pag. 2 profesorii din învãþãmântul 3 ron ºi atitudine...

PPrrooffeessoorriiii din învãþãmântul preºcolar ºi primar vvoorr aavveeaa aallttãã ssaallaarriizzaarree de la anul

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul VIII � nr. 44 � iunie 2009 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu

MinisterulEducaþiei, repetent ladouã dintre celetrei teze unice

EEVVEENNIIMMEENNTT PPAAGG.. 33

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 22

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

DDEEZZBBAATTEERREE PPAAGG.. 66--1155

www.scoalaromaneasca.ro

„ªcolieuropene“avem. Dar directori?

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 55

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

La Pechea,interesul poartã fesul

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 44

GGÃÃLLÃÃÞÞEEAANNÃÃ

Legea învãþãmântului preuniversitar

Decizia anti-simbolurireligioase a CNCD afost anulatã definitiv





pag. 3

Icoanele rãmân în ºcoli!

PROIECT

ªCOALAromâneascqactualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

DDiirreeccttoorr ffoonnddaattoorrCãtãlin Croitoru

([email protected])

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorr eeddiittoorr::Constantin Ciosu

([email protected])

PPuubblliicciittaattee::0722.575.477

([email protected])

DDTTPP::OPD

([email protected])

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

Publicaþia în curs de auditare BRATISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

FEN a cerut demiterea secretarului de stat Mocanu

Federaþia Educaþiei Naþionale a cerut publicdomnului prim-ministru Emil Boc demiterea secretarului de stat din cadrul MinisteruluiMuncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale Valentin Mocanu pentru minimalizareaAcordului semnat de federaþiile sindicalereprezentative din învãþãmânt ºi de miniºtriicare au participat la negocierile din 6 mai a.c.„Am rãmas surprinºi de faptul cã domnulMocanu a luat în derâdere acordul semnatcerând sã fie lãsat în pace cu «astfel de texte».Ca secretar de stat în MMFPS, domnul Mocanu ar trebui sã respecte angajamenteleGuvernului din care face parte. Dacã nu este în stare, trebuie sã plece. În condiþiile în care Guvernul va pune în practicãsimularea prezentatã astãzi care plaseazã profesorul cu studii superioare de lungã duratã ºi gradul didactic II pe nivel 6 din 15posibile, FEN va denunþa acordul ºi varedeschide conflictul de muncã. Am considerat cã asumarea publicã de cãtreprimul ministru a acordului este o garanþie arespectãrii lui. Se pare cã ºi acest Guvern îºi pune semnãtura pe documente pe care nuare de gând sã le respecte. Nu ne putem explica altfel atitudinea secretarului de statValentin Mocanu, care probabil a fãcut publicã poziþia Executivului. Aºteptãm în acelaºi timp poziþia oficialã a ministrului Educaþiei, Ecaterina Andronescu,referitoare la respectarea punctului 5 din acordºi demersuri ferme pentru plasarea salarizãriicadrelor didactice spre vârful ierarhiei, în conformitate cu importanþa socialã a activitãþii desfãºurate“, a declarat Constantin Ciosu, secretar general FEN.

ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

În urma demersurilor FEN ºi AGIRo,demersuri asumate de preºedintele fondatorFEN, Cãtãlin Croitoru, Camera Deputaþilor amodificat Ordonanþa de Urgenþã a Guvernu-lui nr. 40/2009 astfel încât profesorii dinînvãþãmântul preºcolar ºi primar sã fie plãtiþiîncepând cu 1 ianuarie 2010 la fel ca toþi pro-fesorii cu studii superioare.

În prealabil, FEN a trimis MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºi celor douãcomisii pentru învãþãmânt din cadrul Parla-mentului propunerile de modificare a ordo-nanþei. Aceste propuneri au fost asumate decãtre vicepreºedintele Comisiei pentru învã-þãmânt din cadrul Camerei Deputaþilor, Cã-tãlin Croitoru, care le-a ºi susþinut în cadruldezbaterilor. S-a hotãrât ca salarizarea pro-fesorilor pentru învãþãmântul primar ºipreºcolar sã se aplice începând cu 1 ianuarie2010 în aceleaºi condiþii de încadrare ca ºiprofesorii cu studii superioare din învãþã-mântul preuniversitar. Ordonanþa precizacã ar trebui sã se aplice din momentulapariþiei legii unice de salarizare. Men-þionãm cã aceastã lege nu se ºtie când vaapãrea ºi de la ce datã va fi pusã în aplicare,mai ales cã fostul Guvern promisese încãdin noiembrie 2005 cã va adopta un astfelde act normativ. Pe lângã acest amenda-

ment, Cãtãlin Croitoru a mai susþinut ºialtele care au fost aprobate ºi pe care leputeþi gãsi în raportul comisiei pe site-ulwww.cdep.ro.

În ceea ce priveºte celelalte amenda-mente care nu au trecut referitoare lasalarizare ºi încadrare, acestea vor fi reluate

în Comisia pentru învãþãmânt de la Senat.Menþionãm cã FEN va continua sã acþionezepentru ca problemele cu care se confruntãpersonalul din învãþãmântul primar ºipreºcolar sã fie definitiv rezolvate în cadrulnoii legislaþii ce va fi adoptatã în cadrul unuipachet complet.

PPrrooffeessoorriiii din învãþãmântulpreºcolar ºi primar vvoorr aavveeaa aallttãã ssaallaarriizzaarree de la anul

Peste 25.000 de sindicaliºti din mai multe þãri au manifestat sâmbãtã, 16 mai, pe strãzile oraºului Praga, în cadrul acþiunilor europene organizate de ConfederaþiaEuropeanã a Sindicatelor (CES). La euromanifestaþie

a participat ºi o delegaþie a FEN. Principala îngrijorare a sindicaliºtilor europeni, care a dus la aceste acþiuni destradã, o reprezintã creºterea explozivã a ºomajului, pe fondul crizei economico-financiare. Sindicaliºtii

au manifestat pentru a salva locurile de muncã ºi pentru a le reaminti decidenþilor politici cã trebuie luate, de urgenþã, toate mãsurile pentru a menþine locurile demuncã ale lucrãtorilor.

3

iun ie 2009

� Salutãm re-confirmarea de cãtre in-stanþa supremã a anulãrii definitive a unuiact administrativ abuziv ºi partizan. Consi-derãm cã astfel este apãrat dreptul consti-tuþional al cetãþenilor la exercitarea libertãþiireligioase dobândite în decembrie 1989.

� Repetãm cã nu ne-am pronunþatniciodatã pentru obligativitatea prezenþeivreunui simbol religios în vreo instituþie deînvãþãmânt din România, ci am apreciat cãfiind pe deplin democratic sã se lase deciziaprivind prezenþa sau absenþa acestora la la-titudinea comunitãþilor locale, ºcolilor,comitetelor de pãrinþi, elevilor ºi studenþilor,ca actori ºi beneficiari principali ai procesu-lui de învãþãmânt.

� Dimpotrivã, solicitarea de eliminaresamavolnicã a lor a fost o dovadã de intole-

ranþã, de lipsã de respect faþã de valorile ma-joritãþii din partea unei minoritãþi anti-religioase cu idei fixe ºi aplicarea ei ar fi creattensiuni ºi învrãjbire, în dauna calitãþii pro-cesului de învãþãmânt.

� Acuzãm Consiliul Naþional pentruCombaterea Discriminãrii ca s-a constituitîntr-o instanþã paralelã, acþionând abuziv,în partizanat cu grupãri agitatorii care seauto-denumesc „reprezentante ale soci-etãþii civile“ dar care sunt de fapt tributareunor interese financiare ºi ideologice totalstrãine de poporul român. Printre acestease numãrã ºi organizaþiile care au susþinutactiv acþiunea anti-simboluri religioase,cum ar fi: Asociaþia „Solidaritatea PentruLibertatea de Conºtiinþã“, Asociaþia asa-ziselor minoritãþi sexuale „Accept“, Asoci-

aþia Pro-democraþia, Centrul de ResurseJuridice, Agenþia de Monitorizare a Presei,Asociaþia HydePark, Centrul Educaþia2000+, Liga ProEuropa, dar ºi politicienica Renate Weber, care cerºeºte votul româ-nilor pe listele PNL, pentru un mandat înParlamentul European.

� Întrucât acest sinistru atac anti-româ-nesc ne aminteºte de scoaterea forþatã atuturor simbolurilor religioase din ºcoli în1948, la instalarea regimului terorist bolºe-vic, dedicãm eforturile fãcute de „Coaliþiapentru respectarea Sentimentului Religios“memoriei tuturor celor care au suferitmoarte martiricã în lupta cu ateismul comu-nist, din 1944 ºi pânã în 1989.

„„CC OO AA LL II ÞÞ II AA PP EE NN TT RR UU RR EE SS PP EE CC TT AA RR EE AA

SS EE NN TT II MM EE NN TT UU LL UU II RR EE LL II GG II OO SS ““

MMiinniisstteerruullEEdduuccaaþþiieeii,, rreeppeetteenntt la douãdintre cele treiteze unice

Dupã greºeala de la unul dintre subiectele deLimba ºi literatura românã, organizatorii tezelorunice au recidivat la lucrarea de Istorie, pe careau susþinut-o la 21 mai elevii claselor a VIII-a.Din fericire, eroarea a fost reparatã în timp util. Într-unul dintre subiecte, legat de partici-parea Armatei Române în Primul RãzboiMondial, în textul subiectului s-a scris „Armata aII-a“, în timp ce în întrebare apãrea „Armata I“.Greºeala a fost sesizatã înainte ca elevii sãînceapã propriu-zis examenul ºi a fost corectatãprintr-o eratã trimisã de Ministerul Educaþiei întoate ºcolile.

Ca urmare a erorii apãrute la teza de Istorie,Ministerul Educaþiei a sancþionat doi reprezen-tanþi ai instituþiei care s-a ocupat cu organizareaexamenelor - Centrul Naþional de Curriculum ºiEvaluare din Învãþãmântul Preuniversitar. Ul-terior, cei doi ºi-au depus demisia. Ecaterina An-dronescu a anunþat cã a acceptat demisia direc-torului Centrului Naþional de Curriculum ºi Eva-luare în Învãþãmântul Preuniversitar (CNCEIP),Cristian Mirescu, ºi a inspectorului consilier peIstorie, Rodica Tudoricã, în urma greºelii în for-mularea subiectelor pentru teza unicã la Istorie.

De asemenea, ministrul a anunþat un controlgeneral în CNCEIP ºi a precizat cã aceastã insti-tuþie va fi restructuratã dupã examenele naþio-nale. Din primele rezultate ale anchetei a reieºitcã subiectul a fost schimbat de inspectorul deIstorie care a vrut sã simplifice întrebarea. „Aufost elaborate zece variante, toate au fost rezol-vate, verificate de trei persoane, dupã careinspectorul de specialitate s-a gândit cã una din-tre întrebãri e greoi formulatã ºi sã a dorit sã oreformuleze, iar cu acest prilej a apãrut eroarea“,a explicat Doina Panã, secretar de stat în cadrulMECI, care a anunþat cã atunci când va fi fina-lizatã ancheta, va spune dacã a fost ceva inten-þionat sau o eroare umanã.

Greºeala de la Istorie vine dupã ce la teza laLimba românã, desfãºuratã la 7 mai, unul dintresubiectele pentru elevii claselor a VIII-a a conþi-nut o altã eroare. Elevilor li se cerea sã analizezeun text din „Triumful talentului“ de Ion Luca Ca-ragiale, schiþã bazatã pe douã personaje cu numesimilare Ghiþã Niþescu ºi Niþã Ghiþescu. Cei doiau fost confundaþi în urma unui examen la cali-grafie ºi s-a creat, în acest fel, o situaþie hilarã.Cele douã nume au fost confundate, însã, ºi decei care au redactat subiectele, iar pe foaia detezã Ghiþã a apãrut, din greºealã, în locul lui Niþã.

Autoritãþile au decis ca teza sã nu se reia, iarlucrãrile ce conþin numele lui Ghiþã Niþescu în lo-cul lui Niþã Ghiþescu, personajele confundate decei care au redactat subiectele, sã nu fie anulate.((VV II RR GG II LL CC RR II SS TT EE AA ))


Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie (ICCJ) a admis luni, 27mai a.c., recursul formulat de Aso-ciaþia Pro-vita Filiala Bucureºtiîmpotriva hotãrârii ConsiliuluiNaþional pentru CombatereaDiscriminãrii (CNCD) nr. 323/2006. Prin respectivul act, Minis-

terului Educaþiei i se „recomanda“elaborarea unui set de norme caresã elimine practic simbolurile reli-gioase din unitãþile publice deînvãþãmânt din România.

Pãrþile în acest proces au fost:Asociaþia Pro-vita Filiala Bucu-reºti – reclamant; CNCD - pârât

ºi Asociaþia „Solidaritatea PentruLibertatea de Conºtiinþã“ – inter-venient în favoarea pârâtului.

Prin sentinþa datã, instanþasupremã îºi confirmã astfel de-cizia anterioarã, 2393/11 iunie2008, prin care hotãrârea CNCDa fost anulatã, la solicitarea Mi-nisterului Educaþiei, în urmaunui alt proces în care AsociaþiaPro-vita Filiala Bucureºti a fost,de asemenea, parte în calitate deintervenient.

Decizia ICCJ este definitivã ºiopozabilã erga omnes, adicã tu-turor.

Hotãrârea CNCD acum anu-latã fusese emisã la solicitareaprofesorului ºi pãrintelui EmilMoise, totodatã preºedinte al Aso-ciaþiei ateiste „Solidaritatea Pen-tru Libertatea de Conºtiinþã“.Acesta reclamase Consiliului cãprezenþa simbolurilor religioase înºcolile publice din România arconstitui „discriminare“ la adresapersoanelor atee, agnostice ºi de

altã credinþã. Solicitarea a fost sus-þinutã de o serie de asociaþii civice.

În rãspuns, s-a format „Coa-liþia pentru respectarea Senti-mentului Religios“, grupare fãrãpersonalitate juridicã la care auaderat sute de organizaþii civice ºimii de cetãþeni, în scopul apãrãriiprezenþei simbolurilor de credin-þã în spaþiile publice, în general.Preºedintele fondator al FEN ºivicepreºedinte al Comisiei pentruînvãþãmânt din Camera Deputa-þilor, Cãtãlin Croitoru, a þinut sãprecizeze cã decizia luatã de ICCJeste una normalã. „DeciziaCNCD era abuzivã. Dacã ne ui-tãm puþin în spate, observãm cãistoria învãþãmântului românescsã contopeºte ca întreaga istorie apoporului român cu religia. Mul-te dintre ºcolile de renume deastãzi s-au creat pe lângã biserici.Era anormal sã renunþãm la fiin-þa noastrã ca popor creºtin“, a de-clarat Cãtãlin Croitoru.

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

Declaraþie de presã

Icoanele rãmân în ºcoli!

ªCOALAromâneascqºcoala gãlãþeanã4


Într-o þarã în care foarte mulþicopii nu ajung la ºcoalã din cauza dis-tanþei mari dintre locuinþe ºi ºcoalã,într-o comunã din judeþul Galaþi ediliilocali îºi permit sã nu aloce bani de labuget pentru a asigura funcþionareaunui microbuz ºcolar. Se întâmplã laPechea, acolo unde 13 dintre cei 17consilieri locali s-au opus cu vehe-menþã în douã rânduri atunci cânddirectorul centrului financiar dinlocalitate a cerut o „cotã de motorinã“.Mai mult, se pare cã refuzul categorical celor 13 consilieri îl „ajutã“ din plinpe unul dintre consilierii locali aiPartidului Conservator care are firmade transport judeþean.

Microbuzul a ajuns la Grupulªcolar „Costache Conache“ din Pe-chea la sfârºitul verii trecute în cadrulbine-cunoscutului program guverna-mental de descurajare a abandonuluiºcolar. Conducerea ºcolii spune cã aaflat de venirea microbuzului cu doardouã zile înainte. „Am primit oadresã de la Inspectorat prin careeram rugaþi sã trimitem un ºofer laBucureºti pentru a aduce micro-buzul. Am rãmas puþin miraþi, pen-tru cã noi nu am cerut niciodatã – înmod oficial – un microbuz. Am dis-cutat aici, între noi, despre utilitateaunuia, dar n-am cerut niciodatãInspectoratului sã ne dea unul. Dar,dacã tot ne-au trimis, am zis cã estebine sã-l avem“, spune directorulCentrului Financiar Pechea, MonaAldea. Odatã ajuns la Pechea, micro-buzul a fost înmatriculat ºi a obþinuttoate autorizaþiile de funcþionare.Din pãcate, nu a obþinut ceea ce eramai important: motorinã pentru aputea fi folosit. Conducerea ºcolii afãcut nenumãrate demersuri pentrua obþine bani de la comunitate pentruca acest mijloc de transport sã poatãfi folosit. Mona Aldea a fost de douãori în plenul Consiliului Local pentrua cere bani, dar de fiecare datã rezul-tatul a fost acelaºi: refuz categoric.Degeaba a încercat Mona Aldea sã leexplice consilierilor cã este în joc vii-torul a aproape 100 de copii din co-munele învecinate Slobozia-Cona-

che, Cuza-Vodã, Rediu ºi CostacheNegri, degeaba a încercat directorulliceului sã le explice consilierilor cãinteresul comunitãþii este de a atragecopii din alte localitãþi la Liceul dinPechea! Consilierii l-au luat pe NU înbraþe ºi au refuzat sã-ºi dea votul…Mai mult, un „tovaraº“ din consiliullocal i-a recomandat directoarei Li-ceului din Pechea sã cearã aceºti banide la consiliile locale ale comunelorde unde vin copiii. Acest tovaraº estenimeni altul decât fericitul propietaral unei firme de transport judeþeancare – întâmplãtor – are trasee prinzonã ºi nu-ºi permite sã-ºi taie singurcraca profitului de sub picioare!„Avem ºi noi vreo 50 de copii care vindin cele mai îndepãrtate colþuri alecomunei ºi care ajung greu la ºcoalã.Pentru ei de ce nu facem nimic?“, seîntreabã grijuliu consilierul local pro-prietar de firmã de transport jude-þean. Un lucru este clar: Nicolae Ma-rin nu s-a informat asupra proble-mei! Directorul Grupului ªcolar,Mona Aldea, ne-a spus cã în progra-mul pe care-l fãcuse pentru microbuzerau prevãzute „opriri“ ºi pentrucopiii din Pechea care stau departe deºcoalã. În schimb, Nicolae Marin seplânge cã iese în pierdere pentru cãelevii nu folosesc o aºa-zisã cursã

specialã pusã de dum-nealui la dispoziþia copi-ilor – evident contra cost.„La începutul anuluiºcolar am distribuit ocursã specialã pentrutransportul copiilor, înnumãr de 40-45, caurmare a discuþiilorpurtate cu doamnadirectoare Aldea, însãelevii – din comodi-tate – nu veneau laºcoalã. Dacã aveam6-7 elevi la o cursã.Ca urmare, am renunþat laacest transport“, spunea în plenulºedinþei consilierul PC NicolaeMarin.

Deºi are alãturi de el 7 consilieri,primarul liberal Iancu Boledea nu areuºit sã promoveze propunerea de atrimite cãtre ºcoalã 7.000 de lei noicare sã fie folosiþi pentru alimentareamicrobuzului. De fiecare datã, întregconsiliul local se „mobiliza“ ºi votaîmpotrivã, ca la comandã. S-a ajunsla un moment dat ca toþi consilierii sãafirme, citãm: „dãm oricât pentruºcoalã, dar niciun leu pentru mi-crobuz“! Dascãlii de la Grupul ªcolar„Costache Conache“ au înþeles cã nuvor primi niciun leuþ de la consiliul

local ºiau informat Inspectoratulªcolar. Conducerea acestuia n-a avutînsã cum sã rezolve problema iar mi-crobuzul a fost folosit timp de aproa-pe un an pentru curse ocazionalespre municipiul Galaþi sau pentruscurte excursii în zone apropiate. ªo-ferul angajat de Inspectoratul ªcolara avut mai mult de lucrat în ºcoalãdecât de stat „cu volanul în mânã“!Asta nu înseamnã cã a stat degeabapentru cã, din câte am aflat de la ceide la ISJ Galaþi, niciun ºofer nu esteangajat pe post de… „ºofer“, ci demuncitor! Asta ca sã poatã fi folosiþiºi la alte munci din ºcoalã.

S i n d i c a t e l eacuzã ºi ele ati-tudinea consilierilorlocali de la Pechea.„Ceea ce se întâmplãla Pechea reprezintãdoar unul din multi-plele aspecte ale des-centralizãrii „origi-nale“ din România. De-geaba încercãm noi sãtransplantãm legi ves-tice pe teritoriul mioriticatât timp cât „românaºii“noºtri nu ºtiu decât legealuatului cu japca ºi aînºelãciunii. De aceea, tre-buie sã fim foarte atenþi la

felul în care vor arãta noile legi aleînvãþãmântului pentru a nu putea daposibilitatea unor astfel de indivizisã-ºi facã mendrele“, ne-a declaratpreºedintele executiv al SindicatuluiÎnvãþãmântului Preuniversitar Ga-laþi, Valeriu Diculescu.

Odatã agitate, lucrurile se pare cãvor intra în normalitate, dar abia dela începutul anului ºcolar viitor. „Amgãsit o rezolvare fãrã a mai implicavotul ºi finanþele comunei Pechea.Fiind vorba despre elevi de liceu, po-trivit legislaþiei în vigoare aceºtia be-neficiazã de decontarea transportuluide acasã la locul de muncã. În acestecondiþii, ºcoala va putea sã le decon-teze transportul efectuat chiar cu mi-crobuzul ºcolar“, spune inspectorulgeneral adjunct Miticã Dudãu. Dinpãcate acest lucru va fi pus în aplicareabia de la începutul anului ºcolarviitor. Miticã Dudãu a þinut sã-i rãs-pundã ºi primarului liberal IancuBoldea care propusese ca inspectoruladjunct sã-i convingã pe cale „politi-cã“ pe consilierii locali de la Pecheasã voteze banii pentru microbuz, ºtiutfiind faptul cã Miticã Dudãu este pro-pulsat în funcþie de PDL Galaþi. „În-tr-un an electoral, nu poþi forþa penimeni sã voteze cum vrei tu. Maiales când este vorba despre banii co-munitãþii“, a spus scurt Miticã Du-dãu.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

La Pechea,

InteresulInteresulInteresulInteresulInteresulpoartã fesul!poartã fesul!poartã fesul!poartã fesul!poartã fesul!

„Directorii de ºcoalã vor fi numiþide primari“, aceasta este una din te-mele dezbãtute, deocamdatã timid,în anumite medii de la noi. Ideea s-aconturat dupã ce reprezentanþii Gu-vernului au prezentat sindicatelorstrategia de descentralizare adminis-trativã (de fapt, principiile ei gene-rale). Nu e clar încã dacã o astfel demãsurã, revoluþionarã fãrã doar ºipoate, va reuºi sã depãºeascã barie-rele teoretice ºi de mentalitate. Dis-cuþiile sunt abia la început, negocier-ile fiind deschise oricãrui rezultat. Dinacest motiv, considerãm cã o prezen-tare comparativã a funcþiei director ºia rolului pe care acesta îl are în Euro-pa, în contextul autonomiei ºcola-re/decizionale, este binevenitã.

În textele de specialitate, ma-nagementul ºcolar cuprinde principiiºi metode de conducere care vizeazãactivitatea unui numãr important decadre didactice din fiecare unitate deînvãþãmânt. Esenþa managementuluiºcolar este aceeaºi cu a oricãrui ma-nagement ºi anume realizarea uneieficienþe maxime cu eforturi materi-ale ºi intelectuale minime (o viziuneromanticã, sã recunoaºtem!). Mana-gementul ºcolar, însuºit ºi aplicat depersonal bine pregãtit, trebuie sã ri-dice rolul ºcolii la rangul unor insti-tuþii sociale cu funcþionalitate dedi-catã în egalã mãsurã, individului ºiansamblului societãþii. ªcolile de pecontinent nu sunt guvernate de ace-leaºi reguli cu privire la îndatoriri, iartransferul de responsabilitãþi cãtreacestea a variat în dezvoltarea lui îndiferite þãri. În unele state, ºcolilor le-au fos acordate libertãþi consider-abile, cum ar fi Belgia ºi Olanda, saumai recent Republica Cehã, Estoniaºi Suedia. La cealaltã extremã, maiales în þãrile Europei sudice (Grecia,Spania, Franþa ºi Portugalia), trans-ferul de responsabilitãþi a fost limitat,chiar dacã unele dintre acestea aufost în linia întâi în termeni de politi-ciã educaþionalã. În general, tendin-þa e de a se acorda ºcolilor autonomiecompletã mai degrabã în privinþa

managementului personalului nedi-dactic decât în cazul directorilor ºiprofesorilor.

Faþete ale realitãþii din teren

În privinþa directorilor, fie auto-nomia este completã pentru toatedomeniile (selecþia, decizia asupra fi-ºei postului, definirea mãsurilor dis-ciplinare ºi concedierea), fie nu exis-tã. Doar câteva state sunt în afaraacestei reguli. În Spania, de pildã, se-lecþia este fãcutã de un comitet ce cu-prinde reprezentanþi ai ºcolii ºi ai au-toritãþii educaþionale. În Franþa ºiLuxemburg, la nivelul primar (nive-lul 1 ISCED) postul de director nuexistã ca atare, conducãtorii ºcolilorprimare având doar o funcþie delider. În Irlanda, la acelaºi nivel, nuexistã autonomie deloc. În Islanda,rolurile ºi îndatoririle pot fi supusedelegãrii de cãtre autoritãþile locale.În mai mult de jumãtate dintre þãrileeuropene, ºcolilor nu li se acordã au-

tonomie in privinþa alegerii directo-rilor. Danemarca ºi Suedia dau au-tonomie doar pentru deciderea fiºeipostului, iar Spania, Polonia ºi Portu-galia pentru selecþie. În cazul ulti-melor douã, alegerea directoruluiºcolii este fãcutã împreunã de repre-zentanþi ai ºcolii ºi de autoritateaeducaþionalã superioarã. Doar în Bel-gia (Comunitatea flamandã ºi sec-torul subvenþionat din comunitãþilefrancezã ºi germanã), Irlanda (gim-naziu) ºi Slovenia ºcolile au auto-nomie completã în toate domeniile.În Regatul Unit (Anglia, Þara Galilorºi Irlanda de Nord), rolul directoruluieste definit nu doar prin statut ºi princondiþiile de angajare hotãrâte lanivel central, dar ºi, parþial, prin sco-purile ºi obiectivele stabilite de cor-pul managerial al fiecãrei ºcoli („cor-pul de guvernare al ºcolii“). Slovaciaeste într-o situaþie intermediarã. Re-crutarea ºi concedierea directoriloreste fãcutã împreunã de reprezentanþiai ºcolii ºi ai autoritãþii educaþionale.În Olanda, alegerea, concedierea ºiconduita directorilor, precum ºi defi-nirea fiºei postului pot fi delegate decãtre autoritatea competentã, darconcedierea ºi conduita directorilorrãmân atribuþii ale autoritãþii.

Fiºa postului ªcolilor li se oferã, în general, au-

tonomie mai mare în manageriereapersonalului didactic, decât a direc-torilor. Doar în Irlanda (învãþãmân-tul primar), Cipru ºi Malta nu existãnici un fel de autonomie. Acesta esteºi cazul, la o scarã mai micã, în ºcoliledin sectorul public care depind directde Ministerul Educaþiei, în comuni-tãþile francezã ºi germanã din Belgia(doar fiºa postului este în jurisdicþiaºcolii), în Grecia (în unele cazuri, ºco-lile pot alege dacã plãtesc sau nuorele suplimentare lucrate) ºi înLuxemburg. Aceastã situaþie e întâl-nitã ºi în Portugalia ºi Liechtenstein(ºcolile pot alege personalul care sã

înlocuiascãprofesorii absenþi fie cuaprobarea autoritãþii superioare, fiefãrã ea). În Danemarca, ºcolile auautonomie în deciderea fiºei postuluidirectorului deºi selectarea perso-nalului înlocuitor poate fi delegatã deautoritatea competentã. În Olanda,delegarea din partea autoritãþii com-petente în ceea ce priveºte con-cedierea ºi conduita personaluluididactic este posibilã formal, dar, deobicei, rãmâne în domeniul autoritã-þii competente. În Austria, ºcolile auautonomie pentru ambele domenii,iar în Finlanda, orice nu þine de con-cediere, fiºa postului sau mãsuri dis-ciplinare poate fi delegat de autori-tatea competentã. ªcolile portughezedin sistemul public pot selecþionapersonalul doar când posturile suntîncã vacante dupã alocarea lor lanivel naþional. În materie de condu-itã ºi concediere, ºcolile încep ºi dez-voltã procedurile, dar decizia finalãeste luatã la nivel superior. În Suedia,mãsurile disciplinare pot fi aplicateîn baza unor linii directoare autosta-bilite. Profesorii sunt angajaþi de au-toritãþile locale sau de corpurile ad-ministrative locale care respectãacordurile naþionale de muncã. Sa-lariile sunt negociate la nivel local,între sindicate ºi angajaþi. În RegatulUnit, autoritatea educaþionalã localãdecide, în ultimã instanþã, mãsuriledisciplinare. ªcoala este implicatã înstrângerea dovezilor, iar directorulpoate da profesorilor avertismenteverbale sau scrise. Prin contrast, înBelgia (comunitãþile flamandã ºifrancezã, sectorul subvenþionat),Estonia, Irlanda (nivel gimnazi-al/ISCED 2), Letonia, Slovacia, Sue-dia ºi Regatul Unit, ºcolile sunt com-plet (sau aproape complet) autono-me în selectarea profesorilor titulariºi suplinirea absenþilor, în stabilireafiºei postului, pentru conduita sauconcedierea lor ºi pentru premiereacu sume suplimentare (unde estecazul). Lituania, Ungaria ºi Sloveniaacordã ºcolilor autonomie totalã sauparþialã, în funcþie de domeniul dedecizie implicat.

Recrutarea…În privinþa recrutãrii personalu-

lui nedidactic, nivelul de autonomieeste sporit în majoritatea þãrilor.Doar în cateva þãri situaþia variazã înfuncþie de anumite probleme de ma-nagement. În aproape jumãtate din-tre þãri, ºcolile sunt (virtual) completresponsabile pentru manageriereapersonalului nedidactic. În alte ca-zuri, ºcolile nu sunt departe de a ficomplet autonome chiar dacã unanumit domeniu de decizie nu estetotal la discreþia lor (exemplu suntSlovenia, unde anunþul pentru unpost nedidactic este supus aprobãriiºi Islanda - în cazul concedierii ºi almãsurilor disciplinare). În Finlanda,autonomia ºcolarã pentru manageri-

erea personalu-lui nedidactic

variazã de laºcoalã la ºcoalã,

iar în Olanda, de-legarea din partea

autoritãþii competen-te privind concedierea ºi conduitapersonalului nedidactic este posibilãformal. În comunitãþile francezã ºigermanã din Belgia, situaþia variazãde la tipul de personal la tipul deºcoalã. În unsprezece þãri, ºcolile nuau autonomie în managerierea per-sonalului nedidactic ºi anume înGermania, Irlanda (învãþãmânt pri-mar), Spania, Franþa (cu excepþiaciclului gimnazial, în cazul anumitorcontracte pentru asistenþi de predaresau educaþionali), Cipru, Luxem-bourg, Malta ºi Liechtenstein. Dane-marca ºi Austria dau puþinã autono-mie în acest domeniu, decizia luatã lanivelul ºcolii reglând doar problemafiºei postului.

… ºi concediereaConcedierea cadrelor didactice

este o decizie foarte rar luatã în ºcoliºi, chiar acolo unde existã autonomiecompletã, aceasta este adesea restric-þionatã în practicã prin legislaþia deangajare în sectorul public. Directo-rul este implicat în aceste decizii înmajoritatea noilor state membre, caºi în Belgia (comunitatea flamandã ºisectorul subvenþionat de stat dincomunitatea francezã) ºi Suedia. ÎnItalia, directorul poate iniþia acþiunidisciplinare ºi este responsabil pen-tru mãsurile iniþiale, în timp ce mã-surile ulterioare sunt luate de auto-ritãþile educaþionale superioare, pebaza rapoartelor de la inspectorate.Pentru probleme serioase de disci-plinã, în Italia, responsabilitatea estedirect legatã de autoritatea edu-caþionalã superioarã (Directorul Ge-neral regional). Acordarea de plãþisalariale suplimentare pentru acti-vitãþi peste program ºi/sau sarcini ºiresponsabilitãþi nestipulate contrac-tual este decizia ºcolii în aproape ju-mãtate din sistemele ºcolare. În ca-drul ºcolilor, este adesea decizia di-rectorilor. În Belgia, directorul ia de-ciziile pentru plãþi salariale supli-mentare aferente orelor prestatepeste program. Ulterior, acestea suntanalizate de minister. Profesorii par-ticipã la luarea deciziilor pentru plataorelor suplimentare în Grecia ºiLetonia. În Regatul Unit ºi Norvegia,ca ºi în Italia, corpul de managemental ºcolii este implicat în decizii alãturide director, în privinþa plãþilor supli-mentare. Spre deosebire de Irlanda(gimnaziu), România este singuraþarã unde Consiliul de Administraþieare responsabilitate deplinã pentruaceste decizii (supuse apoi aprobãriiInspectoratului Judeþean ªcolar).

�� RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

(O parte dintre informaþiile folosite în acest material provin din studiul

„Autonomia ºcolarã în Europa. Politici ºi Mãsuri“, apãrut în 2007, sub

egida Eurydice, reþeaua de informaþiipentru educaþie din Europa)

ªCOALAromâneascq ºcoala internaþionalã 5

iun ie 2009

AAbboonnaaþþii--vvãã llaa ªCOALA româneascqpprriinn

FF E D E R AÞ I A EE D U C AÞ I E I NN AÞ I O N A L EStr. Justiþiei nr. 65, Sect. 4 Bucureºti � tel.: 021/337.11.40;021/337.11.85 � fax: 021/337.01.17 � Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc, Cont: RO68BPOS81006032218ROL01

NNuummee ººii pprreennuummee...................................................................................................... LLooccaalliittaattee..............................................................................CCoodd........................................ JJuuddeeþþ//SSeeccttoorr....................................................................................SSttrr................................................................................................NNrr....................BBll......................SScc.............. AApp........................TTeell............................................................FFaaxx....................................................ee--mmaaiill.................................................................................. **NNrr.. RReegg.. CCoomm....................................**CCoodd ffiissccaall........................................**CCoonntt................................................................................................BBaannccaa......................................................................................DDoorreesscc uunn aabboonnaammeenntt ppeennttrruu:: � 3 apariþii .........8 RON

� 6 apariþii ........16 RON � 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sau prin poºtã peadresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copie a documentului de platã.Livrarea abonamentelor se face dupã achitarea sumei menþionate în contul FEN.

C

TTAALLOONN DDEE AABBOONNAAMMEENNTT

„„ªªccoollii eeuurrooppeennee““ avem.Dar ddiirreeccttoorrii? Rolul directoruluide ºcoalã în

Condiþiile generale Art. 1 (1) Prezenta lege regle-

menteazã organizarea ºi funcþio-narea sistemului de învãþãmânt pre-universitar public ºi privat.

Art. 2 (1) Idealul educaþional alsistemului de învãþãmânt preuniver-sitar constã în dezvoltarea liberã,integralã ºi armonioasã a individuali-tãþii umane ºi în asumarea realã aunei scale de valori necesarã pentruconstrucþia unei economii ºi societãþiale cunoaºterii.

(2) Statul oferã cetãþenilor Ro-mâniei drepturi egale de acces latoate nivelurile ºi formele de învãþã-mânt preuniversitar, indiferent decondiþia socialã ºi materialã, de sex,rasã, etnie, naþionalitate, apartenen-þã politicã sau religioasã.

Art. 3 (1) Învãþãmântul obligato-riu este de 10 clase. Frecventareaobligatorie a învãþãmântului de 10clase, forma de zi, înceteazã la vârstade 18 ani.

(2) Statul asigurã gratuitateaînvãþãmântului preuniversitar.

(3) Prin bugetul anual, statulasigurã minimum 6% din PIB pentrufinanþarea învãþãmântului preuni-versitar.

(4) Sistemul de învãþãmânt pre-universitar are caracter deschis. Înînvãþãmântul preuniversitar trecereaelevilor de la o unitate ºcolarã la alta,de la un profil la altul ºi de la o filierãla alta este posibilã în condiþiile sta-bilite prin regulament de cãtre Minis-terul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(5) În România învãþãmântulpreuniversitar este bun public ºi sedesfãºoarã, în condiþiile prezenteilegi, în limba românã, precum ºi înlimbile minoritãþilor naþionale ºi înlimbi de circulaþie internaþionalã.

Art.4 Principiile care guvernea-zã învãþãmântul preuniversitar înRomânia sunt:

(1) Principiul eficienþei, pentruobþinerea de rezultate educaþionalemaxime prin gestionarea resurselorexistente;

(2) Principiul relevanþei, pentrunevoile de dezvoltare individualã ºisocial-economicã;

(3) Principiul calitãþii, în bazacãruia activitãþile de învãþãmânt pre-universitar se raporteazã la standar-de de referinþã ºi bune practici inter-naþionale;

(4) Principiul echitãþii, potrivitcãruia accesul la oportunitãþile de în-vãþare se realizeazã fãrã discriminare;

(5) Principiul descentralizãrii, înbaza cãruia deciziile principale se iau

de cãtre actorii implicaþi direct înproces;

(6) Principiul rãspunderii pu-blice, în baza cãruia unitãþile ºi insti-tuþiile de învãþãmânt rãspund publicde performanþele lor.

Art. 5 (1) Învãþãmântul preuni-versitar din România are ca finali-tãþi principale:

a) formarea ºi dezvoltarea com-petenþelor cheie ºi specifice necesarepentru viaþa de adult;

b) formarea motivaþiei pentruparticiparea activã la viaþa social-eco-nomicã ºi politicã în vederea asi-gurãrii unei dezvoltãri sustenabile;

c) formarea ºi asumarea unui setde valori care sã orienteze comporta-mentul ºi cariera absolventului, asi-gurându-i o integrare rapidã pe piaþaforþei de muncã ºi în viaþa socialã.

(2) În învãþãmântul preuniversi-tar se interzice prozelitismul religios,precum ºi activitãþile care încalcãnormele etice, primejduind sãnã-tatea fizicã sau psihicã a elevilor.

(3) Învãþãmântul preuniversitareste independent de ideologii, religiiºi doctrine politice ºi este organizat înconformitate cu valorile univer-sale fundamentale.

(4) În unitãþile ºi spaþiile de în-vãþãmânt se interzice crearea ºi func-þionarea partidelor sau a oricãror for-maþiuni politice, precum ºi desfãºu-rarea activitãþilor de organizare ºipropagandã politicã.

Art. 6 (1) Ministerul Educaþiei,Cercetarii ºi Inovãrii proiecteazã,fundamenteazã ºi aplicã strategiilenaþionale în domeniul educaþiei, cuconsultarea principalilor partenerisociali (Federaþia Naþionalã a Asocia-þiilor Profesorilor, Federaþia Naþio-nalã a Asociaþiilor de Pãrinþi, Sindi-catele reprezentative din învãþãmânt,Consiliul Naþional al Elevilor).

(2) Guvernul, prin MinisterulEducaþiei, Cercetarii ºi Inovãrii,finanþeazã anual conferinþa naþionalãa principalilor parteneri sociali, pen-tru analiza ºi dezbaterea problemeloractuale ale învãþãmântului preuni-versitar.

(3) Statul promoveazã principiileînvãþãmântului democratic ºi garan-teazã dreptul la educaþie diferenþiatã,pe baza pluralismului educaþional, înacord cu vârsta ºi capacitãþile indi-vidului.

(4) Statul încurajeazã dezvolta-rea parteneriatului public – privat,prin mãsuri specifice cuprinse în Ho-tãrâri ale Guvernului ºi Ordine deMinistru.

Art. 7 (1) Toþi copiii beneficiazã,

fãrã discriminare, de alocaþia de statpentru copii, pe durata ºcolarizãrii înînvãþãmântul preuniversitar.

(2) Statul, prin organismul spe-cializat al Ministerulului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii, stabileºte anualcostul standard per elev sau preºco-lar care stau la baza finanþãrii debazã. De suma aferentã benefi-

ciazã toþi elevii ºi preºcolarii dinînvãþãmântul de stat, precum ºi eleviiºi preºcolarii din învãþãmântul oblig-atoriu privat ºi confesional, care stu-diazã în unitãþi de învãþãmânt acred-itate ºi evaluate periodic, conform le-gislaþiei în vigoare.

(3) Finanþarea învãþãmântuluipreuniversitar se face dupã principiul

„resursa financiarã urmeaza elevul”,în baza cãruia alocaþia bugetarã afe-rentã unui elev sau preºcolar setransferã la unitatea de învãþãmânt lacare acesta învaþã.

(4) Fondurile alocate învãþãmân-tului sunt evidenþiate distinct înbugetul de stat, precum ºi în bugetelelocale.

(5) Statul acordã bursesociale de studii copiilor ºi tiner-

ilor proveniþi din familii defavorizate,precum ºi celor instituþionalizaþi, încondiþiile legii.

(6) Autoritãþile publice locale auobligaþia de a asigura, în condiþiilelegii, resursele ºi condiþiile necesarepentru ca elevii sã frecventeze cur-

surile învãþãmântului obligatoriu.(7) Învãþãmântul poate fi finanþat

ºi de cãtre agenþi economici, precumºi de cãtre alte persoane fizice ºijuridice, cu respectarea legislaþiei învigoare.

Art. 8 (1) Guvernul are obligaþiasã sprijine învãþãmântul în limbaromânã în þãrile în care trãiesc ro-

mâni, cu respectarea legislaþiei statu-lui respectiv.

(2) Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii, în colaborare cu Mi-nisterul Afacerilor Externe, poate or-ganiza unitãþi de învãþãmânt cu pre-dare în limba românã pe lângã ofi-ciile diplomatice ºi instituþiile cultu-rale ale României în strãinãtate.

ªCOALAromâneascqdezbatere6


LEGEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI� buget de minimum 6% din PIB pentru învãþãmânt

� 10 clase obligatorii � gratuitate asiguratã de stat pe toatã perioadaînvãþãmântului preuniversitar

Legile comisiei prezidenþiale, legile fostului ministruAdomniþei sau alte legi propuse de actualul minis-tru Ecaterina Andronescu? Aceasta este mareadilemã. Pentru a veni în sprijinul cititorilor, amdecis ca începând cu numãrul trecut al revistei„ªcoala româneascã“ sã vã prezentãm principalelepropuneri legislative privind reforma ºi descentrali-zarea învãþãmântului. În numãrul trecut v-amprezentat fundamentarea soluþiilor legislative ºiproiectul de lege al educaþiei permanente, iar înnumãrul acesta proiectul de lege a învãþãmântu-lui preuniversitar. Facem acest demers pentru cã,indiferent de interesele politice ale unor persoane,considerãm cã învãþãmântul are nevoie de un ba-lon de oxigen, care sã readucã prestigiul, onoareaºi etica în ºcoli ºi universitãþi. Este nevoie caºcoala sã-ºi recapete respectul necesar. Acest lu-cru nu se poate realiza decât printr-un ampluproces de reformã. De asemenea, aºteptãm peadresa de email a redacþiei [email protected] pãrerile dumneavoastrã referitoare lace trebuie fãcut în învãþãmânt precum ºi opiniilefaþã de aceste proiecte de lege.

PROIECT

ªCOALAromâneascq dezbatere 7

iun ie 2009

Art. 9 (1) Sistemul naþional deînvãþãmânt este constituit dinansamblul unitãþilor ºi instituþiilorde învãþãmânt de diferite tipuri, nive-luri ºi forme de organizare a activi-tãþii de instruire ºi educare.

(2) Sistemul naþional de învã-þãmânt cuprinde unitãþi ºi instituþiide învãþãmânt, de stat ºi private, pre-cum ºi cele confesionale acreditate.

(3) Privatizarea instituþiilor ºi aunitãþilor de învãþãmânt de stat esteinterzisã.

(4) Învãþãmântul preuniversitareste organizat pe niveluri, tipuri, for-me, filiere ºi profiluri, care asigurãdobândirea competenþelor cheie ºiprofesionalizarea progresivã.

(5) Cultele recunoscute de stat audreptul de a înfiinþa ºi administrapropriile unitãþi ºi instituþii de învã-þãmânt private, cu respectarea legis-laþiei în vigoare.

Art. 10 (1) Sistemul de învãþã-mânt preuniversitar cuprinde urmã-toarele niveluri:

a) educaþia timpurie (0-3 ani);b) învãþãmântul preºcolar care

cuprinde grupa micã, grupa mijlocie,grupa mare (3-6/7 ani);

c) învãþãmântul primar carecuprinde clasa pregãtitoare ºi claseleI-IV;

d) învãþãmântul secundar carecuprinde:

- învãþãmântul secundar inferiorsau gimnaziu care cuprinde claseleV–IX;

- învãþãmântul secundar supe-rior sau liceu care cuprinde clasele deliceu X–XII ºi învãþãmântul profe-sional;

e) învãþãmântul terþiar non-uni-versitar care cuprinde învãþãmântulpostliceal ºi formarea continuã post-licealã.

(2) Finalitatea principalã a învã-þãmântului obligatoriu de zece claseeste formarea competenþelor cheie.

(3) Finalitatea principalã a învã-

þãmântului liceal este dezvoltareacompetenþelor cheie ºi formarea decompetenþe specifice. În cazul licee-lor din filiera vocaþionalã, se are învedere ºi formarea de competenþeprofesionale de nivel IV, conform Ca-drului European al Calificãrilor.

(4) Finalitatea principalã aînvãþãmântului profesional estedobândirea de competenþe profe-sionale de nivel II ºi III, conformCadrului European al Calificãrilor.

(5) Finalitatea principalã aînvãþãmântului postliceal este do-bândirea de competenþe profesionalede nivel V, conform Cadrului Euro-pean al Calificãrilor.

(6) Formele de organizare aînvãþãmântului preuniversitar sunt:învãþãmânt de zi, seral, cu frecvenþãredusã, la distanþã, comasat ºi, pen-tru copiii cu nevoi educative speciale,la domiciliu.

(7) În sistemul de învãþãmânt potfuncþiona unitãþi pilot, experimen-tale ºi de aplicaþie.

(8) Elevii cu performanþe ºcolareexcepþionale pot promova 2 ani destudii într-un an ºcolar.

Art.11 (1) Educaþia timpurie seorganizeazã în creºe ºi, dupã caz, îngrãdiniþe ºi centre de zi.

(2) Înfiinþarea unitãþilor de edu-caþie timpurie, conþinutul educativ aleducaþiei timpurii, standardele decalitate ºi metodologia de organizareale acesteia se stabilesc prin Hotãrârede Guvern, în termen de maximum 9luni de la promulgarea prezentei legi.

(3) Asigurarea personalului di-dactic necesar desfãºurãrii educaþieitimpurii se face de cãtre autoritãþilepublice locale, cu respectarea stan-dardelor de calitate ºi a legislaþiei învigoare.

(4) În termen de maximum 9 lunide la promulgarea prezentei legi,Guvernul reglementeazã tipurile ºimodalitãþile de finanþare a serviciilorde educaþie timpurie. Finanþarea din

resurse publice se acordã numaifurnizorilor acreditaþi de servicii deeducaþie timpurie, publici sau privaþi.

(5) Grãdiniþele pot funcþiona caunitãþi independente sau în cadrulunor unitãþi ºcolare, cu aprobareaInspectoratului ºcolar.

(6) Autoritãþile publice locale ºidirecþiile judeþene pentru educaþieasigurã condiþiile pentru generaliza-rea treptatã a învãþãmântului pre-ºcolar.

(7) În clasa pregãtitoare suntînscriºi copiii care împlinesc vârstade 6 ani pânã la data începerii anuluiºcolar.

(8) Învãþãmântul gimnazial,liceal ºi postliceal poate fi organizat ºica învãþãmânt cu frecvenþã redusã ºila distanþã, în condiþiile legii, în uni-tãþi de învãþãmânt acreditate, stabili-te de direcþiile judeþene pentru edu-caþie.

(9) Absolvenþii învãþãmântuluigimnazial dobândesc Diploma deabsolvire, însoþitã de un portofoliupersonal pentru educaþie permanen-ta ºi foaia matricolã.

(10) Învãþãmântul liceal funcþio-neazã cu urmãtoarele filiere ºi profi-luri:

a) filiera teoreticã, cu profilurileuman ºi real;

b) filiera vocaþionalã cu profiluri-le tehnologic, servicii, resurse natu-rale ºi protecþia mediului, militar, or-dine ºi securitate publicã, teologic,sportiv, artistic ºi pedagogic.

(11) Învãþãmântul profesional sepoate organiza în cadrul liceelor dinfiliera vocaþionalã, în baza solicitãrilordin partea angajatorilor privaþi sau aiAgenþiei Naþionale pentru OcupareaForþei de Muncã (ANOFM).

(12) Curriculumul ºi durata învã-þãmântului profesional sunt stabilitede comun acord de cãtre MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºiAgenþia Naþionalã pentru OcupareaForþei de Muncã, în funcþie de nivelul

de calificare profesionalã cu care sefinalizeazã.

(13) Stagiile de instruire practicãsunt asigurate ºi finanþate parþial decãtre Agenþia Naþionalã pentru Ocu-parea Forþei de Muncã sau de cãtreangajatorii privaþi.

(14) Calificãrile profesionale carepot fi dobândite prin învãþãmânt pro-fesional sunt cuprinse în RegistrulNaþional al Calificãrilor.

(15) Pregãtirea prin învãþãmântulprofesional se realizeazã pe baza stan-dardelor de pregãtire profesionalãaprobate de Ministerul Educaþiei, Cer-cetãrii ºi Inovãrii, în urma consultãriipartenerilor sociali. Standardele depregãtire profesionalã se realizeazã pebaza standardelor ocupaþionale vali-date de comitetele sectoriale.

(16) Absolvenþii învãþãmântuluiprofesional dobândesc certificat deabsolvire, portofoliu de educaþie per-manentã ºi foaia matricolã.

(17) Absolvenþii învãþãmântuluiprofesional, care promoveazã exa-menul de certificare a competenþelorprofesionale, dobândesc certificat decalificare profesionalã ºi suplimentuldescriptiv al certificatului, conformEuropass.

(18) Modul de organizare ºidesfãºurare a examenului de certifi-care a competenþelor profesionaleeste reglementat de Ministerul Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii prin me-todologie specificã, care se dã publi-citãþii la începutul ºcolarizãrii prinºcoala profesionalã.

(19) Absolvenþii învãþãmântuluiprofesional pot continua studiile înciclul superior al liceului în condiþiilestabilite prin regulament al Ministe-rului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.Liceele din filiera vocaþionalã potrecunoaºte o parte din competenþeledobândite în ºcoala profesionalã.

(20) Unitãþile de învãþãmânt încare se organizeazã filiera vocaþiona-lã a liceului sunt stabilite de Inspec-

toratele ºcolare, cu consultarea auto-ritãþilor locale având în vedere ten-dinþele de dezvoltare socialã ºi eco-nomicã precizate în documente stra-tegice regionale, judeþene ºi locale.

Art.12 (1) Absolvenþii liceuluiprimesc diploma de absolvire, foaiamatricolã ºi portofoliul de educaþiepermanentã, care atestã finalizareastudiilor liceale ºi care conferã drep-tul de acces, în condiþiile legii, în în-vãþãmântul terþiar postliceal ºi drep-tul de susþinere a bacalaureatului.

(2) Absolvenþii liceelor din filieravocaþionalã primesc, la absolvire, ºicertificat de calificare profesionalã.

(3) Învãþãmântul liceal se finali-zeazã cu evaluarea prin bacalaureat,care este o evaluare naþionalã ºi sedesfãºoarã pe baza unei metodologiielaborate ºi aprobate de cãtre Minis-terul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii,în condiþiile legii.

(4) Fiecare absolvent susþinebacalaureatul într-o singurã sesiuneîntr-un an ºcolar. Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii ºi Inovãrii poate orga-niza, anual, o sesiune specialã.

(5) Probele specifice bacalaurea-tului sunt stabilite de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii ºisunt anunþate elevilor la începutulprimei clase de liceu.

(6) Candidaþii proveniþi din învã-þãmântul de stat pot susþine baca-laureatul ºi examenul de certificare acompetenþelor profesionale, fãrãtaxã, o singura datã. Prezentãrile ul-terioare la aceste examene suntcondiþionate de achitarea unor taxestabilite de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii.

(7) Eliberarea certificatului decalificare profesionalã nu este condi-þionatã de promovarea examenuluide bacalaureat.

(8) Absolvenþii de liceu pot sus-þine bacalaureatul internaþional încondiþiile în care îºi asumã plata ta-xelor aferente.

� educaþie timpurie � clasa pregãtitoare de la 6 ani � certificate Europass � programe „a doua ºansã“ � consorþii ºcolare

Sistemulnaþional

SistemulnaþionalSistemulnaþionalSistemulnaþional

Sistemulnaþional



Art.13 (1) Învãþãmântul postli-ceal sau terþiar non-universitar are oduratã de 1-3 ani stabilitã pe bazacompetenþelor anterior dobândite decursanþi, precum ºi în funcþie decomplexitatea calificãrii.

(2) Nomenclatorul calificãrilorprofesionale se stabileºte prin Regis-trul Naþional al Calificãrilor, în con-cordanþã cu Cadrul Naþional ºi Euro-pean al Calificãrilor.

(3) Învãþãmântul terþiar non-universitar de stat este gratuit.

(4) Admiterea în învãþãmântulterþiar non-universitar se face în bazaunei metodologii ºi pe criterii sta-bilite de unitatea de învãþãmânt, con-form legislaþiei în vigoare.

(5) Pot fi ºcolarizati în învãþã-mântul terþiar non-universitar absol-venþi de liceu, cu sau fãrã diplomã debacalaureat.

(6) Agenþii economici pot înfiinþaºi finanþa specializãri postliceale înfuncþie de cerinþele pieþei muncii.Curriculumul acestor specializãri vafi stabilit de comun acord între agen-þii economici finanþatori ºi unitãþileºcolare.

(7) Statul susþine ºi stimuleazãinclusiv financiar programe de studiupentru învãþãmântul terþiar nonuni-versitar, în parteneriat public – pri-vat.

Art.14 Învãþãmântul de arte,învãþãmântul sportiv, învãþãmântulmilitar, de ordine ºi securitate publi-cã se reglementeazã prin hotãrâre aGuvernului în baza legislaþiei în vi-goare, la iniþiativa Ministerului Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

Art.15 (1) În sistemul de învãþã-mânt preuniversitar pot fi iniþiate ºiorganizate alternative educaþionale,cu acordul Ministerului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii, pe baza unuiregulament aprobat prin ordin alministrului.

(2) Acreditarea, respectiv evalu-area periodicã a alternativelor edu-caþionale, se face potrivit legii.

Art.16 (1) Autoritãþile adminis-traþiei publice locale au obligaþia de aasigura buna desfãºurare a învãþã-mântului preuniversitar în arealul încare acestea îºi exercitã autoritatea.

(2) Educaþia timpurie, învãþã-mântul primar ºi gimnazial sunt înresponsabilitatea Consiliului Local,iar învãþãmântul liceal, învãþãmântulspecial ºi învãþãmântul terþiar non-universitar sunt în responsabilitateaConsiliului Judeþean.

(3) Neîndeplinirea obligaþiilorautoritãþilor locale în privinþa învãþã-mântului preuniversitar se sancþio-neazã conform legilor în vigoare.

(4) Educaþia pentru cei care audepãºit vârsta de ºcolarizare va fi asi-guratã prin programe de tip „a douaºansã“ desfãºuratã de cãtre instituþiiacreditate în acest scop, în baza unuiregulament al Ministerului Educa-þiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

Art.17 (1) În vederea asigurãriicalitãþii educaþiei ºi a optimizãrii ges-tionãrii resurselor, unitãþile de învã-þãmânt ºi autoritãþile administraþieilocale pot decide înfiinþarea consorþi-ilor ºcolare.

(2) Consorþiile ºcolare sunt par-teneriate contractuale între unitãþilede învãþãmânt, care asigurã:

a) libera circulaþie a personaluluiîntre unitãþile membre ale consorþiu-lui;

b) utilizarea în comun a resurse-lor unitãþilor de învãþãmânt din con-sorþiu;

c) lãrgirea oportunitãþilor de în-vãþare oferite elevilor ºi recunoaºte-rea reciprocã a rezultatelor învãþãriiºi evaluãrii acestora.

(3) Cadrul general pentru înfi-inþarea, desfiinþarea ºi funcþionareaconsorþiilor ºcolare se va reglementaprin hotãrâre a Guvernului, cu res-pectarea legislaþiei în vigoare.

(4) Toþi absolvenþii formelor deînvãþãmânt gimnazial vor puteaurma învãþãmântul liceal sau profe-sional în condiþii de gratuitate. Li-ceele au autonomie în stabilirea crite-riilor de departajare a elevilor la ad-mitere, acolo unde numãrul de în-scriºi depãºeºte numãrul de locuri.

(5) Pentru a asigura calitateaînvãþãrii, autoritãþile locale, cu avizulMinisterului Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii, pot decide, în anumite con-diþii, desfiinþarea unei ºcoli ºi aron-darea elevilor la alte unitãþi ºcolaremai performante, asigurând toatãlogistica necesarã.

Art.18 (1) Reþeaua ºcolarã esteformatã din totalitatea unitãþilor deînvãþãmânt autorizate provizoriu,respectiv acreditate.

(2) Reþeaua ºcolarã a unitãþilorde învãþãmânt de stat ºi privat seorganizeazã de cãtre autoritãþile pu-blice locale, cu avizul conform al in-spectoratelor ºcolare judeþene, ºi aldirecþiilor judeþene pentru educaþie.Pentru învãþãmântul special, liceal,profesional ºi postliceal, reþeaua ºco-larã se organizeazã de cãtre consiliuljudeþean, respectiv consiliul general

al municipiului Bucureºti, cu con-sultarea partenerilor sociali ºi a di-recþiei judeþene pentru educaþie ºi cuavizul conform al Ministerului Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(3) Persoanele juridice ºi fizicepot înfiinþa, în condiþiile legislaþiei învigoare, unitãþi de educaþie timpurieºi de învãþãmânt primar, gimnazial,liceal, profesional ºi terþiar non uni-versitar.

(4) Reþeaua ºcolarã a unitãþilorde învãþãmânt se dã publicitãþii la în-ceputul fiecãrui an, pentru anul ºco-lar urmãtor. Numãrul de clase ºi delocuri se aprobã prin hotãrâre a Gu-vernului, cu cel puþin 6 luni înaintede începerea anului ºcolar.

(5) În cadrul sistemului naþionalde învãþãmânt preuniversitar de statse pot înfiinþa ºi pot funcþiona, con-form legii, unitãþi de învãþãmânt cuclase constituite pe bazã de contractede parteneriat între unitãþi de învãþã-mânt de stat ºi privat acreditate, pre-cum ºi între instituþii din þarã ºi strã-inãtate, pe baza unor acorduri inter-guvernamentale.

(6) Unitãþile de învãþãmânt pre-universitar, indiferent de tip, nivel,formã, filierã ºi profil, sunt supuseevaluãrii periodice ºi acreditãrii, înconformitate cu legislaþia în vigoare.

Învãþãmânt special ºispecial integrat

Art.19 (1) Statul garanteazãdreptul egal la educaþie al tuturorpersoanelor cu dizabilitãþi sau cu ce-

rinþe educaþionale speciale. Învãþã-mântul special ºi special integrat suntparte componentã a sistemului na-þional de învãþãmânt preuniversitar.

(2) Învãþãmântul special ºi spe-cial integrat sunt o formã de instruireºcolarã diferenþiatã, adaptatã ºi deasistenþã educaþionalã, socialã, medi-calã complexã, destinatã persoanelorcu dizabilitãþi sau cu cerinþe educa-þionale speciale.

(3) Învãþãmântul special ºi spe-cial integrat este organizat, de regulã,ca învãþãmânt de zi ºi este gratuit. Înfuncþie de necesitãþile locale, acestase poate organiza ºi sub alte forme, înconformitate cu legislaþia în vigoare.

(4) Guvernul elaboreazã regle-mentãri specifice pentru serviciileeducaþionale ºi de asistenþã, oferitepersoanelor cu dizabilitãþi medii sausevere.

Art.20 (1) Învãþãmântul specialºi special integrat se organizeazã,dupã caz, în unitãþi de învãþãmântspecial pentru copii, elevi ºi tineri cudizabilitãþi senzoriale (de vãz ºi deauz), motorii, psihomotorii, mintaleºi de comunicare ºi relaþionare (au-tismul) ºi în unitãþi de învãþãmânt demasã, pentru copiii cu cerinþe edu-caþionale speciale.

(2) Învãþãmântul special integratse poate organiza în clase speciale ºiindividual sau în grupe integrate înclase de masã.

(3) Conþinuturile învãþãmântuluispecial ºi special integrat, demersuri-le didactice, precum ºi pregãtirea ºi

formarea personalului care acþio-neazã în sfera educaþiei copiilor cudizabilitãþi sau cu cerinþe educaþio-nale speciale sunt stabilite prin meto-dologii elaborate de Ministerul Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(4) Durata educaþiei copiilor cudizabilitãþi poate fi mai mare decâtcea precizatã prin prezenta lege ºi sestabileºte, în funcþie de gradul ºi tipuldizabilitãþii, prin ordin al ministruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(5) Finanþarea învatamântuluipentru copiii cu cerinþe educativespeciale se face din bugetele consili-ilor judeþene pe raza cãrora funcþio-neazã unitatea de învãþãmânt spe-cial, indiferent de domiciliul copiilor,elevilor ºi tinerilor cu cerinþe edu-caþionale speciale, respectiv din bu-getul Consiliului General al Munici-piului Bucureºti.

Art.21 (1) Evaluarea, asistenþapsiho-educaþionalã, orientarea ºcola-rã ºi orientarea profesionalã a copi-ilor, elevilor ºi tinerilor cu dizabilitãþisau cu cerinþe educaþionale specialese realizeazã de cãtre Centrele Jude-þene de Resurse ºi de Asistenþã Edu-caþionalã (CJRAE) prin serviciile deevaluare ºi orientare ºcolarã ºi profe-sionalã, în baza unei metodologiielaborate de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii.

(2) Stabilirea gradului de handi-cap al elevilor cu dizabilitãþi se facede cãtre comisiile pentru protecþiacopilului, la propunerea centrului ju-deþean de resurse ºi de asistenþã edu-


iun ie 2009

caþionalã, cu consultarea comisiei in-terne de evaluare.

(3) Profesionalizarea elevilor/ti-nerilor cu dizabilitãþi se face în uni-tãþi de învãþãmânt special ºi de masã,cu consultarea factorilor locali intere-saþi.

Art.22 (1) Copiii, elevii ºi tineriicu dizabilitãþi sau cu cerinþe educa-þionale speciale, integraþi în învãþã-mântul de masã, beneficiazã de spri-jin educaþional prin cadre didacticede sprijin ºi itinerante, de la caz lacaz. Organizarea serviciilor de sprijineducaþional se face de cãtre CentrulJudeþean de Resurse ºi de AsistenþãEducaþionalã ºi se reglementeazãprin metodologii specifice elaboratede Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii, aprobate prin hotãrâre aGuvernului.

(2) Elevii cu dizabilitãþi, ºcola-rizaþi în instituþii de învãþãmânt spe-cial, beneficiazã de protecþie specialãconstând în alocaþie zilnicã de hranãºi rechizite ºcolare în cuantum egalcu al copiilor instituþionalizaþi ºi deservicii gratuite în internatele ºi can-tinele ºcolare.

Art.23 (1) Pentru copiii, elevii ºitinerii cu boli cronice sau cu boli carenecesitã perioade de spitalizare maimari de patru sãptãmâni, se potorganiza, dupã caz, grupe sau clase încadrul unitãþii sanitare în care aceºtiasunt internaþi.

(2) Pentru copiii, elevii ºi tineriicare din motive medicale sau din ca-uza unei dizabilitãþi sunt nedepla-

sabili, se organizeazã ºcolarizare ladomiciliu, pe perioadã determinatã.

(3) ªcolarizarea la domiciliu,respectiv înfiinþarea clase/grupe înspitale se face de cãtre direcþia jude-þeanã de educaþie, la propunereacentrului judeþean de resurse ºi deasistenþã educaþionalã, în baza uneimetodologii cadru, elaboratã de Mi-nisterul Educaþiei, Cercetãrii ºi Ino-vãrii.

(4) Pentru ºcolarizarea minorilorºi adulþilor din centrele de reeducare,penitenciare pentru minori ºi tineri ºipenitenciare pentru adulþi, MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii orga-nizeazã ºi finanþeazã, dupã caz, grupe,clase sau unitãþi de învãþãmânt.

(5) Unitãþile de învãþãmânt spe-cial pot beneficia de sprijinul insti-tuþiilor de protecþie socialã, al altororganisme private autorizate, al per-soanelor fizice sau juridice din þarã ºidin strãinãtate, pentru stimulare,compensare ºi recuperare a handica-pului.

(6) La nivelul grãdiniþelor se vororganiza Centre de Resurse pentruPãrinþi, care sã ofere consiliere ºiasistenþã pãrinþilor care au copii cucerinþe educaþionale speciale.

Art.24 Învãþãmântul special dis-pune de planuri de învãþãmânt, pro-grame ºcolare, programe de asistenþãpsihopedagogicã, manuale ºi meto-dologii didactice alternative, elabo-rate în funcþie de tipul ºi gradul han-dicapului ºi aprobate de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

Art.25 (1) În învãþãmântul pre-ºcolar ºi primar, în funcþie deevoluþia copilului, se pot face propu-neri de reorientare operativã dinspreºcoala specialã spre ºcoala de masã ºiinvers sau dinspre cãminul-ºcoalãspre ºcoala specialã ºi invers.

(2) Propunerea de reorientare seface de cãtre cadrul didactic care a lu-crat cu copilul în cauzã ºi de cãtre psi-hologul ºcolar. Hotãrârea de reorien-tare se ia de cãtre comisia de experti-zã, cu acordul familiei sau al susþinã-torului legal.

(3) Copiii cu cerinþe educativespeciale, care nu au putut fi reorien-taþi spre învãþãmântul de masã, in-clusiv în clase speciale, continuã pro-cesul de educaþie în unitãþi ale învã-þãmântului special primar, gim-nazial, liceal, diferenþiat dupã tipul ºigradul handicapului.

Art.26 Ministerul Muncii, Fami-liei ºi Protecþiei Sociale, împreunã cualte organisme guvernamentale sauneguvernamentale cu preocupãri îndomeniu, asigurã integrarea în viaþaactivã, în forma corespunzãtoare demuncã, a absolvenþilor învãþãmântu-lui special, potrivit calificãrii obþinuteºi în condiþiile prevãzute de legislaþiaîn vigoare.

Art.27 (1) Instituþiile ºi unitãþileconexe ale învãþãmântului preuni-versitar sunt: Casa Corpului Didactic,Agenþia Românã pentru AsigurareaCalitãþii în Învãþãmântul Preuniver-sitar, Consiliul Naþional pentru Fi-nanþarea Învãþãmântului Preuniver-sitar, Centrul Judeþean de Resurse ºiAsistenþã Educaþionalã.

(2) Organizarea, managementulºi finanþarea instituþiilor conexe intrãîn responsabilitatea MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(3) În fiecare judeþ ºi în munici-piul Bucureºti funcþioneazã CasaCorpului Didactic (CCD), subordo-natã Inspectoratului ªcolar. Structu-ra ºi atribuþiile Casei Corpului Didac-tic se stabilesc prin ordin al ministru-lui.

(4) Centrul Judeþean de Resurseºi de Asistenþã Educaþionalã este oinstituþie conexã, specializatã, a învã-þãmântului preuniversitar, cu perso-nalitate juridicã, subordonatã Ins-pectoratului ªcolar.

(5) Finanþarea Centrului Jude-þean de Resurse ºi de Asistenþã Edu-caþionalã se asigurã de la bugetulconsiliului judeþean/bugetul consi-liului general al municipiului Bucu-reºti.

(6) Centrul Judeþean de Resurseºi de Asistenþã Educaþionalã orga-nizeazã, coordoneazã metodologic,

monitorizeazã ºi evalueazã, dupã caz,la nivel judeþean/al municipiului Bu-cureºti, urmãtoarele activitãþi ºi ser-vicii educaþionale:

a) servicii de asistenþã psihope-dagogicã, furnizate prin centrele ju-deþene ºi cabinetele de asistenþã psi-hopedagogicã;

b) servicii de terapii logopedice,furnizate prin centrele ºi cabinetelelogopedice interºcolare;

c) servicii de evaluare, orientareºcolarã ºi profesionalã;

d) servicii de mediere ºcolarã,furnizate de mediatorii ºcolari;

e) servicii de consultanþã pen-tru educaþie incluzivã, furnizate decentrele ºcolare de educaþie inclu-zivã.

(7) Structura, organizarea ºifuncþionarea Centrului Judeþean deResurse ºi Asistenþã Educaþionalã se

stabilesc prin regulament elaboratprin Ordin al ministrului.

(8) Agenþia Românã de Asigura-re a Calitãþii în Învãþãmântul Preuni-versitar se organizeazã ºi funcþionea-zã în baza Legii asigurãrii calitãþii.

(9) Consiliul Naþional de Finan-þare a Învãþãmântului Preuniversitar(CNFIP) se organizeazã în subor-dinea Ministerului Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii. Atribuþiile, structura,organizarea ºi funcþionarea Consiliu-lui Naþional de Finanþare a Învãþã-mântului Preuniversitar se stabilescprin ordin de ministru.

Art.28 (1) Învãþãmântul privatse organizeazã pe principiul non-pro-fit în unitãþi de învãþãmânt preuni-versitar, la toate nivelurile ºi formele,conform legislaþiei în vigoare.

(2) Unitãþile de învãþãmânt pre-universitar privat se pot înfiinþa cuautorizarea Inspectoratului ªcolar.

(3) Criteriile, standardele ºi indi-catorii de calitate pe care trebuie sã leîndeplineascã unitãþile de învãþã-mânt preunivesitar privat sunt iden-tice cu cele pe care trebuie sã le înde-plineascã unitãþile de învãþãmânt destat.

(4) Autorizarea de funcþionareprovizorie, de acreditare ºi evaluareaperiodicã a unitãþilor de învãþãmântpreuniversitar privat este realizatã decãtre Agenþia Românã de Asigurare aCalitãþii în Învãþãmântul Preuniver-sitar, conform legislaþiei în vigoare.

Art.29 (1) Statul asigurã finanþa-rea de bazã pentru toþi preºcolarii ºielevii din învãþãmântul obligatoriu,înmatriculaþi în unitãþile de învãþã-mânt preuniversitar privat acreditateºi evaluate periodic. Finanþarea seface în baza ºi în limitele costuluistandard per elev sau preºcolar, dupãaceeaºi metodologie ca ºi în cazulînvãþãmântului de stat.

(2) În învãþãmântul preuniversi-tar privat taxele de ºcolarizare se sta-bilesc de cãtre fiecare instituþie sauunitate de învãþãmânt, în condiþiilelegislaþiei în vigoare.

Art.30 (1) Persoanele aparþi-nând minoritãþilor naþionale audreptul sã studieze ºi sã se instruias-cã în limba maternã la toate nivelu-rile, tipurile ºi formele de învãþãmântpreunivesitar, în condiþiile legii.

(2) În funcþie de necesitãþile loca-le, se pot organiza, la cerere ºi în con-diþiile legii, grupe, clase sau unitãþi deînvãþãmânt preunivesitar cu predareîn limbile minoritãþilor naþionale.

(3) Se recunoaºte dreptul persoa-nelor aparþinând minoritãþilor naþio-nale de a înfiinþa ºi de a administrapropriile unitãþi de învãþãmânt pre-universitar.

(4) La toate formele de învãþã-mânt în limba românã, în limbi decirculaþie internaþionalã sau în lim-bile minoritãþilor naþionale, se poateînscrie ºi pregãti orice cetãþean ro-mân, indiferent de limba sa maternãºi de limba în care a studiat anterior.

Art.31 (1) Disciplina „Limbaromânã“ se predã, pe tot parcursulînvãþãmântului preuniversitar, dupãprograme ºcolare ºi manuale elabo-rate în mod special pentru minorita-tea respectivã.

(2) Elevilor aparþinând minoritã-þilor naþionale, care frecventeazã uni-tãþi de învãþãmânt cu predare în lim-ba românã, li se asigurã, la cerere ºiîn condiþiile legii, ca disciplinã de stu-diu, limba ºi literatura maternã, pre-cum ºi istoria ºi tradiþiile minoritãþiinaþionale respective.



Art.32 Învãþãmântul preuniver-sitar se deruleazã potrivit unui Curri-culum Naþional adaptat la nevoilespecifice dezvoltãrii personale, lanevoile pieþei forþei de muncã ºi alefiecãrei comunitãþi, în baza princi-piului subsidiaritãþii.

Art.33 (1) Baza conþinuturilorînvãþãrii din învãþãmântul preuni-versitar este asiguratã prin Curricu-lumul Naþional stabilit de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, lacare se adaugã o altã componentãaflatã la decizia ºcolii. Curriculumulnaþional este ansamblul coerent alplanurilor-cadru de învãþãmânt, alprogramelor ºi al manualelor ºcolaredin învãþãmântul preuniversitar,precum ºi al auxiliarelor curriculare.

(2) Planurile-cadru de învãþã-mânt cuprind disciplinele obligatorii,opþionale ºi facultative, precum ºinumãrul minim ºi maxim de oreaferente fiecãreia dintre acestea.

(3) Programele ºcolare stabilescpentru fiecare disciplinã din planulde învãþãmânt obiectivele instructiv-educative ºi formative ale disciplineiºi evidenþiazã conþinuturile funda-mentale de ordin teoretic, experi-mental ºi aplicativ, oferind orientãrimetodologice generale pentru rea-lizarea acestora. Ele definesc în modexplicit modul de evaluare a fiecãreicompetenþe dobândite.

(4) Planurile-cadru ºi programe-le ºcolare pentru învãþãmântul pre-universitar sunt elaborate de cãtreConsiliul Naþional pentru Curricu-lum ºi Evaluare ºi Consiliul Naþionalde Dezvoltare a Învãþãmântului Pro-fesional ºi Tehnic ºi se aprobã prinOrdin al ministrului Educaþiei, Cer-cetãrii ºi Inovãrii.

(5) În cazul alternativelor edu-caþionale ºi al învãþãmântului privat,planurile-cadru ºi programele ºcola-re sunt elaborate în proiect de repre-zentanþi ai acestora ºi sunt coordo-nate ºi avizate de Centrul Naþionalpentru Curriculum ºi Evaluare.

(6) Manualele ºcolare se elabo-reazã ºi se evalueazã pe baza progra-melor ºcolare aprobate de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(7) Cadrele didactice selecteazã ºirecomandã elevilor, în baza libertãþiiiniþiativei profesionale, un anumitmanual ºcolar din lista celor aprobatede Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii, pentru a fi utilizat în procesuldidactic. Cadrele didactice pot selectaºi auxiliarele curriculare care opti-mizeazã calitatea predãrii-învãþãrii.

(8) Instrumentele de evaluarecurentã a elevilor ºi cele pentruexaminarea acestora se centreazã pedobândirea competenþelor la stan-dardele ºi criteriile de performanþãprevãzute în Curriculumul Naþional.

Art.34 (1) Curriculumul pentrueducaþia timpurie ºi pentru învãþã-mântul preºcolar este centrat pe dez-voltarea competenþelor cognitive,emoþionale ºi sociale ale copiilor ºi peremedierea precoce a deficienþelor dedezvoltare cuprinzând inclusiv acti-vitãþile educaþionale ce trebuie între-prinse în creºe/unitãþi pentru edu-caþie timpurie, precum ºi modul decompatibilizare a educaþiei timpuriicu clasa pregãtitoare ºi învãþãmântulprimar.

(2) Centrul Judeþean de Resurseºi de Asistenþã Educaþionalã consti-tuie echipe multidisciplinare de in-tervenþie timpurie, menite sã realize-ze evaluarea tuturor copiilor, moni-torizarea ºi depistarea ºi asistenþaprecoce corespunzãtoare a copiilorcu dizabilitãþi sau cu risc în dezvol-tarea competenþelor personale.

Art.35 (1) Curriculumul naþio-nal pentru învãþãmântul primar ºigimnazial se axeazã pe 8 categorii decompetenþe cheie care determinãprofilul de formare al elevului:

a) Competenþe de comunicare înlimba maternã ºi în douã limbi de cir-culaþie internaþionalã;

b) Competenþe fundamentale dematematicã, ºtiinþe ºi tehnologie;

c) Competenþe digitale (de uti-lizare a tehnologiei informaþiei pen-tru cunoaºtere ºi rezolvarea de pro-bleme);

d) Competenþe axiologice (ca setde valori necesare pentru participa-rea activã ºi responsabilã la viaþa so-cialã);

e) Competenþe pentru manage-mentul vieþii personale ºi al evoluþieiîn carierã;

f) Competenþe antreprenoriale;g) Competenþe de expresie cul-

turalã;h) Competenþe de a învãþa pe tot

parcursul vieþii.(2) Disciplina Tehnologia Infor-

maþiei ºi Comunicãrii (TIC) va con-stitui o disciplinã opþionalã pentruelevii din clasele I-IV ºi disciplinãobligatorie în clasele V-XII.

(3) Învãþãmântul liceal estecentrat pe dezvoltarea competen-þelor cheie ºi formarea competenþe-lor specifice în funcþie de filierã ºiprofil.

(4) Învãþãmântul postliceal estecentrat pe formarea competenþelorpentru calificãri profesionale de nivelV, în conformitate cu Cadrul Euro-pean al Calificãrilor.

Art.36 (1) În ansamblul arieicurriculare, Curriculumul Naþionalare o pondere de 80% la nivelulînvãþãmântului obligatoriu ºi de 70%la nivelul liceului. 20% din orele de lanivelul învãþãmântului obligatoriu ºi30% din orele de la nivelul liceului sevor decide la nivelul fiecãrei ºcoli, înfuncþie de nevoile de învãþare aleelevilor ºi se va constitui ca ºi curricu-lum la decizia ºcolii.

(2) În interiorul fiecãrei discipli-ne, Curriculumul Naþional va acoperidoar 75% din orele de predare,lãsând la dispoziþia cadrului didactic25% din timpul alocat disciplineirespective. În funcþie de caracteristi-cile elevilor ºi de strategia ºcolii dincare face parte, profesorul va decidedacã procentul de 25% din timpul

alocat disciplinei va fi folosit pentruînvãþare remedialã în cazul copiilorcu probleme, pentru consolidarea cu-noºtinþelor sau pentru stimulareacelor capabili de performanþe supe-rioare, conform unor planuri indivi-duale de învãþare elaborate pentrufiecare elev.

Art.37 (1) Planurile-cadru ale în-vãþãmântului primar ºi gimnazial in-clud Religia ca disciplinã ºcolarã,parte a Curriculumului Naþional. Ele-vul, cu acordul pãrinþilor sau alreprezentantului legal, alege pentrustudiu religia ºi confesiunea.

(2) La solicitarea scrisã a pãrinþi-lor sau a reprezentantului legal, ele-vul poate sã nu frecventeze orele dereligie. În acest caz, situaþia ºcolarã seîncheie fãrã aceastã disciplinã. Înmod similar se procedeazã ºi pentruelevul cãruia, din motive obiective,nu i s-au putut asigura condiþiile pen-tru frecventarea orelor la aceastã dis-ciplinã.

(3) În învãþãmânt e strict inter-zisã orice formã de prozelitism reli-gios.

(4) Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii susþine ºi finanþeazã,prin programe naþionale speciale,învãþarea matematicii ºi a ºtiinþelornaturii.

Art.38 (1) Învãþãmântul de toategradele se desfãºoarã în limba româ-nã. El se poate desfãºura, în condiþi-ile prezentei legi, ºi în limbile minori-tãþilor naþionale, precum ºi în limbide circulaþie internaþionalã, la toatenivelurile, tipurile ºi formele de în-vãþãmânt.

(2) Învãþarea în ºcoalã a limbiiromâne, ca limbã oficialã de stat, esteobligatorie pentru toþi cetãþenii ro-mâni, indiferent de naþionalitate.Planurile de învãþãmânt trebuie sãcuprindã numãrul necesar de ore.Totodatã, ºcolile vor asigura condiþi-ile care sã permitã însuºirea limbiioficiale de stat.

(3) Înfiinþarea formaþiunilor destudiu cu predare în limbi ale mino-ritãþilor naþionale se face de cãtreconsiliul local, la propunerea pãrin-þilor, cu respectarea legislaþiei învigoare.

Art.39 (1) Atât în învãþãmântulde stat, cât ºi în cel privat, documen-tele ºcolare oficiale, nominalizateprin ordin al ministrului educaþiei, seîntocmesc în limba românã. Celelalteînscrisuri ºcolare pot fi redactate înlimbile minoritãþilor.

(2) Unitãþile ºi instituþiile de în-vãþãmânt pot efectua ºi emite, lacerere, traduceri oficiale ale docu-mentelor ºi ale altor înscrisuri ºcolareproprii.

Curriculumul� disciplinele vor fi de trei

feluri: obligatorii, opþionaleºi facultative � limba

românã este limba oficialãde stat ºi este obligatorie

pentru toþi cetãþenii români,indiferent de naþionalitate


iun ie 2009

Art.40 (1) Scopul evaluãrii elevilor esteacela de a orienta ºi optimiza învãþarea. În sis-temul naþional de învãþãmânt ºi educaþienotarea se face, de regulã, de la 10 la 1.

(2) Evaluãrile naþionale de finalizare aînvãþãmântului obligatoriu ºi a liceului se vorface prin sisteme ale cãror punctaje sunt simi-lare cu testele internaþionale consacrate.

Art.41 (1) Evaluarea elevilor se centreazãpe competenþe, oferã feed-back real elevilor ºistã la baza planurilor individuale de învãþare. Înacest scop, se va crea o bancã de itemi de evalu-are unicã, cu funcþie orientativã, pentru a-iajuta pe profesori în notarea la clasã.

(2) Un elev cu deficienþe de învãþare benefi-ciazã, în mod obligatoriu, de educaþie remedi-alã.

Art.42 Structura ºi caracteristicile evaluã-rilor ºcolare vor fi organizate dupã cum ur-meazã:

(1) La finalul clasei pregãtitoare, cadruldidactic responsabil întocmeºte, în baza uneimetodologii validatã ºtiinþific, un raport deevaluare a competenþelor cognitive, emoþionaleºi sociale ale copilului.

(2) La finalul clasei a II-a, fiecare ºcoalã, înbaza unei metodologii elaborate de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, organizeazã ºirealizeazã evaluarea achiziþiilor fundamentale:scris-citit ºi matematicã. Rezultatele evaluãrilorsunt folosite pentru elaborarea planurilorindividualizate de învãþare ale elevilor pânã lafinalul clasei a IV-a ºi pentru redactarea unuiraport de evaluare detaliat cãtre pãrinþi.Rezultatele evaluãrii ºi planurile individualizatede educaþie sunt trecute în Portofoliul de edu-caþie al elevului;

(3) La finalul clasei a IV-a, MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii va realiza, prineºantionare, o evaluare la nivel naþional a com-petenþelor fundamentale dobândite în ciclulprimar, dupã modelul TIMSS ºi PIRLS. ªcolilepot decide, în baza unor metodologii proprii, ºialte modalitãþi de evaluare a propriilor elevi declasa a IV-a;

(4) La finalul clasei a VI-a, toate ºcolile, înbaza unei metodologii elaborate de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, vor organiza ºirealiza evaluarea elevilor prin douã probetrans-curriculare: limbã ºi comunicare (limbaromânã ºi o limbã strãinã), matematicã ºiºtiinþe.

(5) Rezultatele evaluãrilor vor fi utilizatepentru realizarea unui raport de evaluareasupra fiecãrui elev, care va fi înmânat pãrin-þilor, pentru orientarea ºcolarã cãtre un anumittip de liceu ºi pentru stabilirea planurilor indi-vidualizate de învãþare pentru anii urmãtori destudiu din învãþãmântul obligatoriu.

(6) Unitãþile de învãþãmânt au obligaþia caîn clasele VII-IX sã remedieze deficienþele con-statate, sã consilieze ºi orienteze elevul cãtre

tipul de liceu sau de carierã care îi valorificã celmai bine potenþialul personal. Rezultatele eva-luãrii, împreunã cu planurile individuale deînvãþare, se arhiveazã în Portofoliul educaþionalal elevului.

(7) La finalul clasei a IX-a se va realiza oevaluare naþionalã trans-curricularã obligatoriea tuturor elevilor. Rezultatele evaluãrii se expri-mã printr-un punctaj, similar testelor inter-naþionale curente. Evaluarea va avea patrucomponente: evaluarea competenþelor decomunicare în limba maternã ºi în douã limbide circulaþie internaþionalã, evaluarea com-petenþelor la matematicã ºi ºtiinþe; evaluareacompetenþelor de utilizare a calculatorului,printr-o probã practicã. Evaluarea celorlaltecompetenþe-cheie care va fi fãcutã de cãtrediriginte, consilierul ºcolar ºi colectivul de pro-fesori ai clasei respective ºi finalizatã sub formaunor calificative stabilite pe baza rezultatelorobþinute în ciclul gimnazial. Rezultateleobþinute se înscriu în Portofoliul educaþional alelevului.

(8) La finalul clasei a XII-a se va realiza adoua evaluare naþionalã a competenþelor speci-fice prin bacalaureat. Evaluarea va fi diferenþi-atã, în funcþie de filiera ºi profilul liceului. Sevor stabili 3 tipuri de probe, în funcþie de prin-cipalele tipuri de competenþe specifice dez-voltate de fiecare filierã, respectiv profil deliceu. Probele se bazeazã pe întregul Curricu-lum Naþional aferent competenþelor respectiveºi vor avea un pronunþat caracter trans-discipli-nar. Pe parcursul clasei a XII-a se susþin pro-bele practice pentru evaluarea ºi certificareacompetenþelor de utilizare a calculatorului.

(9) În baza unei metodologii elaborate deMinisterul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii,dirigintele, împreunã cu consilierul ºcolar ºiprofesorii care au predat pentru clasa în cauzãpe parcursul liceului, evalueazã, prin califica-tive, nivelul de realizare a celorlalte competenþecheie atins de fiecare elev.

(10) Rezultatele evaluãrilor naþionale vor fifolosite de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii pentru evaluarea de sistem a învãþã-mântului obligatoriu ºi a învãþãmântului licealºi pentru evaluarea unitãþilor de învãþãmânt ºi apersonalului didactic.

(11) Liceele au autonomie în organizareaadmiterii ºi pot lua în considerare rezultatele laevaluarea naþionalã pentru realizarea admiterii.

(12) Metodologia examenului de bacalau-reat va fi elaboratã de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii ºi va fi cunoscutã de cãtreelevi la intrarea în ciclul liceal.

(13) Elevii pot opta, cel mai târziu laînceputul clasei a XII-a, pentru un alt tip debacalaureat decât cel specific filierei ºi profiluluiîn care au studiat.

Art.43 (1) Absolvirea învãþãmântuluiobligatoriu va fi certificatã de:

a) Diplomã de absolvire a învãþãmântuluiobligatoriu – cu o Anexã la diplomã, în care vorfi înscrise punctajul ºi calificativele la probelede evaluare a competenþelor cheie;

b) Certificat profesional în care vor fiînscrise competenþele dobândite în utilizareacalculatorului;

(2) Diploma de Studii ºi Anexa la Diplomã,Certificatul profesional ºi alte înscrisuri relevanteprivind aptitudinile ºi performanþele elevului seinclud în Portofoliul de educaþie al acestuia.

Art.44 (1) Absolvirea liceului va fi certifi-catã prin:

a) Diplomã de absolvire a liceului ºiDiplomã de Bacalaureat, însoþite de Anexã ladiplomã, unde vor fi trecute media generalã deabsolvire a liceului, punctajul la fiecare dintreprobele de bacalaureat ºi calificativele pentrucompetenþele cheie;

b) Certificat de utilizare a calculatorului. (2) Absolvenþii liceelor tehnologice ºi

vocaþionale vor primi, în plus, un Certificat pro-fesional – nivel IV de calificare profesionalã.Aceste înscrisuri, alãturi de alte înscrisuri rele-vante privitoare la aptitudinile ºi performanþeleelevului de-a lungul liceului, vor fi cuprinse înPortofoliul de educaþie al acestora.

Mijloace ale procesului de învãþare

Art.45 (1) În unitãþile de învãþãmânt pu-blice sau private se utilizeazã numai manualeºcolare aprobate de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii.

(2) Criteriul principal de evaluare ºi apro-bare a mijloacelor de învãþãmânt va fi legat demãsura în care contribuie la formarea compe-tenþelor cheie sau specifice definite pentru

fiecare ciclu de studii. Art.46 În toate unitãþile de învãþãmânt se

asigurã elevilor acces la reþeaua de calculatoareconectate la internet ºi la conþinuturile digitalede învãþare, în termen de maximum un an de lapromulgarea prezentei legi.

Art.47 (1) Se înfiinþeazã Biblioteca ªcolarãVirtualã ºi Platforma ªcolarã de e-learning, ast-fel încât toate conþinuturile ce trebuie învãþatela ºcoalã, lecþiile celor mai buni profesori pen-tru fiecare disciplinã, instrumentele de lucru,exemple orientative de probe de verificare acunoºtinþelor sã existe ºi în format digital ºi sãfie accesibile permanent ºi gratuit oricãrui elevsau profesor.

(2) Unitatile de învãþãmânt utilizeazã plat-forma ºcolarã de învãþare pentru a acorda asis-tenþã elevilor în timpul sau în afara programu-lui ºcolar, sau pentru cei care, din motive de sã-nãtate nu pot, temporar, frecventa ºcoala.

(3) Înfiinþarea, gestiunea ºi îmbogãþireapermanentã a Bibliotecii ªcolare Virtuale ºi aPlatformei ªcolare de e-learning intrã în res-ponsabilitatea Ministerului Educaþiei, Cercetã-rii ºi Inovãrii.

EEvvaalluuaarreeaa ºi cceerrttiiffiiccaarreeaaelevilor � educaþie remedialã � evaluare permanentã din doi în

doi ani � evaluare naþionalã trans-curricularã la sfârºitulclasei a IX-a � mai multe tipuri de bacalaureat



Resursa umanã

Art.48 (1) Personalul din învãþã-mântul preuniversitar este formatdin personal didactic, personal di-dactic auxiliar ºi personal adminis-trativ sau nedidactic.

(2) În învãþãmântul preuniversi-tar poate funcþiona personal didacticasociat.

Art. 49 (1) Personalul didacticcuprinde:

a) în educaþia timpurie ºi învãþã-mântul preºcolar: educator/educa-toare; institutor/institutoare;

b) în învãþãmântul primar: învã-þãtor/învãþãtoare; institutor/institu-toare, profesor învãþãmânt primar-preºcolar;

c) în învãþãmântul secundar:profesor, profesor-psihopedagog,maistru-instructor;

d) în învãþãmântul special ºi încomisiile de expertizã complexã:educatoare/educator, învãþãtor, în-vãþãtor itinerant, institutor, profesor,profesor itinerant, profesor de edu-caþie specialã, profesor-psihopeda-gog, profesor-psiholog ºcolar, profe-sor-logoped, maistru-instructor, în-vãþãtor-educator, institutor-educa-tor, profesor-educator, psiholog, psi-hopedagog, logoped – aceºtia nea-vând obligaþia de normã didacticã.

e) în centrele ºi cabinetele deasistenþã psihopedagogicã: psihope-dagog, psiholog, sociolog, logoped;

f) în centrele logopedice interºco-lare ºi în cabinetele ºcolare: profesor-logoped, cu calificarea în psihopeda-gogie specialã, psihologie sau peda-gogie;

g) în casele corpului didactic:profesor-metodist, profesor-asociat;

h) în cluburile sportive ºcolare:profesor, antrenor;

i) pentru realizarea de activitãþiextraºcolare: educator/educatoare,învãþãtor, institutor, profesor, mais-tru-instructor, antrenor.

(2) În termen de trei ani de lapromulgarea prezentei legi Minis-terul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii,pe baza mecanismelor de recunoaº-tere a învãþãrii nonformale ºi infor-male, va certifica educatori/educa-toare, institutori/institutoare ºi învã-þãtori/învãþãtoare din învãþãmântulpreºcolar ºi primar, ca profesori înînvãþãmântul preºcolar ºi primar. Învederea realizãrii acestei certificãri,Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii va elabora o metodologieaprobatã prin hotãrâre de guvern.

Art.50 (1) Personalul didacticauxiliar este format din:

a) bibliotecar, documentarist,redactor;

b) informatician;c) laborant;d) tehnician;e) pedagog ºcolar;f) instructor-animator, instructor

de educaþie extraºcolarã;g) asistent social;h) corepetitor;i) mediator ºcolar;(2) Ministerul Educaþiei, Cerce-

tãrii ºi Inovãrii, în colaborare cu Mi-

nisterul Muncii, Familiei ºi ProtecþieiSociale, este autorizat ca, în funcþiede dinamica învãþãmântului, sã sta-bileascã ºi sã reglementeze noi funcþiididactice, respectiv didactic - auxi-liare.

(3) Personalul administrativfuncþioneazã în baza Codului Muncii.

Art.51 (1) Norma didacticã pen-tru învãþãmântul preuniversitar sereglementeazã prin Statutul perso-nalului didactic.

(2) Norma didacticã pentru noileprofesii emergente, conform art. 50,alin. (2), pentru profiluri cu formaþi-uni specifice de instruire, pentruunitãþile de învãþãmânt din localitãþiizolate sau pentru clase cu un numãrredus de elevi, se reglementeazã deMinisterul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii.

Art.52 Drepturile ºi îndatoririlepersonalului didactic sunt prevãzuteîn Statutul personalului didactic.

Art. 53 (1) În învãþãmântul pre-universitar de stat, privat ºi confesio-nal, posturile didactice se ocupã princoncurs organizat la nivelul unitãþiide învãþãmânt cu personalitate juri-dicã conform unei metodologii cadruelaborate de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii.

(2) Organizarea ºi desfãºurareaconcursului de ocupare a posturilordidactice ºi non didactice dintr-o uni-tate de învãþãmânt este realizatã decãtre director. Consiliul de adminis-traþie al unitãþii de învãþãmânt apro-bã comisiile de concurs ºi valideazãrezultatele acestuia. Din comisia deconcurs face parte, în mod obligato-riu, un reprezentant al inspectoratu-lui ºcolar judeþean.

(3) Constituirea posturilor didac-tice la nivelul unitãþii de învãþãmântse face în baza normativelor învigoare privind formaþiunile destudiu.

Art.54 (1) În învãþãmântul pre-universitar formaþiunile de studiucuprind grupe, clase sau ani de stu-diu, dupã cum urmeazã:

a) în învãþãmântul preºcolar:grupa cu, în medie 15 preºcolari, numai puþin de 10 ºi nu mai mult de 20;

b) învãþãmântul primar clasapregãtitoare ºi clasele I – IV: clase înmedie de 20 de elevi, dar nu mai pu-þin de 10 ºi nu mai mult de 25;

c) în învãþãmântul gimnazial:clasa în medie de 25 de elevi, dar numai puþin de 10 ºi nu mai mult de 30;

d) învãþãmântul liceal: clasa înmedie de 25 de elevi, dar nu mai pu-þin de 15 ºi nu mai mult de 30.

e) învãþãmântul postliceal: clasaîn medie de 25 de elevi, dar nu maipuþin de 15 ºi nu mai mult de 30.

(2) Situaþiile speciale privind for-maþiunile de elevi sau de preºcolaridin grupa mare aflate sub efectivulminim se aprobã de cãtre consiliul deadministraþie al unitãþii de învãþã-mânt.

Art.55 (1) Deciziile privind va-cantarea posturilor, organizarea con-cursurilor pe post, angajarea, moti-

varea, evaluarea, recompensarea,rãspunderea disciplinarã ºi disponi-bilizarea se iau la nivelul unitãþii deînvãþãmânt de cãtre Consiliul de ad-ministraþie al unitãþii de învãþãmânt,la propunerea directorului, conformlegislaþiei în vigoare.

(2) Standardele naþionale pentruatestarea calitãþii de cadru didactic,criteriile, standardele ºi metodologiade acordare a gradelor didactice ºi atitularizãrii sunt stabilite în Statutulpersonalului didactic.

(3) Cadrele didactice sunt titularepe postul ocupat prin concurs ºi vali-dat de Consiliul de administraþie alunitãþii sau instituþiei de învãþãmânt.Titularizarea în sistemul de învãþã-mânt este o calitate pe care o pot do-bândi cadrele didactice cu perfor-manþe deosebite, în baza unei meto-dologii stabilite de Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii ºi Inovãrii. În situaþia

unei restrângeri de activitate titula-rului în sistem i se asigurã un postîntr-o unitate de învâþãmânt conformcalificãrii profesionale a acestuia.

Art.56 (1) La nivelul fiecãreiunitãþi ºi instituþii de învãþãmântpreuniversitar se realizeazã anualevaluarea performanþelor personalu-lui didactic ºi didactic auxiliar.Metodologia de evaluare se stabileºteprin Ordin al ministrului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii.

(2) Salarizarea personalului di-dactic ºi didactic auxiliar se face înfuncþie de performanþele profesion-ale, conform legislaþiei în vigoare.

(3) Inspectoratele ªcolare Jude-þene realizeazã auditarea periodicã aresursei umane din învãþãmântulpreuniversitar. Rezultatele audituluise aduc la cunoºtinþa celor în cauzã,consiliului de administraþie al unitã-

þii de învãþãmânt, direcþiei judeþenede educaþie ºi Ministerului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii.

Art.57 Persoanele fizice ºi juridi-ce din învãþãmântul preuniversitarpot adresa contestaþii. Modul deadresare ºi soluþionare a contestaþi-ilor se stabileºte prin ordinul minis-trului Educaþiei, Cercetãrii ºi Ino-vãrii.

Formarea continuã a personalului didactic

Art.58 (1) Formarea continuã apersonalului din învãþãmântul pre-universitar este o obligaþie a Ministe-rului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii,a unitãþilor ºi instituþiilor de învã-þãmânt preuniversitar ºi a angajaþiloracestora.

(2) Finanþarea formãrii continuese face, în principal, din finanþarea debazã, alocatã prin bugetul de stat.

(3) Unitãþile ºi instituþiile de în-vãþãmânt preuniversitar pot utilizaresursele financiare de care dispunpentru acoperirea necesitãþilor deperfecþionare ºi conversie profesio-nalã ale personalului propriu.

Art.59 (1) Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii stabileºte obiec-tivele ºi coordoneazã formarea con-tinuã a personalului didactic la nivelde sistem de învãþãmânt preuniversi-tar, în conformitate cu strategiile ºipoliticile naþionale.

(2) Unitãþile ºi instituþiile de în-vãþãmânt preuniversitar, pe bazaanalizei de nevoi, stabilesc obiective-le ºi formarea continuã, inclusiv princonversie profesionalã, pentru anga-jaþii proprii.

(3) Acreditarea ºi evaluarea peri-odicã a furnizorilor de formare con-tinuã ºi a programelor de formareoferite de aceºtia, metodologia cadrude organizare ºi desfãºurare a for-mãrii continue sunt realizate de Mi-nisterul Educaþiei, Cercetãrii ºi Ino-vãrii, prin Consiliul Naþional de For-mare a Personalului Didactic.

(4) Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii publicã anual, împre-unã cu Federaþia Asociaþiilor Naþio-nale ale Cadrelor Didactice din Ro-mânia, Catalogul furnizorilor de for-mare continuã, cu programele acre-ditate ale acestora ºi va încuraja dez-voltarea pieþei de formare continuã.

Art.60 (1) Formarea iniþialã apersonalului didactic este realizatãprin universitãþi, în cadrul unor pro-grame acreditate potrivit legii.

(2) În calitatea sa de principal fi-nanþator ºi angajator, pe baza anali-zei nevoilor de formare din sistem,Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii stabileºte reperele curricu-lare ºi calificãrile de formare iniþialã apersonalului didactic.

(3) Programele de formare iniþia-lã sunt acreditate ºi evaluate periodicde cãtre Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii, prin intermediulAgenþiei Române pentru AsigurareaCalitãþii în Învãþãmântul Superiorsau a altor organisme abilitate, potri-vit legii.

(4) Toate programele de formareiniþialã a personalului didactic exis-

tente în prezent sunt reacreditate sauacreditate dupã caz de cãtre ARACISîn termen de maximum 2 ani de lapromulgarea prezentei legi.

Art.61 (1) Casele Corpului Di-dactic sunt centre de resurse ºi asis-tenþã educaþionalã ºi managerialãpentru cadrele didactice ºi didactice-auxiliare ºi se pot acredita ca furni-zori de formare continuã.

(2) Pentru formarea continuã îndomeniul managementului unitãþilorºi instituþiilor ºcolare, MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii înfi-inþeazã, în parteneriat cu Institutulde ªtiinþe ale Educaþiei, ºi finanþeazãCentrul Naþional de Formare ºiAsistenþã Managerialã.

(3) Bibliotecile ºcolare se orga-nizeazã ºi funcþioneazã pe baza unuiregulament elaborat de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

� rãmâne titularizarea în sistem� formarea continuã pe banii angajatorului


iun ie 2009

Art.64 (1) Beneficiarii învãþãmântului pre-universitar sunt elevii (beneficiari primari), fa-miliile acestora (beneficiari secundari) ºi co-munitatea localã ºi societatea în general (bene-ficiari terþiari).

(2) Învãþãmântul preuniversitar este cen-trat pe beneficiari. Toate deciziile majore suntluate prin consultarea obligatorie a reprezen-tanþilor beneficiarilor: Consiliul Naþional alElevilor, Federaþia Naþionalã a Asociaþiilor dePãrinþi, reprezentanþii mediului de afaceri, aiautoritãþilor locale ºi ai societãþii civile.

(3) Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovã-rii, împreunã cu reprezentanþii beneficiarilor,elaboreazã un cod al drepturilor ºi îndatoririlorelevilor, aprobat prin Ordin de ministru. În bazaacestui cod, fiecare unitate de învãþãmânt îºielaboreazã regulamentul ºcolar propriu.

Art.65 (1) Unitãþile de învãþãmânt încheieîmpreunã cu pãrinþii, în momentul înmatricu-lãrii elevilor/preºcolarilor, un contract educa-þional, în care sunt înscrise obligaþiile reciproceale pãrþilor. Contractul educaþional tip esteaprobat prin ordin de ministru ºi este particula-rizat, la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt,prin decizia consiliului de administraþie.

(2) Pãrintele sau tutorele legal instituit esteobligat sã ia mãsuri pentru asigurarea frecven-þei ºcolare a elevului, pe perioada învãþãmântu-lui obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederidin culpa pãrintelui sau a tutorelui legal institu-it reprezintã contravenþie ºi se sancþioneazã cuamendã între 500 ºi 5000 RON.

(3) Amenzile sunt aplicate de primãrie, lasesizarea directorului unitãþii de învãþãmânt.Banii astfel obþinuþi pot fi utilizaþi exclusiv înfolosul învãþãmântului preuniversitar.

Art.66 (1) Preºcolarii ºi elevii din învãþã-mântul preuniversitar au drepturi egale la edu-caþie, prin activitãþi extraºcolare organizate deMinisterul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii .

(2) Activitãþile extraºcolare sunt realizateprin ºcoli, cluburi, palate ale copiilor, tabereºcolare, baze sportive, turistice ºi de agrementsau alte unitãþi acreditate în acest sens.

(3) Organizarea, acreditarea, controlul ºicompetenþele unitãþilor care oferã educaþie ex-traºcolarã se stabilesc prin regulament aprobatde Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

Art.67 (1) Unitãþile de învãþãmânt, prindecizia consiliului de administraþie, pot sã-ºiextindã activitãþile cu elevii dupã orele de curs,prin programe de tip „ªcoala dupã ºcoalã” (ex-tensia ºcolarã), asigurând, timp de maximum 8ore, condiþii de învãþare, recreere, sport, supra-

veghere ºi protecþia propriilor elevi/preºcolari.(2) În parteneriat cu Asociaþiile pãrinþilor,

prin „ªcoala dupã ºcoalã” (extensia ºcolarã), seoferã activitãþi de învãþare remedialã pentru ceicu deficienþe de învãþare, activitãþi de meditaþiipentru consolidarea cunoºtinþelor dobânditesau de accelerare a învãþãrii pentru copiiisupradotaþi.

(3) Programele de tip „ªcoala dupã ºcoalã“vor fi finanþate de cãtre Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii, printr-un program naþio-nal, care va oferi ºi metodologiile prin care uni-tãþile de învãþãmânt ºi autoritãþile locale asi-gurã condiþiile necesare pentru servirea mesei,activitãþi recreative ºi de învãþare, inclusiv nor-marea personalului implicat.

(4) Programele tip „ºcoalã dupã ºcoalã” (ex-tensie ºcolarã) sau pãrþi ale acestora se pot rea-liza pe bazã de taze, conform deciziei consiliuluide administraþie ºi a Comitetului de Pãrinþi.

Art.68 (1) Elevii de la cursurile de zi dinînvãþãmântul preuniversitar pot beneficia deburse de performanþã, de merit, burse de stu-diu ºi burse de ajutor social finanþate de la bu-getul de stat, bugetele locale sau din alte surse.

(2) Cuantumul burselor acordate elevilorde la bugetul de stat se stabileºte prin Hotãrârede Guvern.

(3) Cuantumul unei burse acordate elevilorde la bugetul local ºi numãrul acestora se sta-bileºte anual prin Hotãrâre a Consiliului Local.

(4) Criteriile generale de acordare a burse-lor se stabilesc de Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii. Criteriile specifice de acordarea burselor de performanþã, de merit, de studiuºi de ajutor social se stabilesc anual, în consili-ile de administraþie ale unitãþilor de învãþã-mânt, în limitele fondurilor repartizate ºi înraport cu integralitatea efectuãrii de cãtre elevia activitãþilor ºcolare.

(5) Elevii ºi cursanþii strãini din învãþãmân-tul preuniversitar pot beneficia de burse, potri-vit prevederilor legale.

Art.69 (1) Preºcolarii ºi elevii beneficiazãde asistenþã medicalã ºi psihologicã gratuitã încabinete medicale ºi psihologice ºcolare ori înpoliclinici ºi unitãþi spitaliceºti de stat.

(2) La începutul fiecãrui ciclu de învã-þãmânt preuniversitar, Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii ºi Ministerul SãnãtãþiiPublice realizeazã examinarea stãrii de sãnãta-te a elevilor, în baza unei metodologii comune.

(3) Autorizarea sanitarã necesarã funcþio-nãrii unitãþilor de învãþãmânt de stat se obþinefãrã taxe.

Art.70 (1) Elevii beneficiazã de tarif reduscu 50% pentru transportul local în comun, desuprafaþã ºi subteran, precum ºi pentru trans-portul intern auto, feroviar ºi naval, în tot tim-pul anului calendaristic.

(2) Ca mãsurã de protecþie specialã, eleviiinstituþionalizaþi beneficiazã de gratuitate pen-tru categoriile de transport auto, feroviar saunaval.

(3) Elevilor care nu pot fi ºcolarizaþi în loca-litatea de domiciliu li se deconteazã cheltuielilede transport din bugetul Ministerului Educa-þiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, prin unitãþile de învã-þãmânt la care sunt ºcolarizaþi, pe bazã de abo-nament, în limita a 50 km.

(4) Pentru distanþe mai mari de 50 km seasigurã decontarea sumei reprezentândcontravaloarea a 8 cãlãtorii dus-întors pe se-mestru.

(5) Elevii beneficiazã de tarife reduse cu75% pentru accesul la muzee, concerte, specta-cole de teatru, operã, film ºi la alte manifestãriculturale ºi sportive organizate de instituþiipublice.

(6) De prevederile acestui articol benefici-azã, de asemenea, elevii din învãþãmântul pri-vat acreditat.

(7) Elevii etnici români din afara graniþelorþãrii, bursieri ai statului român, beneficiazã degratuitate la toate manifestãrile prevãzute laalin. (5).

Art.71 (1) Elevii provenind din familii cuvenituri pe membru de familie sub salariul mi-nim pe economie vor beneficia de burse sociale.

(2) În situaþii justificate elevilor dinînvãþãmântul primar ºi gimnazial, ºcolarizaþiîntr-o altã localitate, li se asigurã, dupã caz, ser-vicii de transport, masã ºi internat, cu sprijinulMinisterului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, alautoritãþilor administraþiei publice locale, alagenþilor economici, al comunitãþilor locale, alsocietãþilor de binefacere, al altor persoanejuridice sau fizice.

(3) Statul va subvenþiona toate costurilefrecventãrii liceului pentru copiii provenind dinmediul rural defavorizat sau din grupuri socio-economice dezavantajate. Modalitatea de sub-venþionare se stabileºte prin hotãrâre aGuvernului.

Art.72 Instituþiile ºi unitãþile de învãþã-mânt pot primi donaþii din þarã ºi din strãinãta-te, în conformitate cu legea, dacã servesc poli-ticii educaþionale a sistemului naþional de învã-þãmânt ºi dacã nu sunt contrare intereselor sta-tului român ºi legislaþiei în vigoare.

Asigurareacalitãþii� evaluare anualã acadrelor didactice � raport anual privindstarea învãþãmântului

Art.62 (1) Asigurarea calitãþii învã-þãmântului preuniversitar este o responsa-bilitate majorã a Ministerului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii, a autoritãþilor locale,precum ºi a fiecãrei unitãþi ºi instituþii deînvãþãmânt. Toate unitãþile ºi instituþiile deînvãþãmânt preuniversitar rãspund publicde rezultatele activitãþilor pe care le des-fãºoarã.

(2) Acreditarea, autorizarea provizorie ºievaluarea periodicã a unitãþilor ºi instituþii-lor de învãþãmânt preuniversitar se realizea-zã de cãtre Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii, prin intermediul Agenþiei Românepentru Asigurarea Calitãþii în ÎnvãþãmântulPreuniversitar ºi a altor organisme abilitate,conform legislaþiei în vigoare.

(3) Controlul calitãþii resursei umane, aactivitãþilor de predare-învãþare, a activitãþi-lor de management educaþional se face decãtre Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Ino-vãrii, prin intermediul Inspectoratelor ªco-lare .

(4) Performanþele profesionale ale per-sonalului didactic ºi didactic auxiliar suntevaluate anual, la nivelul fiecãrei unitãþi ºco-lare, în baza unei metodologii cadru apro-bate prin Ordin de ministru.

Art.63 (1) Directorii unitãþilor ºi insti-tuþiilor de învãþãmânt preuniversitar prezin-tã, anual, un raport asupra calitãþii educaþieiîn unitatea sau în instituþia pe care o conduc.Raportul este prezentat în faþa Comitetuluide pãrinþi ºi este adus la cunoºtinþa autoritã-þilor locale ºi a Inspectoratului ªcolar Jude-þean.

(2) Inspectoratul ªcolar Judeþean pre-zintã un raport anual privind starea învãþã-mântului pe teritoriul judeþului, respectivmunicipiului Bucureºti. Acest raport se facepublic ºi este remis Direcþiei Judeþene deEducaþie ºi Ministerului Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii.

(3) Ministrul Educaþiei, Cercetãrii ºi Ino-vãrii prezintã anual, în faþa Parlamentului,Raportul privind starea învãþãmântului pre-universitar în România. Raportul se face pu-blic.

Beneficiarii educaþiei

� program afterschool � amenzi pentru pãrinþii carenu îºi dau copiii la ºcoalã



Art.73 (1) Organismul de stat careelaboreazã ºi implementeazã politicanaþionalã în domeniul învãþãmântuluipreuniversitar este Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii ºi Inovãrii. MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii aredrept de inþiativã ºi de execuþie în de-mersul politicii financiare ºi a resurselorumane din sfera educaþiei.

(2) Ministerul Educaþiei, Cercetãriiºi Inovãrii exercitã, în domeniul învãþã-mântului preuniversitar, urmãtoareleatribuþii:

a) elaboreazã, aplicã, monitorizeazãºi evalueazã politicile educaþionalenaþionale;

b) monitorizeazã activitatea de eva-luarea externã;

c) coordoneazã ºi controleazã sis-temul naþional de învãþãmânt;

d) avizeazã structura reþelei învã-þãmântului preuniversitar ºi înainteazãGuvernului, spre aprobare, cifrele deºcolarizare, pe baza propunerilor uni-tãþilor de învãþãmânt, a autoritãþilor lo-cale, a agenþilor economici având în ve-dere recomandãrile studiilor de prog-nozã;

e) aprobã curriculumul naþional ºisistemul naþional de evaluare, asigurã ºisupravegheazã respectarea acestora;

f) evalueazã ºi aprobã manuale ºco-lare; asigurã finanþarea ºi achiziþiona-rea, prin direcþiile judeþene pentru edu-caþie, de manuale ºcolare pentru unitã-þile de învãþãmânt, conform legii;

g) aprobã înfiinþarea liceelor ºi aºcolilor postliceale/unitãþi de învãþã-mânt terþiar non-universitar la propune-rea direcþiilor judeþene pentru educaþie;

h) aprobã, conform legii, regula-mentele de organizare ºi funcþionare aunitãþilor subordonate ºi a unitãþilorconexe;

i) elaboreazã studii de diagnozã ºiprognozã în domeniul învãþãmântului;

j) asigurã cadrul pentru omologareamijloacelor de învãþãmânt;

k) asigurã cadrul organizatoric pen-tru selecþionarea ºi pregãtirea adecvatãa elevilor cu aptitudini deosebite;

l) asigurã ºcolarizarea specializatã ºiasistenþa psihopedagogicã adecvatã acopiilor ºi a tinerilor cu dizabilitãþi saucerinþe educaþionale speciale;

m) analizeazã modul în care se asi-gurã protecþia socialã în învãþãmânt ºipropune mãsuri corespunzãtoare Gu-vernului ºi autoritãþilor publice localeabilitate;

n) coordoneazã perfecþionarea ºiformarea continuã a personalului di-dactic pentru politicile de interes na-þional;

o) rãspunde de evaluarea sistemu-lui naþional de învãþãmânt pe baza stan-dardelor naþionale;

p) elaboreazã, împreunã cu alte mi-nistere interesate, strategia colaborãriicu alte state ºi cu organismele interna-þionale specializate în domeniul învãþã-mântului, formãrii profesionale ºi acercetãrii ºtiinþifice;

q) stabileºte modalitãþile de recu-noaºtere ºi de echivalare a studiilor, di-plomelor ºi a certificatelor, eliberate înstrãinãtate, pe baza unor norme interne,încaseazã taxe, în lei ºi în valutã, pentruacoperirea cheltuielilor ocazionate devizarea ºi recunoaºterea actelor destudii, conform legii;

r) stabileºte structura anului ºcolar,precum ºi perioadele de desfãºurare aconcursurilor.

s) elaboreazã metodologii ºi regula-mente pentru asigurarea cadrului uni-tar al implementãrii politicilor educaþio-nale naþionale;

t) construieºte ºi asigurã funcþiona-rea optimã a platformei ºcolare de e-learning, precum ºi a bibliotecii ºcolarevirtuale;

u) elaboreazã norme specifice pen-tru construcþiile ºcolare ºi dotarea aces-tora;

v) stabileºte modalitãþile de recu-noaºtere ºi echivalare a diplomelor, acertificatelor ºi a titlurilor ºtiinþifice.

(3) În realizarea atribuþiilor sale,Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Ino-vãrii înfiinþeazã, organizeazã ºi finan-þeazã consilii naþionale sau agenþii.Funcþionarea acestora este stabilitã prinordin de ministru.

(4) Direcþiile judeþene pentru edu-caþie sunt instituþii deconcentrate despecialitate, în subordinea consiliuluijudeþean având urmãtoarele atribuþii:

a) realizeazã finanþarea comple-mentarã a unitãþilor de învãþãmânt dinsubordine;

b) realizeazã achiziþia mijloacelor deînvãþãmânt pentru unitãþile ºcolare dinjudeþ;

c) propune spre aprobare Ministe-rului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii în-fiinþarea de licee, unitãþi de învãþãmântspecial, palate, cluburi ale elevilor.

d) aprobã, la propunerea Consiliu-lui Local înfiinþarea unitãþilor pentrueducaþie timpurie, învãþãmânt primar ºigimnazial;

e) aplicã politicile educaþionale na-þionale la nivel judeþean/municipiul Bu-cureºti;

f) oferã asistenþã unitãþilor ºi insti-tuþiilor de învãþãmânt în gestionarearesurselor umane ºi a posturilor didac-tice la nivelul judeþului;

g) înainteazã spre Ministerul Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii reþeaua deºcolarizare din raza lor teritorialã propu-sã de administraþiile publice locale, înconformitate cu politica educaþionalã, adocumentelor strategice privind dezvol-tarea economicã ºi socialã la nivel regio-nal, judeþean ºi local, dupã consultareaunitãþilor de învãþãmânt, a agenþilor eco-nomici ºi a partenerilor sociali interesaþi.

(5) Structura direcþiilor judeþenepentru educaþie este stabilitã de cãtreconsiliul judeþean. Directorul direcþieijudeþene pentru educaþie este numit decãtre preºedintele consiliului judeþeanpe baza de concurs, cu respectarea uneimetodologii specifice.

(6) Inspectoratele ºcolare judeþenesunt organe descentralizate de speciali-tate, subordonate Ministerului Educa-þiei, Cercetãrii ºi Inovãrii având, în prin-cipal, urmãtoarele atribuþii:

a) aplicã politicile ºi strategiile Mi-nisterului Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii la nivel judeþean/municipiulBucureºti;

b) controleazã aplicarea legislaþiei ºimonitorizeazã calitatea activitãþilor depredare-învãþare ºi respectarea stan-dardelor naþionale/indicatorilor de per-formanþã prin inspecþia ºcolarã;

c) controleazã, monitorizeazã ºievalueazã calitatea managementuluiunitãþilor ºi instituþiilor de învãþãmânt;

d) asigurã, împreunã cu adminis-traþia publicã localã, ºcolarizarea ele-vilor, ºi monitorizeazã participarea lacursuri a acestora pe durata învãþã-mântului obligatoriu;

e) coordoneazã admiterea în licee, aevaluãrilor naþionale ºi a concursurilorºcolare la nivelul unitãþilor de învãþã-mânt, din judeþ;

f) monitorizeazã implementareaprogramelor naþionale iniþiate de Minis-terul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii pearia judetului;

g) mediazã conflictele ºi litigiile sur-venite între autoritatea localã ºi unitãþilede învãþãmânt;

h) coodoneazã ºi controleazã activi-tãþile unitãþilor conexe ale MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii din ariajudeþului/municipiului Bucureºti.

(7) Structura inspectoratelor ºco-lare judeþene ºi respectiv al municipiuluiBucureºti se stabileºte prin ordin alministrului Educaþiei, Cercetarii ºiInovãrii.

(8) În structura inspectoratelorºcolare din judeþele cu învãþãmânt ºi înlimbile minoritãþilor naþionale suntcuprinºi ºi inspectori ºcolari pentruacest tip de învãþãmânt.

Art.74 (1) Inspectorul ºcolar gene-ral este numit de ministrul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii, în baza unui con-curs public ºi este reprezentantul mi-nistrului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãriiîn teritoriu.

(2) Inspectorii generali adjuncþisunt numiþi de cãtre inspectorul ºcolargeneral ºi validaþi de cãtre ministrulEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(3) Inspectorii ºcolari se numesc decãtre inspectorul ºcolar general, princoncurs, pe baza criteriilor de compe-tenþã profesionalã ºi managerialã, pe operioadã de 4 ani, conform legii.

(4) Funcþiile de conducere prevã-zute la alin. (1) ºi (2) pot fi ocupate doarde cãtre persoane care au urmat pro-grame de formare ºi dezvoltare a com-petenþelor manageriale în domeniuleducaþional la nivel de masterat sau stu-dii postuniversitare.

(5) Directorii unitãþilor conexe suntnumiþi de cãtre Inspectorul ºcolar gen-eral, în urma unui concurs public, pebaza unei metodologii elaborate de Mi-nisterul Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.Directorul încheie contract de manage-ment pe o durata de 4 ani cu inspectorulºcolar general. Contractul de mana-gement poate fi prelungit, cu acordulpãrþilor, în urma evaluãrii performanþe-lor manageriale.

Conducerea unitãþilor deînvãþãmânt

Art.75 (1) Unitãþile de învãþãmântpreuniversitar sunt conduse de consili-ile de administraþie ºi de directori, aju-taþi, dupã caz, de directori adjuncþi. Înexercitarea atribuþiilor ce le revin, con-siliile de administraþie ºi directorii con-lucreazã cu consiliul profesoral ºi cucomitetul de pãrinþi.

(2) Consiliul de Administraþie (CA)este organul suprem de conducere aunitãþii de învãþãmânt ºi este format din50% membri cadre didactice alese decãtre personalul didactic al ºcolii ºi 50%reprezentanþi ai pãrinþilor ºi ai con-siliului local, desemnaþi de cãtre aceºtia.

(3) Mãrimea Consiliului de Admi-nistraþie variazã între 7–15 membri, înfuncþie de mãrimea unitãþii de învãþã-mânt ºi se întâlneºte lunar sau ori decâte ori este nevoie la solicitarea direc-torului, a preºedintelui consiliului deadministraþie sau a douã treimi dintremembri. Metodologia cadru de organi-zare ºi funcþionare a consiliului de ad-ministraþie este stabilitã prin Ordin deministru.

(4) Consiliul de administraþie areurmãtoarele atribuþii principale:

a) aprobã proiectul de buget ºi exe-cuþia bugetarã la nivelul unitãþii deînvãþãmânt;

b) aprobã planul de dezvoltare in-stituþionalã elaborat de directorul uni-tãþii de învãþãmânt;

c) aprobã CDS la propunerea con-

siliului profesoral;d) stabileºte poziþia ºcolii în relaþiile

cu terþi;e) organizeazã concursul de ocu-

pare a funcþiei de director ºi aprobãdirectorul adjunct la propunerea direc-torului;

f) aprobã planul de încadrare cupersonal didactic ºi schema de personalnedidactic;

g) aprobã programe de dezvoltareprofesionalã a cadrelor didactice la pro-punerea consiliului profesoral;

h) decide dacã directorul va aveaobligaþie de normã didacticã sau nu;

i) realizeazã evaluarea performan-þelor profesionale ale cadrelor didactice,cadrelor didactice auxiliare ºi ale per-sonalului administrativ;

j) sancþioneazã la propunerea Co-mitetului de Pãrinþi abaterile discipli-nare etice sau profesionale ale cadrelordidactice;

k) aprobã salarizarea personaluluiºcolii, inclusiv a directorului;

l) aprobã comisiile de concurs ºi va-lideazã rezultatul concursurilor.

(5) Consiliul de administraþie va ficondus de cãtre un preºedinte ales prinvot de jumatate plus unu dintre mem-brii sai. Directorul este membru dedrept al consiliului de administraþie, darnu poate ocupa funcþia de preºedinte.Atribuþiile preºedintelui sunt stabilite deconsiliul de administraþie, în limitelelegislaþiei în vigoare.

Art.76 (1) Funcþia de director seocupã prin concurs public de cãtre per-soane care fac dovada absolvirii unorprograme postuniversitare sau de mas-terat în domeniul managementuluieducaþional.

(2) Directorii adjuncti sunt numiþide cãtre director, din randul cadrelordidactice ºi sunt validati de cãtre consi-liul de administratie al unitãþii de învã-þãmânt.

(3) Directorul unitãþii de învãþã-mânt are urmãtoarele atribuþii:

a) reprezintã legal unitatea de învã-þãmânt ºi realizeazã conducerea execu-tivã a acesteia;

b) este ordonatorul de credite alunitãþii de învãþãmânt;

c) semneazã contractul de perfor-manþã cu primarul, respectiv cu preºe-dintele consiliului judeþean, sau al mu-nicipiului Bucureºti, dupã caz;

d) îºi asumã rãspunderea publicãpentru performanþele unitãþii de învãþã-mânt pe care o conduce;

e) propune spre aprobare consiliu-lui de administraþie regulamentul deorganizare ºi funcþionare al unitãþii deînvãþãmânt;

f) propune spre aprobare consiliuluide administraþie proiectul de buget ºiraportul de execuþie bugetarã;

g) prezintã, la începutul fiecãrui anºcolar, un raport privind starea ºi per-formanþele unitãþii de învãþãmânt. Ra-portul este public;

h) rãspunde de selecþia, angajarea,evaluarea periodicã, formarea, motiva-rea, încetarea relaþiilor contractuale demuncã ale personalului din unitatea deînvãþãmânt;

i) îndeplineºte alte atribuþii stabilitede consiliul de administratie, conformlegislaþiei în vigoare.

(4) Directorul unitãþii de învãþã-mânt preuniversitar nu poate fi mem-bru al unui partid politic.

(5) Directorii unitãþii de învãþãmântsunt supuºi periodic unei evaluãri man-ageriale de cãtre Inspectoratul ªcolarJudeþean. Rezultatele acestei evaluãrivor fi aduse la cunoºtinþa Consiliului de

Administraþie ºi a Primarului. (6) Salarizarea directorilor se face în

funcþie de performanþele lor manageri-ale ºi se stabileºte de cãtre consiliul deadministraþie.

Art.77 (1) Consiliul de administratiestabileºte componenþa comisiei de con-curs pentru ocuparea postului de direc-tor al unitãþii de învãþãmânt preuniversi-tar. Din comisie fac parte obligatoriu unreprezentant al Inspectoratului ªcolarprecum ºi un reprezentant al consiliuluilocal, respectiv judeþean, în funcþie deunitãþile aflate în subordine.

(2) Metodologia, organizarea ºidesfãºurarea concursului pentru ocu-parea funcþiei de director se stabileºteprin ordin al ministrului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii.

(3) Consiliul de administraþie, înbaza rezultatelor concursului numeºtedirectorul. Directorul, acolo unde estecazul, propune consiliului de adminis-tratie spre aprobare directorii adjuncþi.

(4) Mandatul directorului este de 4ani, el putând sã fie prelungit în bazadeciziei Consiliului de Administratie, pebaza unui audit efectuat de cãtreInspectoratul ºcolar.

(5) Directorul ºi directorii adjuncþiconstituie conducerea operativã aunitãþii de învãþãmânt.

(6) Directorul unitãþii de învãþã-mânt poate fi demis:

a) prin decizia consiliului de admi-nistraþie cu votul a 2/3 dintre membri;

b) prin decizia consiliului local,respectiv judeþean în cazul liceelor, dacãse constatã neîndeplinirea contractuluide performanþã încheiat cu aceste con-silii. În ambele situaþii realizarea unuiaudit din partea Inspectoratului ªcolarJudeþean este obligatorie.

(7) În condiþiile demiterii directoru-lui, pânã la organizarea unui nou con-curs, conducerea interimarã este prelu-atã de cãtre preºedintele consiliului deadministraþie care devine automat ºiordonator de credite.

Art.78 (1) Consiliul profesoral alunitãþii de învãþãmânt este format dintotalitatea cadrelor didactice din uni-tatea ºcolarã cu personalitate juridicã,este prezidat de director ºi se întâlneºtelunar sau ori de cate ori este nevoie lapropunerea directorului sau la solic-itarea a 2/3 dintre membrii personalu-lui didactic.

(2) Atribuþiile Consiliului profesoralsunt urmãtoarele:

a) gestioneazã ºi asigurã calitateaactului didactic;

b) stabileºte codul de eticã profe-sionalã ºi monitorizeazã aplicarea aces-tuia;

c) propune consiliului de adminis-traþie mãsuri de optimizare a procesuluididactic;

d) propune consiliului de adminis-traþie curriculumul la dispoziþia ºcolii;

e) propune consiliului de adminis-traþie premierea personalului cu rezul-tate deosebite la catedrã;

f) aprobã sancþionarea abaterilordisciplinare ale elevilor;

g) propune consiliului de adminis-traþie sancþionarea cadrelor didacticepentru slabe performanþe, încãlcãri aleeticii profesionale;

h) propune consiliului de adminis-traþie programele de formare ºi dez-voltare profesionalã continuã a cadrelordidactice;

i) îndeplineºte alte atribuþii stabilitede consiliul de administraþie.

(3) La ºedinþele consiliului profeso-ral participã, fãrã drept de vot, ºireprezentanþi ai Comitetului de pãrinþi.

CCoonndduucceerreeaa sistemuluiConsiliul de administraþie va fi fomat din 50% membri cadre didactice alese de cãtre personalul didactic al ºcolii ºi 50% reprezentanþi ai pãrinþilor ºi ai consiliului local


iun ie 2009

Art.79 (1) Finanþarea învãþãmân-tului preuniversitar de stat se asigurãdin fonduri publice, în limita a cel puþin6% din produsul intern brut sau dinalte surse, potrivit legii.

(2) Principiile finanþãrii învãþã-mântului preuniversitar sunt urmã-toarele:

a) transparenþa fundamentãrii ºialocãrii fondurilor;

b) echitatea distribuirii fondurilordestinate unui învãþãmânt de calitate;

c) adecvarea volumului de resurseîn funcþie de obiectivele urmãrite;

d) predictibilitatea, prin utilizareaunor mecanisme financiare coerente ºistabile.

(3) Finanþarea învãþãmântului pre-universitar privat acreditat se face dintaxe, fonduri publice, în cazul învãþã-mântului preºcolar ºi învãþãmântuluiobligatoriu ºi din alte surse, potrivit legii.

Art.80 (1) Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii are drept de iniþia-tivã în domeniul politicii financiare ºi alresurselor umane din domeniul edu-caþiei ºi colaboreazã cu alte ministere,autoritãþi locale, structuri asociative re-prezentative ale autoritãþilor locale, Fe-deraþia Asociaþiilor parinþilor, Federa-þia Asociaþiilor profesionale ale cadrelordidactice, precum ºi sindicatele repre-zentative.

(2) Finanþarea unitãþilor de învãþã-mânt preuniversitar cuprinde finanþa-rea de bazã, finanþarea complemen-tarã, finanþarea suplimentarã ºi veni-turi proprii.

Art.81 (1) Finanþarea de bazã seasigurã din bugetul de stat ºi este for-matã din costul standard per elev/pre-ºcolar la care se adaugã coeficienþii decorecþie, stabiliþi prin Hotãrâre deGuvern.

(2) Finanþarea de bazã acoperãintegral toate cheltuielile de personal,materiale ºi servicii, manuale, dotãrigenerale prevazute de standardele deautorizare/acreditare, întreþinere cu-rentã, cheltuieli cu perfecþionarea pro-fesionalã, cu excepþia celor care se su-portã de la bugetul Ministerului Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii .

(3) Finanþarea de bazã e atribuitãprin Direcþiile Judeþene ale FinanþelorPublice direct unitãþilor ºcolare.

(4) Finanþarea de bazã se asigurãtuturor unitãþilor de învãþãmânt pre-universitar-preºcolar ºi învãþãmântobligatoriu, atât celor de stat, cât ºi celorprivate acreditate.

(5) Finanþarea de bazã se alocã uni-tãþii de învãþãmânt în care este înscriselevul/preºcolarul ºi se transferã la oaltã unitate de învãþãmânt dacã ele-vul/preºcolarul se transferã sau reîn-matriculeazã la o altã unitate de învã-þãmânt.

Art.82 (1) Finanþarea comple-mentarã cuprinde urmãtoarele cate-gorii de cheltuieli:

a) investiþii, reparaþii capitale, con-solidãri;

b) subvenþii pentru internate ºicantine;

c) cheltuieli pentru evaluarea peri-odicã a elevilor;

d) cheltuieli cu bursele elevilor;e) cheltuieli pentru transportul

elevilor;f) cheltuieli pentru naveta cadrelor

didactice, conform legii;g) cheltuieli pentru examinarea

medicalã obligatorie periodicã a salari-aþilor din învãþãmântul preuniversitar,cu excepþia acelora care, potrivit legii, seefectueazã gratuit;

h) cheltuieli pentru concursuriºcolare ºi activitãþi educative extraºco-lare organizate în cadrul sistemului deînvãþãmânt.

(2) Finanþarea complementarã seasigurã din bugetul de stat ºi bugeteleconsiliilor locale, respectiv consiliile ju-

deþene, în cazul liceelor ºi al altor unitãþiaflate în subordine.

(3) Utilizarea fondurilor din finan-þarea complementarã este decisã, dupãcaz, de cãtre consiliul local sau consiliuljudeþean, pe baza proiectelor de dezvol-tare instituþionalã ale unitãþilor de învã-þãmânt, în funcþie de cerinþele de dez-voltare localã ºi regionalã.

(4) Finanþarea de bazã ºi finanþareacomplementarã se fac pe baza contrac-tului de performanþã încheiat întredirectorul unitãþii de învãþãmânt pre-universitar ºi primarul localitãþii în acãrei razã teritorialã se aflã unitatea deînvãþãmânt, respectiv cu preºedinteleConsiliului Judeþean, în cazul liceelor.

(5) Sumele reprezentând finanþa-rea de bazã ºi finanþarea complemen-tarã se înscriu în bugetul de venituri ºicheltuieli.

Art.83 (1) Finanþarea suplimenta-rã se acordã ca sumã globalã din buge-tul Ministerului Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii pentru premierea unitãþilor deînvãþãmânt cu rezultate deosebite îndomeniul incluziunii sau în domeniulperformanþelor ºcolare;

(2) Consiliile locale ºi consiliilejudeþene pot contribui la finanþarea su-plimentarã, acordând granturi unitãþi-lor de învãþãmânt, în baza unei meto-dologii proprii.

Art.84 (1) Unitãþile de învãþãmântpreuniversitar de stat pot obþine veni-turi proprii din activitãþi specifice, con-form legii, din donaþii, sponsorizãri,alte surse legal constituite.

(2) Veniturile proprii nu diminuea-zã finanþarea de bazã, complementarãsau suplimentarã ºi sunt utilizate con-form deciziilor consiliului de adminis-traþie.

Art.85 (1) Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii finanþeazã anual,prin bugetul programelor naþionale,urmãtoarele competiþii:

a) Competiþii între ºcoli care se ba-zeazã pe evaluarea instituþionalã a fie-cãrei unitãþi de învãþãmânt dupã douãaxe majore: incluziune ºi performanþã.În urma evaluãrilor dupã fiecare dintrecele douã axe, se va realiza o clasificarea ºcolilor pe 5 niveluri („Excelent”,„Foarte bun”, „Bun”, „Satisfãcãtor”,„Nesatisfãcãtor”). Sunt premiate sub-stanþial atât ºcolile cu excelenþã înincluziune, cât ºi cele cu excelenþã înperformanþã, publice sau private. ªcol-ile care obþin calificativul „Satisfãcãtor”sau „Nesatisfãcãtor” se supun monitor-izãrii în vederea corecþiei sau se desfi-inþeazã, fãrã a afecta în nici un fel inte-resul elevilor.

b) În baza unei metodologii speci-fice, ºcolile vor desemna Profesorulanului, ca semn al excelenþei în pre-dare. La nivel judeþean ºi naþional va fidesemnat Profesorul anului pentrufiecare disciplinã din planul de învãþã-mânt. Excelenþa în predare va fi recom-pensatã financiar, în baza unei meto-dologii stabilite prin ordin al ministru-lui Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

c) Performanþa elevilor la olimpia-dele pe discipline, olimpiadele de crea-þie tehnico-ºtiinþificã ºi artisticã ºi Olim-piadele sportive se recompenseazãfinanciar prin ordin al ministruluiEducaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(2) În lansarea competiþiilor, Mi-nisterului Educaþiei, Cercetãrii ºi Ino-vãrii se va consulta cu Federaþia Pãrin-þilor, Federaþia Asociaþiilor profesionaleale cadrelor didactice, Consiliul Naþio-nal al Elevilor ºi sindicatele reprezenta-tive.

Art.86 (1) Bugetul de venituri ºicheltuieli se întocmeºte anual, de fieca-re unitate de învãþãmânt preuniversi-tar, conform normelor metodologice definanþare a învãþãmântului preuniver-sitar, se aprobã ºi se executã potrivitprevederilor legale în vigoare.

(2) Excedentele anuale rezultatedin execuþia bugetului de venituri ºicheltuieli ale activitãþilor finanþate inte-gral din venituri proprii se reporteazã înanul urmãtor ºi se folosesc cu aceeaºidestinaþie sau, cu aprobarea consiliuluide administraþie, se utilizeazã pentrufinanþarea altor cheltuieli ale unitãþii deînvãþãmânt.

Art.87 (1) De la bugetul de stat,prin bugetul Ministerului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii, se asigurã urmã-toarele cheltuieli aferente unitãþilor deînvãþãmânt preuniversitar, inclusivpentru învãþãmântul special:

a) fondul de operare curentã al Mi-nisterului Educaþiei, Cercetãrii ºi Ino-vãrii ;

b) fondul de finanþare suplimenta-rã a unitãþilor de învãþãmânt;

c) fondul pentru finanþarea progra-melor naþionale ale Ministerului Edu-caþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii, aprobateprin hotãrâre a Guvernului;

d) fondul de rezervã, constituit prinhotãrâre a Guvernului, pentru imple-mentarea descentralizãrii;

e) componenta localã aferentã pro-iectelor aflate în derulare, cofinanþatede Guvernul României ºi de organis-mele financiare internaþionale, precumºi rambursãrile de credite externe afe-rente proiectelor respective;

f) bursele pentru elevii din Republi-ca Moldova, precum ºi bursele pentruelevii strãini ºi etnicii români din afaragraniþelor þãrii;

g) organizarea evaluãrilor, simulã-rilor ºi examenelor naþionale;

h) perfecþionarea pregãtirii profe-sionale a cadrelor didactice ºi didacticeauxiliare;

i) manualele ºcolare pentru învãþã-mântul preuniversitar;

j) finanþarea, pe bazã de hotãrâriale Guvernului, a unor programe anu-ale sau multianuale de investiþii, mo-dernizare ºi dezvoltare a bazei materia-le a instituþiilor publice de învãþãmântpreuniversitar de stat, inclusiv con-solidãri ºi reabilitãri de ºcoli ºi dotãri;

k) finanþarea unor programe naþio-nale de protecþie socialã, stabilite prinreglementãri specifice;

l) finanþarea privind organizarea,pentru elevi, de concursuri pe obiectede învãþãmânt ºi pe meserii, tehnico-aplicative, ºtiinþifice, de creaþie, concur-suri ºi festivaluri cultural-artistice, cam-pionate ºi concursuri sportive ºcolare,cu participare naþionalã ºi internaþion-alã, precum ºi olimpiade internaþioanlepe obiecte de învãþãmânt.

(2) Finanþarea cheltuielilor privindinspectoratele ºcolare, casele corpuluididactic, palatele ºi cluburile copiilor ºielevilor, centrele ºi cabinetele de asis-tenþã psihopedagogicã, educaþionalã,centrele logopedice, cabinetele ºcolare,cluburile sportive ºi ºcolare, se asigurãdin bugetul de stat prin bugetul Minis-terului Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii.

(3) Finanþarea cheltuielilor curenteºi de capital ale unitãþilor de învãþã-mânt special se asigurã din bugetulconsiliului judeþean, respectiv al sec-toarelor municipiului Bucureºti, ºi dinbugetul de stat.

(4) Consiliul judeþean/ConsiliulGeneral al Municipiului Bucureºti asi-gurã fonduri pentru organizarea ºidesfãºurarea olimpiadelor ºi concursu-rilor ºcolare judeþene/ale municipiuluiBucureºti.

(5) Consiliul judeþean, respectivConsiliul General al Municipiului Bu-cureºti alocã, prin hotãrâri proprii, fon-duri din cote defalcate din impozitul pevenit la dispoziþia acestora, în vedereafinanþãrii unitãþilor de învãþãmânt pre-universitar de stat, prin finanþareacomplementarã.

(6) Cheltuieli aferente facilitãþiloracordate elevilor privind transportul pe

calea feratã ºi cu metroul se finanþeazãprin bugetul Ministerului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii ºi din alte surse,potrivit legii.

Art.88 Constituirea ºi alocarea bu-getului pentru învãþãmântul preuniver-sitar se face dupã urmãtoarea proce-durã:

(1) Proiectul de buget al unitãþii deînvãþãmânt preuniversitar este elaboratde director ºi aprobat de consiliul deadministraþie, conform unei metodolo-gii stabilite prin Ordin de ministru,dupã care este înaintat consiliilor loca-le, respectiv judeþene.

(2) Consiliile locale/judeþene rea-lizeazã agregarea proiectelor de bugetal unitãþilor de învãþãmânt din aria lorde responsabilitate ºi îl înainteazãDirecþiei Judeþene a Finanþelor Publice,precum ºi Ministerului Educaþiei, Cer-cetãrii ºi Inovãrii .

(3) Ministerul Educaþiei, Cercetãriiºi Inovãrii realizeazã agregarea buge-telor unitãþilor de învãþãmânt preuni-versitar cu bugetul propriu, conformart. 84, alin. (1) ºi (2) ºi înainteazã Gu-vernului proiectul de buget pentrueducaþie.

(4) Dupã aprobarea de cãtreParlament, bugetul învãþãmântuluipreuniversitar se repartizeazã astfel:

a) la nivelul Ministerului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii sunt repartizatefondurile specificate la art.84, alin. (1) ºi(2).;

b) la nivelul consiliilor judeþene ºilocale se repartizeazã fondurile pentrufinanþarea complementarã ºi alte fon-duri alocate educaþiei de la niveluljudeþului;

c) finanþarea de bazã se alocã directunitãþilor de învãþãmânt preuniversi-tar, prin direcþiile judeþene de finanþepublice locale, din cote defalcate deTVA sau altele la dispoziþia adminis-traþiei financiare.

(5) Ministerul Educaþiei, Cercetãriiºi Inovãrii, prin consiliul naþional pen-tru finanþarea învãþãmântului preuni-versitar ºi inspectoratele ºcolare judeþe-ne monitorizeazã implementarea nou-lui mecanism de finanþare a învãþã-mântului preuniversitar ºi asigurã asis-tenþã specializatã unitãþilor ºi instituþi-ilor din învãþãmântul preuniversitar.

Baza materialã a învãþãmântului preuniversitar

Art.89 (1) Baza materialã a învãþã-mântului preuniversitar constã înîntreg activul patrimonial al Ministeru-lui Educaþiei, Cercetãrii ºi Inovãrii alinstituþiilor ºi unitãþilor de învãþãmântpreuniversitar ºi cuprinde: terenuri ºiclãdiri destinate procesului de învãþã-mânt preuniversitar, dotãri ºi echipa-mente, biblioteci, staþiuni didactice ºide cercetare, ateliere ºcolare, ferme di-dactice, terenuri agricole, cãmine, in-ternate, cantine, palate ºi cluburi aleelevilor, baze cultural-sportive ºi deodihnã, precum ºi orice alt obiect depatrimoniu destinat procesului de învã-þãmânt preuniversitar.

(2) Terenurile ºi clãdirile unitãþilorde educaþie timpurie, de învãþãmântpreºcolar, ºcolile primare ºi gimnazialeînfiinþate de stat, fac parte din dome-niul public local ºi sunt administrate decãtre consiliile locale. Celelalte compo-nente ale bazei materiale sunt de dreptproprietatea acestora ºi sunt adminis-trate de cãtre consiliile de adminis-traþie, conform cu legislaþia în vigoare.

(3) Terenurile ºi clãdirile în care îºidesfãºoarã activitatea unitãþile de învã-þãmânt special de stat, cluburile spor-tive ºcolare, palatele ºi cluburile copiilorºi elevilor, centrele judeþene de resurseºi asistenþã educaþionalã fac parte dindomeniul public judeþean, respectiv almunicipiului Bucureºti ºi sunt în ad-

ministrarea consiliului judeþean, res-pectiv a consiliilor locale ale sectoarelormunicipiului Bucureºti, în a cãror razãteritorialã îºi desfãºoarã activitatea,prin consiliile de administraþie aleunitãþilor ºi instituþiilor de învãþãmântrespective. Celelalte componente alebazei materiale a unitãþilor de învãþã-mânt special de stat, ale cluburilorsportive ºcolare, palatelor ºi cluburilorcopiilor ºi elevilor ºi ale centrelor jude-þene de resurse ºi asistenþã educaþio-nalã sunt de drept proprietatea acesto-ra ºi sunt administrate de cãtre consili-ile de administraþie ale acestora.

(4) Terenurile ºi clãdirile în care îºidesfãºoarã activitatea inspectorateleºcolare judeþene, casele corpului didac-tic, centrele naþionale de excelenþã, cen-trele recreative ºi de divertisment, pre-cum ºi alte unitãþi din subordineaMinisterului Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii, ale cãror cheltuieli curente ºide capital se finanþeazã de la bugetul destat, fac parte din domeniul public alstatului ºi sunt administrate deMinisterul Educaþiei, Cercetãrii ºiInovãrii, prin inspectoratele ºcolarejudeþene ºi prin consiliile de adminis-traþie ale acestor unitãþi. Celelalte com-ponente ale bazei materiale sunt dedrept proprietatea unitãþilor ºi instituþi-ilor respective ºi sunt administrate deacestea.

(5) Înstrãinarea, transferul sauschimbarea destinaþiei bazei materialea instituþiilor ºi unitãþilor de învãþã-mânt preuniversitar se poate face de cã-tre autoritãþile locale, numai cu avizulconform al Ministrului Educaþiei, Cer-cetãrii ºi Inovãrii. În caz contrar, actelede înstrãinare, transfer sau schimbare adestinaþiei bazei materiale sunt nule,iar fapta se considerã infracþiune ºi sepedepseºte conform legii penale.

Art.90 (1) Înscrierea dreptului deproprietate asupra bunurilor imobileaparþinând Ministerului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii sau instituþiilor ºiunitãþilor de învãþãmânt ºi cercetareºtiinþificã din sistemul învãþãmântuluide stat, precum ºi asupra bunuriloraparþinând consiliilor locale, judeþeneºi, respectiv al Consiliului General alMunicipiului Bucureºti, în care îºi des-fãºoarã activitatea unitãþile de învãþã-mânt preuniversitar de stat, se face,dupã caz, în registrul de inscripþiuni ºitranscripþiuni, în cãrþile funciare sau încãrþile de publicitate funciarã, cu scutirede plata taxelor prevãzute de lege.

Art.91 (1) Pentru îndeplinireaatribuþiilor sale, Ministerul Educaþiei.Cercetãrii ºi Inovãrii, direcþiile judeþenepentru învãþãmânt preuniversitar,instituþiile ºi unitãþile de învãþãmântcolaboreazã cu ministere, cu instituþiide învãþãmânt superior, cu consiliilejudeþene/locale, prefecturi, primãrii,servicii publice descentralizate/ decon-centrate, organizaþii ale partenerilorsociali precum ºi alte organizaþii alesocietãþii civile.

(2) Unitãþile de învãþãmânt colabo-reazã cu consiliile judeþene, locale ºiserviciile publice descentralizate/ de-concentrate în vederea asigurãrii ca-litãþii procesului de învãþãmânt

(3) Parteneriatul social se exercitãla toate nivelurile decizionale pentrueducaþie ºi formare profesionalã, princonsultare ºi în baza unei relaþii directede colaborare.

(4) Formele de parteneriat social seconcretizeazã prin protocol de colabo-rare, contract, convenþie sau alte forme.

(5) Ministerul Educaþiei, Cerce-tãrii ºi Inovãrii direcþiile judeþene pen-tru învãþãmânt preuniversitar, insti-tuþiile ºi unitãþile de învãþãmânt asi-gurã transparenþa acþiunilor ºi acti-vitãþilor desfãºurate ºi pun la dispo-ziþia celor interesaþi informaþiile deinteres public.

Finanþarea ºi baza materialã

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. De aceea, avem un departament numit FEN-Plus, prin care asigurãm cele mai bune ofertepentru membrii de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem deînvãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Carduri ºi credite preferenþiale

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Bilete de odihnã ºi tratament acordate prin Ministerul Muncii

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Cãtãlin CROITORU – Preºedinte fondator

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executiv departamentpreuniversitar

Ioan Leon NAROªI – preºedinte executiv departament funcþionari publici si personalcontractual

Constantin CIOSU – Secretar general

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE::Departamentul Învãþãmânt universitar Departamente învãþãmânt preuniversitar:

�� Învãþãmânt preºcolar ºi primar

�� Învãþãmânt gimnazial

�� Învãþãmânt liceal ºi postliceal

�� Învãþãmânt tehnic

�� Învãþãmânt special ºi protecþia copilului

�� Învãþãmânt vocaþional ºi de artã Departamentul funcþionari publici ºi personal contractualDepartamentul FEN-PLUSDepartamentul JuridicDepartamentul Comunicare Departament Dezvoltare-Promovare instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500). CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte fondator, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi, secretarul general ºi secretari executivi.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400 sau 00773311..888800..220099, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

pag. 2 profesorii din învãþãmântul 3 ron ºi atitudine...

Documents