GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 151, DEUL 151, DEUL 151, DEUL 151, DEUL 151, DECEMBRIE 2018CEMBRIE 2018CEMBRIE 2018CEMBRIE 2018CEMBRIE 2018APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5, 6

- pag. 4

ORTORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiuiui

- pag. 5

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 2

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...

Editorial …

- pag. 3

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 7

La cea de a II-a ediþie a con-cursului judeþean „E iarnã în ºcoalamea”, iniþiat de profesorul AurelianStoica, care a avut loc în perioadanoiembrie – decembrie au participatpeste zece ºcoli din judeþul Sibiu darºi din alte judeþe care au trimislucrãrile la Agnita.

Concursul a avut loc pe treisecþiuni: creaþie literarã cu poezii ºicompuneri, creaþie plasticã cudesene, decoraþiuni ºi machete ºisecþiunea multimedia cu prezentãriPower Point ºi filmuleþe scurte.

Numãrul foarte mare al elevilorparticipanþi, începând cu clasapregãtitoare, pânã la cl. a XII-a agenerat un numãr mare de premii care au fost acordateîntr-o atmosferã festivã la Centrul de Documentare ºiInformare al ªcolii Gimnaziale G. D. Teutsch. pe lângãnominalizarea premianþilor au fost nominalizaþi ºiînvãþãtorii ºi profesorii care i-au îndrumat.

TUTUROR LOCUITORILOR DE PE VALEA HÂRTIBACIULUILE DORIM CA NAªTEREA MÂNTUITORULUI

SÃ-I GÃSEASCÃ CU INIMILE CURATE, SÃNÃTOªI ªI BUCUROªI DE OASPEÞI DRAGI IAR ANUL CARE VINE

SÃ LE ADUCÃ BUCURIA ÎMPLINIRILORLA MULÞI ANI!

Agnita a îmbrãcat în 25 octombrie haine desãrbãtoare ºi a adus un omagiu eroilor, de Ziua Armatei.

Bucuroºi de prezenþa militarilor de la CentrulNaþional de Instruire Întrunitã „Getica” de la Cincu,agniþenii s-au adunat în Parcul Eroilor „Axente Lene”,în faþa monumentului unde s-a desfãºurat un ceremonialde omagiere militar – religios, la care au fost prezenþivicepreºedinta Consiliului Judeþean Sibiu, CristineManta Klemens ºi reprezentantul Prefecturii Sibiu,Daniel Cismar.

Ceremonialul a început prin trecerea în revistã amilitarilor de cãtre Locotenent Colonel Ginel Blagalocþiitorul comandantului Centrului Naþional „Getica”ºi intonarea Imnului Naþional de cãtre corulProtopopiatului din Agnita.

A urmat o slujbã religioasã oficiatã de preoþii dinparohiile din Agnita ºi preotul militar Ioan Popade de laU.M. Cincu.

ConcurConcurConcurConcurConcursul judeþeansul judeþeansul judeþeansul judeþeansul judeþean„E iar„E iar„E iar„E iar„E iarnã în ºcoala mea”nã în ºcoala mea”nã în ºcoala mea”nã în ºcoala mea”nã în ºcoala mea”

LA ALA ALA ALA ALA AGNITGNITGNITGNITGNITA S-A SÃRBÃA S-A SÃRBÃA S-A SÃRBÃA S-A SÃRBÃA S-A SÃRBÃTTTTTORIT ZIUORIT ZIUORIT ZIUORIT ZIUORIT ZIUA ARMAA ARMAA ARMAA ARMAA ARMATEITEITEITEITEIAu fost rostite alocuþiuni de cãtre:

Primarul oraºului, Ioan Dragoman,Cristina Manta Klemens, DanielCismar ºi lt. col. Ginel Blaga.

Un loc de onoare la acesteveniment i s-a acordat veteranului derãzboi, locotenent în retragere MihaiMoise. Echipat cu uniformã militarã,oferitã de Centrul Naþional de la Cincu,veteranul în vârstã de 97 de ani a evocatcâteva amintiri din timpul rãzboiului.

A urmat depunerea de coroane pesoclul monumentului, din parteaPrimãriei Agnita, Consiliului JudeþeanSibiu, Prefecturii Sibiu, ConsiliuluiLocaL Agnita, Centrului Na�ional„Getica” ºi celelate instituþii din oraºprezente la acest eveniment.

Defilarea militarilor prin faþa Caseide Culturã, în aplauzele celor prezenþi, a încheiat primaparte a omagiului adus eroilor neamului ºi armateiromâne de ziua ei.

Partea a doua a avut loc în Casa de Culturã „IlarionCociºiu” unde, cei prezenþi s-au bucurat de un spectacolomagial dedicat Marii Uniri.

Spectacolul a început cu un moment emoþionalrealizat de artista Ioana Bogdan care a recitat poezia„Nu plânge, Maicã Românie”, creaþie a unui soldatanonim cãzut în luptã pentru întregirea neamului.

A urmat o suitã de cântece patriotice interpretatede corul Protopopiatului Agnita. Apoi grupul vocal ºidansatorii Casei de Culturã din Agnita au fost aplaudaþipentru cântecele patriotice ºi jocurile populare oferitecelor prezenþi.

Spectacolul s-a încheiat cu cântece interpretate decorul „Ilarion Cociºiu” dirijat de prof. Voichiþa Pãdure.

Dupã fiecare secþiune la care s-au anunþatcâºtigãtorii, grupurile vocale de la ºcoala G. D. Teutschºi corul Clubului Elevilor, pregãtite de profesorii, VoichiþaPãdure, Doina Pãrãu ºi Florin Zamfir, au dat glas unorfrumoase colinde vestind Naºterea Mântuitorului.

H â r t i b ã c e n i i…H â r t i b ã c e n i i…H â r t i b ã c e n i i…H â r t i b ã c e n i i…H â r t i b ã c e n i i…

La Agnita a fost a XIII-a ediþiea Festivalului Naþional de

Folclor„Cânt ºi joc pe Hârtibaci”

Luptele de pe ValeaHârtibaciului – 1916

Concursurile, „De Crãciun pe ValeaHârtibaciului” ºi „Centenarul,

vãzut prin ochi de copii ºiadolescenþi”, în

ProtopopiatulAgnita, judeþul Sibiu

AAAAActivitãþi culturctivitãþi culturctivitãþi culturctivitãþi culturctivitãþi culturale ºiale ºiale ºiale ºiale ºiararararartistististististice dertice dertice dertice dertice derulatulatulatulatulate dee dee dee dee de

PPPPParararararohia Coohia Coohia Coohia Coohia Covvvvveºeºeºeºeº

Despre puterea Dragosteilui Dumnezeu, care S-a

nãscut în peºterã

Anul comemorativ alAnul comemorativ alAnul comemorativ alAnul comemorativ alAnul comemorativ alfãuritfãuritfãuritfãuritfãuritorilor Marii Uorilor Marii Uorilor Marii Uorilor Marii Uorilor Marii Uniriniriniriniriniri

(1(1(1(1(199999111118). Consecinþe benef8). Consecinþe benef8). Consecinþe benef8). Consecinþe benef8). Consecinþe beneficeiceiceiceiceale unitãþii naþionale asupraale unitãþii naþionale asupraale unitãþii naþionale asupraale unitãþii naþionale asupraale unitãþii naþionale asupra

unitãþii bisericeºtiunitãþii bisericeºtiunitãþii bisericeºtiunitãþii bisericeºtiunitãþii bisericeºti

Preot Constantin Necula

Colindã, Doamne, colindMaria Pãnãzan Lorinczi

ASCEZÃ ÎN ALBDoina Pavel Barbu

SonetFrancisc Lorinczi

- pag. 7

STOPIÞÃ - pag. 7

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2018

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …De curând, am trecut împreunã

peste un moment istoric, nu doar dinviaþa þãrii, ci ºi din viaþa fiecãruia dintrenoi. 100 de ani de România.

Nu pot sã spun cã am fostimpresionat de „amploarea”manifestaþiilor organizate de guvernanþicu aceastã ocazie. Deºi, trebuie sãrecunosc, paradele militare de laBucureºti ºi Alba Iulia au fostspectaculoase. Dar, în afarã de acestea?A fost ceva, altceva, care sã sarã în ochi?Sã ne facã sã vrem sã participãm? Sãsimþim cã facem parte dintr-un momentaniversar special? Personal, spun cã nu.ªi m-aº bucura sã mã contraziceþi. Lipsade interes a guvernanþilor a fost evidentã.Ca sã nu mai vorbesc de tensiuneapoliticã care a afectat un momentdeosebit, o aniversare de unire, nu dedivizare.

Ca întotdeauna, apropierea sãrbãto-rilor de iarnã este un motiv de bucuriepentru toatã lumea. ªi, bineînþeles, mo-tiv de chefuri ºi distracþie, bãuturã ºi ar-tificii.

Avem rugãmintea ca în aceastã peri-oadã, dacã sunteþi gazdã sau participantla momente de chef sau distracþie, sãpãstraþi limitele de decenþã în manifestãriºi sã respectaþi regulile de bunã cuviinþãpentru cã depãºirea lor poate sã se trans-forme în contravenþie.

Cu privire la artificii, vã reamintimcã vânzarea ºi utilizarea acestora esterestricþionatã prin lege. Nu pot fi comer-cializate decât acele artificii al cãror efectexploziv nu pun în pericol pe cel ce lefoloseºte sau pe cei din jur. Iar dumneav-oastrã, cei care le folosiþi, folosiþi-le cuatenþie pentru a nu pune în pericol pecei din jur sau pe dumneavoastrã.

Despre bãuturã … Fãrã sã depãºimmãsura, închinãm un pahar de vin alãtu-ri de dumneavoastrã în cinstea noului an.

Profitãm de ocazie sã vã urãmSãrbãtori Fericite!

La mulþi ani!ªi vã asigurãm cã ºi în anul care vine

poliþiºtii de pe Valea Hîrtibaciului sunt… mereu alãturi de dumneavoastrã !

Sunt locuitorii unei lungi, late ºicolinare vãi sibiene, pãstrând în mijloculei conturul geografic al multisecularuluiorãºel Agnita. E capitala cultural-economicã a acelei vãi. Iar purtãtoriiacestui nume cu renume au rãmas ceeace au fost ei din totdeauna: niºte vredniciþãrani-plugari, ca mai peste tot în aceastãrotundã ºi secularã Românie Mare.Truditori ai roditorului pãmântstrãmoºesc. Aºa se face cã oamenii acestorlocuri muncesc când mai greu, când maiuºor; când mai cu folos, când mai pãgubos;când mai veseli, când mai triºti; când maisãnãtoºi, când mai beteguþi. Fiind asemenivremii ºi vremurilor trãite! ªi cu toate cãmeºteºugul lor este la fel cu cel al maituturor þãrani de pe acest Pãmânt, mulþihârtibãcieni ajung sã rãmânã frumoºi ºiomenoºi pânã la adânci bãtrâneþe. Astfelcã, în prezent, mãcar 50 dintre ei seapropie de venerabila vârstã de 100 de ani.Ca urmare, fiecare aºezare hârtibãceanãare în „Sfatul bãtrânilor înþelepþi” mãcarun astfel de om de omenie. Iar de veþi vreaºi putea sã mergeþi în aceastã iarnã cucolindul de Crãciun ºi de Boboteazã dinsat în sat ºi din cãtun în cãtun, atunci sãºtiþi cã îi veþi gãsi odihnind ºi meditândpe la casele lor. Nu de alta, dar ar fi pãcatsã nu vã grãbiþi a le asculta ºi pricepesfaturile ºi poveþele de viaþã! Pentru cãazi-mâine nu-i vom mai avea pe aceºtibãtrâni sfãtoºi, înþelepþi ºi omenoºi. Ceicare au vãzut ºi trãit atât de multeevenimente în lunga ºi complicata lorviaþã! ªi o puteþi face dacã porniþi repejorla drum din Bãrcuþul ºi Þelinile izvoarelorHârtibaciului, ajungând într-un târziu sãstrãbateþi, la pas, uliþele Bungardului ºiMohului. Sate aºezate în ºesul câmpieiîntâlnirii ºi amestecãrii apelor a trei râuri:Hârtibaciul - agnitean, Cibinul - mãrgineanºi Oltul - fãgãrãºean ºi tãlmãcean.

Revenind la o posibilã explicaþie alongevitãþii vârstei multor hârtibãceni,trebuie spus nu numai cã ei respectã custricteþe canoanele posturilor creºtineºtiale fiecãrui An Bisericesc dar ºi cã îºigãtesc într-un anume fel mâncãrurilepreferate ºi adevãrate. Astfel cã din elenu lipsesc caºul, urda, brânza frãmântatãºi cea de burduf din laptele oilor, vacilor,bivoliþelor ºi caprelor; mãmãligile fierbinþilângã zama acrã de ºãlatã, în amestec cuzãr ºi cu pãpara ouãlor orãtãnilor din curþi;zarzavaturile, legumele ºi fructele de tot

Trebuie sã remarc cã nu doarguvernanþii sunt „vinovaþi”. O aceeaºimare lipsã de interes am vãzut-o ºi dinpartea noastrã, a cetãþenilor. Majoritatea

dintre noi luãm de bun faptul cã Româniaeste aºa cum este, fãrã sã ne gândim lacum arãta acum 100 de ani, la ce eforturiºi sacrificii au fãcut strãbunii noºtri caea sã arate cum o avem noi acum, fãrã sãne gândim cã avem minima obligaþie dea pãstra – mãcar – ceea ce ei au reuºit sã

facã acum 100 de ani. Am tratataniversarea ca un eveniment banal, carenu reprezintã o motivaþie de a ne implica,de a face ceva personal pe tema asta. Nudoar cã mi-aº fi dorit sã fie o mulþimeimensã de participanþi la manifestãri, mai

ales la Alba Iulia, dar mi-aº fi dorit sã vãdºi manifestãri locale, cu mulþiparticipanþi, pentru cã nu toþi puteammerge la Alba. Am vãzut doar oameni înfaþa televizorului.

Ne-am obiºnuit sã dãm vina pe ceicare ne conduc pentru toate neîmplinirilenaþiunii. Uitãm însã cã, de multe ori, noicei mulþi suntem cei vinovaþi de starea

naþiei. Pentru cã de cele mai multe oridestinele þãrii sunt în mâinile noastre acelor mulþi.

Iatã de ce acum, în prag de an nou,le doresc românilor – ºi României – caanul ce vine sã fie un an deosebit. Sã punãmâna ºi sã facã sã le fie bine, nu sã lase

pe alþii sã decidã ce le e bine. Sã seimplice real în viaþa þãrii ºi sã înþeleagãcã, tot ceea ce fac, fac pentru ei nu pentrualþii. Sã îºi doreascã o þarã mai bunã ºi sãlupte ca sã li se împlineascã dorinþa. ªinu în ultimul rând anul care vine sã le

aducã „mintea românului cea de peurmã”.

Sãrbãtori fericite!La mulþi ani!

Cãtã V.

H â r t i b ã c e n i i…H â r t i b ã c e n i i…H â r t i b ã c e n i i…H â r t i b ã c e n i i…H â r t i b ã c e n i i…felul; fasolea frecatã ºi usturoiatã, asortatãcu ceapã cãlitã ºi ardeiatã cu boia dulceag-piºcoasã; ciorbele din boabele de fasoletãrcatã ºi din crumpene (cartofi), acritecu tarcãnul oþãtit; tocãniþa din carne deoaie; varza cãlitã ºi cea sãratã ºi acritã demoarea din bute; sarmalele umplute cucarne tocatã în amestec cu orez sau cupãsatul fãinurilor din boabele gãlbui-roºiatice ale cucuruzelor; crumpenelecoapte, iar lângã miezul lor gãlbui ºi fãinosdoar o þârã de unt sau o zmangurã deunsoare ºi slãninã afumatã, alãturat unpãhãrel de þuicã ºi câteva creste de ceapãroºie, dar ºi o canã cu tulburelulstrugurilor parfumaþi din soiul Isabel; înceaiurile cãlduþe ale dimineþilor câtevalinguriþe de miere de albine în amesteccu bobiþele gãlbui ale polenului florilorcâmpurilor, grãdinilor ºi pãdurilor. ªi armai fi încã multe altele de adãugat lângãacest gustos ºi mult prea „zdravãn trai pevãtrai”! Bunãoarã: pãstrarea cu sfinþeniea credinþei strãbune; cãutarea în fiecareduminicã ºi de sãrbãtorile creºtine aaltarului iconostasurilor bisericilor, ca ºineuitarea morþilor din cimitire. Dar ºiluarea în grija zilnicã a bunelor rânduieliale vecinãtãþilor ºi ºezãtorilor din nopþilelungi de iarnã. Atunci când femeile merg,rând pe rând ºi din casã în casã, nu numaicu fusul de tors prins în caierul furcilor,dar ºi cu aþa, acul ºi degetarul de cusut ºibrodat ii femeieºti ºi cãmeºi bãrbãteºti;cu andrelele de ºtrencãnit (croºetat)pulovãre ºi ciorapi cãlduroºi din lânã, învreme ce bãrbaþii gospodãresc la hrãnitulºi adãpatul vitelor ºi oilor; la mulsullaptelui vacilor ºi bivoliþelor; la mãturatulzãpezii din curþi ºi din faþa caselor; lasfârmitul ºtiuleþilor de cucuruz ºi laspartul nucilor; la tãiatul ºi stivuitullemnelor de foc; la umplutul cazanelor defiert þuica cu borhotul tomnatic alpoamelor; la dusul sacilor cu bucate lapietrele ºi valþurile puþinele mori care aumai rãmas pentru mãcinatul fãinurilormãmãligilor, pitelor, cozonacilor,scoverzilor ºi lipiilor de Crãciun, AnulNou, Boboteazã, Paºti ºi Rusalii. Iar dacãa mai rãmas în ogradã mãcar un porc grasde tãiat la Crãciun, atunci vecinii se ajutãîntre ei ºi aºteaptã ca la cãderea serii sãvinã de la oraº, pentru „Cina porcului”,atât fiii ºi fiicele gospodarilor, cât ºi ginerii,nurorile, nepoþii ºi nepoatele. Musafiridragi, dar care la plecare, spre casele lor,

nu refuzã sã li se aºeze în portbagajulmaºinilor toate bunãtãþile. Promiþându-lebunelor gazde cã din nou, începând dinprimãvarã, vor veni sã ajute la toatetreburile pãmântului, inclusiv la clacacositului ierburilor ºi la uscatul ºi cãratulfânului. ªi muncesc fie din prea multãcumsecãdenie ºi pãrinteascã bunã-creºtere, fie de teama temutelor vorbe deruºine ºi ocarã ºoptite pe la porþile caselorde pe uliþele satelor! Dar ºi de teamavorbelor mele radiofonice ºi a scrisului lagazetã al colegului ºi prietenului meuhârtibãcian, retiºanul Ilarion Bârsan.

Aºadar, pânã aici, toate bune ºifrumoase. Adicã, precum în nostalgicelevremuri de demult. Numai cã, din pãcate,s-au cam înmulþit ºi acele sate hârtibãceneîn care de zeci de ani preoþii nu au maicununat religios o tânãrã pereche decãsãtoriþi ºi nici nu au mai botezatcreºtineºte un prunc de bãieþel sau opruncã de fetiþã. Ca urmare, dascãliilocalnici sau descalificat, ne mai având pecine ºcolii, iar tot mai multe case,gospodãrii ºi grãdini din fundul grajdurilorºi ºurilor dãrãpãnate stau pãrãsite, învreme ce întinse pãmânturi de plugãrit austãpâni strãini de þarã ºi de neam! Astfelcã, înþelegând supãrãtoarea singurãtate a

Stimaþi locuitori de pe Valea Hîrtibaciului!ªtiþi dacã actul dumneavoastrã de identitate se aflã în termen de valabilitate?Dacã nu, verificaþi data înscrisã în colþul din dreapta-jos al acestuia. Prin lege aveþi

obligaþia de a vã prezenta, cu cel puþin 15 zile ºi cel mult 180 de zile înainte de aceastãdatã, la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei în vederea preschimbãriiacestuia. Nu lãsaþi sã treacã acest termen. Este posibil sã aveþi nevoie de actul de identitatela medic, la bancã, la notar sau orice altã instituþie iar un act de identitate expirat nu vãeste de folos.

Pentru a vã putea preschimba actul de identi-tate trebuie sã aveþi asupradumneavoastrã:

· actul de identitate vechi· certificatul de naºtere în original ºi copie xerox· actul cu care faceþi dovada spaþiului de locuit (contract de vânzare-cumpãrare,

contract de închiriere, certificat de moºtenitor, adeverinþã de la primãria locului dedomiciliu etc.)

ºi, dacã este cazul, urmãtoarele acte:· certificat de cãsãtorie în original ºi copie xerox· sentinþã de divorþ rãmasã definitivã ºi irevocabilã în original ºi copie xerox· certificatul de deces al soþului/soþiei în original ºi copie xerox· certificatele de naºtere ale copiilor care nu au încã 14 aniAþi cãutat certificatele de naºtere ale copiilor ºi aþi constatat cã au împlinit 14 ani ºi

nu au încã act de identitate ? Vã aºteptãm împreunã cu aceºtia pentru a-i pune în legalitate,cu cel mult 15 zile dupã împlinirea vârstei de 14 ani, conform legii.

Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei al oraºului Agnitafuncþioneazã în sediul Poliþiei oraºului Agnita ºi are urmãtorul program cu publicul:

de luni pânã joi 09 - 15vineri 09 - 12

dragilor mei þãrani hârtibãceni þãrani, dautot mai multã crezare unei misterioaseîntâmplãri: cea a dispariþiei, fãrã pic deurmã, a legendarei aºezãri „Androhel”. Deunde ºi tot mai zãdarnica strãdanie aistoricilor ºi arheologilor-sãpãtori de a-icãuta ºi gãsi urmele din vechime.Neînþelegând cã tragicul ei sfârºit stã„pitit” în adâncul adâncit ºi de nepãtrunsal frãmântatului ºi darnicului pãmânthârtibãcian.

Notã: Pânã una alta, le doresccititorilor sã fie tot atât de credincioºi, defrumoºi, de buni ºi de omenoºi precumerau, mai zilele trecute (duminicã, 9decembrie), cetele de colindãtori, urcatepe scena Casei Orãºeneºti de Culturã„Ilarion Cociºiu” din Agnita, glasurile lorîncântãtoare urându-ne ca „La anul carevine, n-ar fi rãu sã fie bine!”

Sibiu, decembrie 2018Ioan Vulcan-AGNITEANUL

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 3

Cea de a XXIII-a ediþie a FestivaluluiNaþional de folclor „Cânt ºi joc peHârtibaci” a fost dedicatã Centenarului, pescena Casei de Culturã „Ilarion Cociºiu” dinAgnita desfãºurându-se, în douã zileconsecutive, spectacole în care au dominatcântecele patriotice, intercalate între suitede jocuri populare.

Prima zi de spectacol a aparþinutdansatorilor, grupurilor vocale ºi soliºtilordin Agnita.

Au oferit bucurie spectatorilor,prichindeii din ansamblurile „Hârtibaciu”,„Clubul Elevilor” ºi grupurile vocale aleªcolii Populare de Arte ºi Meserii „IlieMincu”, clasa externã Agnita, jucãtoareledin Bruiu ºi bineînþeles ansamblul„Cununa” al Casei de Culturã din Agnita.

Interpreþii de muzicã popularã, IoanaBogdan, Constantin Vasilescu, CãtãlinaÞigãu-Chiþimia ºi micuþa Teodora Borceaau completat cu talent spectacolul muzical-coregrafic pregãtit de profesorii Ioan Sârbuºi Doina Pãrãu.

O patã de culoare a fost adãugatãspectacolului de ansamblul „Anna Forest”din Cipru care l-au „imitat” pe Zorba Greculdar au prezentat ºi un dans tradiþional dinCipru, aplaudat pentru mãiestria cu careun dansator s-a miºcat pe scenã având pecap o coloanã de 20 de pahare.

Un moment cu mare încãrcãturãemoþionalã a fost evocarea fostului membrual Casei de Culturã din Agnita, profesorulºi solistul Florin Pãrãu, plecat prea repededintre cei care l-au îndrãgit.

Spectacolul agniþenilor s-a încheiat cuun concert de colinde cântat de artiºtiîmpreunã cu spectatorii.

A doua zi , pe scena Casei de Culturãdin Agnita, în faþa aceleiaºi sãli pline, aufãcut un minunat spectacol îndrãgiþiidansatori ºi soliºti din ansamblulprofesionist „Junii Sibiului”.

La Agnita a fost a XIII-a ediþiea Festivalului Naþional de Folclor

„Cânt ºi joc pe Hârtibaci”Spectacolul a început cu Imnul

României cântat de Traian Stoiþã, OvidiuHomorodean, ºi Rãzvan Nãstãsescu,susþinuþi de glasurile celor din salã.

Spectacolul junilor au început cuelegantele dansuri de salon, CãluºerulTransilvãnean ºi Învârtita de Salon. Apoi,întercalând jocurile cu cântecele soliºtilor,junii au prezentat dansuri din Oltenia,Moldova ºi de pe Câmpie.

De o primire cãlduroasã ºi de aplauzes-au bucurat laureaþii ediþiilor precedenteale Festivalului Naþional „Cânt ºi joc peHârtibaci”, Gabriel Dumitru, CodruþaRodean, Sînziana ªtefan, Oana Tomoiagã,ºi Nicu Mâþã.

Multe aplauze le-au fost dãruitesoliºtilor, Nelu Albu, Robert Târnãveanu,ºi Adrian Neamþu.

Un moment inedit a fost realizat deagniþeanul Marcel Pãrãu care a cântat înspectacolul Junilor împreunã cu cei doitineri soliºti Ioana Bogdan ºi ConstantinVasilescu, sugerând continuitatea valorilorhârtibãcene.

Suita jocurilor de pe Hârtibaci începutãcu Rara Retiºna ºi terminatã cu bãtuta dinIlimbav a încheiat, cum se cuvine, minunataprestaþie a ansamblului Junii Sibiului.Spectacolul acestora a fost încheiat cuscena ocupatã de dansatori cu steaguritricolore, cântând împreunã cu RobertTârnãveanu �i aplaudaþi de spectatoriiridicaþi în picioare.

A fost un spectacol în care s-a simþitspiritul realizatoarei Silvia Macrea, mareadoamnã a folclorului sibian ºi naþional.

Felicitãri solistului Traian Stoiþã carea reuºit, în calitate de prezentator, sãrealizeze atmosfera de mare sãrbãtoarenaþionalã, subliniind fiecare momentartistic cu vorbe îzvorâte dintr-o inimã depatriot.

I. Bârsan.

4 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018

În noaptea de 27/28 august 1916 armataromânã a trecut peste Carpaþi în cântecul„Treceþi, batalioane române, Carpaþii” ºi, întrei sãptãmâni, a treia parte din Transilvaniaera cuceritã, ajungând pânã la CâmpiaSibiului, la Petroºani ºi Orºova, în sud, pânãla vest de Odorhei ºi mult la nord-est deBraºov, în est. Ungurii ºi saºii au fugit dincalea soldaþilor lui Ferdinand I. În ªelimbãrde exemplu, locuitorii saºi i-au atacat pesoldaþii români cu focuri de revolver, trasepe ferestrele caselor. Românii i-au aºteptatcu flori într-un moment dificil, când soartarãzboiului nu era clarã. Ostaºii români au fostaºteptaþi cu lacrimi de bucurie, iar preoþii, înodãjdii, au ridicat rugi fierbinþi „pentrupreaînãlþatul nostru rege Ferdinand I” ºipentru biruinþa oºtirilor lui. Sãtenii din Mohuºi Bungard (ºi nu numai!), în frunte cu preoþiiºi învãþãtorii, au întâmpinat cu mareentuziasm trupele româneºti. Teama ºiîngrijorarea se citeau pe feþele tuturor, darerau ºi încrezãtori cã armatele române îi vorelibera. Vreo 30 000 de tineri ardeleni s-auprezentat comandanþilor militari români,cerându-le sã fie primiþi voluntari.

Bãtãlia Sibiului.Începând cu 15 septembrie 1916, în

sprijinul ungurilor au sosit în gara Miercurea,venind de pe fronturile de la Verdun ºi de peSomme, 40 de divizii germane dislocate înArdeal, comandate de generalul Erik vonFalkenhayn. Doi generali nemþi au avut de-aface cu armata românã în Transilvania: Erichvon Falkenhayn, cel care i-a înfrânt pe românila Sibiu ºi Arthur Arz von Straussenberg (sasdin Vãrd!), cel care s-a luptat la Cincu. Luptegrele s-au dat în noaptea de 15-16 septembrie,când duºmanul a atacat dinspre Cornãþel spreCaºolþ, dar a fost respins pânã la Daia. În 22septembrie trupe aparþinând Diviziei a 13-aau lovit cu putere trupele de infanterie ºicavalerie germane ºi austro-ungare, înºiratede la Cornãþel pânã la Glâmboaca. Româniiocupã capul de pod organizat de germani laCaºolþ ºi trupele Diviziei a treia de cavaleriegermane sunt nevoite sã se retragã pesteHârtibaci, fixându-se pe înãlþimile de la sudde Roºia. Divizia 1 de cavalerie austro-ungarãe bãtutã grav, sunt luaþi câteva sute deprizonieri ºi e împinsã pe malul de nord alHârtibaciului. Inamicul se organizeazãdefensiv aici, de la Roºia pânã la Hosman. PeDealul Dãii, în zona Bogata, un regiment alCorpului IX german a nimicit completregimentele de infanterie de la Tecuci ºiFocºani.

În ajutorul trupelor române din Ardealau fost trimise Armata a doua ºi Armata deNord. Armata a II-a trebuia sã urmeze liniaHârtibaciului, indicatã prin localitãþileCornãþel – Agnita – Iacobeni. Din pãcate,acþiunea s-a desfãºurat cu întârziere, s-a ajunsprea târziu ºi s-a pierdut bãtãlia de la Sibiu.În 27 septembrie cele trei divizii ale Armateia II-a primesc dispoziþii de înaintare. Diviziaa treia trebuia sã urmeze linia Crihalma –Cincu - Agnita. Divizia a ºasea, plecând dinRupea, urma sã înainteze prin Bãrcuþ spreHendorf (Brãdeni). În noaptea de 28-29septembrie aceastã divizie sfãrâmã rezistenþatrupelor austro-ungare ºi ocupã seara liniaBãrcuþ - Mohu. Inamicul a fost aruncat spreHendorf, în spatele Hârtibaciului. Falkenhaynîi cere la telefon lui Arz sã revoce ordinul deretragere al Diviziei a 71-a, compusã dinberlinezi ºi s-o trimitã în ajutor. Aceastaajunge pe front ºi ocupã înãlþimile dintreRetiºdorf (Retiº) ºi Hundrubechiu (Movile).În dimineaþa zilei de 29 septembrie, brigadaa 12-a a Diviziei a ºasea române s-a ciocnit cudivizia a 89-a germanã care, de la Retiº, seîndrepta spre Hundrubechiu ºi Jãliºteat(Seliºtat). Un batalion din Regimentul 12„Cantemir” al acestei coloane, îndreptându-se spre Iacobeni, e atacat în marginea pãduriiLempeº de forþe superioare germane, dindirecþia Retiº, e respins, împrãºtiat ºi capturatîn parte. Grosul regimentului, în înaintareaspre Hundrubechiu, întâmpinã o rezistenþãformidabilã. Infanteria duºmanã ocupãtranºee pe marginea pãdurii de la dealul La

Luptele de pe Valea Hârtibaciului – 1916

Prof. Drãgan Mircea- Noiºteþeanu

Dumbrava ºi se întinde spre dreapta pânã lavârful Dorului. Dinspre vest ºi sud-vest, dindirecþia Hundrubechiu-ªulumberg (DealuFrumos), artileria duºmanã, în specialartileria grea, aruncã ploaie de proiectile.Avioane zboarã în aer, dirijând tirul artileriei,care devine tot mai precis. Artileria greadistruge tunurile românilor, servanþii rãmaºiîn viaþã pãrãsesc tunurile, cuprinºi de panicã.Fugarii mãresc panica pricinuitã debombardament, trupa intrã în panicã. Suntsalvaþi de rezerva diviziei, Regimentul 3 devânãtori, care atacã cu baioneta. Germaniianunþã cã au luat prizonieri 11 ofiþeri ºi 591de soldaþi ºi au capturat 7 tunuri. Coloana dinstânga, Brigada a 11-a, înaintând spre Agnita,a respins pe duºman ºi a ocupat poziþii pedealurile ªulumberg ºi Merghindeal. Diviziaa treia, la nord de Olt atacã trupele austro-ungare ºi atinge linia Chirpãr – Ilimbav -Sãsãuº.

Era ziua de 17 septembrie când a avutloc lupta de la Sãsãuº, înfãþiºatã de CamilPetrecu în romanul „Ultima noapte dedragoste, întâia noapte de rãzboi”. Capitolulrespectiv are un titlu semnificativ: „Ne-aacoperit pãmântul lui Dumnezeu”. Imagineaeste de apocalipsã, lupta este crâncenã,soldaþii sunt luaþi prin surprindere: „exploziileînfig cu lovituri de baros cuie în timpane ºicuþite în mãduva spinãrii”. Punctul culminantîl constituie clipa în care, înghesuiþi într-ovatrã sub un mal, soldaþii sunt astupaþi depãmânt. Unul dintre soldaþi plânge ºi spune:„ne-a acoperit pãmântul lui Dumnezeu”. Dinfelul cum e descrisã lupta, ea s-a dat pe laViiºoarã, Dealu’ Murgului. De altfel, în tradiþialocalã a rãmas cã denumirea din urmã arelegãturã cu rãzboiul: pe Dealu’ Murgului ar fifost împuºcat calul unui ofiþer român. În satsoldaþii români au bãut apã ºi s-au spãlat lafântâna lui Ioicea, pe uliþa Bisericii. A fostînsã prea târziu. Ofensiva Armatei a II-a esuspendatã, ea trebuia acum sã lupte pentrupropria ei siguranþã. Forþele româneºti seregrupeazã ºi ofensiva e mutatã la dreapta.Marºuri lungi ºi obositoare se fac pentruregrupare. Trupele Diviziei a treia ocupãpoziþie între Jãliºteat ºi Bãrcuþ. În amintireacelor din Bãrcuþ a rãmas lupta dusã pe dealulnumit azi „Dealu’ Neamþului”, unde armataromânã a obþinut o victorie strãlucitã, datoratãºi posibilitãþilor strategice oferite de reliefulpuþin cunoscut de armata germanã. Se spunecã aici, între dealuri, exista un loc mlãºtinosºi o unitate a armatei germane a fost atrasãacolo, prãbuºindu-se în mlaºtinã, cuarmamentul greu (tancuri, blindate cu tot).Locul este acum înãlþat, în urma depunerilorde pãmânt ºi se numeºte „Dealu’ Neamþului”.Duºmanul e silit sã se retragã câþiva kilometripânã la linia Hârtibaciului, de la Iacobeni pânãla Brãdeni, abandonând în mâinile românilorgrãmezi de arme ºi muniþii ºi sute deprizonieri. Din pãcate, la ora 6 seara armataromânã a primit ordinul sã rupã lupta ºi sã seretragã spre Olt. Rãniþii împrãºtiaþi pe câmpn-au putut fi culeºi cu toþii, patrulele,detaºamentele de flanc n-au putut fi gãsitepe întuneric ºi vestite ori n-au putut sã-ºiregãseascã la timp unitãþile. De aici - o seriede prizonieri. Victoria de la Bãrcuþ n-a fostexploatatã, comandanþii germani au avutsinceritatea sã recunoascã faptul cã nuajutoarele proprii i-au salvat dintr-o situaþiedisperatã, ci retragerea armatei române.

România a pierdut bãtãliile Transilvanieiºi Cadrilaterului deoarece numai cu vitejiasoldaþilor, cu o armatã micã ºi slab dotatã ºiinstruitã, nu a putut sã apere 1300 de km defront, cel mai lung din Europa, în situaþia încare niciuna din condiþiile convenþiei militaresemnate la 4/17 august cu puterile Antanteinu s-a îndeplinit. Din motive strategiceofensiva româneascã în Transilvania seopreºte ºi urmeazã retragerea. Între 24septembrie ºi 8 octombrie are loc bãtãliaBraºovului, în urma cãreia trupele românese retrag pe crestele Carpaþilor, deºi uniigenerali români au arãtat cã puteau continuaofensiva spre Sighiºoara. Atacul dat înDobrogea de germani, bulgari ºi turci, în urma

cãruia câteva divizii române sunt retrase depe frontul din Ardeal ºi trimise în Dobrogeaºi pe frontul de la Dunãre, a slãbit ºi frontultransilvan ºi, în urma marii bãtãlii de la Sibiu(s-a desfãºurat între 4 ºi 17 septembrie 1916),românii s-au retras pe linia munþilor. Lipsitãde ajutorul aliaþilor, prinsã între douã fronturi,cel din Transilvania, condus de generalulFalkenhayn ºi cel sudic, de sub comandageneralului Mackensen, dupã 40 de zile demari bãtãlii, la începutul lunii octombriearmata românã e nevoitã sã se retragã dinTransilvania. Reluarea ofensivei în Ardeal afost hotãrâtã când era prea târziu. Duºmanulse regrupase ºi armatele române au fostaruncate înapoi, spre munþi. Campaniaromânã din Ardeal a þinut patruzeci de zile.

Dupã ce România a intrat în rãzboi,aproape 2000 dintre fruntaºii românilorardeleni, între care mulþi preoþi, au fostarestaþi ºi închiºi. Peste 150 de preoþi au fostaruncaþi în închisorile din Cluj, Târgu-Mureº,Odorhei, Timiºoara, Caransebeº ºi Seghedin.Alþi peste 200 de preoþi ºi 15 preotese, întrecare mulþi din judeþul Sibiu, au fost deportaþiîn diverse sate din judeþul ªopron, în vestulUngariei ºi în Zombor, în nordul Serbiei. Deteama represaliilor, peste o sutã de preoþi,cu familiile lor ºi alþi numeroºi intelectualidin zona Sibiu – Fãgãraº - Braºov au fostnevoiþi sã treacã munþii în vechea Româniedupã retragerea trupelor române dinTransilvania, mulþi ajungând în Basarabia ºiUcraina.

Din satul Noul au participat la rãzboi 153de români ºi 66 de saºi. Au murit în lupte 41de români ºi 7 saºi, îngropaþi în CimitirulEroilor din Dealul Dãii. În Nucet, dupãintrarea României în rãzboi, timp de treisãptãmâni, satul a fost teatrul luptelor dintrearmata românã ºi cea austro-ungarã. În 10septembrie 1916 artileria austro-ungarã abombardat satul dinspre Hosman ºi, la sfatulpatrulelor române, cca jumãtate din populaþies-a retras la marginea satului. Au trecut apoidealul pe lângã Codru, la Sãcãdate ºi de acolo,noaptea, la Bradu, unde au stat treisãptãmâni. Satul a fost ocupat de armataaustro-ungarã ºi locuitorii rãmaºi au fostevacuaþi cu cãruþele ºi vitele, sub conducereaunui plotoner de jândari ungur, în noapteade 19 septembrie, în Bendorf (Beneºti). S-aureîntors în doi octombrie 1916, dupã cearmata românã a fost respinsã ºi frontul s-amutat spre Bradu. Gospodãriile celor plecaþicu armata românã au fost devastate, animaleletãiate, lucrurile din casã duse în tranºeele depe deal. Preoþii au trecut munþii în regat, IoanBogdan a fost întemniþat când s-a întors acasã.Învãþãtorii Petru Rociu ºi Nicolae Bogdan autrecut ºi ei peste munþi ºi s-au înrolat înarmata românã.

Dupã ce au trecut munþii, trupele româneau ajuns, în septembrie 1916, pe aliniamentulHârtibaciului, cu direcþia de atac spre comunaRoºia. Forþele austro-ungare erau dispuse înperimetrul dintre Þichindeal ºi Hosman, cuamplasamentul pe Cãrarea Hosmanului.Profitând de situaþie, un grup de 17 tineriþichindeleni cu vârste cuprinse între 16 ºi18 ani, incorporabili în armata austro-ungarã,s-a strecurat noaptea, condus de învãþãtorulDragoman Simion, prin linia frontului ºi,urmând drumul prin pãdurea dintre Lac ºiBucurel, au reuºit sã ia contact cu trupeleromâne, în care s-au înrolat ca voluntari. Dupãînfrângerea trupelor române în bãtãlia de laCâineni-Sibiu ºi retragerea lor, autoritãþilemaghiare au întreprins o serie de anchete învederea arestãrii ºi trimiterii în judecatã aacestor tineri, consideraþi trãdãtori. Între ei:Dorca Simion de la nr.64, Ienciu Achim de lanr. 41. Pãrinþii lor au fost duºi sub escortã,din post în post, pânã la Cluj. A urmat unproces, cerându-li-se sã spunã cine i-aîndemnat pe copiii lor „sã fugã la inamic”.Toþi au rãspuns cã „nu ºtiu” ºi au fost eliberaþi,tinerii fiind condamnaþi în lipsã. Soþiaînvãþãtorului Dragoman Simion, învãþãtoareºi ea, a fost maltratatã de jândarul ungur dinsat ºi a murit din aceastã cauzã. Dupã rãzboi,ca simbol al Unirii, învãþãtorul Dragoman a

plantat stejari lângã ºcoala ºi biserica dinÞichindeal.

Din Sãsãuº, în anul 1916 mai mulþi sãteniau trecut în armata românã, înrolându-se cavoluntari. Între ei: Ion Bânda, Simion Turtea,Chirion Donu, Irimie Bânda ... Au murit înrãzboi 30 de inºi, între care Gheorghe ªerban,Nicolae Olariu, Ion Bucºa, Tãnase Feldioiu,Ioan Boander, Chirion Scutea... Din Ghijasade Sus s-au înrolat ca voluntari StanciuToader, Baba Zosim, Comºa Zosim ºi NistorIoan. 11 tineri din Ighiºu Vechi ºi Vecerd aupreferat ºi ei sã fugã peste Carpaþi decât sãmeargã pe front. Între participanþii la rãzboide aici au fost Nicolae Bãrbat, Miclea Nicolae,Candit Bârsan, Chirion Constantin, LoaioºNicolae, Miclea Ioan, Chirion Mohai.

Dupã retragerea trupelor române dinTransilvania, au început represalii înscenatede autoritãþile maghiare. Au fost arestaþi,condamnaþi ºi internaþi în lagãre mai ales ceicare au primit cu entuziasm trupele române,asigurându-le cãlãuze, alimente ºi furaje.Numeroºi tineri intelectuali din judeþelesudice, cca 20 000, au plecat în România defrica pedepselor ce le erau pregãtite. Peste6000 de persoane din tot Ardealul au fostarestate. Alte cca 10 000 de persoane au fostrecrutate pentru armatã ºi duse la munci derãzboi, altele mobilizate la fabricile dearmament, la minele de cãrbuni, la munciagricole pe moºiile nemeºilor. Unii au fostarestaþi pentru cã au condus peste munþi pesoldaþii români ºi pe tinerii care nu voiau sãrãmânã sub regimul lui Tisza. 257 deintelectuali ºi þãrani din sudul Ardealului aufost implicaþi într-un proces de „spionaj”, fiindcondamnaþi la moarte. Au avut de suferit mulþipreoþi, cei mai mulþi fiind ºi învãþãtori aisatelor româneºti: Toma Modran (Bungard),Toma Oprean (Vurpãr), Nicolae Pinciu(Hosman), Andrei Moldovan (Brãdeni),Trandafir Scorobeþ (Roºia), Galaction Vasu(Daia). Au fost deportaþi în lagãrele de laSopron ºi Zombor: Ioan Filipescu(Merghindeal), Emil Lungoci (Mihãileni),Gheorghe Spineanu (Rãvãºel), NicolaeManiþiu (Vurpãr), Iosif Moraru (Hosman),Isidor Raica (ªalcãu), Ioan Slãvescu (Mohu).Au trecut munþii ºi preoþii Valeriu Bonea dinFofeldea, Miron Radu din Cincu, VictorSlãvescu din Mohu, Ioan Holerga din Chirpãr,George Simplãceanu din Cornãþel. 38 869 deromâni dezerteazã din armata austro-ungarã,trec munþii ºi se înroleazã în armata românã,în anul 1916.

În Ardeal, aproape în fiecare sat se aflãmonumente în memoria zecilor ºi sutelor deeroi localnici care au murit pentru apãrarea„statului unitar ungar”, în care românii eraulipsiþi de drepturi. În Marpod ºi Nocrich suntobeliscuri, troiþe în Alþâna, Chirpãr, Peliºor,Ruja, monumente în Roºia (pe drumul dintreDaia ºi Roºia), Movile (la graniþa dintreMovile ºi Cincu), Agnita, Iacobeni, crucicomemorative în Bârghiº, Chirpãr, Cornãþel,cimitire în Daia, Cornãþel, Bârghiº, placãcomemorativã în Alþâna. Pe Dealu Dãii, la cota450, Asociaþia Naþionalã „Cultul Eroilor” dinoraºul Buzãu, din iniþiativa unor ofiþeri dinregimentul 48 Buzãu ºi cu ajutorulArhiepiscopiei Sibiu, al parohiei din Daia, alautoritãþilor administraþiei locale Sibiu ºi alcomandamentului corpului 7 teritorial, auamenajat cimitirul din Dealu Dãii, în memoriacelor peste 1400 (2853?) de eroi cãzuþi înnoaptea de 9 septembrie 1916, în lupteledesfãºurate în acest spaþiu pentru apãrareatrecãtorii Turnu Roºu, lupte denumite ºibãtãlia Sibiului, în limbajul istoricilor militari.Mulþi ostaºi români au fost înmormântaþi încimitirul satului în Brãdeni. În Retiº, încimitirul eroilor sunt înmormântaþi ostaºi dinarmata austro-ungarã, unii de naþionalitatecehã ºi douã morminte cu eroi româninecunoscuþi iar pe dealul dinspre Seliºtat seaflã un mormânt comun al soldaþilor românicãzuþi aici. În Bãrcuþ, în punctul Dorobeº sunt7 morminte ale soldaþilor cãzuþi în rãzboi.

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul X, nr. 124, DEAnul X, nr. 124, DEAnul X, nr. 124, DEAnul X, nr. 124, DEAnul X, nr. 124, DECEBRIE 2018CEBRIE 2018CEBRIE 2018CEBRIE 2018CEBRIE 2018

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

În perioada noiembrie-decembrie 2018,la Coveº s-au derulat o serie de activitãþi, cares-au dorit a fi o regãsire a bucuriei de-a firomân. Coveºenii, în mod special copiii, audovedit un mare entuziasm în a spunepovestea eroilor lor - români. ªi cum puteaufi mai aproape de aceastã poveste, dacã nu,apropiindu-se ºi cãutându-i pe bunicii ºibunicuþele, care trãiesc cu sufletul tânãr înpropriile case?! Emoþiile ºi bucuriile au fostcopleºitoare, pe mãsura evenimentului pecare-l mãrturiseau.

Vizita de 01 decembrie, pe la caseleoamenilor neputincioºi

Sâmbãtã, de 01 decembrie, preotul,doamna preoteasã ºi un grup de copii auvizitat pe toþi bolnavii ºi neputincioºii din sat.Fiecãruia i s-a dus vestea cea bunã a neamuluiromânesc prin cântecele patriotice, cântatede glãscioarele gingaºe ale copiilor. Lacrimiledin ochii oamenilor vizitaþi au fost comoara,dãruitã de centenar, românilor. În acelepicãturi cristaline, care-l fac pe om una cupruncul, toþi cei care au mers sã ducã vesteaUnirii, au empatizat cu momentele istorice,care au dus la formarea poporului român. Lis-a adus aminte prin aceasta cã, jertfa lor au

Duminicã, 09 decembrie 2018, OraºulAgnita, judeþul Sibiu, a fost gazdã a celei de adoua ediþii a Concursului de colinde - „DeCrãciun pe Valea Hârtibaciului”. Acesta a fostorganizat de Protopopiatul Agnita, încolaborare cu „Asociaþia Valea Hârtibaciului”ºi Casa de Culturã a oraºului. Dupã scurtaintroducere fãcutã de pr. Protopop NaicuMihai, a început spectacolul de Colinde. Laconcurs au participat opt grupuri din satelehârtibãcene. Toate grupurile s-au prezentatpe scena Casei de Culturã „Ilarion Cociºiu”Agnita, interpretând colinde specifice satelorreprezentate. Publicul din salã a savurat cubucurie spectacolul, care anul acesta apunctat prin ceea ce ºi-a propus ca obiectiv,Centenarul, sau, mai pe înþelesul tuturor,

De Sãrbãtori, vã dorim sã fiþi buni! Sãnãtate

sã aveþi ºi cu cei din jur în pace sã fiþi! Bucuria

sã nu lipseascã ºi în Liturghie sã se întregeascã!

Cete de colindãtori, în inimi, pe Hristos sã vi-L

vesteascã! La mulþi ºi împliniþi ani, vã urãm!

REDACÞIA!

Concursurile, „De Crãciun pe Valea Hârtibaciului” ºi „Centenarul, vãzut prinochi de copii ºi adolescenþi”, în ProtopopiatulAgnita, judeþul Sibiu

care au fost pr. Rus Ioan) - premiul II ºiCoveºul (susþinut de familia pr. Iancu Andrei)- premiul III. Premiile au constat ca ºi în ediþiaprecedentã, în bani ºi diplome. Deºi s-a dorito clasificare, care a þinut cont de portulpopular, interpretarea colindelor ºiautenticitatea acestora, toate grupurile s-audovedit a fi câºtigãtoare. Asta, datoritãsimplului fapt, deloc uºor, de-a duce maideparte prin port ºi cântec, tradiþia colindelortransmise prin viu grai ºi scrise din generaþieîn generaþie, pentru a nu fi uitate. Felicitãriles-au îndreptat cãtre toate cetele participantela concurs, care în ochii spectatorilor maiales, fãrã doar ºi poate, cu toate au fostpremiate.

AAAAActivitãþi culturctivitãþi culturctivitãþi culturctivitãþi culturctivitãþi culturale ºi arale ºi arale ºi arale ºi arale ºi artistististististiceticeticeticeticederderderderderulatulatulatulatulate de Pe de Pe de Pe de Pe de Parararararohia Coohia Coohia Coohia Coohia Covvvvveºeºeºeºeº

fost lacrimile ºi privirea cu mâinileîmpreunate spre cer. Acestea au dat ºi þin sãspunã cã dau identitate românilor. Copiii, le-au dãruit tuturor celor vizitaþi cãrþi derugãciuni, fructe ºi dulciuri. Privirile lor s-auîntrepãtruns, formând România unui sufletmare, într-un sãtuc mic, numit Coveº. Micapoveste s-a încheiat cu depunere de coroanãla monumentul eroilor din sat.

Data de 02 decembrie, sãrbãtoritã cucântece patriotice

În ziua de duminicã, 02 decembrie 2018,Coveºul a îmbrãcat alaie de sãrbãtoare. Cumic cu mare, oamenii din sat au mers sãmulþumeascã lui Dumnezeu, fiind prezenþi înbisericã, la Liturghia de dimineaþã. Dupã-masa zilei a fost ca o liturghie de dupãliturghie. La ora 15:00 a fost sãvârºitã de unsobor de preoþi, Taina Sfântului Maslu, înlocaºul de cult. Apoi, oamenii au fost invitaþila ºcoala din sat, unde copii centrului decatehezã al bisericii, i-au încântat pe toþiinvitaþii, cu un spectacol de cântece patrioticeºi poezii. Micuþii au fost acompaniaþi de uninstrument muzical în interpretarea fãcutã,datoritã bunãvoinþei a doi reprezentanþi ai

(continuare în pagina 6)

moºtenirea României Mari, lãsatã dingeneraþie în generaþie de moºii ºi strãmoºiiÞãrii. De aceea în salã au fost lacrimi debucurie la auzul unor colinde vechi, dar nuînvechite, ci redescoperite. Faptul în sine,determinã, totodatã ºi trecerea în revistã acelor opt grupuri sau cete de colindãtori. Spredeosebire de anul trecut, numãrul acestora acrescut. Colindãtorii au reprezentat înconcurs, urmãtoarele sate: Coveº, Ghijasa deSus, Bârghiº, Beneºti, Fofeldea, Movile,Mihãileni ºi Chirpãr. De asemenea, deºionorific, în cadrul manifestãrii spectacolului,a participat ºi Ceata de colindãtori din Retiº,care a luat locul I anul trecut în concurs.Clasificarea, anul acesta a fost hotãrâtã decomisia de jurizare, astfel: Ghijasa de Sus(însoþitã de pr. Paroh Rareº Duºescu ºi pr.Rusu Mihai) - premiul I, Chirpãr (alãturi de

Concursul „Centenarul vãzut prin ochide copii ºi adolescenþi”

La sfârºitul concertului de colinde,susþinut de grupurile participante la concurs,a avut loc premierea Concursului„Centenarul, vãzut prin ochi de copii ºiadolescenþi”, desfãºurat în perioadanoiembrie-decembrie 2018. Acþiunea, tipconcurs, a fost realizatã de ProtopopiatulAgnita, cu binecuvântarea Înalt preasfinþituluiDr. Laurenþiu Streza, Mitropoplitul Ardealuluiºi coordonatã de pr. Protopop Naicu Mihai,prof. Iancu Andraºi pr. Iancu Andrei. Pescenã, dupã ce a fost prezentat proiectulspectatorilor, de cãtre pr Iancu Andrei, auurcat primii trei câºtigãtori ai celor patrusecþiuni ale concursului (creaþie literarã,creaþie artisticã, multimedia ºi culturãgeneralã), care au primit diplome, cãrþi, bani

ºi pungi cu dulciuri. Lucrãrile acestora, darºi ale celorlalþi participanþi au putut fi vãzuteºi admirate de invitaþii la spectacol, pe holulCasei de Culturã a oraºului Agnita, unde aufost expuse. La Concurs au participat opt ºcoliºi aproximativ 100 de elevi, coordonaþi deprofesori cu inimile deschise la astfel deacþiuni. Toþi cei înscriºi în concurs au primitdiplome de participare, cãrþi de rugãciuni,cãrþi cu poveºti ºi pungi cu dulciuri, din parteaorganizatorului. Au fost felicitaþi toþi eleviiparticipanþi, profesorii coordonatori, precumºi toate ºcolile partenere.Corul Protopopiatului Agnita, ca invitat

de onoare la ConcursÎn pauza de jurizare, alãturi de alte grupuri

corale, pe scenã au urcat ºi preoþii CoraleiProtopopiatului Agnita, condus de pr. ToacºeAdrian-Cornel, de la Parohia Mihãileni. Corulprotopopiatului a încântat, cu vestea NaºteriiMântuitorului Hristos, pe toþi oamenii din salã,care au fost exaltaþi de bucurie, la auzulinterpretãrii pe voci, a colindelor. Grupul, deºiproaspãt înfiinþat, va susþine anul viitor ºiconcerte de caritate, primul fiind deja

programat, în prima parte a anului 2019.Bazar de obiecte, realizat de grupul de

catehezã al Parohiei Coveºªi anul acesta, parohia Coveº, prin

bazarul de obiecte, a fost din nou prezentã lamanifestarea bucuriei tinereþii. Oameniiinvitaþi la Concert, au putut vedea ºiachiziþiona lucruri cu motive de Crãciun,confecþionate de copii ºi tineri din parohiaCoveº, coordonaþi de „micuþa Anna (3 ani)”,dna preoteasã Andra ºi pr. paroh AndreiIancu. De asemenea, cu ajutorul ºi implicareaunor persoane cu sufletele deschise la astfelde acþiuni (persoane din comitetul bisericiiºi nu numai), spectatorii, la finalulspectacolului, s-au putut îndulci cu prãjituride post. Întreaga sumã, adunatã din vânzareproduselor, se va folosi pentru acþiuni întimpul anului viitor, destinate copiilor dingrupul de catehezã al bisericii Coveº ºi nunumai, sau pentru ajutorul, care se va oferiunor copii din medii foarte defavorizate, aºacum s-a procedat ºi în perioada anului trecut

Pr. Iancu Andrei, Parohia Coveº

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2018

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Popescu Ion (Noiºtat),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Anul comemorAnul comemorAnul comemorAnul comemorAnul comemorativ al fãuritativ al fãuritativ al fãuritativ al fãuritativ al fãuritorilororilororilororilororilorMarii UMarii UMarii UMarii UMarii Uniri (1niri (1niri (1niri (1niri (199999111118). Consecinþe8). Consecinþe8). Consecinþe8). Consecinþe8). Consecinþebenefbenefbenefbenefbenefice ale unitãþii naþionaleice ale unitãþii naþionaleice ale unitãþii naþionaleice ale unitãþii naþionaleice ale unitãþii naþionale

asuprasuprasuprasuprasupra unitãþii bisericeºtia unitãþii bisericeºtia unitãþii bisericeºtia unitãþii bisericeºtia unitãþii bisericeºti(Urmare din numãrul anterior)

c) Casa Regalã ºi Biserica OrtodoxãRomânã

Regele Ferdinand era iubitor de lãcaºuride cult ºi îndrãgea slujbele religioaseortodoxe. Un aspect important pentruBiserica Ortodoxã Românã este acela cã ladata de 10 mai 1920, regele Ferdinand a scrisun hrisov domnesc adresat Sfântului Sinodprin care arãta cã statul doreºte construireaunei Catedrale a Mântuirii Neamului înmemoria eroilor care s-au jertfit în marilebãtãlii ale Primului Rãzboi Mondial.

d) Declararea ºi recunoaºterea ridicãriiBisericii Ortodoxe Române la rang dePatriarhie

În cadrul Congresului preoþesc de laSibiu (6-8 martie 1919) s-a propus înfiinþareaPatriarhiei României de cãtre protopopulGheorghe Ciuhandu de la Arad. Acesta arãtafaptul cã „pe lângã cele patru patriarhiiapostolice ale Rãsãritului, respectiv pe lângãpatriarhiile bisericilor necalcedoniene, ºipopoarele slave au avut sau aveau la acelmoment, patriarhie” ºi cã „patriarhatulromânesc putea fi înfiinþat în baza canonului34 apostolic.”1

Aceastã propunere a fost adoptatã deCongres ºi apoi înaintatã ºi MitropolituluiPrimat Miron Cristea, f iind necesarãconcretizarea ei prin unificarea BisericilorOrtodoxe Române sub raportul canonic,având ca centru de unitate canonicã aBisericilor tuturor românilor ortodocºi,primaþia de la Bucureºti. Astfel, la 12-15 iunie1919 a avut loc Constituanta bisericeascãcondusã de Mitropolitul Pimen al Moldoveila care au participat membrii Sfântului Sinod,reprezentanþi ai învãþãmântului teologic, aimãnãstirilor ºi preoþilor, luându-se hotãrâreaca Biserica sã fie încoronatã cu treapta dePatriarhie iar Arhiepiscopul de Bucureºti sãdevinã protosul tuturor ierarhiilor cudemnitate de Patriarh.

Adepþii proiectului de înfiinþare aPatriarhiei au arãtat cã aceasta reprezintã oexpresie fireascã a desãvârºirii unitãþiinoastre statale de la 1 decembrie 1918.Patriarhul român avea sã fie capul tuturorcreºtinilor din România, indiferent de

confesiunea lor de pânã acum.La 12 februarie 1925 în discuþia Senatului

a fost pusã propunerea de înfiinþare aPatriarhiei, proiectul primind 89 voturi (2contra) iar la 17 februarie în CameraDeputaþilor cu unanimitate de 156 voturi.„Promulgarea legii (cu 5 articole) s-a fãcut la25 februarie, fiind publicatã în MonitorulOficial din 25 februarie 1925, subtitlul: «legepentru ridicarea scaunului arhiepiscopal simitropolitan al Ungro-Vlahiei ca Primat alRomâniei, la rangul de Scaun Patriarhal». Pebaza acestor hotãrâri mitropolitul primatMiron Cristea a devenit Primul Patriarh alBisericii Ortodoxe Române.”2 PatriarhulEcumenic Vasile al II lea a recunoscutPatriarhia Românã dând obiºnuitul Tomos la30 iulie 1925.

e) Schimbarea statutului ºi a roluluiRomâniei pe plan internaþional (ideea unitãþiinaþionale reflectatã în presa naþionalã ºiinternaþionalã de diplomaþi, istorici, scriitori,poeþi etc.)

Realizarea Actului Marii Unirii a stârnitreacþii imediate ºi din partea altor state.Amintim aici telegrama lui W. Wilson în careera exprimatã bucuria poporului ºi dorinþaguvernului american de a acorda sprijinRomâniei („poporul ºi guvernul american auconsiderat ºi vor considera întotdeauna unprivilegiu sã facã tot ce e posibil pentru aacorda un ajutor prietenesc poporuluiRomâniei”).

În concluzie, putem afirma, dupã cumspunea atât de adevãrat pãrintele academicianMircea Pãcurariu, cã „Munþii Carpaþi n-auconstituit niciodatã un zid despãrþitor întrefraþii de acelaºi neam ºi cu aceiaºi credinþã,cu toate cã au trãit veacuri în ºir sub stãpâniripolitice cu totul diferite ºi în pofida mãsurilorluate de autoritãþile din Transilvania, - de a leîmpiedica orice legãturi cu românii de dincolode Carpaþi.”3

Pr. Duºescu Rareº George,Ghijasa de Sus

1 Ioan N. Floca, „Canonicitatea PatriarhieiRomâne” în Mitropolia Banatului,

anul XXXV, 1985, nr. 9-10, p. 571.2 Mircea Pãcurariu, op. cit., p.412.3 Pr. Acad. Mircea Pãcurariu, Unitatea

româneascã prin Bisericã, Ed. Andreiana, Sibiu,2018, p. 308.

„Dumnezeu este iubire” (I Ioan, 4,16),ne spune Sfântul Evanghelist Ioan, în Epistolasa. Faptul acesta se poate remarca cu uºurinþãmai ales acum, în prag de Naºtere aMântuitorului Hristos. Cuvântul acesta estepentru tine. Este pentru mine. Este pentrunoi toþi, care, poate ne-am distanþat deDumnezeu. De ce? Pentru cã dragostea,spunea Sfântul Apostol Pavel, nu cadeniciodatã (Epistola I cãtre Corinteni, cap. 13).Dumnezeu, în aceastã pogorâre la noi, într-opeºterã, ne spune clar ºi ºoptit, asemeneaºoaptelor mamei, adresate copilului lovit, cãnoi putem cãdea, dar cã El ne poate ridicadin nou, indiferent de gravitate faptei.Puterea dragostei lui Dumnezeu, nu seimpune cu forþa. Paradoxal nu? Dumnezeuºopteºte inimilor, nu forþeazã. Mai mult decâtinteresant e ºi ceea ce spunea PãrinteleDumitru Stãniloae: „Dumnezeu este singurulÎmpãrat din Univers, care nu este un stãpânce-ºi impune autoritatea cu forþa, dimpotrivã.”Contextul lumii de astãzi este ca ºi acela deatunci (de acum 2000 ºi ceva de ani), înesenþã, doar forma fiind schimbatã. Ca ºiatunci, ºi astãzi omul este tentat sã se arunceîn iureºul lucrurilor neînsemnate ºi sã-ºicreeze pretexte, ca sã rãmânã în afara luiDumnezeu. Dumnezeu nu iubeºte forma. Amputea susþine, nu-i aºa, mai ales aici, teoriaformelor fãrã fond, a lui Titu Maiorescu, nu?!Dumnezeu iubeºte însã dispoziþia omuluicãtre El. Nu se uitã la valoare banilor donaþila bisericã, la cantitatea lumânãrilor ci se uitãla viaþa noastrã, dacã e deschisã spre El. ªifariseii sau poporul iudeu, nu duceau lipsãde formã. Abundau în formalismul religios.Sã ne amintim de vameºul ºi fariseul - ambii,în antitezã, descoperindu-ne nouã, ce esteplãcut lui Dumnezeu. Ce plin de nesimþire,frate ºi fariseul ãla!!! Puterea dragostei luiDumnezeu se descoperã în acea dispoziþie,pe care o întâlnim la Sfântul Ignatie Teoforul,totodatã. La care, forma, serveºte doar ca ointerfaþã spre Dumnezeu, nu e un scop.Despre acesta, se spune cã a fost luat în braþede Mântuitorul Hristos, când era copil (astãzi,din pãcate, Sfântul este asociat cu porcul din

Despre puterea Dragostei luiDumnezeu, care S-a nãscut în peºterã

coteþ ºi cam atât). Deºi ºtie cã merge lamoarte, sã fie dat în arenã, leilor, el le cerecelor care doreau sã intervinã ca sã-l scape,sã-l lase sã devinã pâine a lui Hristos. Frapant,nu? Cu toate acestea - el este modelul decreºtin autentic, sãrbãtorit pe 20 decembrie,în fiecare an. El este, dacã vreþi, cel care neîndeamnã puternic sã ne împãrtãºim cuHristos. Este propus spre anamnezã - aducereaminte pentru noi. Sã privim introspectiv,aºadar la noi înºine. Sã vedem cum stãm. Cemai, prea multã pãlãvrãgealã, ar putea spuneunii! Crãciunul, bate la uºile noastre din nou.Moºul este bun. ªi Moºul adevãrat esteDumnezeu, care ni-l dãruieºte pe Fiul Sãu.Atenþie, sã nu-l confundãm cu moºul de peCoca-Cola. Dumnezeu nu este comercialdeloc. Nu vrea decât sã ofere. El estedãruitorul prin excelenþã. Dacã i-am învãþape copiii noºtri aceasta, probabil, nu am maifi atât de consumaþi ºi atât de mariconsumatori cu nevoie, dar mai ales, fãrãnevoie. Schimbul acesta de daruri, în caselecredincioºilor ne vorbeºte iar despre putereadragostei lui Dumnezeu. Dar, ce ne facem,dacã din nou ne oprim doar la ambalaj? ªi,judecãm pe dãruitor doar dupã ambalajul încare este oferit darul? Cred cã am pierdeesenþa. ªi cu toate acestea, iatã-l din nou peDumnezeu, oferind bucurie ºi credincioºilor,dar ºi necredincioºilor. Cã ºi cei din urmã, cutoatã negarea lor oferã de Crãciun un dar ºi oapropiere. Iatã minunea! Avem ochi sã ovedem? Dacã da, atunci am lãsa de o parteura, egoismul, încãpãþânarea, obiceiul prostºi am merge cu inima sã i ne închinãmPruncului ºi L-am primi în viaþa noastrã. Sãpetrecem în timpul fãrã timp din zileleCrãciunului (nu doar în prima sau a doua zi,da?), nu acasã, ci în bisericã, la Liturghie.Încercaþi! Puterea dragostei lui Dumnezeu, vafi pe mãsura credinþei noastre, care se traduceprin cât de dispuºi suntem noi sã aducemschimbare prin Cuvântului lui Dumnezeu,interiorizat în viaþa noastrã. Amin.

Sãrbãtori cu pace ºi bucurie!Redacþia

AAAAActivitãþi culturctivitãþi culturctivitãþi culturctivitãþi culturctivitãþi culturale ºi arale ºi arale ºi arale ºi arale ºi artistististististice dertice dertice dertice dertice derulatulatulatulatulate de Pe de Pe de Pe de Pe de Parararararohia Coohia Coohia Coohia Coohia Covvvvveºeºeºeºeº(continuare din pagina 5)

Casei de Culturã a oraºului Agnita (d-na.Doina Pãrãu ºi dl. Feri). La final toþi cei miciau fost rãsplãtiþi cu punguliþe cu dulciuri ºi,atât ei, cât ºi cei mari, au fost serviþi cu gogoºiºi sucuri.

Concurs, „Satul meu de vis”Tot în cadrul spectacolului de cântece

patriotice, a avut loc ºi festivitatea depremiere pentru concursul, „Satul meu devis”, desfãºurat în perioada octombrie-noiembrie 2018. Acesta a fost organizat deparohia Coveº ºi coordonat de preotul parohºi profesoara Iancu Andra, derulându-se înparteneriat cu cadrele didactice din ºcoalã.Premiile oferite de parohie au constat în bani,diplome, ºi dulciuri pentru toþi elevii implicaþi

în concurs. Lucrãrilerealizate au fost fãcutecunoscute publiculuiprezent la spectacol.Coveºul a participat laConcursul de colinde„De Crãciun pe Valea

Hârtbaciului”Coveºul a participat la

Concursul de Colinde, dela Casa de Culturã aOraºului Agnita, duminicã,pe 09 decembrie 2018.

La concurs s-au înscris opt grupuri decolindãtori din satele hârtibãcene,interpretând colinde tradiþionale vechi,pãstrate de fiecare sat din generaþie îngeneraþie, pânã astãzi. Comisia de jurizare apunctat portul, interpretarea ºi autenticitateacolindelor cântate, la fiecare grup în parte.Coveºul s-a ales cu locul III, în clasament. ªicu bucuria împãrtãºitã mulþimii prezente laspectacol, lucru resimþit ºi de ropotele deaplauze interminabile. Fiecare grup a dovedit,indiferent de poziþia pe care s-a poziþionat,interesul de a pãstra moºtenirea ºi credinþaîn Naºterea Mântuitorului Hristos, aºa cumau lãsat-o moºii ºi strãmoºii lor. Pentruaceasta, am putea afirma cu modestie, cã

fiecare ceatã de colindãtori a fost câºtigãtoare.Revenind la Coveº, acesta ºi-a propus ca la anul,numãrul membrilor sã creascã ºi cu voie bunãdin nou sã participe ºi, asta, nu doar la fazalocalã, ci sã ducã moºtenirea satului despreNaºterea Domnului mai departe, în þarã.

Excursie la Sibiu cu grupul decatehezã al bisericii

La sfârºitul lunii noiembrie 2018, ParohiaCoveº, a oferit o excursie plinã de adrenalinãcopiilor participanþi la programul, care sedesfãºoarã sãptãmânal la biserica din Coveº.

Toþi cei 30 de copii au putut descoperiactivitãþi inedite pe care le-au fãcut îndecursul unei singure zile. Astfel, dupã ce aufost vizitate mai multe obiective din Sibiu,micuþii au fost duºi într-un loc de joacã, undeli s-au ferit multe opþiuni de-a petrece timpul.De la ºah, pânã la tiroliene ºi tras cu arcul,micuþii ºi adolescenþii ºi-au consumat energiacu multã voie bunã. Ziua s-a încheiat cu o vizitãla Târgul de Crãciun din Piaþa Mare ºi cumulte amintiri frumoase.

Autor, Pr. Iancu Andrei

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNI A N U A R I EI A N U A R I EI A N U A R I EI A N U A R I EI A N U A R I E

SonetFrancisc Lorinczi

Ne pârguim ca poame sub cerul azuriu

Mustind de fericire, ciorchini împodobind

altarul

Rãpuºi de miezul dulce, de fructul auriu

Ne umplem cu fântâna ce dãruieºte harul.

Ne perindãm prin astre sã cãutãm luminã

Pânã-n depãrtarea oarbã, sporindu-ne orgoliul

Ne-ascundem stalactitã într-o lugubrã minã

ªi ne hrãnim banchiza sufletului-sloiul.

Suntem ºi Caini ºi Abeli în cumpãna vieþii

Alegem ºi arginþii ºi-n lanuri sã ne scãldãm

Umblând mânaþi de furii prin þarinile minþii

Sã cãutãm altare, ofrande sã-nãlþãm.

Dupã iluzii-n goanã ne mãsurãm cãderea

În timp ce pierdem aripi ne piere ºi iubirea.

ASCEZÃ ÎN ALBDoina Pavel Barbu

Anotimpuri ce trecºi rãstoarnã speranþele într-o zicând prea departe ningeºi prea aproape plângeploaia opacã!...Edenul e alunecosºi cãzuþi sunt îngerii tãiîn neliniºte lucifericã...Tu, rãmâi mereu atârnat de urcuºulGolgotei mele,raniþã de stele...Tãcutã,culeg cuvinte topite,- greieri de omãt-pe clape zdrobitede iarnã.ªopteºti ca o umbrã:„ultima catismãe-n ochii Dumnezeuluipe care calcica pe ace de brad în Ajun de Craciun”......În fulgi,clipesc amintirile caldescrise cu degete înmuiate în frigîntr-o o candelã de Poet.

Colindã, Doamne,colindMaria Pãnãzan Lorinczi

Colindã-mã, Doamne, în noapteapreafrumoasã a Luminii, eu mã rogde Tine în colind sporeºte-mi dragosteapreafrumoasã a Dãruirii

Colindã-mã, Doamne, e timpulÎmpãrãþiei ºi-a strãlucirii neînserate,ªi mã rog de Tine, venit-a timpulBucuriei ºi-a Învierii

Colindã-mã, Doamne, cu plânsulTãu alinã-mi raza sfintelor iubiripe fireasca-mi trudãºi-acoperã obrazul fulgilor cuneprihana gânguritã-a celorpe care-i laºi sã vinã la Tine!

Colindã-mã, Doamne, colindCu ramuri de finic împodobindsufletu-mi fãcut sãlaºcolindã-mã, Iisuse drag, colindºi mã rog de Tinesã înviez cu Tine colind!

ªoreanu Paraschiva 96 de ani 19 ian VãrdPãtru Þânî Maria 95 de ani 07 ian RetiºBrezaie Maria 94 de ani 31 ian AlþînaTatu Ioachim 92 de ani 19 ian AlþînaMoldovan Ana 91 de ani 15 ian DaiaNegrea Paraschiva 89 de ani 17 ian NouOprean Hila Anica 88 de ani 13 ian Ghijasa de SusStãnilã Sora 88 de ani 31 ian MihãileniMãnesea Ioan 87 de ani 12 ian ChirpãrHârlã Nicolae 87 de ani 05 ian MihãileniTatu Ana 86 de ani 03 ian CaºolþBârcea Dumitru 85 de ani 04 ian ChirpãrBogdan Maria 85 de ani 07 ian NucetBeleiu Teodora 85 de ani 21 ian RoºiaNeagu Ana 84 de ani 01 ian RoºiaDin Maria 84 de ani 08 ian DaiaCanciu Victor 84 de ani 14 ian ªalcãuConstantinescu Ioana 83 de ani 05 ian RoºiaNiþu Ioan 83 de ani 05 ian Retiºªofar Ana 83 de ani 09 ian Sãsãuºªerban Aurelia 83 de ani 10 ian ªalcãuParipaº Maria 82 de ani 06 ian Brãdeniªandru Maria 82 de ani 06 ian NucetGalea Ioan 82 se ani 21 ian NouTinca Toma 82 de ani 23 ian NouSabie Ludovica 82 de ani 24 ian MoardãºTatu Ana 82 de ani 26 ian AlþînaMoldovan Maria 81 de ani 03 ian ÞelineStoica Ioan 80 de ani 10 ian Alþîna

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilorCelor care nu mai sunt, le dorim odihnã veºnicã de-a drepta tatãlui

„Eram copil când au nãpãdit pestenoi la ºcoalã ºi ne-au chemat la OrãºelulCopiilor. Un fel de colþ cu brad, ascunsîntre gunoaiele din cartier. Pe scenã s-au urcat secretarul de partid ºisectoristul, altfel oameni faini. Atunciau devenit penibili. Cu o cravatã roºie,cu nodul mare, stãtea dinaintea noastrãomul de la Judeþ, cum se numeatrimisul de la Comitetul Judeþean alpartidului. Era, cred, 1982. Au venit sãne spunã cã Moº Crãciun a murit... ºicã Moº Gerilã îi ia locul. Un tip în hainealbastre, ca petliþele de la uniformeleSecuritãþii, aveam sã aflu ceva maitârziu. Cei mici, de la a patra în jos, auînceput sã plângã. Au fugit acasã. Eumi-am târât picioarele prin zloatã.Pãmântul ºi cerul îmi pãreau o zloatã.Bradul, adus de cu seara în casã, numaitata ºtia de unde, o zloatã ºi el. Mamamã liniºtea, dar nu, nu mai era nimicde fãcut. O tristeþe groaznicã aºezasezloata peste sufletul meu de copil: MoºCrãciun murise...

STOPIÞÃ

în timpul ce tata altoiape arborele lui genealogic

un mugur nou, din creierul sãumama îmi fãcea o inimã

torcând ºi þesând, albe fireºi roºii, din sângele ei ...

oare unde am fost pânã cetata mi-a dat partea lui

spre viaþãiar mama, partea ei

de nemoarte ...a venit îngerul acela

într-o noapte cu lunã plinãca sã mã punã musai

în obiceiuri albe de luminã ...

Preot Constantin Neculaniciodatã. De-atunci l-am iubit conºtientºi veºnic. Pânã atunci aveam senzaþiacã se joacã de-a tata. Acum devenisetata. Mi-l redase pe Moº Crãciun înviaþã. ªi-mi vorbise despre Pruncul dinieslea vitelor. Îl credeam Prunc pierdut,dar nu, am aflat cã era Pruncul care ne-a scos din pierzanie pe toþi. Cã eraDumnezeu din cer, lucru greu depriceput la orice vârstã, dar mai ales laaceea în care mã temusem pentruMoºul ce-mi lumina cu portocalegândurile. Am aflat despre Maria,mama sa, tata îi spunea Maica, despreIosif, bãtrânul drept. Despre magi ºiciobani ºi copiii cu flori în mânã am aflatºi de la ceilalþi, vecinii care colindau cutata...

A doua zi abia mi-am deschis ochii.Maldãrul de cãrþi-cadou dovedea cã MoºCrãciun existã. Cã e bun prieten cuDumnezeu, de vreme ce-mi aduseseexact cãrþile pe care le filasem cu douãzile înainte în librãrie. Seara, tata m-adus la teatru. Mi-a înlesnit sã mã

Pânã a venit tata. A ascultat. A ziscã e o prostie sã cred asta. A luat de peperete icoana Naºterii Mântuitorului.Mi-a povestit, cum ºtia el, ce seîntâmplã acolo. ªi apoi, vãzând cã num-a convins, a început sã colinde. Tare,înalt, cu vocea lui de tenor ales. Încâteva minute a sunat cineva la uºã. Mi-a fost teamã sã nu fie sectoristul oritipul de la partid... Era un vecin tânãr.Cerea tatei sã-l primeascã sã colinde ºiel. Bariton. Era Ajunul ºi plutea în aerun mister desãvârºit, altfel nu-mi expliccum, pe rând, toþi vecinii de palier, apoiceilalþi, s-au strâns în cel mai curajoscor ce-l auzisem vreodatã. Unul lângãaltul, toþi laolaltã. Nu m-am mirat cândl-am vãzut pe sectorist cântând ºi el, bachiar ºi pe tipul de la Judeþ, care,uitasem, chiar stãtea cu noi în bloc, într-o scarã vecinã. Privirile lor îºi cereauscuze. Un soi de iertare plutea pestenoi toþi. Cu gust de cozonac. La ei credcã era ºi un gust de vin nou, uºoracriºor... ªi tata a pus iar mâna peicoanã ºi a început sã cânte NaºtereaTa Hristoase, Dumnezeul nostru... Nu-mi venea sã cred. Nu ºtiam pe-atuncicã tata, orfan, crescuse pe lângãBiserica Sfântului Nicolae din ªcheiiBraºovului ºi pentru el nu existanegociere despre Dumnezeu. Cânta ca

întâlnesc cu actorul meu preferat, caremi-a oferit, nici mai mult, nici mai puþindecât o cruciuliþã micã, albastrã,cuminte ºi strãlucitoare ca ochiiPruncului din poiata Betleemului.

La ºcoalã am descoperit cã nimeninu mai era trist. Pãrinþii noºtri îlînviaserã cu dragostea lor pe MoºCrãciun. ªi ne învãþaserã, pe întunericulºi frigul din apartamente, între penelede curent ºi cozile la apã mineralã oripâine, cã nu existã Crãciun fãrã PrunculHristos. A fost cel mai important an dinviaþa mea. Anul în care m-am fãcutprieten cu Hristos ºi am înþeles cã MoºCrãciun nu moare, cã nu-l lasã Hristos.

Azi, când tata s-a stins, amdescoperit acest adevãr parcã maiadevãrat ca niciodatã. De dincolo demoarte aud glasul lui de tenor: NaºtereaTa Hristoase, Dumnezeul nostru... ªiînþeleg, cu altã minte, e drept, cãNaºterea Mântuitorului înseamnã, defapt, Învierea noastrã. Rãsãrit-a lumiilumina cunoºtinþei...

Þin minte cã poate tocmai de aceea,când m-au întrebat colegii mai mari cinemai este ºi Moº Crãciun care refuzã sãmoarã, am tãcut, ºtiind rãspunsul. Eorice tatã care s-a fãcut prieten cuHristos. ªi orice mamã care nu lasãCrãciunul sã moarã.”

Preot Constantin Necula

8 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

În acest fel am început ºi noi ultima lunãa anului: Luna lui Cojoc, decembrie. Anul2018 este un an de mare sãrbãtoare pentrunoi, românii de pretutindeni, împlinirea a100 de ani de la Marea Unire. ªi nu am vrutsã treacã oricum, ci ne-am mobilizat cu miccu mare ºi am pus pe scenã o frumoasãserbare organizatã de învãþãtori ºi diriginþicare, cu ajutorul elevilor au încântatpublicul, primit tradiþional cu pâine ºi sare,sosit la Casa de Culturã „Ilarion Cociºiu”.

Se întâmplãla Colegiul din Agnita

„Într-o þarã aºa de frumoasã, c-un trecut aºa de glorios, în mijlocul unui poporatât de deºtept, cum sã nu fie o adevãratã religie iubirea de patrie, ºi cum sã nu-þi ridici

fruntea, ca falnicii strãmoºi de odinioarã, mândru cã poþi spune: SUNT ROMÂN!”Alexandru Vlahuþã

În perioada 2018 – 2020 MT SERVICIOSDE FORMACIÓN (Grupo Mt) din Zaragoza– Spania, în parteneriat cu ªcoala San Gabrieldin Zaragoza, Spania, Ørestad Gymnasium dinCopenhaga, Danemarca ºi Colegiul TehnicAugust Treboniu Laurian, Agnita – Româniaimplementeazã proiectul strategic nr. 2018-1-ES01-KA201-051005 cu titlul „BIASSCHOOL TV” în cadrul programuluieuropean Erasmus+.

Proiect european comunAAAAAgnitgnitgnitgnitgnita – Zara – Zara – Zara – Zara – Zaragoza – Copenhagaagoza – Copenhagaagoza – Copenhagaagoza – Copenhagaagoza – Copenhaga

Obiectivul proiectului „Bias School TV”este de a crea un canal de televiziunecolaborativ ca un proiect integrat încurriculum-ul fiecãrei instituþii educaþionalepartenere.

Un obiectiv prioritar împãrtãºit de toþipartenerii acestui proiect, ca organizaþiidedicate educaþiei, este de a realiza oschimbare de paradigmã în educaþie. Eiînþeleg inovaþia ca un proces continuu, carenu necesitã gãzduire, ci cãutarea înpermanenþã a unor cãi noi, metodologii noi,proiecte noi care sã motiveze elevii ºi care sãgaranteze dezvoltarea integralã a persoanei,de la dobândirea cunoºtinþelor teoretice lapunerea în practicã a acestora prin activitãþisemnificative pentru elevi, favorizând astfeldezvoltarea competenþelor societãþii dinsecolul XXI.

Acest proiect încearcã sã extindã ofertaeducaþionalã destinatã elevilor, cu scopul dea cultiva experienþe de învãþare variate pentrucei care învaþã, care pot include învãþarea princolaborare, învãþarea bazatã pe proiect,învãþare colaborativã de tip peer-learning ºirezolvare de probleme. Totodatã, cautã sãformeze elevilor competenþe antreprenoriale,digitale, capacitatea de angajare a tinerilorîn faþa schimbãrilor pe care le întâmpinã în

prezent în societate. Prin activitãþiledesfãºurate în perioada celor doi ani deproiect, elevii tuturor partenerilor învaþã sãgestioneze ºi sã critice informaþiile, atât celepe care le transmit cât ºi cele pe care leprimesc, sã dea valoare comunicãrii ºimediilor prin care se comunicã, învaþã sãdepãºeascã obstacole, greºeli, adicã acestproiect vrea sã educe ºi sã formeze cetãþenila nivel european.

Proiectul are ca bazã metodologicãabordarea Flipped, în care instruirea directãse mutã din spaþiul de învãþare în grup cãtrespaþiul de învãþare individual, iar spaþiul degrup care rezultã (clasa) este transformat într-un mediu de învãþare dinamic, interactiv undeprofesorul ghideazã elevii pe mãsurã ce eiaplicã conceptele ºi se angajeazã creativ cusubiectul materiei.

Produsele intelectuale care se vor elaborapânã la finalul proiectului sunt: canalul deteleviziune „BIAS School TV” care va fi lansatde cãtre elevii ºi profesorii din unitãþile deînvãþãmânt partenere, inclusiv difuzarea live aunui program lunar ºi un Ghid / Manual pentruimplementarea unui canal TV (disponibil înlimba englezã ºi tradus în toate limbile þãrilorpartenere).

Ghidul - manual ºi canalul TV vor figãzduite pe o platformã web destinatã întregiicomunitãþi educaþionale ºi care va include,de asemenea, un centru de resurse pentruprofesori, în cadrul cãruia unitãþile deînvãþãmânt partenere vor împãrtãºimaterialele create în cadrul proiectului, avândca produse finale videoclipuri care vor furnizaconþinutul canalului TV cum ar fi: clipurivideo, scenarii de proiecte, infografice,rubrici de evaluare etc.

Prof. Petruþ Mirela

Documentare ºi Informare a colegiului s-aorganizat un concurs de desene ºi macheteavând aceeaºi temã. ªi aici elevii s-auprezentat la înãlþime.

Seria proiectelor ºi activitãþilor dinºcoalã este lungã, dar eu mã opresc asupraunui alt proiect desfãºurat la noi în ºcoalã.Este vorba de Proiectul Rose, început înluna octombrie a acestui an. Colegiul Tehnic„August Treboniu Laurian” Agnita a devenitbeneficiarul unui grant în valoare de 315 903

La serbare s-a recitat, s-a cântat dar au fostprezentate ºi câteva frumoase scenetededicate acestei zile. Elevii au avut multeemoþii dar aplauzele spectatorilor i-au fãcutsã treacã peste ºi sã prezinte un frumosprogram. Dar activitãþile dedicate zilei de 1Decembrie nu s-au sfârºit cu aceastãmanifestare. A doua zi la Centrul de

RON, finanþat din Schema de Granturipentru Licee (SGL), derulatã în cadrulProiectului privind Învãþãmântul Secundar– ROSE.

Acordul de grant semnat întreMinisterul Educaþiei Naþionale, prinUnitatea de Management al Proiectelor cuFinanþare Externã (MEN-UMPFE) are cascop realizarea ºi implementareasubproiectului intitulat „Succes ºcolar –reuºitã în viaþã!”

Proiectul va fi derulat pe parcursul apatru ani (2018-2022) ºi îºi propune caobiectiv general creºterea calitãþiiprocesului educaþional prin sprijinireasistematicã a dezvoltãrii ºi formãrii decompetenþe cheie, în vederea obþinerii unorperformanþe ºcolare ridicate, susþinerea ºipromovarea examenului de bacalaureat ºiacces ridicat la nivele superioare deeducaþie.

Beneficiari direcþi sunt elevii colegiuluidin clasele IX - XII.

Obiectivele propuse vor fi atinse prinrealizarea atât de activitãþi pedagogice ºide sprijin, extracurriculare cât ºi prinactivitãþi de dotare.

Pe durata de implementare aproiectului se vor desfãºura câteva activitãþi:pedagogice ºi de sprijin, având un programde remediere, consiliere psihopedagogicã ºide dezvoltare personalã – consiliere degrup. Se vor desfãºura apoi activitãþiextracurriculare ce vor cuprinde unprogram pentru performanþã ºcolarã,dezvoltarea personalã ºi inserþieisocioprofesionalã, excursii tematice ºi destudiu precum ºi un cerc de limbi strãine.Tot pe parcursul acestor patru ani se varenova o salã de clasã ºi se va realiza uncatalog on-line.

Deºi încheiem un nou an ºi ne apropiemde vacanþã, în ºcoalã se munceºte mult

pentru serbãrile de iarnã, deoarece elevii,în special cei mici aºteaptã cu înfrigurare pebunul Moº Crãciun. Aºa cã repetiþiile pentrunoi scenete, colindele rãsunã pe holurileºcolii. Ultima sãptãmânã de ºcoalã este unamagicã, deoarece spiritul Crãciunului va fipeste tot ºi va cuprinde pe toatã lumea. Ceicare aveþi copii sau nepoþi la colegiu, nu rataþiaceste evenimente pentru cã Moºul nu uitãpe nimeni!

În încheiere, cu colinde de Crãciun, vãdoresc un an mai bun ºi cu dragosteacreºtinã, sã primiþi în dar luminã, zurgãlãide flori de gheaþã, mult noroc s-aveþi în viaþã!

La Mulþi Ani cu Sãnãtate!Prof. Dana Elena Zgabercea