-

cãri. Astfel, senatorii au acceptat pro-punerea FEN potrivit cãreia, pentrufuncþia de profesor pentru învãþã-mântul preºcolar ºi profesor pentruînvãþãmântul primar, cadrele didac-tice trebuie sã fi absolvit cu diplomã aciclului I de studii universitare delicenþã sau a ciclului II de studii uni-versitare de masterat, în profilul pos-tului sau absolvirea liceului pedago-gic urmatã de absolvirea unei insti-tuþii de învãþãmânt superior descurtã sau de lungã duratã în profilulpedagogic.

De asemenea, s-a menþinutamendamentul susþinut de CãtãlinCroitoru prin care salarizarea profe-sorilor pentru învãþãmântul primarºi preºcolar o sã se aplice începând cu1 ianuarie 2010 în aceleaºi condiþii deîncadrare ca ºi profesorii cu studiisuperioare din învãþãmântul preuni-versitar. Ordonanþa, în forma ini-

þialã, preciza cã ar trebui sã se aplicedin momentul apariþiei legii unice desalarizare. Menþionãm cã aceastãlege nu se ºtie când va apãrea ºi de lace datã va fi pusã în aplicare, mai alescã fostul Guvern promisese încã dinnoiembrie 2005 cã va adopta un ast-fel de act normativ.

Raportul Comisiei de învãþãmânturmeazã sã fie susþinut în plenul se-natului în momentul în care se va

supune la vot proiectul de lege princare se aprobã OUG 40/2009.

Modificarea legii va oferi posibi-litatea profesorilor din învãþãmântulgimnazial ºi liceal care au la bazãliceul pedagogic, ale cãror posturiintrã în restrîngere, sã-ºi gãseascã unloc de muncã în învãþãmântul pre-ºcolar sau primar fãrã însã a avea desuferit din punct de vedere al veni-turilor. ((DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU ))

din învãþãmântul PREªCOLAR ºi PRIMARvor fi salarizaþi la fel ca ºi colegii din GIMNAZIU ºi LICEU

Curtea Constituþionalã a decis la 2 iunie2009, în urma unei ºedinþe, cã prevederile OUG151/2008 nu sunt constituþionale. Astfel, sindi-catele au reuºit sã mai facã încã un pas în deter-minarea Guvernului de a aplica legea de majorarea salariilor personalului didactic. „Curtea Consti-tuþionalã îºi reconfirmã autoritatea ºi îºi menþinepoziþia faþã de sistemul de învãþãmânt. Dat fiindfaptul cã aplicarea Legii 221/2008 era blocatã deaceastã ordonanþã, prin anularea ei am obþinut în

sfârºit ceea ce ni se cuvenea de drept: majorareasalarialã de 37% aprobatã de Legea 221/2008.Soluþionarea acestei excepþii de neconstituþiona-litate a dispoziþiilor OUG 151/2008 a ajuns în faþaCurþii Constituþionale ca urmare a procesuluicivil declanºat de Uniunea Sindicalã JudeþeanãFEN Iaºi. Menþionãm cã organizaþiile afiliateFEN au sute de dosare civile cu acest obiect.Practic, prin admiterea acestei excepþii, în cadrullitigiului de muncã instanþa poate constata cã

„impedimentul“ neaplicãrii Legii 221/2008 numai existã, astfel cã va putea admite acþiunea pefond, dispunând în consecinþã aplicarea acesteia.Dat fiind precedentul situaþiilor de neaplicareunitarã a legii, solicitãm Executivului sã-ºi asumedecizia Curþii ºi sã-ºi îndeplineascã atribuþiile deexecutare a Legii 221/2008. Contãm în acestdemers pe experienþa primului ministru în do-meniul dreptului constituþional“, a declaratConstantin Ciosu, secretar general FEN.

Bacalaureatul, în crizã

Federaþia Educaþiei Naþionalea decis sã lase fiecare membru sãhotãrascã dacã participã sau nu laexamenele din aceastã varã, în-trucât Ministerul Educaþiei nuasigurã finanþarea corespunzã-toare pentru Examenul de bacala-ureat ºi pentru Examenele de ab-solvire/certificare a competenþe-lor profesionale. „Responsabilpentru aceastã situaþie este Gu-vernul României care s-a doveditîncã o datã incapabil sã asiguresistemului educaþional fondurilenecesare. De asemenea, o mareparte din vinã o poartã ºi minis-trul Educaþiei, Ecaterina Andro-nescu, care a lãsat soluþionareaacestei probleme pe ultima sutãde metri“, a declarat secretarulgeneral al FEN, Constantin Ciosu.„Oferta de crizã“ pe care o pro-pune Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii (MECI) este inac-ceptabilã din cauzã cã profesoriicare participã la acest examen nuîºi pot permite sã facã rabat de lacalitate ºi responsabilitate. „Laaceºti bani nu ai cum sã ceri cali-tate ºi responsabilitate“, a adãu-gat Constantin Ciosu. În condi-þiile actuale, FEN a recomandatmembrilor de sindicat sã se gân-deascã „foarte bine“ dacã acceptãsau nu sã-ºi asume acest „com-promis“. „Responsabilitatea pen-tru buna desfãºurare a examene-lor aparþine celor care îºi bat jocîn continuare de sistemul de învã-þãmânt ºi de angajaþii sãi“, a con-cluzionat secretarul general FEN.

Potrivit ordinului propus deMinisterul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii, preºedintele de comisieva câºtiga 800 de lei, faþã de 1.150în 2008, sume indexabile, ceea ceînseamnã 600 de lei. De aseme-nea, pentru fiecare lucrare corec-tatã, un profesor primea, în 2008,7,5 lei, iar acum ar putea primipatru lei, iar la examenele orale,pentru fiecare copil examinat,suma ar scãdea de la 4,7 la doi leiimpozabili. Ministrul EducaþieiEcaterina Andronescu a declaratîn prima zi de bacalaureat, cãdoar 40 de preºedinþi de comisiide examen au lipsit de la probaoralã de limba ºi literatura româ-nã, iar aceºtia am fost înlocuiþi devicepreºedinþi astfel încât exa-menul sã se desfãºoare fãrã pro-bleme.

În ceea ce priveºte rezultatele,în majoritatea judeþelor, la probaoralã de limba ºi literatura româ-nã, peste 95 % dintre candidaþi aureuºit sã obþinã note de trecere.Cele mai multe note obþinute deelevii bucureºteni la proba oralãla limba ºi literatura românã, dincadrul examenului de bacalaure-at, au fost de 9, 9,50 ºi 10, obþinu-te de 9.234 dintre cei 23.207 can-didaþi prezenþi, potrivit Inspecto-ratului ªcolar al MunicipiuluiBucureºti (ISMB). Doar 115 can-didaþi au obþinut note sub 5 ºi nuvor putea continua bacalaureatul,probele orale fiind eliminatorii.Un singur candidat a fost eliminatdin examen pentru tentativã decopiat. În rest, 2.641 elevi auobþinut note de 5 ºi 5,50; 3.559au luat note de 6 ºi 6,50; 3.615 de7 ºi 7,50 ºi 3.640 elevi au obþinutde 8 ºi 8,50.

CCuurrtteeaa CCoonnssttiittuuþþiioonnaallãã a decis: OUG 151/2008 este nneeccoonnssttiittuuþþiioonnaallãã

De la 1 ianuarie 2010,

PROFESORIIPROFESORIIPROFESORIIPROFESORIIPROFESORII

Preºedintele fondator FEN, Cãtãlin Croitoru, considerã cã prin acestã lege se face o reparaþie moralã pentru dascãlii care predau în învãþãmântul preºcolar ºi primar

Mihaela Bulai a ajuns în funcþiade director al ªcolii Gimnaziale nr. 1din comuna Lieºti în septembrie2007, atunci când avea sã înceapãcalvarul cadrelor didactice din ºcoalãºi a pãrinþilor. Atât învãþãtoarele câtºi profesorii spun cã sunt nevoiþi sãsuporte atitudinea dictatorialã ºi ne-colegialã a directorului. Mai mult, cei19 profesori care au semnat un me-moriu ºi l-au înaintat Inspectoratuluiªcolar ºi sindicatelor, spun cã atitudi-nea nesociabilã a directorului, irasci-bilitatea acestuia, dar ºi lipsa de co-municare de care dã dovadã, îi afec-

teazã indirect ºi pe copii. „Imediatdupã instalare, doamna Bulai a ape-lat la metode dictatoriale de conduce-re - numai de control, nu ºi de îndru-mare – pe tonuri rãspicate, necole-giale, instaurând o tensiune maximãîn cancelarie ºi printre elevi, atmos-ferã total neprielnicã lucrului. Submasca unei aºa-zise transparenþe înluarea deciziilor, dumneaei ºi-a im-pus autoritatea cu forþa, bazându-sepe teamã din partea cadrelor didac-tice. Nu a ratat niciun prilej de a nedeforma imaginea, cel puþin aºa amsimþit noi. Astfel am realizat cã noi,

cei care trebuie sã-i educãm pe elevi,ne aflãm într-un loc în care noi sun-tem educaþi“, ne-au spus unul dintreprofesorii semnatari ai memoriului.Lidera de sindicat din ªcoala nr. 1 dinLieºti, Paula Matei spune cã în acestmod nu se mai poate lucra. „Nu depuþine ori copiii, pãrinþii acestora, auvãzut pe holuri cum directoarea þipala noi, au vazut cum noi am intrat culacrimi în ochi la ore. Situaþia este de-osebit de tensionatã. Dacã avem vreoproblemã ºi mergem ºi i-o expunemdoamnei director spune cã... sã nedescurcãm! În schimb, dacã aflã cãam fãcut ceva fãrã sã ºtie ea, sare caarsã. Aºa ceva nu se mai poate, e oadevãratã dictaturã la noi în ºcoalã“,spune Paula Matei.

Profesorii semnatari ai memoriu-lui au ajuns chiar sã afirme despreMihaela Bulai cã este labilã psihic ºiinstabilã emoþional, care trece de la ostare la alta în câteva secunde. Profe-sorii de la ºcoala din Lieºti mai spuncã au fãcut tot posibilul sã aplanezeconflictul, inclusiv prin executareaordinelor primite de la director sauprin acceptarea atitudinilor sale pânãla limita posibilului, dar cã rezultatula fost acelaºi: stres ºi umilinþã. ªi toa-te acestea, în condiþiile în care cei maimulþi elevi ai ºcolii au ajuns la liceelede prestigiu din Galaþi. Semnale ne-gative la adresa directorului ºcolii dinLieºti au venit chiar ºi de la comuni-tate. Consilierul local GheorghePopa, consilierul primarului ºi alþidoi consilieri au fãcut ºi ei un memo-riu prin care au semnalat lipsa de in-teres de care a dat dovadã directorulºcolii atunci când a avut de organizato acþiune în incinta ºcolii. „Din infor-maþiile culese de la pãrinþi, consilieriilocali au aflat cã Mihaela Bulai nu aluat niciun fel de mãsurã pentru efec-tuarea cosmetizãrii incintei ºcolii.Mai mult, directorul considerã cafiind anormale mãsurile de igienizareºi cosmetizare pentru aceastã activi-tate“, spun consilierii locali. ªi ei cerla unison schimbarea directoruluidin funcþie, pe care îl acuzã de lipsã

de profesionalism în conducereaºcolii.

Dupã un control efectuat de in-spectorul ºcolar pe probleme de ma-nagement, Mihai ªonei, directoareaºi-a depus demisia, dar numai pentrucâteva ore pentru cã apoi ºi-a re-tras-o, din motive numai de ea ºtiute.De altfel, atitudinea sfidãtoare a doa-meni director, de care vorbeau dascã-lii din ºcoalã, ni s-a confirmat dinprima clipã în care am stat de vorbacu ea. „Nu pot sã vã spun eu dumnea-voastrã ce voi face. O sã mã prezint laInspectoratul ªcolar ºi mã voi supunedeciziei lor, dar sã ºtiþi cã este cusutãcu aþã albã. Am aflat cã multe dintresemnãturile de pe acele petiþii suntfalse. Ei mã fac labilã psihic, eu îi voida în judecatã pe toþi pentru calom-nie. Dar nu cred cã este cazul sã vãspun dumneavoastrã ce voi face eu“,ne-a spus directoarea de la ºcoala dinLieºti, preocupatã mai mult de între-barea „de unde ºtim noi despre acestcaz“ decât de rezolvarea conflictuluide acolo. Am întrebat-o pe doamnaBulai dacã îºi va da demisia de onoa-re în cazul în care se va dovedi cãplângerea este justificatã ºi rãspunsula venit în aceeaºi notã dispreþuitoare:„Nu este cazul sã vã spun dumnea-voastrã ce voi face!“.

Inspectoratul ªcolar Galaþi a fã-cut fãcut o anchetã la începutul aces-tei luni, iar zilele trecute au emis ºi unraport asupra situaþiei de la Lieºti.Comisia care s-a deplasat la ºcoaladin Lieºti a tras concluzia cã situaþiaconflictualã, care dateazã chiar de lanumirea în funcþia de director, îm-piedicã buna desfãºurare a activitãþi-lor instructiv-educative. Membrii co-misiei mai cred cã acest conflict s-aacutizat ºi cã toate încercãrile de re-zolvare a conflictului s-au doveditineficiente. „Conflictul se dovedeºte afi ireconciliabil, ceea ce afecteazãactivitatea din ºcoalã. Se constatã cãdoamna director nu gãseºte calea de a comunica eficient ºi constructivcu membrii colectivului de cadredidactice, cu pãrinþii elevilor ºi cu

reprezentanþii consiliului local dinLieºti“, se aratã în raportul întocmitde comisia de anchetã. Raportul aajuns pe masa inspectorul ºcolaradjunct Miticã Dudãu, care este hotã-rât sã taie în carne vie la Lieºti. „Amaflat de starea conflictualã de laLieºti. Am aflat de asemenea cã situ-aþia este ireversibilã, ºtiu cã profe-sorii de acolo nu mai sunt dispuºi lacompromisuri, aºa cã decizia noastrãva fi cel mai probabil schimbarea dinfuncþie a actualului director. Oricum,pânã la începutul anului ºcolar avemtot timpul la dispoziþie pentru a ana-liza situaþia de acolo ºi pentru a gãsiun director care sã fie pe placul das-cãlilor“, spune Miticã Dudãu.

Conflictul a ajuns ºi la urechileconducerii Sindicatului Învãþãmân-tului Preuniversitar care a criticat ati-tudinea dictatorialã de care dã dova-dã conducerea ºcolii din Lieºti.

„Este un caz clar de lipsã de pri-cepere managerialã! Doamna Bulaieste un izvor viu de conflicte, a reuºitsã intre în disputã cu pãrinþii, copiii,profesorii ºi chiar cu consilierii locali.Dumneaei se bazeazã în continuarepe sprijinul primarului, care înaceastã problemã a intrat în conflictcu toþi consilierii locali. În loc sã înþe-leagã cã nu are nicio treabã cu con-ducerea unei ºcoli, doamna Bulai þinecu dinþii de aceastã funcþie... Probabilcã a fost marcatã de spusele luiLãpuºneanu – Dacã voi nu mã vreþi,eu vã vreau!“, spune liderul Sindica-tului Învãþãmântului PreuniversitarGalaþi, Valeriu Diculescu. Acesta maispune cã dacã problema nu va firezolvatã urgent, nu este exclus caautoritãþile locale din Lieºti sã-ºi re-tragã sprijinul pentru ªcoala nr. 1,menþinând doar o finanþare la limitasubzistenþei.

Conducerea Sindicatului Învãþã-mântului Preuniversitar Galaþi credecã demisia de onoare a doamnei Mi-haela Bulai din funcþia de director arfi în acest moment cea mai elegantãieºire din crizã.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

ªCOALAromâneascqºcoala gãlãþeanã4


AAbboonnaaþþii--vvãã llaa ªCOALA româneascqpprriinn

FF E D E R AÞ I A EE D U C AÞ I E I NN AÞ I O N A L EStr. Justiþiei nr. 65, Sect. 4 Bucureºti � tel.: 021/337.11.40;021/337.11.85 � fax: 021/337.01.17 � Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc, Cont: RO68BPOS81006032218ROL01

NNuummee ººii pprreennuummee...................................................................................................... LLooccaalliittaattee..............................................................................CCoodd........................................ JJuuddeeþþ//SSeeccttoorr....................................................................................SSttrr................................................................................................NNrr....................BBll......................SScc.............. AApp........................TTeell............................................................FFaaxx....................................................ee--mmaaiill.................................................................................. **NNrr.. RReegg.. CCoomm....................................**CCoodd ffiissccaall........................................**CCoonntt................................................................................................BBaannccaa......................................................................................DDoorreesscc uunn aabboonnaammeenntt ppeennttrruu:: � 3 apariþii .........8 RON

� 6 apariþii ........16 RON � 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sau prin poºtã peadresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copie a documentului de platã.Livrarea abonamentelor se face dupã achitarea sumei menþionate în contul FEN.

C

TTAALLOONN DDEE AABBOONNAAMMEENNTT

DDIICCTTAATTUURRAAde la Lieºti





Profesorii, pãrinþii copiilor ºi chiar consilierii locali din comunagãlãþeanã Lieºti au cerut la unison demisia directorului ºcoliigenerale numãrul 1 - Mihaela Bulai. Aceºtia o acuzã decrearea ºi întreþinerea unei situaþii tensionate în ºcoalã. Maimult, semnatarii petiþiilor care au ajuns la Inspectoratul ªcolarGalaþi spun cã toate încercãrile de aplanare a conflictului aueºuat, ceea ce dãuneazã grav activitãþilor instructiv-educative.Directoarea se aparã ºi spune cã toate sunt doar pure invenþiiºi cã lumea are ceva cu ea. Inspectoratul ªcolar a efectuat oancheta la Lieºti ºi ia în calcul destituirea directorului.

De apreciat, cã la Conferinþa de alegeri, can-didatul S.I.P. Jud. Sibiu, vicepreºedinte Leo-nard-Gheorghe Stancu, a fost ales ca vicepreºe-dinte al filialei judeþene Cartel Alfa cu o majori-tate confortabilã, fapt ce dovedeºte apreciereaactivitãþii sindicatului nostru în rândul organi-zaþiilor sindicale din alte domenii de activitateîn judeþul Sibiu.

Vicepreºedintele Cartel Alfa Filiala Sibiu,Leonard-Gheorghe Stancu, ne-a acordat un in-terviu, în care afirmã cã vrea sã înfiinþeze un de-partament de relaþii internaþionale. Acesta estede pãrere cã trebuie eliminatã condiþia vechimiiîn muncã pentru tinerii absolvenþi, pentru caaceºtia sã poatã accesa toate ofertele de pe piaþamuncii.

ªªccooaallaa rroommâânneessccãã:: Consideraþi cã afilierea FEN la Carteal Alfa este beneficã?De ce?LLeeoonnaarrdd--GGhheeoorrgghhee SSttaannccuu:: Din punct de ve-

dere legislativ, afilierea unei federaþii la o confe-deraþie este necesarã pentru a putea avea accesla probleme în care doar reprezentanþii confe-deraþiilor, la nivel naþional, sunt negociatori peprobleme de interes naþional general (salariulminim pe economie, legea unicã a salarizãriibugetarilor, legea pensilor, legile cu impact sin-dical, codul muncii, legea contractelor, a con-flictelor colective de muncã etc.)

Considerãm cã afilierea la Confederaþia„Cartel Alfa“ este beneficã deoarece activitateadesfãºuratã de conducerea acestei confederaþii

dovedeºte atât profesionalism în activitate câtºi preocupare pentru dezvoltarea organizaþi-ilor sindicale, de la stadiul de sindicalism em-piric la stadiul de activitate sindicalã insti-tuþionalizatã.

Deoarece principalul obiectiv al FEN a fostºi este profesionalizarea activitãþii sindicale,pentru a putea transforma un sindicat dinînvãþãmânt într-o veritabilã instituþie sindicalã,capabilã sã ofere servicii, sã utilizeze angajaþiproprii, cu statut permanent de partenerisociali, nu numai pentru negocierea de con-tracte ci ºi pentru administrarea ºi apãrareadrepturilor consemnate în acestea, afiliereaFEN la CNS „Cartel Alfa“ devine fireascã.

ªªccooaallaa rroommâânneessccãã:: Ce proiecte doriþi sã dezvoltaþi în cadrul filialei Cartel AlfaSibiu?LLeeoonnaarrdd--GGhheeoorrgghhee SSttaannccuu:: La nivel judeþean

– Filiala Cartel Alfa Sibiu, avem avantajul de aîntâlni un colectiv de conducere relativ experi-mentat în întreaga activitate, dar pânã la afilie-rea noastrã, mai puþin vizibil în domeniul buge-tar. Un prim proiect a fost conturarea unuidepartament al filialei în ceea ce priveºte relaþi-ile de muncã în zona bugetarã.

Un alt proiect vizeazã dezvoltarea de relaþiiinternaþionale, respectiv deschiderea parteneri-atelor cu sindicate din alte þãri, pe douã nivele:deschiderea spre colaborãri cu sindicate din þãrinon-UE ºi un nivel european, prin lansarea descrisori de colaborare cu sindicate din toateþãrile UE, în mod egal.

Referitor la proiectul înfiinþãrii unui depar-tament de relaþii internaþionale, în prima ºe-dinþã a noului Birou Executiv, validat în urmaalegerilor, s-a votat în unanimitate înfiinþareaacestui departament, unde intenþionãm sã par-ticipãm activ.

ªªccooaallaa rroommâânneessccãã:: Ce servicii noi doriþi sãatrageþi pentru organizaþiile sindicale afiliatela filiala Cartel Alfa Sibiu?LLeeoonnaarrdd--GGhheeoorrgghhee SSttaannccuu:: În afarã de

activitãþile de schimb de informaþii, sprijin ºiconsultanþã în probleme sindicale ale dome-niului bugetar, ºi nu numai, dorim sã sprijin-im toate sindicatele afiliate la Cartel AlfaSibiu, sã intre pe domeniul specific de activi-tate, într-o relaþie de colaborare cu sindicatedin spaþiul european.

Ca noutate în miºcarea sindicalã din þaranoastrã, ne propunem dezvoltarea unei noi re-laþii de colaborare între sindicate ale angajaþilorcare negociazã o cât mai bunã „vânzare“ a forþeide muncã spre întreprinzãtori ºi sindicate ale

angajaþilor care pregãtesc forþa de muncã (sin-dicatele din învãþãmânt), în vederea rezolvãriiunor probleme din temele calificãrii ºi recali-ficãrii forþei de muncã, precum ºi formarea con-tinuã a adulþilor, ca mijloace active de comba-tere a ºomajului.

ªªccooaallaa rroommâânneessccãã:: Care va fi rolul SIP Jud. Sibiu în cadrul filialei Cartel AlfaSibiu?LLeeoonnaarrdd--GGhheeoorrgghhee SSttaannccuu:: Rolul SIP la

nivelul Cartel Alfa Sibiu, asumat deja prin func-þia dobânditã în Biroul Executiv al CNS CartelAlfa Sibiu, este unul participativ cu asumare deresponsabilitate în buna desfãºurare a proiecte-lor ºi asigurare a serviciilor pentru organizaþiile

sindicale, în spiritul celor prezentate mai îna-inte.

ªªccooaallaa rroommâânneessccãã:: Cum va sprijini filialaCartel Alfa Sibiu acþiunile SIP Jud. Sibiu pentru apãrarea intereselor angajaþilor dinînvãþãmânt?LLeeoonnaarrdd--GGhheeoorrgghhee SSttaannccuu:: Primii paºi ce

dovedesc sprijinul filialei Cartel Alfa pentruacþiunile SIP Jud. Sibiu a fost dovedit prinpropunerea care a venit din partea preºedin-telui filialei Marius Vincerzan de a desemna uncandidat din partea noastrã în conducerea filia-lei ºi de a ne coopta în organizarea unui noudepartament ce vizeazã relaþiile internaþionale.

�� II NN TT EE RR VV II UU RR EE AA LL II ZZ AA TT DD EE II UU LL II AA DD ÃÃ NN II LL ÃÃ

ªCOALAromâneascq ºcoala sibianã 5

iu l ie 2009

LEONARD-GHEORGHE STANCUa fost ales vicepreºedinte al Cartel Alfa Sibiu

SIP Sibiu are un reprezentant în conducerea judeþeanã a filialei Cartel Alfa

La 11 iunie a avut loc sedinþa Consiliului General al Filialei Cartel Alfa, unde pe ordinea de zi au fost urmãtoarele puncte: prezentarea Raportului de activitate al filialei Cartel Alfa Sibiu pe perioada 2005-2009; Alegerea Biroului Executiv al Filalei Cartel Alfa Sibiu; Alegerea Comisiei deCenzori; Stabilirea principalelor acþiuni ale filialei Cartel Alfa Sibiu.

Art. 1 (1) Prezenta lege regle-menteazã structura, funcþiile, organi-zarea ºi funcþionarea învãþãmântuluisuperior din România.

(2) Toate instituþiile de învãþã-mânt superior publice sau privateacreditate sau autorizate sã funcþio-neze provizoriu se supun prevederi-lor prezentei legi.

Art. 2 (1) Învãþãmântul superiorse poate organiza doar în instituþii deînvãþãmânt superior care au obþinutautorizarea de funcþionare provizoriesau acreditare, în conformitate culegea în vigoare.

(2) Actele de studii emise în Ro-mânia sunt recunoscute de cãtre statnumai în cazul în care programele destudii au fost iniþiate, derulate ºi fina-lizate, în conformitate cu prevederilelegale în vigoare, de cãtre instituþii deînvãþãmânt superior acreditate.

Art. 3 (1) Sistemul naþional deînvãþãmânt superior include toate in-stituþiile de învãþãmânt superioracreditate, publice sau private. O in-stituþie de învãþãmânt superior auto-rizatã sã funcþioneze provizoriu, con-form procedurilor legale în vigoare,devine membrã a sistemului naþionalde învãþãmânt superior numai dupãacreditare.

(2) Instituþiile de învãþãmânt su-perior de tip transnaþional care func-þioneazã pe teritoriul României con-form legislaþiei în vigoare, nu fac par-te din sistemul naþional de învãþã-mânt superior.

(3) Sistemul naþional de învãþã-mânt superior este parte componen-tã a Ariei Europene a ÎnvãþãmântuluiSuperior. Diplomele ºi certificateleconferite prin programe comune destudii ale instituþiilor de învãþãmântsuperior din România cu celeeuropene sunt recunoscuteautomat de cãtre statul român.

Art. 4 (1) Sistemul naþional deînvãþãmânt superior se bazeazã peurmãtoarele principii :

a) principiul autonomiei univer-sitare;

b) principiul libertãþii acade-mice;

c) principiul rãspunderii publice;d) principiul asigurãrii calitãþii;e) principiul echitãþii;f) principiul eficienþei manageri-

ale ºi financiare;g) principiul transparenþei;h) principiul respectãrii drep-

turilor ºi libertãþilor studenþilor;i) principiul independenþei de

ideologii, religii ºi doctrine politice.(2) În învãþãmântul superior nu

sunt admise discriminãri pe criteriide vârstã, naþionalitate, etnie, sex,

origine socialã, orientare politicã saureligioasã, orientare sexualã sau altetipuri de discriminare, cu excepþiacelor prevãzute expres de lege.

Art. 5 (1) Învãþãmântul superioreste organizat în universitãþi sauinstituþii echivalente denumite aca-demii, institute, ºcoli, conservatoareºi altele asemenea.

(2) Universitãþile pot fi publicesau private. Ele sunt persoane juri-dice de interes public, au caracternon-profit, sunt nepolitice ºi pro-moveazã învãþãmântul ºi cercetareaca bunuri publice.

Art. 6 (1) În universitãþile publi-ce învãþãmântul superior este gratuit,în limita granturilor de studii alocateanual de guvern, ºi cu taxã.

(2) În universitãþile private, învã-þãmântul superior este cu taxã sausubvenþionat, în baza deciziei Sena-tului.

(3) Universitãþile publice ºi pri-vate au autonomie în stabilirea tipu-lui ºi cuantumului taxelor, care suntdecise de Senatul universitar ºi au

obligaþia sã le comunice tuturor celorinteresaþi.

Art. 7 (1) Instituþiile de învãþã-mânt superior ºi programele lor destudii sunt evaluate ºi ierarhizateperiodic în funcþie de calitatea acade-micã a serviciilor efectiv oferite.

(2) Programele de studii care nucorespund standardelor minimale decalitate conform reglementãrilor învigoare intrã în lichidare începând cuurmãtorul an universitar. Orice în-matriculare de noi studenþi în acesteprograme este consideratã infracþi-une ºi penalizatã conform legii. Stu-denþii sunt transferaþi la alte univer-sitãþi acreditate pe baza unei metodo-logii elaborate de Ministerul Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

Art. 8 (1) Calificãrile dobânditede absolvenþii programelor de studiisunt atestate prin diplome, certificateºi alte acte de studii eliberate de cãtreuniversitãþile acreditate.

(2) Conþinutul ºi formatul actelorde studii sunt stabilite prin hotãrâre a

guvernului.

ªCOALAromâneascqdezbatere6

SUPERIORLEGEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI

Legile comisiei prezidenþiale, legile fostului ministru Adomniþeisau alte legi propuse de actualul ministru EcaterinaAndronescu? Aceasta este marea dilemã. Pentru a veni însprijinul cititorilor, am decis sã vã prezentãm principalelepropuneri legislative privind reforma ºi descentralizareaînvãþãmântului. În numerele trecute v-am prezentat funda-mentarea soluþiilor legislative, proiectul de lege al educaþieipermanente ºi proiectul de lege privind învãþãmântului preuni-versitar, iar în acest numãr proiectul de lege a învãþãmântuluisuperior. Facem acest demers pentru cã, indiferent de intere-sele politice ale unor persoane, considerãm cã învãþãmântulare nevoie de un balon de oxigen, care sã readucã prestigiul,onoarea ºi etica în ºcoli ºi universitãþi. Este nevoie ca ºcoalasã-ºi recapete respectul necesar. Acest lucru nu se poaterealiza decât printr-un amplu proces de reformã. De aseme-nea, aºteptãm pe adresa de email a redacþ[email protected] pãrerile dumneavoastrã referi-toare la ce trebuie fãcut în învãþãmânt precum ºi opiniilefaþã de aceste proiecte de lege.

PROIECT

I. DISPOZIÞII GENERALE


7

iu l ie 2009

Art. 9 (1) Universitãþile sunt instituþii deînvãþãmânt superior acreditate sau autoriza-te sã funcþioneze provizoriu conform regle-mentãrilor legale.

(2) universitãþile au patrimoniu propriuºi îl gestioneazã conform legii;

(3) universitãþile publice se înfiinþeazã lainiþiativa ºi cu resursele Guvernului;

(4) universitãþile private se înfiinþeazã lainiþiativa ºi cu resursele unor persoane fizice,grup de persoane fizice, asociaþii sau fundaþii,numiþi în continuare fondatori. Fondatoriiau dreptul de proprietate asupra bunurilormobile sau imobile pe care le-au adus la fon-darea universitãþii. Bunurile mobile sau imo-bile dobândite dupã înfiinþarea universitãþii,din taxele de studii plãtite de studenþi, suntbunuri publice ºi aparþin universitãþii.

Art. 10 (1) Autonomia universitarã ºilibertatea academicã sunt garantate prinlege. Universitãþile se organizeazã ºi funcþio-neazã independent de orice ingerinþe ideo-logice, politice sau religioase.

(2) Autonomia universitarã dã dreptulcomunitãþii universitare sã-ºi autoregle-menteze misiunea, strategia instituþionalã,structura, activitãþile, organizarea ºi funcþio-narea proprie, cu respectarea strictã a legis-laþiei în vigoare.

(3) Aspectele fundamentale ale autono-miei universitare se exprimã în carta univer-sitãþii, aprobatã de senatul universitar.

(4) Autonomia universitarã se poateexercita doar cu condiþia asumãrii rãspun-derii publice.

Art. 11 (1) Rãspunderea publicã obligãorice instituþie de învãþãmânt superior, pu-blicã sau privatã:

a) sã respecte legislaþia în vigoare, cartaproprie ºi politicile naþionale în domeniul în-vãþãmântului superior;

b) sã aplice procedurile de asigurare acalitãþii;

c) sã respecte politicile de echitate ºi eticãuniversitarã, cuprinse într-un cod etic apro-bat de senatul universitãþii;

d) sã asigure eficienþa managerialã ºi efi-cienþa cheltuirii banului public;

e) sã asigure transparenþa tuturor decizi-ilor ºi activitãþilor sale, conform legislaþiei învigoare;

f) sã respecte libertatea academicã a per-sonalului didactic ºi de cercetare, precum ºidrepturile ºi libertãþile studenþilor.

Art. 12 (1) Guvernul României, prinintermediul Ministerului Educaþiei, Cercetã-rii ºi Inovãrii ºi a altor instituþii abilitate, areobligaþia sã monitorizeze permanent modulîn care se realizeazã autonomia ºi rãspunde-rea publicã a instituþiilor de învãþãmântsuperior.

(2) În cazul în care se constatã nerespec-tarea obligaþiilor stipulate în art. 11, Guvernulrecurge la urmãtoarele mãsuri:

a) suspendarea rectorului. Pânã la sta-bilirea unui nou rector, preºedintele senatu-

lui reprezintã universitatea ºi devine ordona-tor de credite;

b) reducerea sau eliminarea temporarãsau definitivã a finanþãrilor din surse publice;

c) nerecunoaºterea diplomelor, certifi-catelor sau a altor acte de studii emise de uni-versitãþile în culpã;

d) iniþierea unui proiect de lege de pre-luare sau fuziune a universitãþilor publiceslab performante de cãtre cele performante;

e) iniþierea unui proiect de lege de desfi-inþare a universitãþii.

(3) Guvernul va asigura protecþia intere-selor, a drepturilor ºi libertãþilor studenþilorînscriºi la instituþiile de învãþãmânt superiorsancþionate.

Art. 13 (1) Spaþiul universitar este con-stituit din totalitatea edificiilor, terenurilor,campusurilor universitare, dotãrilor de oricefel ºi cu orice destinaþie, folosite de instituþiade învãþãmânt superior, indiferent de titluljuridic sub care aceasta este îndreptãþitã sã leutilizeze.

(2) Fac excepþie de la prevederile alin. (1)spaþiile ºi dotãrile aferente care aparþin Mi-nisterului Sãnãtãþii ºi ministerelor cu reþeasanitarã proprie, în care se desfãºoarã învãþã-mântul medical superior de stat, precum ºispaþiile care aparþin Ministerului Apãrãrii, încare se desfãºoarã învãþãmânt militar.

(3) Spaþiul universitar este inviolabil.Accesul în spaþiul universitar este permisnumai în condiþiile stabilite prin lege sau princarta universitarã.

Art. 14 (1) Comunitatea universitarãeste constituitã din studenþi, personal didac-tic ºi de cercetare, personal auxiliar ºi tehni-co-administrativ care are contract de muncãcu universitatea.

(2) Din comunitatea universitarã facparte ºi persoane cãrora li s-a conferit cali-tatea de membru al comunitãþii universitareprin hotãrâre a senatului universitar.

(3) Membrii comunitãþii universitare audrepturile ºi îndatoririle stabilite prin cartauniversitarã ºi reglementãrile legale învigoare.

Art. 15 (1) Carta universitarã reflectãopþiunile majore ale comunitãþii universitareºi se aplicã în tot spaþiul universitar.

(2) Carta universitarã trebuie sã se re-fere, în mod expres la:

a) modalitãþile de desemnare ºi revocarea mandatelor structurilor ºi organismelor deconducere ale universitãþii ºi a oricãrui mem-bru al acestora, în conformitate cu legislaþiaîn vigoare;

b) situaþiile de conflicte de interese ºiincompatibilitãþi, incluzând prevederea cã înaceeaºi universitate nu pot ocupa simultanfuncþii de conducere, la oricare nivel, afini ºirude de grad inclusiv III;

c) condiþiile ºi modul de desfãºurare aconcursurilor de selecþie a personalului di-dactic, de cercetare, auxiliar ºi tehnico-admi-nistrativ;

d) modul în care se realizeazã gestiuneaºi protecþia resurselor universitãþii;

e) condiþiile în care se constituie fondu-rile proprii ºi stabilirea în mod independent adestinaþiei acestora ºi a condiþiilor în caresunt utilizate;

f) condiþiile în care se pot încheia con-tracte cu instituþiile publice ºi cu alþi actorieconomici în vederea unor programe decercetare fundamentalã ºi aplicativã sau acreºterii nivelului de calificare a specialiºtilorcu studii universitare;

g) condiþiile în care universitatea se poa-te asocia cu alte universitãþi sau alte organi-zaþii pentru îndeplinirea misiunii sale;

h) modalitãþile în care se pot construi,deþine ºi folosi elementele aferente bazeimateriale a universitãþii, necesare educaþieiºi cercetãrii ºtiinþifice;

i) modalitãþile în care se deruleazã acþiu-nile de cooperare internaþionalã a univer-sitãþii, încheierea de contracte ºi participareala organizaþiile europene ºi internaþionale;

j) modalitãþile de colaborare dintrestructurile de conducere ale universitãþilor ºisindicatele personalului didactic, de cerceta-re, tehnic ºi administrativ ºi cu organizaþiilestudenþeºti legal constituite.

k) orice alte aspecte socotite relevante decãtre senatul universitar, care nu încalcã le-gislaþia în vigoare.

(2) Carta se elaboreazã ºi se adoptã decãtre senatul universitar în termen de maxi-mum 12 luni de la promulgarea prezentei legi.

(3) În condiþiile în care carta nu respectãlegislaþia în vigoare, toate activitãþile desfãºu-rate în baza ei devin nule de drept.

Art. 16 (1) Universitãþile pot înfiinþa,singure sau prin asociere, societãþi comer-ciale, fundaþii sau asociaþii, cu condiþia caacestea sã contribuie la creºterea perfor-manþelor instituþiei ºi sã nu influenþeze ne-gativ în niciun fel activitãþile de cercetare,predare ºi învãþare.

(2) Universitãþile pot constitui consorþiiuniversitare, inclusiv cu unitãþile de cer-cetare-dezvoltare, în baza unui contract departeneriat, conform legislaþiei în vigoare.

Art. 17 (1) Universitãþile adoptã un codde eticã universitarã, un cod de asigurare acalitãþii ºi un cod al îndatoririlor, drepturilorºi libertãþilor studenþilor. Acestea fac partedin carta universitãþii.

(2) Rectorul universitãþii are obligaþia sãprezinte, la finalul fiecãrui an, un raport pri-vind starea universitãþii. Raportul va fi publi-cat ºi transmis tuturor pãrþilor interesate.

(3) Raportul anual al Rectorului este ocomponentã a rãspunderii publice ºi consti-tuie o condiþie fundamentalã pentru accesulla finanþãrile din bugetul public.

Art. 18 Ministrul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii va prezenta anual Parlamentului unraport privind starea sistemului naþional deînvãþãmânt superior ºi strategia de dez-voltare a acestuia.

Art. 19 (1) Pentru organizarea ºi funcþionarea activitãþilorde predare, învãþare ºi cercetare, orice instituþie de învãþãmântsuperior poate include urmãtoarele componente: facultãþi,departamente ºi catedre pentru organizarea predãrii ºi aînvãþãrii; institute, centre sau laboratoare pentru organizareacercetãrii; unitãþi de proiectare, centre de consultanþã, cliniciuniversitare, centre pentru formarea continuã a resurselorumane, unitãþi de microproducþie ºi prestãri servicii, staþiuniexperimentale sau alte entitãþi pentru activitãþi de producþie sitransfer de cunoaºtere ºi tehnologie. În structura univer-sitãþilor funcþioneazã servicii tehnico - administrative.

(2) Universitatea poate înfiinþa, pe perioadã determinatã ºipe proiecte, unitãþi de cercetare disciplinarã sau interdiscipli-narã, ca unitãþi distincte de venituri ºi cheltuieli, avândautonomie ºi statute proprii, aprobate de senat.

(3) Componentele menþionate în alin. (1) ºi (2) sunt orga-nizate de cãtre fiecare instituþie de învãþãmânt superior, înmod distinct ºi autonom, astfel încât instituþia sã-ºi realizezemisiunea, sã asigure criteriile ºi standardele de calitate ºi sãgestioneze în mod eficient activitãþile de predare, învãþare,cercetare, producþie sau transfer cognitiv ºi tehnologic.

(4) Organizarea ºi funcþionarea componentelor univer-sitãþii menþionate la art. 19 (1) ºi (2) sunt decise de cãtre sena-tul universitar.

FacultateaArt. 20 (1) Facultatea este unitatea funcþionalã a univer-

sitãþii care elaboreazã ºi gestioneazã programele de studii.Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii aleºtiinþelor, artelor sau sportului.

(2) Orice facultate se înfiinþeazã, se organizeazã, se divi-zeazã, se comaseazã sau se desfiinþeazã prin hotãrâre a senatu-lui instituþiei de învãþãmânt superior ºi se supune cerinþelor deasigurare a calitãþii ºi acreditare conform legislaþiei în vigoare.

(3) Guvernul, pe baza unui contract aprobat de senatuluniversitar, poate sã înfiinþeze ºi sã finanþeze într-o universitatepublicã sau privatã un program de studii sau o facultate cuacele programe de studii care rãspund unor cerinþe stringentede instruire ºi formare profesionalã în domenii de interesnaþional. Programele de studii propuse se supun procedurilorde management ºi asigurare a calitãþii, conform legislaþiei învigoare.

(4) O facultate poate include unul sau mai multe departa-mente care sunt responsabile de organizarea programelor destudii pe tipuri ºi cicluri de studii universitare.

Departamentul ºi institutulArt. 21 (1) Departamentul este unitatea academicã

funcþionalã care asigurã producerea, transmiterea ºi valorifi-carea cunoaºterii dintr-un domeniu sau mai multe de speciali-tate. Un departament poate funcþiona într-o facultate sau lanivelul universitãþii.

(2) Departamentul se înfiinþeazã, se organizeazã, sedivizeazã, se comaseazã sau se desfiinþeazã prin hotãrâre a se-natului universitar.

(3) Departamentul poate organiza centre sau laboratoarede cercetare care funcþioneazã ca unitãþi de venituri ºi cheltu-ieli în cadrul universitãþii.

Catedra Art. 22 (1) Personalul didactic dintr-un departament este

organizat pe catedre. Personalul de cercetare dintr-un instituteste organizat pe laboratoare.

(2) Catedra este acea unitate componentã a departamen-tului care are o identitate de specializare disciplinarã sau inter-disciplinarã distinctã ºi consacratã academic prin cursuri depredare ºi publicaþii recunoscute de comunitatea de cercetare.Laboratorul este o unitate de organizare a personalului dincercetare pe criterii disciplinare ºi tematice ºi care dispune deresurse financiare adecvate pentru funcþionarea proprie.

(3) O catedrã poate fi finanþatã ºi de o companie sau insti-tuþie privatã sau publicã, purtând numele acesteia sau oricenume propus de aceasta ºi servind misiuneii instituþiei deînvãþãmânt superior.

(4) Catedra se înfiinþeazã, se organizeazã, se divizeazã, secomaseazã sau se desfiinþeazã prin hotãrâre a senatului univer-sitar.

Art. 23 Instituþiile, centrele sau laboratoarele sunt createde cãtre senat pentru organizarea cercetãrii-dezvoltãrii ºi sesupun legislaþiei în vigoare din domeniul cercetãrii.

Art. 24 În baza autonomiei universitare senatul universi-tar poate înfiinþa ºi alte structuri de organizare a predãrii-învãþãrii ºi cercetãrii, decât cele menþionate în art. 20-23.

II. Statutul universitãþilor





IIIIII.. SSttrruuccttuurraa oorrggaanniizzaattoorriiccããaa uunniivveerrssiittããþþiilloorr



Structura anului universitar

Art. 25 (1) Anul universitarîncepe la 15 septembrie ºi se terminãla 14 septembrie în anul calendaristicurmãtor.

(2) Un an universitar include se-mestrul I, semestrul II ºi perioadeleîn care nu se þin cursuri la zi. Un se-mestru constã dintr-o perioadã încare se desfãºoarã activitãþi didacticeºi de cercetare cu o duratã medie de14 sãptãmâni ºi o alta consacratã se-siunii de examene cu o duratã mediede 3 sãptãmâni. În evaluarea cre-ditelor de studii dintr-un semestru seare în vedere o perioadã de minimum17 sãptãmâni.

(3) Senatul fiecãrei instituþii deînvãþãmânt superior aprobã anual,cu cel puþin trei luni înainte de înce-perea anului universitar, regulamen-tul privind activitatea profesionalã astudenþilor, precum ºi calendarul ac-tivitãþilor educaþionale specifice se-mestrelor academice de studiu.

Programele de studii universitare

Art. 26 (1) Programul de studiiuniversitare reprezintã un set deunitãþi curriculare de predare, învã-þare, cercetare, aplicaþii practice ºievaluare planificate astfel încât sãducã la o calificare universitarã certi-ficatã printr-o diplomã ºi printr-unsupliment de diplomã.

(2) Curriculumul programului destudiu se stabileºte astfel încât sã ma-ximizeze ºansele obþinerii calificãriidorite ºi se aprobã de cãtre senatuluniversitar.

(3) Concordanþa dintre curricu-lum ºi calificarea oferitã de progra-mul de studiu este un aspect esenþialal asigurãrii calitãþii.

(4) Programele de studii univer-sitare sunt grupate pe domenii destudii ºi sunt organizate pe treicicluri de studiu: licenþã, masterat,doctorat.

(5) Programele de studii univer-sitare se finalizeazã, dupã caz, culucrare de licenþã, disertaþie de mas-ter sau tezã de doctorat.

Cicluri Art. 27 (1) Programele de studii

universitare pentru ciclul de licenþãoferã instruire academicã sau artis-ticã, respectiv sportivã, care calificãstudenþii pentru ocupaþii ce solicitãaplicarea cunoaºterii ºi metodeloracademice. Aceste programe se fina-lizeazã cu un examen de licenþã careconstã într-o lucrare de licenþã,ºi/sau într-un examen sumativ. For-ma ºi conþinutul examenelor de li-cenþã sunt aprobate de senat, odatãcu aprobarea programelor de studiicorespunzãtoare. Diploma conferitãdupã promovarea unui program destudii universitare pentru ciclul delicenþã se numeºte „diplomã delicenþã”, menþionându-se domeniulde specialitate al licenþei. Suplimen-tul de diplomã se elibereazã gratuit,

în limba românã ºi o limbã de circu-laþie internaþionalã.

(2) Programele de studii pentruciclul de master aprofundeazã sauextind instruirea din ciclul de licenþã,realizând specializarea ºtiinþificã sauprofesionalã ºi au patru profiluri di-ferite: a) master în ºtiinþe (matemati-cã, ºtiinþele naturii ºi ºtiinþe sociale),identificat prin acronimul MSc; b)master în inginerie, identificat prinacronimul MIng; c) master în arte(discipline umaniste, artistice ºisportive), identificat prin acronimulMA ºi d) master profesional (vocaþio-nal), identificat prin acronimul MV.

(3) Cerinþele de admitere, proce-sul de învãþare ºi disertaþia finalãpentru obþinerea titlului de mastervor fi particularizate pentru fiecaretip de masterat menþionat la art. 27(2) prin ordin al ministrului edu-caþiei, cercetãrii ºi inovãrii.

(4) Unitãþile de învãþãmânt supe-rior pot stabili parteneriate cu agenþiieconomici, asociaþiile profesionalesau instituþii publice pentru realiza-rea de masterate profesionale, care sãrãspundã direct cerinþelor pieþii.Minimum 30% din activitãþile mas-teratelor profesionale trebuie susþi-nute de practicieni experþi în dome-niul respectiv.

(5) Programul de studii univer-sitare pentru master se finalizeazã cudisertaþia de master, care este menitãsã probeze capacitãþile unui student

de a opera cu cunoºtinþe avansatedintr-un domeniu de specialitate, dea rezolva în mod competent ºi creatoro problemã teoreticã sau practicã. Încazul programelor de master în artesau profesional, disertaþia de masterpoate lua acea forma de prezentarecare corespunde specificului dome-niului ºi exigenþelor calificãrii univer-sitare de master. Carta universitarã ainstituþiei de învãþãmânt superiorprecizeazã în detaliu regulile de ela-borare ºi finalizare a probei de absol-vire a masterului ºi de examinare for-mativã pe parcursul studiilor. Ciclulde masterat se finalizeazã printr-odiplomã de master, menþionându-setipul de masterat ºi domeniul de spe-cializare. Diplomei de master i seasociazã un supliment de diplomãcare se elibereazã gratuit de cãtreuniversitatea organizatoare.

(6) Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii, Ministerul Muncii,Familiei ºi Protecþiei Sociale ºi uni-versitãþile vor stabili statutul ºiresponsabilitãþile profesionale aleabsolvenþilor de masterat în raportcu absolvenþii de licenþã.

Art. 28 (1) Programele de studiiuniversitare pentru ciclul de doctoratdezvoltã capacitãþile doctoranzilor dea întreprinde în mod independent ºicreator proiecte academice de cer-cetare ºi de dezvoltare sau aplicare acunoaºterii ºi tehnologiei. Programe-le de studii doctorale se organizeazã

în forma doctoratului de cercetare, lazi, sau a doctoratului profesional, lazi sau la fãrã frecvenþã. Durata doc-toratului la zi este de 3 ani, iar a doc-toratului la fãrã frecvenþã de 4 ani.

(2) Organizarea programelordoctorale se poate face în cadrul unorºcoli doctorale asociate departamen-telor sau facultãþilor.

(3) Programele de studii doctora-le la zi pot fi combinate cu programemasterale la zi, în cadrul unor facul-tãþi graduale sau de cercetare, la nivelde universitate, pentru a asigura con-tinuitatea pregãtirii de specialitate.

(4) Metodologia de organizare aprogramelor de studii doctorale seaprobã prin hotãrâre a Guvernului.

(5) Diploma conferitã la finali-zarea ciclului doctoral se numeºtediplomã de doctor, specificându-setipul de doctorat ºi domeniul în carese conferã. Pentru finalizarea cu suc-ces a doctoratului de cercetare seconferã diploma de doctor în ºtiinþe,menþionându-se domeniul ºtiinþificspecific, iar pentru finalizarea cu suc-ces a doctoratului profesional se con-ferã diploma de doctor în speciali-tatea profesionalã corespunzãtoare.Doctoratul ºtiinþific este identificatprin acronimul PhD (PhilosofiaeDoctor) menþionându-se domeniulºtiinþific, iar doctoratul profesionalprin acronimul DPr, menþionându-sedomeniul profesional.

Art. 29 (1) Fiecare ciclu de studiieste delimitat de celelalte prin proce-duri distincte de absolvire, de certifi-care ºi de nivel de calificare.

(2) Diplomele aferente ciclurilorde studii universitare ºi suplimentelede diplomã sunt documente oficiale acãror falsificare este consideratãinfracþiune ºi se pedepseºte conformlegii.

(3) Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii ºi universitãþile auobligaþia sã þinã evidenþa tuturoractelor de studii emise pe baza unorregulamente proprii, adoptate în ter-men de 6 luni de la adoptarea pre-zentei legi.

(4) Programele de studii univer-sitare sunt organizate cu frecvenþã,cu frecvenþã redusã, la fãrã frecvenþãsau la distanþã, cu acelaºi numãr decredite ºi conduc la diplome univer-sitare echivalente academic.

(5) Universitãþile pot oferi pro-grame de studii, pentru educaþie con-tinuã, finalizate cu certificate de stu-dii, ºi activitãþi de cercetare de tippostdoctoral, pe baza reglementãri-lor senatului universitar.

Art. 30 (1) Documentele curri-culare, în care este prezentat un pro-gram de studii, sunt planul de învãþã-mânt ºi programa analiticã.

(2) Planul de învãþãmânt al unuiprogram de studii include:

a) calificarea la care duce progra-mul respectiv de studii, exprimatãprin descriptori specifici;

b) disciplinele de învãþãmânt;c) ponderea fiecãrei discipline

exprimatã prin credite de studiu;

d) succesiunea ºi condiþionalitã-þile disciplinelor ºi a examenelor peparcursul studiilor;

e) modul de finalizare a progra-mului de studii prin examinare ºievaluare finalã.

(3) Fiecãrei discipline incluse înplanul de învãþãmânt îi corespunde oprogramã analiticã. Programa ana-liticã a unei discipline prezintã obiec-tivele predãrii ºi învãþãrii, structuratematicã a disciplinei, modul de pre-dare ºi sarcinile de învãþare ale stu-denþilor, bibliografia pentru studiulindividual obligatoriu ºi opþional alstudentului ºi modul de evaluare arezultatelor în învãþare ale studentu-lui.

CrediteArt. 31 (1) Programele de studii

universitare planificã ºi organizeazãvolumul de muncã specific activi-tãþilor de predare, învãþare, aplicarepracticã ºi examinare în concordanþãcu Sistemul European al CreditelorTransferabile (SECT), exprimându-lîn termenii creditelor de studii. Uncredit de studiu constã în cantitateade muncã intelectualã dirijatã ºi in-dependentã necesarã pentru finaliza-rea individualã de cãtre student aunei unitãþi componente a unui curs.

(2) Cantitatea de muncã intelec-tualã individualã a unui student, co-respunzãtoare unui an universitar,nu poate fi mai micã de 1500 ore,aceasta corespunzând cu 60 de cre-dite.

(3) Programele de studii univer-sitare aferente ciclului de studii uni-versitare de licenþã solicitã un volumde muncã individualã echivalentã cuminimum 180-240 de credite obliga-torii. Durata programelor de studii

IV. Organizarea studiilor universitare

ªCOALAromâneascq dezbatere 9

iu l ie 2009

VV.. AAccttiivviittaatteeaaddee cceerrcceettaarreeººii ccrreeaaþþiieeuunniivveerrssiittaarrãã

Art. 36 (1) Activitatea decercetare ºi creaþie din univer-sitãþi se organizeazã ºi funcþio-neazã pe baza legislaþiei româ-neºti ºi europene în domeniu.

(2) În baza autonomiei, uni-versitãþile opteazã pentru a fiuniversitãþi de cercetare inten-sivã, universitãþi de educaþie ºicercetare, universitãþi de educa-þie sau universitãþi cu orientarevocaþionalã. Aceastã opþiune efãcutã publicã. Evaluarea calitã-þii academice a predãrii, învãþãriisau cercetãrii se face în mod di-ferenþiat, în funcþie de opþiuneauniversitãþii pentru un profil saualtul.

(3) Agenþia Românã de Asi-gurare a Calitãþii pentru Învãþã-mântul Superior ºi ConsiliulNaþional al Cercetãrii ªtiinþificeîn Învãþãmântul Superior sta-bilesc standardele, criteriile ºiindicatorii de diferenþiere a uni-versitãþilor, care se aprobã prinHotãrâre de Guvern, în termende 9 luni de la promulgarea aces-tei legi.

(4) Universitãþile de cer-cetare intensivã ºi cele de edu-caþie ºi cercetare au obligaþia sã creeze structuri tehnico-administrative care sã facilitezemanagementul activitãþilor decercetare. Aceste structuri de-servesc ºi rãspund cerinþelorpersonalului implicat în cerce-tare.

(5) Personalul implicat în ac-tivitãþi de cercetare, în limitagranturilor ºi contractelor decercetare, are autonomie ºi res-ponsabilitate personalã în rea-lizarea achiziþiilor publice ºigestiunea resurselor umane ne-cesare derulãrii grantului. Acesteactivitãþi se desfãºoarã conformreglementãrilor legale în vigoareºi fac obiectul controlului finan-ciar intern.

Art. 37 (1) La sfârºitulfiecãrui an bugetar conducereauniversitãþii va prezenta senatu-lui un raport referitor la cuantu-mul regiei pentru granturile decercetare ºi modul în care aceas-ta a fost cheltuitã.

(2) Cuantumul regiei pentrugranturile ºi contractele de cer-cetare nu poate fi modificat peperioada derulãrii acestora.

Art. 38 (1) Pentru gran-turile gestionate de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii,prin Autoritatea Naþionalã deCercetare ªtiinþificã, acesta asi-gurã un avans de 30% din va-loarea grantului din momentulsemnãrii contractului de finan-þare.

(2) Mobilitatea interinstitu-þionalã a personalului de cer-cetare dupã principiul: grantulurmeazã cercetãtorul – estegarantatã prin lege. Titularulgrantului rãspunde public, con-form contractului cu autoritateacontractantã, de modul de ges-tionare a grantului.

universitare de licenþã pe domenii despecializare se stabileºte la pro-punerea Ministerului Educaþiei, Cer-cetãrii ºi Inovãrii ºi se aprobã prinhotãrâre a Guvernului.

(4) programele de studii univer-sitare pentru licenþã în medicinã au oduratã de 360 de credite de studiu.

(5) programele de studii univer-sitare pentru licenþã în arhitecturã auo duratã de 300 de credite de studiu.

(6) programele aferente cicluluide studii universitare de masterat so-licitã un volum de muncã individualãde minimum 60 ºi maximum 120 decredite obligatorii. Durata programe-lor de studii universitare de masterpe domenii de specializare se stabi-leºte la propunerea MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºi seaprobã prin hotãrâre a Guvernului.

(7) Durata totalã cumulatã aciclului de studii universitare de li-cenþã ºi de masterat corespunde obþi-nerii a cel puþin 300 de credite destudii transferabile.

(8) Pentru profesii reglementateîn Uniunea Europeanã prin normespeciale se aplicã respectivele norme.

(9) Numãrul de credite de studiiaferente ciclului de studii universita-re de doctorat se stabileºte de fiecareuniversitate în funcþie de domeniulºtiinþific, cultural sau artistic.

Art. 32 (1) În conformitate custandardele naþionale privind asigura-rea calitãþii în învãþãmântul superior,universitãþile descriu în mod distinct înregulamentele instituþionale proprii:

a) proiectarea curricularã pe bazasistemului de credite;

b) reguli de alocare a creditelorde studiu;

c) regulile proprii de gestiune aºcolarizãrii care se bazeazã pe siste-

mul de credite, inclusiv transferabili-tatea si recunoaºterea creditelor;

d) fiºele curriculare ale progra-melor de studii ºi ale disciplinelor.

(2) Procedura de alocare a credi-telor de studii se fundamenteazã peanaliza ºi valorizarea urmãtoarelortipuri de activitãþi academice care de-vin indicatori pentru cuantificareavolumului de muncã intelectualã aunui student la o disciplinã de studiu:participarea la activitãþi educaþionalede curs, seminar, lucrãri practice saulucrãri de laborator, studiul notelorde curs, studiul dupã manual sau su-port de curs, studiul bibliografiei mi-nimale indicate, documentare supli-mentarã, activitate specificã de pre-gãtire pentru seminar sau laborator,realizare de teme, eseuri, referate,traduceri, proiecte, activitãþi de prac-ticã profesionalã ºi realizarea derapoarte, pregãtire lucrãri de control,pregãtirea de prezentãri orale, pregã-tirea examinãrilor finale, cercetãri deteren, documentare ºi altele similare.

Evaluarea succesului academic

Art. 33 (1) Succesul academic alunui student în parcurgerea unuiprogram de studii este determinatprin examene, prin evaluarea conti-nuã ºi prin evaluarea tezelor finale,respectiv de licenþã, master sau doc-torat.

(2) Rezultatele în învãþare suntapreciate la examene cu note de la 10la 1, nota 5 certificând dobândireacompetenþelor minimale aferenteunei discipline ºi promovarea unuiexamen.

(3) Tezele de licenþã ºi mastersunt evaluate cu note de la 10 la 1,nota minimã de promovare fiind 6.

(4) Organizarea studiilor de doc-torat ºi evaluarea tezelor de doctoratse realizeazã conform unei metodolo-gii adoptate prin hotãrâre a Guvernu-lui, la propunerea Ministerului Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(5) Rezultatele unui examen sauale unei evaluãri pot fi anulate dedecanul facultãþii, atunci când sedovedeºte cã acestea au fost obþi-nute în mod fraudulos, sau prin în-cãlcarea principiilor de eticã univer-sitarã.

(6) Rezultatele unui examen sauale unei evaluãri ce s-a organizat înafara perioadei fixate pentru exami-nare sau evaluare sunt consideratenule.

(7) Organizarea ºi desfãºurareaactivitãþilor de evaluare a studenþilorintrã în responsabilitatea univer-sitãþilor, care vor adopta metodologiispecifice în acest sens, având în vede-re asigurarea calitãþii ºi respectareaeticii universitare.

(8) Rezultatele examenelor ºi aleevaluãrilor continue, de teze de licen-þã sau teze de master sunt consem-nate în registre speciale a cãror formãe stabilitã de senatul universitar, înbaza reglementãrilor MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(9) Rezultatele evaluãrilor acade-mice nu pot fi contestate în instanþede judecatã. Contestaþiile se rezolvãconform cu procedurile stabilite desenat.

Art. 34 (1) Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii stabileºte formaºi specificaþiile diplomelor de studii ºial suplimentelor de diplomã con-ferite de universitãþile acreditate dinRomânia. Regimul actelor de studiidin România se aprobã prin hotãrârea Guvernului.

(2) Un registru centralizat la Mi-nisterul Educaþiei, Cercetãrii ºi Ino-vãrii, asociat Registrului MatricolUniversitar, inclusiv în formã elec-tronicã, þine evidenþa diplomeloruniversitare emise în România, pebaza registrelor existente în univer-sitãþile acreditate.

(3) Rectorul poate revoca un cer-tificat sau o diplomã de studii atuncicând se dovedeºte cã s-a obþinut prinmijloace frauduloase sau prin încãl-carea principiilor eticii universitare.

Art. 35 (1) Universitãþile elibe-reazã acte de studii specifice fiecãruiciclu de studii ºi program de studiiuniversitare absolvit, conform regi-mului actelor de studii.

(2) Rezultatele evaluãrilor pe dis-cipline de examen, de licenþã sau demaster sunt consemnate în Supli-mentul la diplomã. Universitãþilesunt obligate sã elibereze, gratuit,inclusiv într-o limbã de circulaþie in-ternaþionalã, fiecãrui student, supli-mentul la diplomã, redactat în con-formitate cu regimul actelor de studiidin România.

(3) Recunoaºterea perioadelor destudii efectuate în þarã sau în strãinã-tate se face în baza unei metodologiicadru elaborate de Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºi a unormetodologii specifice aprobate de fie-care instituþie de învãþãmânt superi-or pe baza normelor europene, alesistemului european de acumulare ºitransfer al creditelor de studii.

(4) În cazul unor programe destudii organizate în comun de douãsau mai multe universitãþi, actele destudii vor fi eliberate în concordanþãcu normele specifice, europene saunaþionale ºi cu prevederile acorduri-lor interinstituþionale.



VI. Personalul didactic ºi de cercetareNorma didacticã

Art. 39 (1) Universitãþile beneficiazã de au-tonomie în definirea normei didactice ºi de cerce-tare pentru fiecare post. Normele didactice ºi decercetare sunt aprobate de cãtre senat. Orice liti-giu privind normarea se supune deciziilor senatu-lui.

(2) În atribuþiile personalului didactic ºi decercetare din învãþãmântul superior intrã:

a) activitãþi didactice de conducere de docto-rat, de predare, de seminarizare ºi lucrãri de labo-rator, de instruire practicã ºi de evaluare, conformplanurilor de învãþãmânt ºi programelor analitice;

b) activitãþi de cercetare ºtiinþificã ºi dezvoltaretehnologicã, de proiectare ºi creaþie artisticã, dupãcaz;

c) activitãþi de pregãtire ºtiinþificã ºi metodicã,servicii profesionale aduse universitãþii, alte acti-vitãþi în interesul învãþãmântului ºi cercetãrii;

d) activitãþi de management ºi administraþieuniversitarã;

(3) Particularizarea activitãþilor menþionate laalin. (2) pe posturi ºi grade didactice sau de cer-cetare se aprobã de senat, la propunerea rectoru-lui. Activitãþile se prezintã în fiºa postului ºi se con-semneazã în contractul individual de muncã.

(4) Norma didacticã de predare variazã între 2ºi 12 ore pe sãptãmânã.

(5) Norma de cercetare se stabileºte pe bazalegislaþiei în vigoare.

(6) Suma totalã a orelor de muncã dintr-o nor-mã didacticã sau de cercetare, realizatã prin cu-mularea ponderilor activitãþilor menþionate la art.39, alineatul 2, este de 40 de ore pe sãptãmânã.

(7) Normarea cadrelor didactice se face þinândcont de structura anului universitar ºi de tipurilede activitãþi programate în perioadele corespunzã-toare.

Art. 40 (1) În una ºi aceeaºi universitate sauîn universitãþi diferite se interzice cumulul denorme didactice. Activitãþile didactice care excednorma didacticã proprie sunt remunerate în regimde plata cu ora. Activitãþile de cercetare, alteledecât cele din norma proprie, sunt remunerateconform cartei universitare.

(2) Activitãþile din granturi sau contracte decercetare se remunereazã conform deciziei direc-torului de grant, cu respectarea legislaþiei învigoare ºi a prevederilor cartei universitare.

(3) Profesorii titulari sau directorii de granturicare timp de ºase ani consecutivi au derulat gran-turi de cercetare ºi au funcþionat în aceeaºi univer-sitate, beneficiazã de an sabatic. Pe perioada anu-lui sabatic aceºtia beneficiazã integral de salariulnegociat, îºi pãstreazã calitatea de titular, dar suntscutiþi de efectuarea activitãþilor din fiºa postului.

(4) Pentru performanþe excepþionale, pot ben-eficia de an sabatic ºi alte categorii de cadre didac-tice, prin decizia senatului.

Art. 41 (1) Personalul didactic ºi de cercetarese pensioneazã la îndeplinirea vârstei legale depensionare.

(2) Se interzice ocuparea oricãrei funcþii deconducere sau administrare, la orice nivel al uni-versitãþii, dupã pensionare.

(3) Senatul universitãþii, în baza criteriilor deperformanþã profesionalã ºi a situaþiei financiare,poate decide continuarea activitãþii unui cadrudidactic sau de cercetare dupã pensionare în bazaunui contract pe perioadã determinantã. Senatulpoate decide conferirea titlului de profesor emerit,pentru excelenþã didacticã ºi de cercetare, cadrelordidactice care au atins vârsta de pensionare.

Art. 42 (1) Doctoranzii cu frecvenþã vor fiîncadraþi automat de cãtre universitãþi ca asistenþide cercetare sau asistenþi universitari pe perioadãdeterminatã. Atribuþiile lor sunt stabilite de senat.

(2) Doctoranzii cu frecvenþã beneficiazã detoate drepturile asistenþilor de cercetare sau asis-tenþilor universitari, inclusiv de vechimea înmuncã.

Art. 43 (1) Prin personal didactic ºi de cer-cetare, în sensul prezentei legi, se înþelege perso-nalul care deþine, în mod legal, unul din titlurileuniversitare prevãzute de prezenta lege, careaparþine unei instituþii de învãþãmânt superior ºicare desfãºoarã activitãþi directe cu studenþii, îndomeniul educaþiei ºi al cercetãrii ºtiinþifice.

(2) În raport cu relaþiile de muncã stabilite cuinstituþia de învãþãmânt superior, personaluldidactic poate fi: titular sau asociat. În raport cuparticiparea la procesul didactic ºi gradul depregãtire profesionalã, personalul didactic poatefi: personal didactic sau personal didactic auxiliar.În raport cu disciplina de învãþãmânt, personaluldidactic poate fi titular sau asociat al cursuluirespectiv.

(3) Prin personal didactic titular se înþelegepersonalul didactic care ocupã o funcþie didacticãîntr-o universitate, pe o perioadã determinatã saunedeterminatã, în condiþiile legii, funcþia respec-tivã fiind declaratã, potrivit Codului Muncii,funcþie de bazã.

(4) Calitatea de titular existã numai în raportcu o singurã instituþie de învãþãmânt superior;când un cadru didactic desfãºoarã activitãþi didac-tice sau de cercetare ºtiinþificã în mai multe insti-tuþii de învãþãmânt superior, calitatea de titularpoate fi numai la una dintre ele, iar în celelalte, cal-itatea este de cadru didactic asociat. Instituþia deînvãþãmânt superior în care cadrul didactic estetitular are obligaþia de a pãstra ºi gestiona, potrivitlegii, cartea de muncã sau registrul angajaþilor, cuspecificaþia calitãþii de titular.

(5) Prin personal didactic auxiliar, în sensulprezentei legi, se înþelege personalul care participãîn mod direct în procesul de educaþie sau cercetareºtiinþificã cu studenþii, contribuind nemijlocit ladesfãºurarea orelor de clasã, de laborator ºi decercetare ºtiinþificã. Personalul didactic auxiliartrebuie sã aibã studii potrivit fiºei postului, legalconstituit.

(6) Personalului din universitãþi, încadrat pefuncþii de cercetãtor ºtiinþific, i se aplicã preveder-ile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalu-lui de cercetare-dezvoltare.

(7) În cazul desfiinþãrii unei unitãþi deînvãþãmânt superior, personalul astfel disponibi-lizat poate beneficia de salarii compensatorii con-form legislaþiei în vigoare.

Art. 44 (1) Funcþiile ºi titlurile didactice înînvãþãmântul superior sunt: asistent universitar,lector universitar/ºef de lucrãri, conferenþiar uni-versitar ºi profesor universitar. Funcþia de asistentuniversitar poate fi ocupatã de doctoranzii la zi peperioada determinatã.

(2) Personalul didactic prevãzut la art. 44 (1)desfãºoarã ºi activitãþi de cercetare ºtiinþificã, dedezvoltare tehnologicã ºi inovare, de proiectare ºitransfer tehnologic, de creaþie artisticã sau sporti-vã, în conformitate cu fiºa postului.

(3) În catedre, departamente, unitãþi sau cen-tre de cercetare ºi microproducþie poate funcþionape posturi distincte ºi personal de cercetare ºtiinþi-ficã sau personal de cercetare ºtiinþificã asociat.

Ocuparea funcþiilor didacticeArt. 45 Ocuparea posturilor didactice, evalu-

area, motivarea, formarea continuã ºi concediereapersonalului didactic ºi de cercetare este de com-petenþa universitãþilor, în baza legislaþiei în vigoa-re, a metodologiei cadru stabilite de cãtre Ministe-rul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºi a cartei uni-versitare.

Art. 46 (1) Angajarea pe un post didactic saude cercetare se face, dupã adoptarea acestei legi, peperioadã determinatã sau pe perioadã nedetermi-natã.

(2) Angajarea se poate face numai prin con-curs public, organizat de instituþia de învãþãmântsuperior.

(3) La concursul pentru un post didactic saude cercetare pot participa cetãþeni români saustrãini, fãrã nicio discriminare dupã niciun cri-teriu, în condiþiile legii.

(4) Durata unei perioade determinate este demaximum trei ani.

(5) Contractul de angajare pe perioadã deter-minatã încheiat între universitate ºi membri aipersonalului didactic sau de cercetare poate fi pre-lungit, în funcþie de rezultatele profesionale per-

sonale, evaluate pe baza criteriilor adoptate de se-natul universitãþii, precum ºi în funcþie de nevoilede angajare ºi de resursele financiare ale instituþiei,în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 47 (1) Personalul tehnic-administrativdin instituþia de învãþãmânt superior este asimilatpersonalului din administraþia publicã ºi func-þioneazã conform legislaþiei în vigoare.

Art. 48 (1) Metodologia cadru de concurspentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilitãprin hotãrâre de guvern, iniþiatã de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii la propunereaConsiliului Naþional de Atestare a Titlurilor,Diplomelor ºi Certificatelor Universitare.

(2) Metodologia va stabili, pentru fiecare titlusau funcþie didacticã, cerinþele minimale pentruprezentarea la concurs, modul de desfãºurare, desoluþionare a contestaþiilor, conflictele de intereseºi incompatibilitãþile, în vederea asigurãrii calitãþii,a respectãrii eticii universitare ºi a legislaþiei în vi-goare.

(3) Se interzice ocuparea posturilor didacticeºi de cercetare de cãtre persoane dovedite cã auplagiat. Se anuleazã automat concursul pentru unpost didactic ocupat, indiferent când, de cãtre opersoanã doveditã cã a plagiat.

(4) Dupã promulgarea acestei legi, se interziceocuparea posturilor în aceeaºi catedrã de cãtrerudele pânã la gradul II, inclusiv.

(5) Încãlcarea prevederilor de la alineatele (2)- (4) duce la invalidarea automatã a concursului ºipenalizarea celor vinovaþi pe baza metodologieimenþionate la art. 48, alin. 1.

Art. 49 (1) În baza metodologiei cadru ºi alegislaþiei în vigoare, universitãþile îºi stabilescmetodologia proprie de conferire a titlurilor ºi deocupare a posturilor didactice ºi de cercetare careeste aprobatã de cãtre senat.

(2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate desenat, iar încadrarea pe post se face începând cuprima zi a viitorului semestru.

Art. 50 (1) Decanii facultãþilor ºi rectorulrãspund în faþa senatului pentru buna desfãºurarea concursurilor de ocupare a posturilor în condiþi-ile respectãrii normelor de calitate, de eticã univer-sitarã ºi a legislaþiei în vigoare.

(2) În condiþiile constatãrii unor nereguli, se-natul poate aplica o serie de sancþiuni specificate înmetodologia proprie, mergând pânã la demitereadecanilor sau a rectorului.

Art. 51 (1) Universitãþile rãspund public demodul de ocupare a posturilor didactice ºi de cer-cetare.

(2) În cazul constatãrii unor nereguli grave înocuparea posturilor didactice ºi de cercetare,Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii aplicãsancþiunile prevãzute la art. 12 (2), în baza unuiaudit realizat de CNATDCU.

(3) Concursurile pentru ocuparea posturilordidactice ºi de cercetare din universitãþi nu pot ficontestate în instanþã.

Evaluarea calitãþii cadrelor didactice

Art. 52 (1) Datele ºi informaþiile privind situ-aþia profesionalã a personalului didactic ºi de cer-cetare ºi a celui tehnic-administrativ se consem-neazã într-o fiºã personalã de serviciu. Accesul lafiºa personalã de serviciu este permis numai per-soanei în cauzã, titularului serviciului de resurseumane ºi conducãtorului instituþiei de învãþãmântsuperior.

(2) Fiºele de post individualizate se încadreazãla nivel de catedrã ºi de departament în statul defuncþii al catedrei, respectiv al departamentului.Statul de funcþii constituie documentul legal înbaza cãruia se face salarizarea lunarã a fiecãruimembru al personalului didactic ºi de cercetare.

Art. 53 (1) Rezultatele ºi performanþele acti-vitãþilor didactice ºi de cercetare ale personaluluididactic ºi de cercetare dintr-o universitate sunt


iu l ie 2009

evaluate periodic, la intervale de maximum treiani. Aceastã evaluare se face în conformitate cu ometodologie aprobatã ºi aplicatã de senatul uni-versitãþii.

(2) Evaluarea de cãtre studenþi a prestaþieicadrelor didactice este obligatorie.

Drepturi ale personalului didacticArt. 54 (1) Personalul din învãþãmântul supe-

rior are drepturi ºi îndatoriri care decurg din cartauniversitarã, din codul de eticã universitarã, dincontractul individual de muncã, precum ºi din le-gislaþia în vigoare.

(2) Protecþia drepturilor salariaþilor precum ºia drepturilor de proprietate intelectualã asupracreaþiei ºtiinþifice, culturale sau artistice este ga-rantatã ºi se asigurã în conformitate cu prevederilecartei universitare ºi cu legislaþia specificã învigoare.

(3) Membrilor comunitãþii universitare le estegarantatã libertatea academicã. În baza acesteia eipot exprima liber opinii academice în spaþiul uni-versitar ºi au libertatea de predare, cercetare ºicreaþie, în conformitate cu criteriile de calitate aca-demicã.

(4) Personalul didactic ºi de cercetare aredreptul de a publica studii, articole, volume sauopere de artã, fãrã restricþii ale libertãþii acade-mice.

(5) Inovaþiile, invenþiile sau patentele care aufost realizate în laboratoarele universitãþii ºi cumateriale ce aparþin instituþiei de învãþãmânt su-perior sunt considerate ca proprietate a autoruluisau autorilor ºi a instituþiei de învãþãmânt supe-rior. Drepturile de proprietate sunt partajate con-form prevederilor cartei universitare ºi legislaþieiîn vigoare.

Art. 55 Cadrele didactice ºi studenþii suntprotejaþi în spaþiul universitar de autoritãþileresponsabile cu ordinea publicã. Protecþia se asi-gurã împotriva persoanei sau grupului de per-soane care aduc atingere demnitãþii umane ºi pro-fesionale a cadrelor didactice sau care împiedicãexercitarea drepturilor ºi a obligaþiilor sale. Protec-þia este solicitatã de persoana autorizatã prin cartauniversitarã.

Distincþii ºi premiiArt. 56 (1) Personalul didactic titular cu rezul-

tate excelente în activitatea didacticã, educativã ºiºtiinþificã poate primi decoraþii, ordine, medalii,titluri, precum ºi premii, potrivit legii. Acestea suntconferite în baza unui statut aprobat prin hotãrârea Guvernului în termen de 9 luni de la promulga-rea acestei legi.

(2) Personalului didactic ºi de cercetare areîndatoriri ºi rãspunderi de naturã profesionalã,materialã ºi moralã, care garanteazã realizareaunui proces instructiv-educativ de calitate ºi aunor activitãþi de cercetare performante.

Art. 57 (1) Sancþiunile disciplinare care se potaplica personalului didactic ºi de cercetare sunturmãtoarele:

a) observaþie scrisã;b) avertisment scris;c) diminuarea salariului de bazã, cumulat,

când este cazul, cu indemnizaþia de conducere, deîndrumare ºi de control;

d) suspendarea, pe o perioadã determinatã detimp, a dreptului de înscriere la un concurs pentruocuparea unei funcþii didactice superioare ori aunei funcþii de conducere, de îndrumare, de con-trol, ca membru în comisii de doctorat, master saude licenþã;

e) destituirea din funcþia de conducere, deîndrumare ºi de control din învãþãmânt;

f) desfacerea contractului de muncã la înche-ierea perioadei pentru care s-a fãcut angajarea;

g) desfacerea disciplinarã a contractului demuncã.

Art. 58 (1) În instituþiile de învãþãmânt supe-rior, propunerea de sancþionare se face de cãtreºeful de catedrã, de departament sau de unitateade cercetare, proiectare, microproducþie, de cãtredecan sau rector, sau de cel puþin 2/3 din numãrultotal al membrilor catedrei, departamentului, con-siliului profesoral sau senatului, dupã caz. Aceºtiase autosesizeazã în cazul unei abateri constatatedirect sau în urma unei sesizãri primite.

(2) Decanul, rectorul sau senatul universitar,dupã caz, pun în aplicare sancþiunile disciplinare.

Art. 59 (1) Sancþiunea disciplinarã se aplicãnumai dupã efectuarea cercetãrii faptei sesizate,audierea celui în cauzã ºi verificarea susþinerilorfãcute de acesta în apãrare.

(2) Pentru investigarea abaterilor sãvârºite depersonalul didactic, personalul din cercetare saupersonalul administrativ, se constituie comisii deanalizã formate din 3-5 membri, cadre didacticecare au funcþia didacticã cel puþin egalã cu a celuicare a sãvârºit abaterea ºi un reprezentant al orga-nizaþiei sindicale din care face parte persoana ana-lizatã.

(3) Comisiile de analizã sunt numite, dupãcaz, de:

a) rector, cu aprobarea senatului universitãþii;b) Ministrul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii,

pentru personalul de conducere al instituþiilor deînvãþãmânt superior ºi pentru rezolvarea contes-taþiilor privind deciziile senatelor universitare.

(4) Pe lângã Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii funcþioneazã Consiliul de Eticã Univer-sitarã, pe baza unui regulament aprobat prin ordinal ministrului, care adoptã sancþiuni legate deîncãlcarea gravã a eticii profesionale ºi a normeloruniversitare.

Art. 60 Rãspunderea materialã a personalu-lui didactic, de cercetare ºi didactic auxiliar se sta-bileºte potrivit legislaþiei muncii. Decizia deimputare, precum ºi celelalte acte pentru recupe-rarea pagubelor ºi a prejudiciilor se fac de cãtreconducerea instituþiei de învãþãmânt superior, cuexcepþia cazurilor când, prin lege, se dispune altfel.

Salarizarea personalului didacticºi de cercetare

Art.61(1) Salariul personalului didactic ºi decercetare este compus din:

a) salariul de bazã, care se stabileºte în raportcu postul didactic, gradul ºtiinþific ºi încãrcãturapostului ocupat;

b) drepturi salariale complementare, care sestabilesc în funcþie de: calitatea actului didactic, ve-chimea în învãþãmânt, condiþiile de stres, activita-tea de cercetare ºtiinþificã, aportul la creºterea ima-ginii de excelenþã a domeniului de specialitate ºi ainstituþiei de învãþãmânt superior pe plan intern ºiextern, aportul financiar ºi material la fondurileextrabugetare ºi la patrimoniul instituþiei.

(2) Cuantumul salariului minim pentru fie-care funcþie didacticã este stabilit la nivel naþional,conform legislaþiei ºi este obligatoriu pentru fie-care instituþie de învãþãmânt superior. Tot ceea cedepãºeºte salariul minim la nivel naþional faceobiectul negocierii dintre angajaþi ºi angajator, înbaza performanþelor angajatului, evaluate perio-dic, ºi a resurselor angajatorului.

(3) Metodologia de salarizare este decisã desenat, cu respectarea legislaþiei în vigoare, ºi apli-catã de rector.

(4) Personalul didactic ºi de cercetare benefici-azã de tranºele de vechime la salarizare, stabilitede lege, ºi de douã tranºe suplimentare, care seacordã la 35 ºi, respectiv, la peste 40 de ani de

activitate neîntreruptã în învãþãmântul superior.(5) Coeficienþii de ierarhizare a salariilor de

bazã pentru vechimea în învãþãmântul superior depânã la 30 de ani se stabilesc prin lege.

(6) Pentru fiecare din tranºele suplimentarede vechime se acordã o creºtere a coeficientului deierarhizare de 1/10 din coeficientul de ierarhizarecorespunzãtor tranºei anterioare de vechime.

(7) Personalul didactic ºi de cercetare dinînvãþãmântul superior beneficiazã, la fiecare tran-ºã de vechime în învãþãmântul superior, de unspor de 5% din salariul de bazã pentru suprasoli-citare neuropsihicã.

(8) Pentru gradul ºtiinþific de doctor, persona-lul didactic ºi de cercetare beneficiazã de un spor desalariu egal cu 15% din salariul mediu pe economie.

(9) Personalul didactic ºi de cercetare cu per-formanþe deosebite ºi cu o vechime de peste 10 aniîn învãþãmântul superior poate beneficia degradaþie de merit, în cuantum de 20% din salariulde bazã. Gradaþia de merit se acordã pentru maxi-mum 20% din numãrul de posturi existente înstatul de funcþii. Gradaþia de merit se acordã princoncurs, organizat potrivit cartei universitare, pen-tru o perioadã de 3 ani, reînnoibilã. Personaluldidactic ºi de cercetare care beneficiazã de gradaþiede merit nu poate beneficia simultan ºi de salariulde merit, care se acordã conform legii.

(10) Universitãþile private pot acorda ºi altestimulente salariale, în baza deciziei senatului.

Art. 62 (1) Persoanele alese în funcþii de con-ducere beneficiazã de indemnizaþie lunarã de con-ducere. Cuantumul indemnizaþiilor de conducerela nivelul universitãþilor este stabilit de senatuluniversitar. Cuantumul indemnizaþiilor de condu-cere pentru funcþii la nivel naþional este stabilit decãtre Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(2) Salarizarea din fonduri publice a perso-nalului didactic ºi de cercetare ºi a celorlalte cate-gorii de personal se face în conformitate cu preve-derile legislaþiei privind salarizarea în sectorulpublic.

(3) Salarizarea din alte surse ale instituþiei deînvãþãmânt superior a personalului didactic ºi decercetare ºi a celorlalte categorii de personal sedecide în baza autonomiei universitare în confor-mitate cu legislaþia specificã în vigoare.

(4) Lectorii universitari pot beneficia de primãde instalare, o singurã datã, la angajarea în învãþã-mânt prin concurs, în primii 5 ani de la absolvireastudiilor. Cuantumul acestei prime se stabileºte latrei salarii la funcþia de încadrare. În cazul plecãriidin instituþia de învãþãmânt superior în urmãtorii3 ani, persoana respectivã este obligatã sã restituieîntreaga sumã.



Art. 63 (1) Studenþii sunt consi-deraþi parteneri ai instituþiilor de învã-þãmânt superior ºi membri egali aicomunitãþii academice.

(2) O persoanã dobândeºte statu-tul de student ºi de membru al unei co-munitãþi universitare numai în urmaadmiterii ºi înmatriculãrii sale într-oinstituþie de învãþãmânt superior.

(3) O persoanã poate fi admisã ºiînmatriculatã ca student concomitentîn douã instituþii de învãþãmânt supe-rior diferite sau în maxim douã pro-grame de studii, în cadrul aceleiaºiuniversitãþi. Orice subvenþie financia-rã sau bursã din fonduri publice seacordã, conform normelor legale în vi-goare, numai într-o singurã instituþiede învãþãmânt superior, pentru unsingur program de studii.

(4) În vederea testãrii cunoºtin-þelor ºi capacitãþilor cognitive, respec-tiv artistice sau sportive, ºi a admiteriiîntr-un program de studii pentrulicenþã, master sau doctorat, instituþi-ile de învãþãmânt superior organizea-zã examene de admitere pentru fieca-re program ºi ciclu de studiu.

(5) Ministerul Educaþiei, Cercetãriiºi Inovãrii elaboreazã anual o meto-dologie cadru privind organizarea ad-miterii în instituþiile de învãþãmânt su-perior publice ºi private din România.

(6) Fiecare instituþie de învãþã-mânt superior elaboreazã ºi aplicãpropriul regulament de organizare aadmiterii în programele de studii ofe-rite. Prevederile acestui regulamentsunt concordante în conþinut cu meto-dologia cadru privind organizareaadmiterii, instituitã de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(7) Condiþiile de admitere trebuiefãcute publice în fiecare an, cu celpuþin 6 luni înainte de susþinerea con-cursului de admitere.

Înmatricularea studenþilor / Registrul studenþilor

Art. 64 (1) O instituþie de învãþã-mânt superior poate admite ºi înma-tricula într-un program de studii nu-mai acel numãr de studenþi pentrucare sunt asigurate condiþii optime decalitate academicã ºi de viaþa conforta-bilã a studenþilor în spaþiul academic.

(2) Capacitatea de ºcolarizare estefãcutã publicã de cãtre rectorul insti-tuþiei de învãþãmânt superior prindeclaraþie pe proprie rãspundere.

(3) În urma admiterii într-un pro-gram de studii, între student ºi univer-sitate se încheie un contract în care sespecificã drepturile ºi obligaþiile pãr-þilor.

(4) Universitãþile care admit înprogramele lor de studii mai mulþistudenþi decât capacitatea de ºcola-rizare de care dispun sunt sancþionateprintr-una sau mai multe dintre sanc-þiunile prevãzute la art. 12 (2).

Art. 65 (1) Se constituie RegistrulMatricol Unic al Universitãþilor din

România (RMUR), ca o bazã de dateelectronicã în care sunt înregistraþitoþi studenþii din România din univer-sitãþile publice sau private acreditatesau autorizate sã funcþioneze provizo-riu. Registrele matricole ale universi-tãþilor devin parte a RMUR, asigurân-du-se un control riguros al diplo-melor.

(2) Ministerul Educaþiei, Cercetã-rii ºi Inovãrii va elabora un Regula-ment de alocare a codului matricol in-dividual, precum ºi conþinutul infor-maþiilor care vor fi scrise în RegistrulMatricol Unic al Universitãþilor dinRomânia.

(3) Registrul Matricol Unic al Uni-versitãþilor din România este docu-ment oficial protejat legal. Falsificareaînscrisurilor din registrul matricol esteo infracþiune sancþionatã conformlegii.

(4) Registrul Matricol Unic al Uni-versitãþilor din România, registrelematricole ale universitãþilor ºi siste-mele informatice aferente se vor ela-bora în termen de cel mult doi ani dela adoptarea prezentei legi.

Art. 66 (1) Principiile care regle-menteazã activitatea studenþilor încadrul comunitãþii universitare sunt:

a) principiul nediscriminãrii: înbaza cãruia toþi studenþii beneficiazãde egalitate în tratament din parteainstituþiei de învãþãmânt superior;orice discriminare directã sau indirec-tã faþã de student este interzisã.

b) principiul dreptului la asis-tenþã ºi la servicii complementare în învãþãmântul superior exprimat

prin: consilierea ºi informarea stu-dentului de cãtre cadrele didactice,în afara orelor de curs, seminar saulaboratoare; consilierea în scopulorientãrii profesionale; consiliereapsihologicã, cont email, acces la bazade date specifice domeniului ºi la ceareferitoare la situaþia ºcolarã perso-nalã.

c) principiul participãrii la decizie,în baza cãruia toate deciziile majore încadrul instituþiilor de învãþãmânt su-perior sunt luate cu participarea re-prezentanþilor studenþilor.

d) principiul libertãþii de exprima-re în baza cãruia studenþii au dreptulsã îºi exprime liber opiniile academice,în cadrul instituþiei de învãþãmânt încare studiazã.

e) principiul transparenþei ºi al ac-cesului la informaþii, în baza cãruiastudenþii au dreptul de acces liber ºigratuit la informaþii care privesc pro-priul parcurs educaþional ºi viaþa co-munitãþii academice din care facparte, în conformitate cu prevederilelegii.

(2) Drepturile, libertãþile ºi obliga-þiile studenþilor dintr-o universitatevor fi cuprinse într-un cod al dreptu-rilor ºi obligaþiilor studentului, propusde asociaþiile studenþeºti ºi adoptat desenatul universitar.

(3) Fiecare universitate va instituiun sistem de aplicare ºi monitorizare arespectãrii prevederilor codului drep-turilor ºi obligaþiilor studentului. Aso-ciaþia studenþilor prezintã un raportanual privind respectarea codului.Raportul va fi fãcut public.

Art. 67 (1) Studenþii au drepturisã înfiinþeze, în instituþiile de învãþã-mânt superior, de stat sau private, ate-liere, cluburi, cercuri, cenacluri, for-maþii artistice ºi sportive, publicaþii,conform legii.

(2) Organizaþiile studenþeºti sunt,de drept, reprezentanþi legitimi ai in-tereselor studenþilor, la nivelul fiecã-rei comunitãþi academice.

(3) Federaþiile naþionale studen-þeºti, legal constituite, sunt organis-mele care exprimã interesele studen-þilor din universitãþi, în raport cu insti-tuþiile statutului.

(4) Ministerul Educaþiei, Cercetã-rii ºi Inovãrii va colabora în dezvolta-rea învãþãmântului superior cu fede-raþiile naþionale studenþeºti, legal con-

stituite, ºi se va consulta permanent cuacestea.

Art. 68 (1) La nivelul fiecãrei fa-cultãþi va funcþiona Oficiul de Relaþii cuStudenþii, cu funcþia de „ghiºeu unic“pentru toate problemele acestora.

(2) La nivelul universitãþii se înfi-inþeazã Departamentul Relaþii cu Stu-denþii, cu o funcþie similarã la nivelulinstituþiei. Încadrarea cu personal aacestor oficii ºi departamente se vaface prioritar din rândul studenþilor.

Art. 69 (1) Studenþii beneficiazãde un sistem de împrumuturi bancarepentru efectuarea studiilor, garantatede stat, pe baza unei hotãrâri guverna-mentale. Împrumuturile pot acoperitaxele de studii ºi costul vieþii pe pe-rioada studiilor.

(2) Returnarea împrumutului seva face dupã angajarea absolvenþilorpe un loc de muncã ºi va putea fi între-ruptã pe perioada în care un absolventse aflã în ºomaj sau are grave pro-bleme de sãnãtate.

(3) Cuantumul dobânzii ºi al prin-cipalului va fi diferenþiat în funcþie demãrimea veniturilor salariale aleabsolventului.

(4) Statul va acorda credite cu do-bândã preferenþialã pentru studenþiidin mediul rural sau aparþinând unorgrupuri dezavantajate, stimulând ac-cesul la învãþãmântul superior ºi asi-gurând astfel egalitatea de ºanse.

(5) Absolvenþii care vor practicaprofesia minim 5 ani în mediul ruralvor fi scutiþi de plata a 75% din împru-mut, aceastã parte fiind preluatã destat.

Art. 70 (1) Statul român va acor-da anual, prin hotãrâre de guvern, unnumãr de burse pentru ºcolarizareastudenþilor strãini. Aceste burse vor fiatribuite doar acelor universitãþi ºiprograme de studii care îndeplinesccele mai ridicate standarde de calitate,indiferent dacã sunt publice sau pri-vate.

(2) Universitãþile în baza autono-miei pot dispune integral de veniturileobþinute din ºcolarizarea studenþilorstrãini.

VII. Promovarea universitãþii cceennttrraattee ppee ssttuuddeenntt






iu l ie 2009

Art. 71 (1) Poziþiile de conduceredin cadrul universitãþii sunt urmã-toarele:

a) ºeful de catedrã/departament ºibiroul ºefului de catedrã/departamentla nivelul catedrelor/departamentelor;

b) decanul, prodecanii ºi consiliulfacultãþii – la nivelul facultãþii;

c) rectorul, prorectorii, consiliul deadministraþie ºi senatul - la nivelul uni-versitãþii.

(2) Departamentul administrativ aluniversitãþii este condus de cãtre undirector administrativ ºi este organizatpe direcþii.

(3) Unitãþile de cercetare-dez-voltare sunt conduse de cãtre directoriai unitãþilor respective.

Art. 72 (1) Mecanismul de ocuparea funcþiilor de conducere este urmã-torul:

a) ªeful de catedrã/departament ºibiroul ºefului de catedrã/departamentsunt aleºi de colectivele respective prinvot universal ºi secret, conform carteiuniversitare.

b) Consiliul facultãþii se constituiedin reprezentanþii catedrelor ºi ai stu-denþilor, aleºi prin vot universal ºisecret. Mãrimea acestui consiliu pentrufiecare facultate e stabilitã de cãtre se-nat. Consiliul facultãþii, în baza votului,înainteazã rectorului, maximum treipropuneri pentru postul de decan.

c) Senatul se constituie din repre-zentanþii facultãþilor ºi ai studenþilor,aleºi prin vot secret la nivel de facultate.Mãrimea senatului e stabilitã prin cartauniversitãþii. Senatul îºi alege prin votun preºedinte al senatului, care repre-zintã senatul în relaþiile cu rectorul ºi cualte senate universitare ºi conduceºedinþele de senat. Atribuþiile preºedin-telui senatului sunt stabilite prin cartã.Mandatul preºedintelui senatului estede 4 ani ºi nu poate fi reînnoit.

d) Senatul numeºte comisia deconcurs pentru selecþia candidaþilor lafuncþia de rector ºi stabileºte metodolo-gia de concurs.

e) Selecþia candidaþilor la funcþia derector se ocupã prin concurs public, pebaza metodologiei stabilitã de senat.Pot candida la funcþia de rector persoa-ne cu competenþe manageriale deose-bite, dinãuntru sau din afara univer-sitãþii, români sau strãini, fãrã niciun felde discriminare. În baza concursului,comisia de concurs recomandã senatu-lui maxim trei candidaþi pentru funcþiade rector. Fiecare recomandare e înso-þitã de un raport scris privind perfor-manþele candidatului recomandat. Se-natul decide prin vot secret care dintrepersoanele recomandate ocupã funcþiade rector. Rectorul devine membru dedrept al senatului. Rectorul îºi desem-neazã prorectorii ºi numeºte decaniidintre propunerile fãcute de facultãþi.

f) Consiliul de administraþie se con-stituie din rector, prorectori, decani ºidirectorul departamentului adminis-trativ ºi, acolo unde este cazul, directoriiinstitutelor de cercetare. Membrii con-siliului de administraþie, cu excepþiarectorului, nu sunt membri ai senatuluiuniversitar.

(2) În baza autonomiei univer-sitare, cu condiþia respectãrii procedu-rilor prezentei legi, senatul elaboreazãºi aprobã regulamentul de selectare acandidaþilor ºi de ocupare a poziþiilor

de conducere care devine parte inte-grantã a cartei.

Art. 73 (1) Senatul universitãþii re-prezintã comunitatea universitarã ºieste cel mai înalt for de decizie ºi deli-berare la nivelul universitãþii.

(2) Atribuþiile senatului sunt urmã-toarele:

a) garanteazã libertatea academicãºi autonomia universitarã;

b) elaboreazã ºi adoptã carta uni-versitãþii;

c) aprobã planul strategic de dez-voltare instituþionalã ºi planurile ope-raþionale;

d) aprobã, la propunerea rectoru-lui, structura, organizarea ºi funcþiona-rea universitãþii;

e) aprobã proiectul de buget ºi exe-cuþia bugetarã;

f) elaboreazã ºi aprobã: codul deasigurare a calitãþii, codul de eticã uni-versitarã;

g) adoptã codul drepturilor ºi obli-gaþiilor studenþilor;

h) aprobã metodologiile ºi regula-mentele privind organizarea ºi funcþio-narea universitãþii;

i) stabileºte comisia de concurspentru selecþia candidaþilor la funcþia

de rector ºi încheie contractul de mana-gement cu rectorul;

j) controleazã activitatea rectoruluiºi a consiliului de administraþie prin co-misii specializate;

k) aprobã, la propunerea rectoru-lui, componenþa consiliului de admi-nistraþie;

l) demite rectorul, prorectorii,decanii sau directorul administrativ înbaza unor proceduri conforme cu cartaºi cu legislaþia în vigoare;

m) aprobã programele de studii;n) aprobã metodologia de concurs

ºi rezultatele concursurilor pentru an-gajarea personalului didactic ºi de cer-cetare ºi evalueazã periodic resursaumanã;

o) aprobã, la propunerea rectoru-lui, sancþionarea personalului cu per-formanþe profesionale slabe, în bazaunei metodologii proprii ºi a legislaþieiîn vigoare;

p) îndeplineºte alte atribuþii, con-form cartei.

(3) Componenþa senatului este sta-bilitã prin carta universitãþii, astfel încâtsã se asigure eficienþa decizionalã ºi

reprezentativitatea comunitãþii acade-mice.

(4) Durata mandatului unui mem-bru al senatului este de 4 ani, reînnoibilsuccesiv de maximum douã ori. Man-datul senatului este de 4 ani.

(5) Senatul poate fi convocat derector, de preºedintele senatului uni-versitar sau la cererea a cel puþin o trei-me dintre membrii senatului.

Art. 74 (1) Rectorul reprezintãlegal universitatatea în relaþiile cu terþiºi realizeazã conducerea executivã auniversitãþii. Rectorul este ordonatorulde credite al universitãþii.

(2) Rectorul are urmãtoarele atri-buþii:

a) realizeazã managementul ºi con-ducerea operativã a universitãþii;

b) negociazã ºi semneazã contrac-tul instituþional cu Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii ºi Inovãrii;

c) încheie contractul de manage-ment cu senatul universitãþii;

d) propune spre aprobare senatuluistructura ºi reglementãrile de funcþio-nare ale universitãþii;

e) propune spre aprobare senatuluiproiectul de buget ºi raportul privindexecuþia bugetarã;

f) prezintã senatului, la începutulfiecãrui an universitar trei rapoarte re-feritoare la: starea generalã a universi-tãþii, asigurarea calitãþii ºi respectareaeticii universitare. Senatul valideazãrapoartele sus menþionate, în bazareferatelor realizate de comisiile sale despecialitate. Aceste documente suntpublice;

g) numeºte prorectorii, directoruldepartamentului administrativ ºi deca-nii, dintre propunerile înaintate de con-siliile facultãþilor, ºi conduce consiliulde administraþie;

h) rãspunde de selecþia, angajarea,evaluarea periodicã, formarea, motiva-rea ºi încetarea relaþiilor contractualede muncã ale personalului din universi-tate;

i) îndeplineºte alte atribuþii stabilitede senat, în conformitate cu contractulde management, carta universitãþii ºilegislaþia în vigoare.

(3) Rectorul este desemnat desenat ºi confirmat de Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(4) În condiþiile în care rectoruladuce prejudicii grave învãþãmântului

superior, Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii se poate adresa senatu-lui cu solicitarea de demitere a rectoru-lui sau poate suspenda temporar rec-torul, dar nu mai mult de 3 luni. Pânã lasoluþionarea cazului, preºedintele sena-tului preia toate prerogativele rec-torului în raport cu Ministerul Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(5) Durata unui mandat de rectoreste de 4 ani, cu posibilitatea de prelun-gire sau de reînnoire, în conformitatecu contractul de management, cartauniversitãþii ºi legislaþia în vigoare.

(6) Prorectorii sunt desemnaþi ºipot fi revocaþi de cãtre rector. Atribuþiileprorectorilor, numãrul ºi durata man-datelor acestora e stabilit prin cartã.

Art. 75 (1) Consiliul de administra-þie realizeazã managementul operaþio-nal al tuturor activitãþilor din cadruluniversitãþii.

(2) Atribuþiile consiliului de admi-nistraþie sunt stabilite prin carta univer-sitãþii, în conformitate cu legislaþia învigoare.

(3) Mandatul consiliului de admin-istraþie este de 4 ani.

Art. 76 (1) Decanul reprezintã fa-cultatea ºi rãspunde de managementul

ºi conducerea operativã a facultãþii. De-canul este membru de drept al consiliu-lui facultãþii ºi conduce ºedinþele aces-tuia.

(2) Atribuþiile decanului sunt stabi-lite de rector în conformitate cu preve-derile cartei ºi cu legislaþia în vigoare.

(3) Decanul îºi poate desemna pro-decanii, în conformitate cu prevederilecartei.

Art. 77 (1) Consiliul facultãþii re-prezintã organismul decizional ºi deli-berativ al facultãþii ºi este constituit dinreprezentanþi ai catedrelor/departa-mentelor, ai studenþilor ºi ai departa-mentului de administraþie al facultãþii.

(2) Consiliul facultãþii are urmã-toarele atribuþii:

a) aprobã, la propunerea decanului,structura, organizarea ºi funcþionareafacultãþii, în baza prevederilor cartei;

b) aprobã programele de studii ges-tionate de facultate;

c) controleazã activitatea decanuluiºi aprobã rapoartele anuale ale acestuiaprivind starea generalã a facultãþii, asi-gurarea calitãþii ºi respectarea eticii uni-versitare la nivelul facultãþii;

d) îndeplineºte alte atribuþii, sta-bilite prin cartã sau aprobate de senat ºiîn conformitate cu legislaþia în vigoare.

(3) În condiþiile constatãrii unuimanagement neperformant, consiliulfacultãþii, prin votul a 2/3 dintre mem-brii sãi, se poate adresa rectorului cu so-licitarea de demitere a decanului. Rec-torul procedeazã conform prevederilorcartei.

(4) Mandatul Consiliului facultãþiieste de 4 ani.

Art. 78 (1) ªeful de catedrã/depar-tament realizeazã managementul ºiconducerea operativã a catedrei/depar-tamentului. În exercitarea acestei func-þii el poate fi ajutat de biroul ºefului decatedrã, conform cartei.

(2) Atribuþiile ºi responsabilitãþileºefului de catedrã/departament suntstabilite prin cartã.

(3) Mandatul ºefului de catedrãeste de 4 ani, reînnoibil.

Art. 79 (1) Funcþiile de rector, pro-rector, decan ºi ºef de catedrã sau de-partament sunt funcþii de conducere.Retribuirea lor se decide de cãtre senat,la propunerea preºedintelui senatului,conform cartei.

(2) La cerere, rectorul, prorectorii ºidecanii pot avea ºi activitãþi didacticesau de cercetare, cu condiþia ca acesteactivitãþi sã nu afecteze actul manage-rial.

Art. 80 Persoanele care ocupã ofuncþie de demnitate publicã nu potexercita niciuna dintre funcþiile de con-ducere din cadrul universitãþii pe pe-rioada îndeplinirii mandatului de dem-nitar.

Participarea studenþilor la decizie

Art. 81 (1) Studenþii participã activla luarea deciziilor, atât în organismeleexecutive, cât ºi în cele deliberative ºidecizionale. Ponderea studenþilor înconsiliul facultãþii sau în senat nu poatefi mai micã de 25% din totalul membri-lor acestor organisme.

(2) La nivelul facultãþii se înfiin-þeazã funcþia de cancelar al studenþilor,iar la nivelul universitãþii, funcþia decancelar general al studenþilor. Acestefuncþii se ocupã pe bazã de alegeri în ca-drul organizaþiilor studenþeºti, la nivelde facultate, respectiv universitate. Du-rata unui astfel de mandat este de ma-ximum doi ani. Funcþiile de cancelar,respectiv cancelar general al studenþilorpot fi exercitate de studenþii din ciclulde masterat sau doctorat ºi vor fi remu-nerate corespunzãtor, având acelaºistatut ca ºi poziþiile de prodecan, res-pectiv prorector.

(3) Cancelarul general ºi cancelariistudenþilor prezintã, la începutul fiecã-rui an universitar, câte un raport referi-tor la asigurarea calitãþii ºi respectareaeticii universitare la nivel de universi-tate, respectiv facultate. Aceste rapoarteexprimã punctul de vedere al studenþi-lor privind calitatea ºi etica universi-tarã, sunt adoptate de senat, respectivconsiliul facultãþii ºi devin publice.

(4) Universitãþile sunt obligate sãasigure prezenþa studenþilor în comisi-ile de asigurare a calitãþii, de eticã, pre-cum ºi în orice comisie care vizeazãinteresele studenþeºti.

Art. 82 (1) Litigiile care apar întreorganisme de conducere ale universitã-

VIII. Conducerea universitãþilor



þilor sau între membrii comunitãþii uni-versitare ºi aceste organisme sunt rezol-vate de senat, în baza cartei ºi a legisla-þiei în vigoare.

Art. 83 (1) Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii, în colaborare cuConsiliul Naþional al Rectorilor, înfiin-þeazã ºi finanþeazã Centrul Naþional dePregãtire a Managerilor ºi Administra-torilor din Învãþãmântul Superior,având drept scop pregãtirea manageri-alã ºi administrativã a persoanelor careocupã o poziþie de management aca-demic sau administrativ, sau iau în con-siderare managementul academic sauadministraþia universitarã ca opþiunede dezvoltare în carierã.

Art. 84 (1) Pentru monitorizareaeficienþei manageriale, a echitãþii ºi re-levanþei pentru piaþa muncii a învã-þãmântului superior, se va stabili, în ter-men de maximum 9 luni de la promul-garea prezentei legi, un sistem de indi-catori statistici de referinþã pentru în-vãþãmântul superior.

(2) Sistemul de indicatori va fi ela-borat de Ministerul Educaþiei, Cercetã-rii ºi Inovãrii, prin consultarea AgenþieiRomâne de Asigurare a Calitãþii în În-vãþãmântul Superior, Consiliului Na-þional al Cercetãrii ªtiinþifice din Învã-þãmântul Superior, Consiliului Naþio-nal pentru Finanþarea ÎnvãþãmântuluiSuperior, Consiliului Naþional de Ates-tare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certifica-telor Universitare ºi Agenþiei de Califi-cãri ºi Parteneriat cu Mediul Economicºi va fi aprobat prin hotãrâre a Guver-nului. Raportul anual privind stareaînvãþãmântului superior se bazeazã peindicatorii menþionaþi la alin. (1).

Rolul statului înînvãþãmântul superior

Art. 85 (1) Statul îºi exercitãatribuþiile în domeniul învãþãmântuluisuperior prin intermediul Parlamen-tului, Guvernului, Ministerului Educa-þiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºi Agenþiei Ro-mâne de Asigurare a Calitãþii în Învã-þãmântul Superior(ARACIS).

(2) Parlamentul are urmãtoareleatribuþii:

a) aprobã bugetul anual alocat în-vãþãmântului superior, ca parte a buge-tului educaþiei;

b) aprobã legile referitoare la învã-þãmântului superior;

c) aprobã finanþarea, transforma-rea sau schimbarea denumirii unei uni-versitãþi;

d) aprobã desfiinþarea unei univer-sitãþi – la propunerea guvernului în

cazul unei universitãþi publice, respec-tiv la propunerea fondatorilor, în cazuluniversitãþilor private sau atunci când ouniversitate încalcã legislaþia în vigoare.

(3) Guvernul are atribuþii referi-toare la:

a) aprobarea strategiilor ºi politi-cilor naþionale în domeniul învãþãmân-tului superior;

b) propunerile de înfiinþare, trans-formare, schimbare sau desfiinþare auniversitãþilor;

c) aprobarea cadrului naþional alcalificãrilor oferite de universitãþi;

d) aprobarea propunerilor, meto-dologiilor, criteriilor ºi standardelorînaintate de Agenþia Românã de Asigu-

rare a Calitãþii în Învãþãmântul Supe-rior;

e) probarea angajamentelor inter-naþionale asumate de învãþãmântul su-perior românesc;

f) aprobarea finanþãrii multianualea universitãþilor.

(4) Ministerul Educaþiei, Cercetãriiºi Inovãrii are urmãtoarele atribuþiiprincipale:

a) propune politicile ºi strategiilenaþionale pentru învãþãmântul supe-rior, ca parte a Ariei Europene a Învã-þãmântului Superior;

b) elaboreazã reglementãrile deorganizare ºi funcþionare a sistemuluide învãþãmântul superior;

c) controleazã direct sau prin or-ganismele abilitate în acest sens respec-tarea reglementãrilor privind organiza-rea ºi funcþionarea învãþãmântului su-perior, cercetarea universitarã, mana-gementul financiar, etica universitarã ºiasigurarea calitãþii în învãþãmântulsuperior;

d) realizeazã, prin intermediulAgenþiei Române de Asigurare a Calitã-þii în Învãþãmântul Superior sau al altororganisme abilitate, evaluarea periodi-cã, diferenþierea universitãþilor ºi ierar-hizarea programelor de studii ale aces-tora;

e) gestioneazã Registrul MatricolUnic al Universitãþilor din România;

f) organizeazã recunoaºterea ºiechivalarea actelor de studii;

g) elaboreazã proiectul de bugetpentru învãþãmântul superior, ca partea bugetului educaþiei ºi a bugetului cer-cetãrii;

h) elaboreazã ºi gestioneazã sis-temul naþional de indicatori ºi bazele dedate corespunzãtoare pentru monito-rizarea ºi prognoza evoluþiei acestuia înraport cu piaþa muncii;

i) susþine realizarea de studii ºi cer-

cetãri asupra învãþãmântului superior.(2) Agenþia Românã de Asigurare a

Calitãþii în Învãþãmântul Superior(ARACIS) îºi realizeazã atribuþiile pre-cizate în Legea Asigurãri Calitãþii.

Art. 86 (1) Pentru exercitareaatribuþiilor sale, Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii constituie registrede experþi ºi se sprijinã pe organismespecializate, la nivel naþional, alcãtuitepe criterii de prestigiu profesional ºimoral: Consiliul Naþional de Statisticãºi Prognozã a Învãþãmântului Superior,Consiliul Naþional de Atestare a Titlu-rilor, Diplomelor ºi Certificatelor Uni-versitare, Consiliul Naþional al Cerce-tãrii ªtiinþifice din Învãþãmântul Su-

perior, Consiliul Naþional de Finanþarea Învãþãmântului Superior, ConsiliulNaþional al Bibliotecilor Universitare,Consiliul Naþional pentru CalificãriUniversitare ºi Consiliul de Eticã Uni-versitarã.

(2) Organismele specializate men-þionate la alin. (1) se înfiinþeazã prinhotãrâre a Guvernului ºi funcþioneazãîn baza unor regulamente proprii apro-bate prin ordin al ministrului ºi dispunde bugete proprii de venituri ºi cheltu-ieli. Bugetele acestora se constituite pebazã contractualã cu Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºi din altesurse legal constituite.

(3) Pentru îndeplinirea atribuþiilorcu care sunt investite, consiliile benefi-ciazã de logisticã ºi un secretariat pro-priu, numit Secretariatul ConsiliilorNaþionale pentru Învãþãmântul Supe-rior, care are personalitate juridicã ºieste ordonator de credite. Actuala Uni-tate Executivã pentru Finanþarea În-vãþãmântului Superior ºi a Cercetãriiªtiinþifice Universitare (UEFISCSU)devine Secretariatul Consiliilor Naþio-nale. Contractele dintre MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºi Con-silii sunt gestionate prin SecretariatulConsiliilor Naþionale.

Art. 87 (1) Consiliul Naþional deStatisticã ºi Prognozã a ÎnvãþãmântuluiSuperior are ca atribuþii principale ela-borarea ºi actualizarea permanentã aindicatorilor de monitorizare a învãþã-mântului superior ºi prognoza evoluþieiacestuia în raport cu dinamica pieþeimuncii.

(2) Consiliul Naþional pentru Ca-lificãri Universitare reuneºte repre-zentanþi ai universitãþilor, ai asociaþiilorprofesionale ºi ai angajatorilor, pentruconstituirea Cadrului Naþional al Ca-lificãrilor din Învãþãmântul Superior.În realizarea misiunii sale, Consiliul

este susþinut de Agenþia de Calificãri ºiParteneriat cu Mediul Economic(ACPART).

(3) Consiliul de Eticã Universitarãare rol de instanþã ultimã în rezolvarealitigiilor de eticã universitarã ºi are caprincipale atribuþii:

a) monitorizarea realizãrii eticiiuniversitare la nivelul sistemului de în-vãþãmânt superior;

b) auditarea comisiilor de eticã dinuniversitãþi ºi prezentarea unui raportanual privind etica universitarã. Acestraport se face public.

Art. 88 (1) Consiliul Naþional deAtestare a Titlurilor, Diplomelor, Certi-ficatelor ºi Calificãrilor Universitare(CNATDCU) are urmãtoarele atribuþii:

a) stabileºte criteriile minimale ne-cesare ºi obligatorii pentru conferireade cãtre universitãþi a titlurilor didacti-ce din învãþãmântul superior. Universi-tãþile pot adãuga criterii suplimentarede performanþã profesionalã;

b) auditeazã anual, la solicitareaMinisterul Educaþiei, Cercetãrii ºi Ino-vãrii sau din proprie iniþiativã, modulde desfãºurare a concursurilor pentruocuparea posturilor didactice ºi de cer-cetare din universitãþi;

c) prezintã un raport anual cãtreMinisterul Educaþiei, Cercetãrii ºi Ino-vãrii privind resursa umanã pentruactivitãþile didactice ºi de cercetare dinînvãþãmântul superior. Acest raport seface public;

d) stabileºte criteriile de acordare atitlului de conducãtor de doctorat, acor-dã titlul de conducãtor de doctorat ºivalideazã diploma de doctor.

(2) Consiliul Naþional de Finanþarea Învãþãmântului Superior (CNFIS) areurmãtoarele atribuþii principale:

a) propune metodologia de finan-þare a universitãþilor ºi stabileºte cuan-tumul granturilor de studiu pe cicluri ºidomenii de studii;

b) auditeazã periodic, la solicitareaMinisterul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii sau din proprie iniþiativã, reali-zarea proiectelor de dezvoltare institu-þionalã ºi eficienþa gestionãrii fondu-rilor publice de cãtre universitãþi ºi facepropuneri pentru finanþarea comple-mentarã a universitãþilor pe bazã deproiecte instituþionale;

c) prezintã anual Ministerului Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii un raportprivind starea finanþãrii învãþãmântu-lui superior ºi mãsurile de optimizarece se impun. Acest raport se face public.

(3) Consiliul Naþional al Cercetãriiªtiinþifice din Învãþãmântul Superior(CNCSIS) are urmãtoarele atribuþiiprincipale:

a) stabileºte standardele, criteriileºi indicatorii de calitate pentru cerceta-rea ºtiinþificã din învãþãmântul superi-or, aprobate prin ordin de ministru;

b) auditeazã periodic, la solicitareaMEdC sau din proprie iniþiativã, cerce-tarea ºtiinþificã universitarã;

c) gestioneazã programe de cerce-tare ºi procese de evaluare a proiectelorde cercetare care sunt propuse pentrufinanþare competitivã;

d) prezintã anual MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii un ra-port privind starea cercetãrii ºtiinþificeîn învãþãmântul superior ºi performan-þele universitãþilor. Raportul se face pu-blic.

(4) Consiliul Naþional al Bibliote-cilor Universitare are în atribuþii elabo-rarea strategiei de dezvoltare, evaluareperiodicã ºi coordonarea sistemului debiblioteci din învãþãmântul superior.

Art. 89 (1) Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii îºi realizeazã

atribuþiile în domeniul cercetãrii prinAutoritatea Naþionalã de Cercetareªtiinþificã, conform legii.

(2) În exercitarea atribuþiilor sale,Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii colaboreazã cu Consiliul Naþio-nal al Rectorilor ºi, dupã caz, cu auto-ritãþi ºi asociaþii profesionale ºi ºtiinþi-fice naþionale ºi internaþionale repre-zentative, federaþii sindicale la nivel deramurã ºi federaþii studenþeºti legalconstituite la nivel naþional.

Art. 90 (1) Asigurarea calitãþii în-vãþãmântului superior ºi cercetãrii uni-versitare este o atribuþie fundamentalãa Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii. În realizarea acestei atribuþii,Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii colaboreazã cu Agenþia Româ-nã de Asigurare a Calitãþii (ARACIS),alte agenþii înscrise în Registrul Euro-pean al Agenþiilor de Asigurare a Ca-litãþii în învãþãmântul superior, precumºi cu Consiliul Naþional al Cercetãriiªtiinþifice din Învãþãmântul Superior,Consiliul Naþional de Atestare a Titluri-lor, Diplomelor ºi Certificatelor Univer-sitare ºi Consiliul de Eticã Universitarã,conform legislaþiei în vigoare.

(2) Universitãþile care refuzã sãfacã publice datele solicitate de Minis-terul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºide organismele menþionate la 86 (1),încalcã principiul rãspunderii publice ºisunt sancþionate cu una sau mai multedintre sancþiunile specificate la Art. 12(2).

(3) Studenþii sunt parteneri cudrepturi depline în procesul de asigu-rare a calitãþii.

Art. 91 (1) Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii, prin organismeabilitate, conform legii, va realiza dife-renþierea universitãþilor ºi ierarhizareaprogramelor de studii.

(2) Finanþarea suplimentarã poatefi acordatã numai acelor universitãþi ºinumai acelor programe de studii caredovedesc excelenþã în performanþe ºi înasigurarea calitãþii.

(3) Ministerul Educaþiei, Cercetãriiºi Inovãrii va publica anual lista univer-sitãþilor ºi programelor de studii carebeneficiazã de finanþare suplimentarã,precum ºi lista universitãþilor ºi pro-gramelor de studii care nu mai au accesla finanþãri din fonduri publice sau numai au diplome recunoscute de Minis-terul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(4) Ministerul Educaþiei, Cercetãriiºi Inovãrii are obligaþia sã evalueze pe-riodic universitãþile care fac parte dinsistemul naþional de învãþãmânt supe-rior ºi programele lor de studii ºi sã dis-punã toate mãsurile ce se impun.

Art. 92 (1) Guvernul Românieiînfiinþeazã, în termen de maximum 6luni de la promulgarea prezentei legi,Institutul de Studii Avansate din Ro-mânia, având ca obiectiv principal sus-þinerea elitelor româneºti din þarã ºi dindiaspora.

Art. 93 (1) Fiecare universitate areobligaþia sã realizeze, la intervale demaximum 3 ani, evaluarea internã ºiclasificarea catedrelor/departamente-lor pe 5 niveluri de performanþã în cer-cetare, conform unei metodologii cadruelaborate de Consiliul Naþional alCercetãrii ªtiinþifice din ÎnvãþãmântulSuperior ºi aprobate prin ordin de mi-nistru. Rezultatele evaluãrii ºi clasificã-rii se fac publice.

(2) Senatul universitar, la propune-rea rectorului, în baza evaluãrii interne,poate dispune reorganizarea sau desfi-inþarea catedrelor ºi departamentelorsau instituþiilor slab performante, fãrã aprejudicia, în vreun fel, studenþii.


iu l ie 2009

Art. 94 (1) Universitãþile se fi-nanþeazã din venituri proprii, pro-venind din surse publice sau non-pu-blice, conform legislaþiei în vigoare.

(2) Finanþarea învãþãmântuluisuperior se acordã multianual, pe ci-cluri de studiu.

Art. 95 Finanþarea universitã-þilor se realizeazã prin urmãtoarelecategorii de fonduri:

Fondul pentru finanþarea debazã, Fondul pentru finanþarea com-plementarã, Fondul pentru finanþa-rea suplimentarã, Fondul pentru in-cluziune ºi burse studenþeºti ºi Fon-dul constituit din venituri proprii lanivelul fiecãrei universitãþi.

(1) Ministerul Educaþiei, Cercetã-rii ºi Inovãrii va asigura finanþareade bazã pentru universitãþile publice,prin granturi de studiu, bazate peechivalentul costului mediu per stu-dent per domeniu, pe cicluri de stu-diu. Granturile de studiu vor fi alo-cate prioritar spre acele domenii careasigurã dezvoltarea sustenabilã ºicompetitivã a societãþii, iar, în interi-orul domeniului, prioritar celor maibine plasate programe. Universitãþileau dreptul sã gestioneze granturileprimite, în baza reglementãrilor pro-prii.

(2) Finanþarea de bazã este mul-tianualã, asigurându-se pe toatã du-rata unui ciclu de studii.

(3) Finanþarea complementarã seacordã de cãtre Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii la recomanda-rea CNFIS universitãþilor publice ºise va face pe baza proiectelor de dez-voltare instituþionalã. CNFIS selec-

teazã ºi recomandã pentru finanþarecomplementarã doar proiectele dedezvoltare instituþionalã viabile ºiasigurã monitorizarea realizãrii aces-tora.

(4) Finanþarea suplimentarã seacordã din fonduri publice de cãtreMinisterul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii pentru a stimula excelenþainstituþiilor ºi a programelor de stu-dii, atât din cadrul universitãþilor pu-blice, cât ºi a celor private. Fondul vafi alocat exclusiv celor mai bine pla-sate universitãþi ºi programe de stu-dii, la recomandarea comunã aARACIS ºi CNCSIS.

(5) Fondul pentru incluziune ºiburse studenþeºti se acordã din fon-duri publice de cãtre Ministerul Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, pentruasigurarea egalitãþii de ºanse ºi a per-formanþelor profesionale studenþeºti.

(6) Fondurile obþinute din resur-se proprii, inclusiv cele de la studenþiistrãini, rãmân complet la dispoziþiauniversitãþilor.

(7) Categoriile de cheltuieli eligi-bile pentru fiecare tip de finanþare ºimetodologia de distribuire a acestorase stabileºte prin hotãrâre de guvern.

(8) Rectorii, prin contractul insti-tuþional încheiat cu Ministerul Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii devindirect responsabili de alocarea resur-selor instituþiei, prioritar spre depar-tamentele/catedrele cele mai perfor-mante.

Art. 96 (1) Programele de studiide masterat în ºtiinþe ºi tehnologiiavansate, cele care se desfãºoarã înlimbi de circulaþie internaþionalã,precum ºi doctoratele în co-tutelã cuuniversitãþi de prestigiu din strãinã-tate beneficiazã de finanþare prefe-renþialã.

(2) Fondurile rãmase la sfârºitulanului din execuþia bugetului pre-vãzut în contractul instituþional, pre-cum ºi fondurile aferente cercetãriiºtiinþifice universitare ºi veniturileextrabugetare, rãmân la dispoziþiauniversitãþilor ºi se cuprind în buge-tul de venituri ºi cheltuieli al insti-tuþiei, fãrã vãrsãminte la bugetul destat ºi fãrã afectarea alocaþiilor de labugetul de stat pentru anul urmãtor.

Art. 97 (1) Instituþiile de învãþã-mânt superior pot admite prin con-curs studenþi care plãtesc taxe de stu-dii, cu condiþia încadrãrii în capaci-tatea de ºcolarizare a instituþiei.Cuantumul taxei de studii nu poate fi

mai mic decât costul programului destudiu per student în instituþia res-pectivã.

(2) Studenþii beneficiazã de bursede merit, pentru stimularea perfor-manþelor de excelenþã ºi de burse so-ciale, pentru susþinerea financiarã astudenþilor cu venituri reduse. Cuan-tumul ºi metodologia de alocare aacestor burse se stabileºte prin hotã-râre de guvern.

(3) În timpul anului ºcolar, stu-denþii beneficiazã de tarif redus cu50% pe mijloacele de transport localîn comun, transportul intern auto, fe-roviar ºi naval.

Art. 98 (1) Finanþarea univer-sitãþilor se face în baza unui contractinstituþional încheiat între MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºiuniversitãþi. Contractele instituþiona-le se fac publice din momentul sem-nãrii lor.

(2) Contractele instituþionale suntauditate periodic de cãtre CNFIS, lasolicitarea Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii care, în baza ra-poartelor primite, stabileºte mãsurilece se impun.

(3) Toate materialele, echipa-mentele ºi publicaþiile achiziþionatede universitãþi pentru activitãþile deeducaþie ºi cercetare sunt scutite deTVA ºi de taxe vamale.

Art. 99 (1) Universitãþile de statsau private au patrimoniu propriu ºiîl gestioneazã conform legii. Patrimo-niul universitãþilor reprezintã totali-tatea drepturilor ºi obligaþiilor cu va-loare economicã care au ca obiect bu-nuri mobile ºi imobile, corporale ºinecorporale, pe care le deþin cu titlulegal la data intrãrii în vigoare a pre-zentei legi, precum ºi cele dobânditesau redobândite ulterior.

(2) Drepturile pe care le au uni-versitãþile asupra bunurilor din patri-moniul propriu pot fi drepturi realedupã caz, drept de proprietate saudezmembrãminte ale acestuia (uz,uzufruct, servitute, superficie etc.)potrivit dispoziþiilor din codul civil,drept de folosinþã dobândit prinînchiriere, concesiune, comodat etc.ori drept de administrare, în condiþi-ile legii.

(3) În patrimoniul universitãþilorpot exista ºi drepturi de creanþãizvorâte din contracte, convenþii sauhotãrâri judecãtoreºti.

(4) Universitãþile de stat pot aveaîn patrimoniu bunuri mobile ºi imo-bile din domeniul public sau din do-meniul privat al statului.

(5) Drepturile subiective ale uni-versitãþilor asupra bunurilor din do-meniul public al statului pot fi drep-turi de administrare, de folosinþã, deconcesiune ori de închiriere, în con-diþiile legii.

(6) Prin hotãrâre a Guvernului,bunurile din domeniul public al sta-tului pot fi trecute în domeniul privatal statului ºi transmise în proprietateuniversitãþilor de stat, în condiþiilelegii.

(7) Universitãþile de stat au dreptde proprietate asupra bunurilor dindomeniul privat al statului, existenteîn patrimoniul lor la data intrãrii învigoare a prezentei legi, asupra celordobândite sau redobândite de aces-tea ulterior, precum ºi asupra bunu-rilor dobândite din veniturile ºi sur-sele proprii de finanþare.

(8) Dreptul de proprietate al uni-versitãþilor de stat asupra bunurilorprevãzute la aliniatul precedent esteun drept exclusiv, exercitându-se încondiþiile prevãzute de carta univer-

sitarã, cu respectarea dispoziþiilordreptului comun.

(9) Dreptul de proprietate asuprabunurilor imobile, precum ºi altedrepturi reale ale universitãþilor destat sunt supuse procedurii publicitã-þii imobiliare prevãzute de legislaþiaspecialã în materie.

(10) În cazul desfiinþãrii unei uni-versitãþi de stat, bunurile aflate înproprietate, rãmase în urma lichidã-rii, trec în proprietatea privatã astatului.

(11) Patrimoniul universitãþilorprivate se constituie din bunuri mo-bile ºi imobile, corporale ºi necorpo-rale, aduse de fondator, din venitu-rile obþinute din surse proprii, taxe,finanþãri publice sau private, sponso-rizãri, donaþii etc.

(11) Universitãþile private sunt ti-tulare ale dreptului de proprietate oriale altor drepturi reale pe care leexercitã asupra patrimoniului, încondiþiile legii.

(13) În cazul desfiinþãrii univer-sitãþii private, bunurile aduse defondatori la constituire ori în timpulfuncþionãrii, rãmase în urma lichidã-rii, se restitutie acestora fie în naturã,fie în echivalent bãnesc, în condiþiileprevãzute prin carta universitarã.Bunurile dobândite dupã înfiinþaresunt considerate bunuri publice.

(14) Bunurile dobândite de uni-versitate, cu orice titlu, se transmitfondatorilor, dacã desfãºoarã activi-tãþi similare cu cele ale universitãþiidesfiinþate sau altor instituþii dedrept public sau privat, din acelaºidomeniu de activitate.

(15) Deciziile privitoare la aspec-tele de naturã patrimonialã se adoptãde cãtre senat, cu minimum 2/3 dinnumãrul total al membrilor sãi.

IIXX. Finanþarea ºi patrimoniul IIXX. Finanþarea ºi patrimoniul IIXX. Finanþarea ºi patrimoniul IIXX. Finanþarea ºi patrimoniul IIXX. Finanþarea ºi patrimoniul

Art. 100 (1) Prezenta lege intrã în vigoare în ter-men de 30 de zile de la publicarea ei în MonitorulOficial al României. La data intrãrii în vigoare a legii, seabrogã LEGEA nr. 84 din 24 iulie 1995, Legea învãþã-mântului, republicat în M.Of, nr. 606/10 dec. 1999,Legea 2/2008, precum ºi orice alte dispoziþii contrareprezentei legi.

(2) În termen de 120 de zile de la publicarea prezen-tei legi în Monitorul Oficial al României, MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii elaboreazã regulamen-

tele care decurg din aplicarea acestei legi ºi stabileºtemãsurile tranzitorii de aplicare a legii.

Art. 101 (1) Senatele universitare sunt obligate ca,în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a prezenteilegi, sã definitiveze noua cartã, regulamentele ºi meto-dologiile de organizare ºi funcþionare a universitãþilor înconformitate cu prezenta lege.

(2) La finalizarea actualului mandat, organele noide conducere a universitãþilor se vor stabili în bazaprezentei legi.

X. Dispoziþii tranzitorii

UNIVERSITÃÞILORUNIVERSITÃÞILORUNIVERSITÃÞILORUNIVERSITÃÞILORUNIVERSITÃÞILOR

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. De aceea, avem un departament numit FEN-Plus, prin care asigurãm cele mai bune ofertepentru membrii de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem deînvãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Carduri ºi credite preferenþiale

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Bilete de odihnã ºi tratament acordate prin Ministerul Muncii

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Cãtãlin CROITORU – Preºedinte fondator

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executiv departamentpreuniversitar

Ioan Leon NAROªI – preºedinte executiv departament funcþionari publici si personalcontractual

Constantin CIOSU – Secretar general

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE::Departamentul Învãþãmânt universitar Departamente învãþãmânt preuniversitar:

�� Învãþãmânt preºcolar ºi primar

�� Învãþãmânt gimnazial

�� Învãþãmânt liceal ºi postliceal

�� Învãþãmânt tehnic

�� Învãþãmânt special ºi protecþia copilului

�� Învãþãmânt vocaþional ºi de artã Departamentul funcþionari publici ºi personal contractualDepartamentul FEN-PLUSDepartamentul JuridicDepartamentul Comunicare Departament Dezvoltare-Promovare instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500). CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte fondator, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi, secretarul general ºi secretari executivi.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400 sau 00773311..888800..220099, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

pag. 2 Întârzieri la plata salariilor 3 ron ºi atitudine...

Documents