Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

GAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

NumÃRUL 85, IUNIE 2013APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 2

- pag. 4

ORTODOXIA Pe VAleAHârtibaciului

- pag. 5

- pag. 6

- pag. 6

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 7

Rusaliile sau Cincizecimea este marea sãrbãtoare creºtinãcare comemoreazã Coborârea Sfântului Duh deasupraapostolilor, la cincizeci de zile dupã Învierea lui Hristos.

Ziua de Rusalii se celebra cu mare evlavie, pentrusemnificaþia ei religioasã, dar ºi pentru strãvechile conotaþii,de sãrbãtoare a holdelor, a rodului grânelor.

La Chirpãr, în sâmbãta Rusaliilor, este obiceiul ca bãieþiisã punã armindeni (carpen sau mesteacãn) la porþile fetelorde mãritat. Feciorii ies la pãdure sã aleagã un arminden,fiecare pentru drãguþa lui. Ajungând în sat, pe la vremea cândvine ciurda, ei merg pe la fiecare fatã de mãritat pentru aîmpodobi stâlpii porþilor ºi ai caselor.

Dimineaþa, fetele se mândresc cu armindenii puºi ºi îiservesc pe feciori cu rachiu ºi hencleº.

Portul popular pe care oamenii îl îmbrãcã în ziua Rusaliiloreste vechi; unele pieptare, ii sau catrinþe dateazã de peste100 de ani. Tehnica aºezãrii vãliturii pe cap este complicatãºi puþini o mai cunosc, mai ales cã un ºtergar are o lungime

În sala de ºedinþe a primãriei din Agnita au fost adusescaune suplimentare pentru numãrul mare de participanþi laseminarul despre utilizarea biosolidelor în agriculturã ºiprotecþia surselor de apã în Agnita. Seminarul face parte dinproiectul „Extinderea ºi reabilitarea sistemelor de apã ºi apãuzatã în regiunile Mediaº, Agnita ºi Dumbrãveni, cofinanþatdin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene în cadrulProgramului Operaþional Sectorial Mediu.

Prezenþa ar fi fost ºi mai mare dacã agniþenii ar fi ºtiut cãla seminar participã ºi conducerea S.C Apa Târnavei MariS.A, cãreia ar fi vrut sã-i punã multe întrebãri dar mai ales sã-i facã multe reproºuri.

Înainte de a începe lecþia despre oportunitatea ºiavantajele valorificãrii nãmolului în agriculturã, ca agent deregenerare a solului ºi fertilizant, Virgil Bucºe, DirectorGeneral al S C Apa Târnavei Mari, a þinut sã prezinte câtevadin realizãrile societãþii, privind lucrãrile de aducþiune a apeiºi lucrãrile de refacere a sistemului de canalizare ºi a reþelelorde apã din Agnita.

Cei prezenþi au aflat cã lucrãrile de aducþiune trebuiau

Tocmai ne-am întors de la încã o acþiune reuºitãmarca Prietenii Mocãniþei - i-am plimbat pe copii deziua lor cu drezinele pe ºinele Mocãniþei. Vremeanumai bunã ºi evenimentul inedit au atras atât demulþi copii ºi pãrinþi încât, deºi ne-am planificatrezervã de combustibil, la ultima turã am rãmas fãrãbenzinã. Suntem obosiþi, fizic ºi psihic, dar zâmbetulde pe faþa tuturor ºi bucuria copiilor au fãcut ca efortulnostru sã merite. Le mulþumim pentru astavoluntarilor Sore, Ioana, Vlad, Bogdan, Radu ºi Mihai!

Sãrbãtoarea Armindenului -Sãrbãtoarea Rusaliilor la Chirpãr

de doi metri.A doua zi de Rusalii, dupã slujbã, chirpãrenii merg sã

sfinþeascã holdele pentru ca acestea sã fie protejate. În alailung, deschis de prapuri pe ale cãror cruci s-au legat cununiîmpletite din fire de grâu, bãtrâni, tineri ºi copii se îndreaptã,în frunte cu preoþii, spre crucea de la marginea satului (lacrucea din Sãº).

Lângã cruce, preoþii rostesc rugãciuni pentru ca holdelesã fie apãrate de vreme rea sau de dãunãtori, iar recoltele sãfie bogate. În timp ce cununa de spice împletitã de una dinfemeile în vârstã din sat este aºezatã pe cruce, în câmp rãsunãversurile pricesnelor: „Trãia odatã într-o cãsuþã o mamã cubãiatul ei./ Se bucura biata mãicuþã/ Cã era lângã fiul ei/ ªimama fiind credincioasã/ Spunea bãiatului mereu/ De-a luiIisus jertfire sfântã/ De patima ºi chinul sãu...”.

Dupã sfinþirea holdelor, în centrul satului, sub zidurilebisericii fortificate, se încinge jocul.

Sursa text: CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiului

PrieteniiMocãniþei

APELE, NÃMOLUL ªI AGNIÞENIIfinalizate în luna martie a.c., dar executantul – o firmã spaniolã- nu s-a încadrat în termenul stabilit prin contract ºi acesta afost prelungit pânã în luna septembrie.

În ceea ce priveºte lucrãrile din oraº, auditoriul a aflat cãacestea au fost recepþionate deºi mai sunt remedieri de fãcut.Afirmaþia confirmã temerile agniþenilor din perioada cândobservau modul neprofesionist cu care se lucra ºi când lasesizãrile lor li se promitea cã recepþia nu va fi fãcutã pânãcând lucrãrile nu vor fi conforme. Acum, dupã ce recepþia afost fãcutã ºi executantul sau executanþii ºi-au luat banii,urmeazã remedierile, adicã iar sãpãturi, iar gropi, iar închideride apã.

La întrebarea privind pagubele suferite de cei cãrora le-au crãpat pereþii, le-au fost inundate pivniþele ºi li s-au promisdespãgubiri pe care nu le-au primit, reprezentanþii S.C. ApaTârnavei Mari au spus cã aceasta e responsabilitatea firmeiHidroconstrucþia.

Pãgubiþii s-au adresat firmei respective care a rãspunscu promisiuni care pânã acum n-au prea fost onorate. Nu credcã acum, dupã ce au predat lucrarea care a fost recepþionatãºi ca atare ºi-au primit banii, vor fi mai receptivi la necazurilepe care le-au cauzat.

Locuitorii de pe Aleea Teilor au rãmas nu numai cupaguba pentru reparaþiile fãcute cu banii lor ci ºi cu teama cãde acum încolo, orice ploaie mai mare, orice viiturã le poateinunda pivniþele.

Conform contractului dintre S.C. Apa Târnavei Mari, încalitate de beneficiar al lucrãrilor ºi S.C. Hidroconstrucþia încalitate de executant ºi beneficiar de câºtig financiar, aceastatrebuie sã repare sau sã acorde despãgubiri pentru toatestricãciunile pe care le-au fãcut agniþenilor în timpul lucrãrilor.

Dar astea nu sunt problemele S C Apa Târnavei Maricare a recepþionat lucrarea ºi nici ale S.C. Hidroconstrucþiicare ºi-a luat banii ci ale pãgubaºilor care, dacã vor sã-ºirecupereze pagubele trebuie sã se adreseze justiþiei, undevor avea ca adversari avocaþii firmei stricãtoare ºi aceºtia, înmod sigur sunt mai profesioniºti decât inginerii ºi muncitoriicare au lucrat prin Agnita.

Agniþenilor le rãmâne consolarea cã vor putea beneficiade nãmolul ecologic produs de S C Apa Târnavei Mari cucare îºi vor fertiliza pãmântul. Unii pot folosi ºi nãmolul dinpivniþele care e posibil sã le fie inundate.

I. Bârsanpagina 4

De la Poliþie ...

TRICOLORUL ROMÂNESC

Cum a evoluat ciurdasatului

ºi pãºunatul în Fofeldea

„Sã fii copil e unlucru serios”

Laptele – sãrbãtorit la Sãsãuº

FERMA ªCOALÃ CORNÃÞEL,LOC DE JOCURI ªI POVEªTI

DRAGOSTE DE PORT ªITRADIÞII LA ROªIA

ZIUA UNIVERSALÃ A IEIROªIA, SIBIU, ROMÂNIA

- pag. 4

“ÎMPÃRATE CERESC,MÂNGÂIETORULE…”

REFORMELE ªI LEGILECREªTINE ALE ÎMPÃRATULUI

CONSTANTIN CEL MARE

PELERINAJ LA MÃNÃSTIRILEDIN MOLDOVA ªI BUCOVINA

MASLU DE OBªTE LAÞELINE ªI RETIª

Satul veºniceiîntoarceri

Noapte bunã

FOLCLOR CULES DE MIRCEA

DRÃGAN NOIªTEÞEANU

RUGÃCIUNEAROMÂNULUI - pag. 7

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2013

De la Poliþie ...Luna iunie s-a dovedit a fi o doamnã tare

capricioasã. Acum a preamãrit soarele, care cubunãvoinþa lui ne-a topit de cãldurã, acum s-asupãrat ºi ne-a acoperit cu nori ºi ploaie, gata sãne îngheþe de frig. Cam la fel au fost ºi zilelepoliþiºtilor de pe Valea Hîrtibaciului.

Modul în care se circulã pe drumurile publicee o problemã veche ºi spinoasã. Poliþiºtii de lacirculaþie sau lucrãtorii posturilor de poliþie cuatribuþii de control în trafic au zilnic activitãþi ºicontroale preventive pe aceastã linie. Acþiunile lors-au finalizat cu dosare penale pentru cei careîncalcã legislaþia referitoare la circulaþia pedrumurile publice. De exemplu, R.T. de 34 de anidin Cisnãdie a fost depistat conducând un motociclufãrã sã posede permis de conducere sau B.N. de49 de ani din Nocrich conducea autoturismulpropriu sub influenþa bãuturilor alcoolice. Se pareînsã cã aceste activitãþi nu sunt suficiente pentrucã avem cazul lui M.T. de 66 de ani din Sibiu care,af lat sub inf luenþa alcoolului, conducândautoturismul personal dinspre Agnita spre Sibiu apierdut controlul volanului ºi s-a izbit într-un capde pod. Tot de un cap de pod s-a lovit Z.M.A. de 33de ani din Agnita care, în urma oboselii acumulate,a aþipit la volan ºi a pierdut controlul maºinii. Dinfericire rãnile victimelor nu au fost grave.

O altã problemã, care încearcã sã capete opoziþie fruntaºã în activitãþile poliþiºtilor, este aceeaa imobilelor nelocuite temporar ºi nesupravegheatesau neasigurate. Astfel de evenimente au avut locîn Ruja ºi Agnita dar ºi la Hosman sau ªomartin.De reþinut este cazul din Agnita unde proprietariiau încuiat locuinþa dar … au lãsat cheia la îndemânã,precum ºi cel din ªomartin în care proprietarii erauplecaþi … la munca câmpului. Reamintim faptul cãmãsuri minime de siguranþã pot preveni asemeneaincidente. O alarmã, un câine de pazã sau ochiulvigilent al unui vecin v-ar putea scuti de astfel deprobleme.

Un caz aparte, în ultima vreme, a fost acela încare T.C. din Metiº s-a deplasat cu un atelaj hipoproprietate personalã la pãdure sã-ºi taie araci.Acesta a lãsat atelajul hipo, cãruþã ºi cal, la lizierapãdurii ºi a intrat în pãdure dupã lemne iar atelajul,neasigurat ºi nesupravegheat … a dispãrut. Alertaþi,poliþiºtii, au început cercetãrile pentru depistareaatelajului iar verificãrile au fost extinse pe razacomunelor învecinate.

În luna ce a trecut poliþiºtii de la postul depoliþie comunalã Iacobeni au identificat ºi reþinutpe Moldovan Nicolae de 44 de ani din Iacobeni penumele cãruia era emis un mandat de executare apedepsei cu închisoarea emis de judecãtoria Rupea.Tot în urma unui mandat de executare a pedepseicu închisoarea, emis de judecãtoria Fãgãraº, a fostidentificat ºi reþinut Gherghel Laurenþiu-Grigorede 24 de ani din Bruiu, de cãtre lucrãtorii postuluide poliþie Bruiu. Amândouã persoanele au fostdepuse în arestul Inspectoratului de Poliþie aljudeþului Sibiu.

Aflaþi permanent în slujba cetãþenilor, poliþiºtiide pe Valea Hîrtibaciului vã reamintesc cã sunt

… mereu alãturi de dumneavoastrã!

Dacã pânã cãtre anii 58 - 60, când în sat erau înfiecare curte între 2 ºi 5 capete de cornute,nemaivorbind de oi, cai ºi porci, pãºunea – pãºunatulera o prioritate a tuturor proprietarilor de animale.

Locul în sine - pãºunea – se afla în margineahotarului satului, la graniþa dintre Fofeldea ºi Colun ºiGlîmboaca, dupã grãdini, cu copaci pentru umbraanimalelor, bãlþi pentru adãpat, ºipote anume construite(cu troci în formã hexagonalã) cu apã limpede ºi curatã(ºipotul lui Simion) care ºi azi se mai pãstreazã. Lagraniþa dintre Fofeldea ºi Colun s-a gãsit, de curând,într-o sticlã un act original, înþelegerea între conducerilecelor douã comune (Fofeldea ºi Colun) privind graniþaîntre sate.

Pe vremuri, în fiecare primãvarã oamenii ieºeau laprestaþie, pentru curãþatul pãºunatului de mãrãcini ºiburuieni rele, astuparea râpelor formate, refacereadrumului spre pãºunat ºi alte lucrãri de întreþinere alui. Vara vitele (de lucru) veneau în sat numai sâmbãtaºi plecau luni dimineaþa. Se þineau acasã cele necesarelucrului pentru sãptãmâna care urma, iar restul eraulãsate în pãºunat.

Caii – stava de cai – peste 60 aveau pãºunat separatfaþã de cornute spre Gãinari, Poieniþa de azi. (în locurileumede cu rogoz)

Dupã revoluþie când s-a inventariat C.A.P.-ul pentrua se reda proprietarilor, din totalul numãrului deanimale, la inventarul din toamna anului 1989 s-au gãsit:

- 6000 de oi, la împãrþire fiind 1980 capete- 480 de vaci, ... la împãrþire 320- 52 de cai, .. la împãrþire 28- 210 porci, la împãrþire 0Foºtii ingineri ºi conducãtori ai CAP-ului, întrebaþi

unde sunt animalele de la inventarul din 1989, cu oaroganþã tipicã, de conducãtori unici au rãspuns, celordin comisia de inventariere ºi împãrþire a animalelorcãtre sãteni cã „Ce vreþi domnilor ºi noi o trebuit sã ne

Înaintaºii noºtri dacii aveau un vestit ºi temutstindard, reproducând un cap de lup cu gura largdeschisã, în vâltoarea luptelor scoþând un fluieratameninþãtor. Acel stindard îl regãsim, frecventreprodus, pe Columna Împãratului Traian de la Roma,precum ºi în grafica unor manuale ºcolare ºi tratate deistorie naþionalã. În epoca medievalã drapelul ÞãriiRomâneºti era împodobit cu imaginea unui vultur, iarcel al Moldovei cu un cap de bour, imagine reprodusãºi pe cele mai valoroase ºi cãutate timbre filatelice dinlume! La scurt timp însã, cele trei culori tradiþionale,roºu, galben ºi albastru, vor fi reunite, pentruîntâia datã, pe sigiliul voievodului Mihai Viteazulºi pe diplomele sale de înobilare, emise dupãvictoria de la ªelimbãr-Sibiu, din octombrie 1599,obþinutã împotriva armatelor cardinalului ungurAndrei Bathory. Va urma intrarea s-a triumfãtoare înAlba Iulia, prin care se realiza cea dintâi unire a celortrei provincii istorice româneºti. De atunci sepãstreazã simbolistica celor trei culori: roºupentru Moldova, galben pentru Þara Româneascãºi albastru pentru Transilvania. Pânã când ºicãnãceii de pe drapelul purtat de pandurii-revoluþionariai lui Tudor Vladimirescu (1780-1821) erau în acestetrei culori. Însã prima menþiune scrisã a Tricolorului ogãsim într-o epistolã trimisã, în anul 1834, la PoartaOtomanã de cãtre domnitorul muntean AlexandruGhica (1834-1842), acesta dorind sã personalizezeunitãþile militare ale Þãrii Româneºti prin stindardulcu „faþa roºie, albastrã ºi galbenã, având stele ºi pãsãriîn mijloc”. Dupã încheierea pãcii de la Adrianopole (aziEdirne, 2/14 sept.1829), marcând sfârºitul rãzboiuluiruso-turc, navele comerciale româneºti purtau un astfelde stindard. Cronicile vremurilor trecute consemneazã

TRICOLORUL ROMÂNESCºi faptul cã domnitorul Gheorghe Bibescu (1842-184)obiºnuia sã se îmbrace într-o mantie albã, la fel ca ºiînaintaºul sãu, Mihai Viteazul, iar membrii familiei saleaveau la brâu eºarfe tricolore. Încã de pe atunci seconsidera cã cele trei culori reprezintã ÞãrileRomâne, devenind culorile drapelului de stat,sfinþit ºi adoptat, ca steag naþional, derevoluþionarii paºoptiºti la 15 iunie 1848, de faþãfiind Mitropolitul Ardealului, Sfântul Ierarh Andreiªaguna (1809-1873), precum ºi episcopul unit alBlajului Ioan Lemeni (1780-1861). Îl vor pãstra,ocroti ºi apãra cu sfinþenie ºi unioniºtii domnitoruluiAlexandru Ioan Cuza (1859-1862), cãrturarul-istoricºi diplomat Mihail Kogãlniceanu (1817-1891)precizând: „Tricolorul este nu numai drapelulUnirii Principatelor, el reprezintã însuºi Drapelulnaþionalitãþii române în toate pãrþile locuite deromâni”. Dupã evenimentele din decembrie 1989, „ZiuaDrapelului” este sãrbãtoritã în data de 26 iunie. Înacest an, fiind într-o zi de miercuri.

NOTÃ: Mai zilele trecute, Tricolorul Românescintra în „Cartea recordurilor mondiale”, exemplarulexpus pe pista Aeroclubului Clinceni acoperind osuprafaþã de aproape 8 hectare ºi cântãrind maimult de 5 tone. Ce minunat ar fi ca ultimasãptãmânã a lunii iunie sã fie declaratã, an de an,„Sãptãmâna arborãrii Tricolorului Românesc”!

Sibiu, iunie 2013Ioan Vulcan-Agniþeanul

Str. Paltinului 38ioan.vulcan@yahoo.ro

Tel.0269.213238+0744.346705

Cum a evoluat ciurda satuluiºi pãºunatul în Fofeldea

luãm salariul: No!”Supãraþi, oamenii la auzul acelor rãspunsuri ºi ce

animale au primit, trei date la intrarea în colectiv – unulprimit la împãrþire, le-au vândut majoritatea la poartaCAP-ului din Hosman. Atunci, în Fofeldea, s-a fãcut odepopulare masivã de taurine, ovine, porcine ºi cabalineiar pãºunea din Fofeldea nu a mai fost acoperitã denumãrul de animale necesar pe hectar.

Conducerea de atunci a primãriei Nocrich, de careaparþine satul Fofeldea, s-a grãbit ºi fãrã a se gând laviitor a cesionat pãºunea pentru un teren de vânãtoare,pentru un numãr de 29 de ani.

Nimeni din sat la acea vreme nu a ºtiut nimic, oareadunãrile sãteºti nu mai sunt bune?

- oare lumea din sat nu mai trebuie sã ºtie detranzacþiile fãcute de primari, secretari, consilieri cuaverea localitãþii, a satului în sine?

- numai la votare se ºtie de adunãri?Vãzând situaþia în care s-a ajuns, conducerea

primãriei de atunci, a transformat un teren slab productiv– dealul lui Vãlc – în pãºune. Aici s-a încercat captareaapei pentru bãut la animale care este puþinã, iar în verilesecetoase dispare, când dispare ºi apa din valea satuluianimalele sunt aduse la adãpat la ºipotul din sat - cale depeste 2 km - fãcut în anul 1938, de acelaºi Popa Simion– americanul - ºipot care ºi azi curge bine.

Dar acum a început sã creascã numãrul animalelorpentru folosinþã familialã, au apãrut deja ºi proprietaricu animale mai multe (peste 10 capete) iar problemapãºunatului devine tot mai acutã!

Dispare pãºunea – VA DISPÃREA CIURDASATULUI DIN FOFELDEA?

NOI SPERÃM CÃ NU!Ioan Gruncã

Preºedintele Asociaþiei Culturale„A.T.Laurian” Fofeldea

Preluat din GAZETA DE SÃSÃUª

GAZETA HÂRTIBACIULUI2013 3

În ziua ”Copilãriei Noastre” amajuns într-un „Loc Binecuvântat deLume” cu oameni cu sufletul curatºi cu speranþe multe. Dumnezeu sãaibã rãbdare ºi dragoste de toatãsuflarea din aceastã paradisiacã„Vale”. „Sã fii copil e un lucruserios”. Aceste cuvinte simple le-am descoperit în Cartea de Onoarea satului Sãsãuº, fiind urmele scriseale trecerii actorului Marian Râleaprin Sãsãuº, momentele imaginatecu copii ºi pentru copiii prezenþi înZiua Laptelui la Sãsãuº f i indmemorabile în sufletele inocenteale acestora.

„Sã fii copil e un lucru serios”Laptele – sãrbãtorit la Sãsãuº

Microregiunea Hârtibaciului,reprezentanþii organizatorilor:Gheorghe Donu - preºedinteleObºtii Satului Sãsãuº, Ioan Gruncã- preºedintele Asociaþiei Culturale„A. T. Laurian” Fofeldea, TatoiuIoan ºi Copãcianu Alexandru -preoþii din parohiile Fofeldea ºiSãsãuº, Stanca Ungureanu -preºedintele Clubului EcologicBIOS Sibiu, Paul Gruian - secretarulgeneral al Asociaþiunii ASTRASibiu, medicii veterinari RusuDionisie ºi Lãstun Iulian-Ioan,membrii asociaþiilor implicate ºicetãþeni din satele Sãsãuº, Fofeldea,

Chirpãr, Marpod. Timpul rezervatdezbaterii a fost insuficient,punctele slabe (nevoile) aledezvoltãrii zonei fi ind multe,necesitând un program complex demãsuri concertate pentrudezvoltarea durabilã a podiºuluiHârtibaciului. Dezvoltarea turisticãa zonei a fost abordatã ºi prinprisma elaborãrii proiectului „Peurmele pictorilor Grecu, pe caleaSighiului” ce urmeazã sã fie depusspre finanþare pe GALMicroregiunea Hârtibaciului,proiect în care Asociaþia ObºteaSatului Sãsãuº a intrat înparteneriat cu primãriile comunelorChirpãr ºi Marpod ºi cetãþenii dinlocalitãþile Sãsãuº ºi Fofeldea. Toþipar ticipanþii chestionaþi auconsiderat necesare ºi oportuneaceste dezbateri, opiniile multoraputând reprezenta repere pentruabordarea unor proiecte viitoare.

Terasa Cãminului Cultural dinSãsãuº a fost gazda programuluicultural-educativ animat de RadioVacanþa Sãsãuº, dar ºi de invitaþiiMarian Râlea ºi „Teatrul Vostru”,Ansamblu ªcoli i din Chirpãr„Moºtenire din bãtrâni” ºireprezentanþii ansamblului„Cununa” al Casei de Culturã„Ilarion Cociºiu” din Agnita.Olimpiada de turism a avutcâºtigãtori pe Oana Denisa (Chirpãr21), Wonnerth Karin (Chirpãr 95),Barbu Georgiana (Sãsãuº 252) ºiCârlescu Irina (Chirpãr 7), cel maianimat fiind concursul de muls vaci,toþi copiii þinând sã-ºi demonstrezecunoºtinþele în arta mulsului vacii.Cºtigãtorii premiaþi au fost StãnuleþDan (Chirpãr 312), Stroia Daniel(Chirpãr 173), Cioca Andrada(Chirpãr 285), toþi participanþiiprimind menþiuni ºi premii oferitede Primãria Comunei Chirpãr.

Întregul spectacolul ºimanifestarea au fost urmãrite deaproape 500 de participanþi, dintrecare peste 150 de copii din toatelocalitãþile învecinate, valurile deexcursioniºti curgând întreaga

dupã-amiazã, toþi þinând sã serelaxeze ºi sã participe activ lamicul târg de þarã amenajat într-ogrãdinã particularã. Laptele ºiprodusele tradiþionale pentruîntreaga manifestare au fostasigurate de Gheorghe Donu -preºedintele asociaþiei ObºteaSatului Sãsãuº, acesta sprijinindfinanciar întreaga manifestare,cofinanþatã pentru promovare, deConsiliul Judeþean Sibiu, prinComplexul Naþional MuzealASTRA.

A doua zi a stat sub semnultimpului, decizia fiind luatã târziu,numai la sosirea cãruþelor cuvizitatorii din Fofeldea. Aceºtia s-auîncumetat sã vinã pe calea Sighiului,deºi ploile din ultima perioadã aulãsat urme adânci în vechiul drumstrategic militar dintre Sãsãuº ºiFofeldea. Dupã vizitarea circuitului„Sãsãuº-patrimoniu în pericol” cucãruþele, primii picuri de ploaie austropit, deja, uliþele satului. Era dejatârziu, iar sãsãuºenii au luathotãrârea de a urca spre locul deîntâlnire, undeva pe calea Sighiuluila umbra a trei peri sãlbatici. Dupãun drum „nebun” prin pãdure(caracteristic turismului deaventurã) am descoperit cel maifrumos peisaj din podiºulHârtibaciului: panorama munþilorFãgãraº în toatã splendoarea lor, unloc de poveste de unde se potadmira satul Ilimbav, dar ºi Fofeldeaºi Poieniþa (fostul Gãinari); eramaproape de crucea cu pãlãrie, loculde graniþã a cinci comune: Chirpãr,Marpod, Nocrich, Cârþa ºi Arpaºude Jos. Cei peste 150 departicipanþi, unii veniþi pentruprima datã aici au fost impresionaþide poziþia ºi frumuseþea peisajuluinatural, singurul regret fiind timpulnefavorabil ce nu a permisorganizarea unei serbãricâmpeneºti pe acest platou. Efortuldepus de cele douã primãrii -Chirpãr ºi Nocrich - în asigurareaaccesului (câteva zile buldozereleau încercat sã niveleze ºi sã înlãturegropile, cele 60 de tone de piatrãfiind insuficiente pentru reparareadrumului) a fost marcat deGheorghe Donu ºi Ioan Gruncã,speranþele lor îndreptându-se spreposibilitatea de a transformavechiul drum militar în drumstrategic turistic, astfel încât fiecarecomunitate sã se mobilizeze pentrudezvoltarea turismului pe acestemeleaguri.

Pânã atunci, satul Sãsãuº vãinvitã sã descoperiþi enigmeleSãsãuºului, „cel mai frumos sat depoveste” ºi vã aºteaptã ºi anul viitorla un pahar cu lapte, semn cã ciurdaa supravieþuit ºi sãtenii ºi-auconservat gospodãriile cu ºurile ºi

Cea mai variatã ofer tã dedistracþii oferitã copiilor de ziua lora fost la „Ferma ªcoalã Cornãþel”,un loc minunat, un loc în carecopilãria a fost la ea acasã. Fiecareactivitate organizatã acolo i -acucerit pe prichindeii veniþi dinSibiu ori din satele de pe ValeaHârtibaciului.

FERMA ªCOALÃ CORNÃÞEL,LOC DE JOCURI ªI POVEªTI

16,oo.Tot pentru copii au dansat

elevii din Roºia încântându-i cudansuri moderne ºi jocuri populare.Pentru pãrinþii prichindeilor aujucat Junii Sibiului.

Studenþii de la Facultatea deLitere ºi Arte din Sibiu au iniþiat oserie de jocuri interactive în care

Au fost ateliere de creaþierealizate împreunã cu ªcoalaPopularã de Artã, unde s-a desenat,s-a pictat, s-a lucrat la gherghef, s-afãcut cojocãrie ºi aeromodelism ºis-a cântat la chitarã.

Pe cei care s-au oprit în faþamarelui ecran, filmele prezentatede Caravana Astra Film i-au cuceritcu minunatele documentare cu ºidespre copii, prezentate atât la ora10,oo, cât ºi dupã amiaza la ora

copii au fost antrenaþi ºi cuceriþi defantezia „copiilor” mai mari care s-au jucat cu ei.

De lumea poveºtilor s-aubucurat cei care s-au urcat în cãruþacu cãrþi, din care au citit cu vocetare ºi apoi împreunã cuîncântãtoarele animatoare de laBiblioteca Astra au creat propriilepoveºti, în care ei au devenitpersonaje de poveste.

În afara acestor minunate

întâmplãri organizate de cei maripentru cei mici, ferma le-a oferitacestora ºi alte motive de bucurie.Însoþiþi de pãrinþi au vizitat fermaanimalelor, au fost încântaþi de caiimari, de ponei, de iepuraºi, demãgãruºi, de multele animale ºipãsãri.

S-au distrat apoi la mulþimea deaparate de joacã, de multiaventurade pe panoul de cãþãrare, detirolianã, de leagãnele ºiminipodurile suspendate ºi mai alesde cãþãrãrile pe frânghii ºi prinminitunelurile din ªura Haiducilor.

Foarte solicitaþi au fostprietenii Mocãniþei care nu auapreciat corect numãrulsolicitanþilor, aºa cã au rãmas fãrãbenzinã ºi au trebuit sã împingãdrezina spre încântarea micilorpasageri care s-au bucurat deasemenea aventurã.

Întâmplãrile din 1 Iunie de laFerma ªcoalã Cornãþel certificãdenumirea acestui loc minunat încare copiii au unde sã se joace darmai ales au ºi multe lucruri bunede învãþat.

I. Bârsan

„Sãsãuºul pare un loc desprinsdin snoavele populare româneºti,unde parcã timpul a poposit maimult decât în alte locuri. Am avutbucuria sã descopãr acestemeleaguri de ziua copiilor când într-adevãr am simþit cât de pure ºinealterate sunt vieþile oamenilor deaici (...) Doriana Tãut - TeatrulVostru. Un sat frumos, cu bucatealese din poveºti. Cu siguranþã vommai reveni aici. Am luat lapte cumine. Vã mulþumesc. Cu dragAlexandru Verzescu - Teatrul VostruSibiu. Ne aflãm în ziua aceasta cusurprize, cântece ºi dansuri.Mulgem vaci, capre ºi oi. Alãturi detoþi copiii, oameni ºi persoanespeciale. Dar pe lângã ea îi ºi ziuacopilului. Am fãcut poze, am bãutlapte. ªi trebuie sã dansãm, o sã fimfoarte buni. Vã mulþumim pentruparticipare. Am bãut lapte de vacã.Cu drag Georgiana Bota.

Câteva gânduri care rãmânpentru urmaºii, urmaºilor noºtri, iarpentru cei prezenþi aceste gândurise vor transforma în amintiri ºi, cineºtie, mulþi dintre ei vor reveni înSãsãuº sau în Fofeldea, Chirpãr,Ilimbav, ... ca turiºti.

Ziua Laptelui Sãsãuº areprezentat pentru principaliiorganizatori: Asociaþia ObºteaSatului Sãsãuº, AsociaþiaEcomuzeul Regional Sibiu ºiAsociaþia Culturalã A. T. LaurianFofeldea o suitã de acþiuni cultural-educative ºi de agrement turistic,programate pe douã zile, pentru aatinge obiectivele. Sâmbãtã, lavechea ºcoalã, 41 de persoane auparticipat la simpozionul „Salvaþiciurda satului”, sala fiind animatãde dezbaterea deschisã despreciurdã, ca instituþie fundamentalã asatului din sudul Transilvaniei, cucutumele ei vechi de sute de ani.Au þinut sã fie prezenþi primariiChirion Stãnuleþ - comuna Chirpãr,Eugen Roba - comuna Moºna, IoanBerghea - comuna Bruiu,reprezentanþii primãriei Chirpãr,Ilarion Bârsan - preºedintele GAL

grajdurile pline de animale. Îlaºteptãm ºi-l reinvitãm pe actorulMarian Râlea ºi echipa „TeatrulVostru”, toþi copiii fiind încântaþi ºidornici sã depene poveºtilecopilãriei cu aceºti adulþi minunaþicare viseazã ºi ne fac ºi pe noi sãvisãm. Mulþumim tuturor celor careau sprijinit cu fapta ºi gândulaceastã frumoasã manifestare!

Marius HALMAGHI

GAZETA HÂRTIBACIULUI4C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

2013

Ziua Universalã a Iei ºi sãrbãtoareaNaºterii Sf. Ioan Botezãtorul (sânzienele),venind una dupã alta, s-au contopit la Roºiaîntr-o manifestare de dragoste ºi respectpentru frumoasele obiceiuri ale satuluiromânesc. A fost iniþiativa a trei dascãliinimoºi, Corina Popescu, Maria Alexandruºi Ina Pantor Cultosov, de a împodobi satulcu coroniþe ºi cruci din sânziene ºi de aorganiza evenimente menite sã punã învaloare minunatele costume populare.

În ajun de Sânziene, copiii din Roºiaau ieºit pe pajiºtile satului ºi ºi-au umplutbraþele cu minunatele flori galbene pe carele-au adus la Cãminul Cultural, unde auîmpletit coroniþe ºi crucii.

Bucuros de o asemenea iniþiativã,primarul Valentin Aldea i-a întâmpinat lacãmin pe vrednicii culegãtori cu sucuri ºiapã mineralã.

Dupã vechiul obicei, crucile au fostprinse pe porþi iar coroanele, câte unapentru fiecare membru al familiei, au fostaruncate pe acoperiºul casei pentru a li seîndeplinii dorinþele.

I.B.

“Proiectul Ziua Universalã a Iei a început din suflet ºi esterodul contribuþiei tuturor oamenilor din aceastã comunitate.” –aºa îºi începea echipa “La blouse roumaine” discursul demulþumire pentru rãspunsul tuturor oamenilor care au ales sãse implice direct sau indirect la îndeplinirea, realizarea ideii depromovare a bluzei tradiþionale româneºti – IA. Aceastã febrã acuprins întreaga planetã! Din toate colþurile lumii, românii aurãspuns prezent!

Ia, realizatã de Henri Matisse în urma prieteniei cu TheodorPallady, ia promovatã la baluri de Regina Maria, ia îmbrãcatã defetele de la Abba la concerte, ia care a fost sursa de inspiraþiepentru Oscar de la Renta ºi Jean Paul Gaultier, aceastã ie estesimbolul nostru naþional!

Cu toate cã m-am nãscut ºi am crescut la oraº, pentru mineia înseamnã acasã, înseamnã poveºti cu Horia, Cloºca ºi Criºan,cu Pintea Haiducul, cu Avram Iancu ºi frumoase fete care seprind la joc pe Ciuleandra Mariei Tãnase!

Bine-nþeles cã m-a prins ºi pe mine aceasta febrã, care a unitromânii din toate colþurile lumii!

Împreunã cu douã colege, Maria Alexandru ºi Ina Pantor –Cultasov, am hotãrât, doar cu o lunã înainte de eveniment, sã ne

DRAGOSTE DEPORT ªI TRADIÞII

LA ROªIA

ZIUA UNIVERSALÃ A IEI ROªIA, SIBIU, ROMÂNIA

alãturãm ºi noi, alãturi de copiii pe care-i educãm la ªcoalaGimnazialã Roºia, judeþul Sibiu, minunii care ne face pe toþi maibuni, minunii care se numeºte acasã, minunii care înseamnã Ia!

Pentru cã Ziua Universalã a Iei a coincis cu sãrbãtoareasânzienelor ºi pentru cã la Roºia sãrbãtoarea sânzienelor începecu o zi mai repede, noi, am decis sã reînviem sãrbãtoareasunzuienelor aºa cum se sãrbãtoarea odatã în sat. Toþi sãtenii cucare am vorbit s-au alãturat cu bucurie acestei iniþiative ºi s-auoferit sã ajute: de la cel mai mic, care a ales sã cânte împreunãcu corul ºcolii în cadrul scurtului program artistic pe care l-ampregãtit, pânã la cel mai în vârstã, care a binevoit sã îmbrace cumândrie, fãrã a sta pe gânduri costumul românesc cu cea maifrumoasã ie pe care o avea – trebuie sã spun cã fiecare femeie asatului are mai multe ii!

Am avut susþinere financiarã din partea ªcolii GimnazialeRoºia, condusã de domnul director profesor doctor DumbravãAlexandru, din partea Primãriei Roºia ºi a domnului primar AldeaValentin. De asemenea, domnul pãrinte Moga Sergiu,reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române în Roºia, ne-a susþinut,ne-a oferit informaþii despre sãrbãtoare ºi chiar ne-a pus ladispoziþie un cântec pe care l-am cântat împreunã cu corul. În

ziua sãrbãtorii a aºteptat copii la bisericã cu colaci!Am încheiat parteneriate cu Muzeul Astra Sibiu, care ne-a

pus la dispoziþie materialele din cadrul proiectului Jocul de acasãTransilvania zona Sibiu – proiect realizat de Fundaþia pentrumeºteºuguri în parteneriat cu Muzeul Astra - ºi cu Liceul deArtã Sibiu, care ne-a pus la dispoziþie cinci elevi care ausupravegheat ºi au îndrumat participanþii la atelierele de lucru,ateliere pe teme de arte plastice: “Picturã”, “Împletit cununi”,“Semne de cusãturi”, “Creaþie”.

Prima zi de sãrbãtoare a început la Casa de culturã ºi SportRoºia. Copiii, frumoºi copii, îmbrãcaþi în mândre, mãiastre ii, auplecat la cules de sânziene însoþiþi de câþiva adulþi. Plini debucurie, cu mic, cu mare, am adunat sânziene, braþe întregi...Le-am împletit pentru a le pune la porþi ºipentru a le arunca pe case. ªtiu cã suntperfecte pentru alungarea duhurilor rele ºisunt convinsã cã ºi-au îndeplinit sarcina!!!

24 iunie, Ziua Universalã a Iei, a începutla Roºia cu slujba specificã sãrbãtoriisânzienelor la biserica din sat, bisericã cuhramul Sf. Ioan Botezãtorul.

La ora 12:00, Casa de Cultura ºi Sport aprins viaþã! Adulþi ºi copii au invadat loculpregãtit de sãrbãtoare. Cele patru ateliere aufost “luate cu asalt” de copii. Fiecare copil,care a trecut pe la cel puþin trei ateliere, aprimit o diplomã de participare! Au fostîncântaþi sã þinã în mânuþe diploma desenatãcu ii ºi cãmãºi româneºti, diploma care aveaînscris numele fiecãruia.

A urmat corul! Buni copii, sufletiºti! Audat tot ce a fost mai bun în ei pentru ca acele cântece pregãtiteasiduu cu doar o sãptãmânã înainte sã încânte auditoriul. Au fostrãsplãtiþi cu îndelungate aplauze!

Materialele obþinute de la doamna Mirela Creþu în urmaparteneriatului cu Muzeul Astra au fost urmãrite cu interes decei prezenþi.

Finalul a fost asigurat de parada costumelor populareromâneºti, paradã la care au participat cu mândrie toþi ceiprezenþi care purtau ie!

Am avut o mini expoziþie de ii, unde a fost prezentatã ºi ceamai veche ie. Cu adevãrat minunatã!

Pe tot parcursul zilei am fost însoþiþi de mirosul sânzienelor,

purtate de fete ºi femei, dar ºi deîmbãtãtorul miros al gogoºilor – familiaFiþa, de la Vurpãr, ne-a asigurat hrananecesarã pentru cele câteva ore debucurie!

A fost frumos, dar prea repede s-aterminat! Am primit sugestii pentru anulurmãtor, sugestii de care, noi, comitetulorganizatoric, vom þine cont!

Sã ne vedem ºi sã ne auzim cu drag laanul!

Doamne ajutã!Corina Popescu

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul VI, nr. 60, IUNIE 2013

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

“Împãrate ceresc, Mângâietorule, DuhulAdevãrului”. Acesta este Mângâietorulnostru, acel Mângâietor pe Care L-a trimisDomnul Iisus Hristos ucenicilor Lui când S-aînãlþat de la ei la ceruri. El a spus: N-am sã vãlas orfani, vã voi trimite vouã pe Duhul Sfânt,Mângâietorul; El vã va aminti vouã toate câtev-am spus mai înainte. ªi aceasta s-a împlinit:n-au rãmas orfani ucenicii Lui, nici lumeacreºtinã. S-a înãlþat de la noi Domnul IisusHristos, dar locuieºte printre noi Duhul Sfânt,Mângâietorul, pe Care El ni L-a trimis. El esteMângâietorul nostru, Cel care umple golulinimilor noastre, Care alungã de la noitristeþea. El este Cel care poate mângâia cuadevãrat. Sunt mulþi cei care nu cred înDumnezeu, care nu-L cunosc pe Duhul Sfânt,care nu se roagã Lui ºi care zac într-o starede grea întristare. Conºtiinþa golului ºi animicniciei vieþii proprii le umple sufletul. ªiºovãiesc, se întristeazã ºi suferã fãrã nici unsens în viaþa lor ºi nu rareori îºi încheie viaþaprin sinucidere. Ei nu-L cunosc pe DuhulSfânt, nici nu-L cautã pe El, pentru cã nu L-au cunoscut, pentru cã trãiesc fãrãDumnezeu. Ei nu simt mângâierea deplinã,profundã, acea mângâiere pe care o încearcãinimile creºtinilor... Ne mângâie Duhul Sfântºi pe noi, pe toþi, care suntem departe desfinþenia creºtinilor de odinioarã, ne mângâieatunci când în vremea necazurilorrecunoaºtem în inimile noastre cã suntmeritate aceste necazuri, aceste întristãri,când ne îndreptãm mintea ºi ochiiduhovniceºti în inima noastrã ºi vedem acolomulþime de pãcate ºi necurãþie, când ne vomcãi ºi vom spãla necurãþia inimii noastre ºi-Lvom chema: „Împãrate ceresc,Mângâietorule, Duhul Adevãrului” — totatunci va veni Mângâietorul ºi va da cea maideplinã mângâiere. Trebuie sã doreºti dintoatã inima aceastã mângâiere, s-o cauþi, sãfii vrednic de ea, sã-þi curãþeºti inima, fiindcãîntr-o inimã necuratã nu este loc pentru DuhulSfânt. Astfel ne mângâie Duhul Sfânt pe noi,pe cei slabi ºi atât de departe de aceadesãvârºire pe care o cere Hristos. DuhulSfânt este numit Duhul Adevãrului, fiindcãîn El ºi numai în El este toatã deplinãtateaadevãrului. Adevãrul îl cunoaºte doar cel careare comuniune cu Duhul Sfânt. Adevãrul îlºtie numai acela care primeºte harul DuhuluiSfânt, care-ºi îndreaptã gândurile ºi simþurilepe calea adevãrului. Sunt mulþi oameni carecautã adevãrul acolo unde acesta nu este, carenu ºtiu cã tot adevãrul este în Duhul Sfânt…Adevãrul autentic, adevãrata profunzime acunoaºterii, profunzimea sentimentelor seaflã doar în comuniunea cu Duhul Sfânt,fiindcã Duhul Sfânt este plinãtatea oricãrui

“ÎMPÃRATE CERESC, MÂNGÂIETORULE…”gânduri pe marginea rugãciunii cãtre Duhul Sfânt

adevãr. Sfinþii Apostoli au fost simpli pescari,necãrturari. Majoritatea cuvioºilor ºi sfinþilorau fost oameni neºtiutori de carte, dar DuhulSfânt, pe Care L-au atras în inimile lor, i-afãcut purtãtori ai adevãrului. Cine, oare, maimult decât Sfinþii Apostoli, a cunoscutadevãrul ºi l-a propovãduit întregii lumicreºtine?

„Împãrate ceresc, Mângâietorule, DuhulAdevãrului, Carele pretutindenea eºti ºi toatele împlineºti…“ Ce înseamnã „Carelepretutindenea eºti ºi toate le împlineºti“? Înlimba slavonã cuvântul „împlineºte” înseamnã“cel ce le umple”. Iatã, în acest sens trebuiesã pãtrundem! Trebuie sã cunoaºtem cã prinEl trãieºte întreaga fãpturã, fiindcã El esteDãtãtorul de viaþã. Nu-L cunosc ºi nu-L vorcunoaºte învãþaþii pe Duhul Sfânt, nu vor ºtide unde s-a creat viaþa. Este cea mai mareenigmã pentru ºtiinþã. Din cele mai vechitimpuri ºtiinþa a încercat sã pãtrundã în tainavieþii ºi sã explice cum din natura moartã aapãrut brusc viaþa. De unde vine ea?...Aceastã putere de viaþã o poate da doar AcelaCare dã viaþã la toate, Care este începutulvieþii – Duhul Sfânt…Cerurile sunt create cucuvântul lui Dumnezeu, cu Duhul luiDumnezeu. Cu Duhul gurii lui Dumnezeu aufost create toate puterile cereºti. Duhul luiDumnezeu a însufleþit ºi primul trup alomului, creat de El din tina pãmântului, trupullui Adam… Numai Duhul Sfânt dã viaþã, numaide la Duhul Sfânt începe orice viaþã ºi esteabsurd sã cauþi un alt izvor de viaþã. Ce estesufletul omenesc? Ce este duhul omenesc?...Duhul omenesc este suflarea Duhului Sfânt.Dar sã nu credeþi cã doar duhul omenesc îºiare început de la Duhul lui Dumnezeu. Totuleste creat, totul trãieºte ºi totul se miºcã doarcu acea energie duhovniceascã, izvorul cãreiaeste Însuºi Duhul Sfânt. Cu energiaduhovniceascã, puterea Duhului Sfânt, careeste izvorul oricãrei energii materiale – doarcu aceastã energie trãieºte ºi se miºcãîntreaga lume. Energia duhovniceascã, Duhullui Dumnezeu, pãtrunde totul, sfinþeºte totul,însufleþeºte totul… Daca n-ar fi însufleþitDuhul Sfânt toatã natura, organicã ºianorganicã, n-ar fi putut exista lumea creatãcu toatã mãreþia ei, aºa cum se prezintã ea înfaþa privirii noastre. Lumea a fost creatã prinrevãrsarea dragostei lui Dumnezeu, iardragostea lui Dumnezeu este ceea ce senumeºte energie duhovniceascã. Totul estecreat ºi se miºcã prin dragostea luiDumnezeu, prin dragostea Duhului, în Eltrãim ºi ne miºcãm ºi suntem, precum spuneaApostolul Pavel. Totul trãieºte, totul se miºcã,totul se însufleþeºte prin Duhul Sfânt, fiindcãEl “pretutindenea este ºi toate le împlineºte”.

V-aþi gândit vreodatã ce însemnãtate arepentru noi ºi pentru întreaga naturã aceaminunatã frumuseþe a lui Dumnezeu carestrãluceºte în toatã lumea? De unde estefrumuseþea? De ce existã frumuseþea? Putemnoi oare sã gândim cã frumuseþea are numaiun scop practic, utilitar? Sigur cã nu!Frumuseþea strãluceºte în toatã lumea ºiDumnezeu ne-o aratã chiar ºi în cele maigingaºe, în cele mai slabe fiinþe. Dacã naturaascunde în sine atâta frumuseþe, forþã, putereºi propovãduieºte despre ea, atunci ce putemspune despre izvorul acestei puteri ºifrumuseþi – ce putem sã spunem despreDomnul Însuºi? El este izvorul acesteifrumuseþi ºi puteri, El toate le pãtrunde, toatele umple. Mãreþia uimitoare a forþelor naturiinu este altceva decât manifestarea însufleþiriiîntregii naturi despre care v-am vorbit. În totce ne înconjoarã este prezent Duhul Sfânt.El „pretutindenea este ºi toate le împlineºte“,totul este pãtruns de puterea Duhului luiDumnezeu ºi de dragostea Lui. SfântulApostol Pavel, în Epistola cãtre Romani, aspus exact ce vã spun acum, cu cuvinte foartesimple: “Cele nevãzute ale Lui se vãd de lafacerea lumii, înþelegându-se din fãpturi, adicãveºnica Lui putere ºi dumnezeire” (Romani1, 19-20). În naturã se poate observa puterealui Dumnezeu, deci sunt fãrã cuvânt deapãrare toþi cei care sunt orbi ºi nu vor sãvadã cã Duhul Sfânt este pretutindeni. Suntorbi ºi surzi cei care nu simt mãreþiafrumuseþii, cei care nu simt suflarea DuhuluiSfânt în tot ce ne înconjoarã, ºi de aceea suntfãrã cuvânt de apãrare. Chiar dacã n-au auzitde la oameni propovãduirea despreDumnezeu, natura însãºi propovãduieºtedespre El…

Duhul Sfânt mai este numit „Vistierulbunãtãþilor”. Al cãror bunãtãþi? Al tuturorbunãtãþilor, nu doar al celor pe care le cautãoamenii mândri ºi încrezuþi, care s-au lipit decele pãmânteºti. Duhul Sfânt este izvorultuturor bunurilor, mai ales al celorduhovniceºti, El este Dãtãtorul puterilor

înalte ale duhului omenesc, El îºi revarsãdragostea asupra a tot ceea ce este viu ºi cuaceastã dragoste ne mângâie. Toþi cei caremerg pe calea lui Hristos, care îºi poartãcrucea, simt ajutorul Duhului Sfânt ºidragostea Lui care îi întãreºte…Scopul vieþiinoastre constã în a fi pãrtaºi dumnezeirii. Darcum putem deveni pãrtaºi dumnezeirii? Princomuniunea cu Duhul Sfânt, fiindcã duhulnostru este chipul ºi asemãnarea luiDumnezeu. Prin faptul de a te împãrtãºi deDuhul Sfânt, de a fi în permanentã comuniunecu El. Este sarcina cea mai înaltã ºi mai sfântãa vieþii omeneºti. Cum sã dobândeºti aceastãcomuniune cu Duhul lui Dumnezeu? Cum sãprimeºti aceastã mãreaþã mângâiere —mângâierea dragostei Duhului Sfânt? În ce ºicând avem comuniune cu Duhul luiDumnezeu? Întâi de toate, în rugãciune. Oriceom care a avut comuniune cu Duhul Sfânt afost întotdeauna nevoitor al rugãciunii. Unexemplu poate fi Cuviosul Serafim de Sarov,care 1000 de zile ºi nopþi le-a petrecutîngenunchiat pe o piatrã, rugându-se luiDumnezeu. Doar cel care se roagã astfelpoate avea comuniune deplinã cu Dumnezeu.Prin rugãciune neîncetatã ºi prin îndeplinireaporuncilor lui Dumnezeu atingeau sfinþiicurãþia inimii, eliberarea ei prin Duhul Sfântde orice întinãciune. De aceea este mareînsemnãtatea ultimelor cuvinte ale rugãciuniiSfântului Duh: „Vino ºi Te sãlãºluieºte întrunoi ºi ne curãþeºte de toatã întinãciunea”. Sãstrigãm neîncetat spre Duhul Sfânt :„Împãrate ceresc, Mângâietorule, DuhulAdevãrului, Carele pretutindenea eºti ºi toatele împlineºti, Vistierul bunãtãþilor ºiDãtãtorule de viaþã, vino ºi Te sãlãºluieºteîntru noi ºi ne curãþeºte pe noi de toatãîntinãciunea ºi mântuieºte, Bunule, sufletelenoastre”. ªi El va veni ºi Se va sãlãºlui întrunoi ºi ne va face din întinaþi ºi pãcãtoºi, sfinþiºi drepþi.

(fragmente din Sfântul Luca al Crimeei,Predici, Editura Sophia, Bucureºti, 2009)

PELERINAJ LA MÃNÃSTIRILEDIN MOLDOVA ªI BUCOVINA

Pagina 6

ORTODOXIA Pe VAleA HâRTIbAcIuluI6 2013

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactor responsabil: Pr. Axente-Cosmin Coºorean (Coveº)Colectivul de redacþie: Pr. Marius-Ciprian Bogdan (Vecerd), Pr. Aurel Dolea

(Stejeriºu), Pr. Ion Popescu (Noiºtat), Pr. Sebastian Toma (Movile), Pr. Ioan-DumitruTãtoiu (Fofeldea)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-

mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Politica socialã ºi religioasã aîmpãratului Constantin cel Mare a avut unevident caracter creºtin. El a promovatdemnitatea publicã a creºtinilor, aconsacrat duminica ca zi de odihnãobligatorie în tot imperiul, atât pentrucreºtini, cât ºi pentru pãgâni, a emismonede cu monograma creºtinã ºi ainaugurat o nouã capitalã creºtinã laConstantinopol, simbol al renaºterii ºiînnoirii religioase ºi social-politice aimperiului roman. Biserica a fost încurajatãºi sprijinitã sa-ºi organizeze sinoade pentruapãrarea învãþãturii de credinþã ºi a unitãþiiei. Clerul a fost scutit de impozite, a primitpermisiunea de a ocupa funcþii publice ºi afost interzis accesul în rândul clerului alcelor consideraþi nedemni. Au fostrestituite comunitãþilor creºtine bunurileconfiscate în timpul persecuþiilor(pãmânturi, grãdini, capele, cimitire).Comunitãþile creºtine au fost sprijinite sã-ºi construiascã ºi sã-ºi administrezepatrimoniul în vederea asigurãrii educaþieicreºtine ºi ajutorãrii celor nevoiaºi. Pefondul libertãþii religioase s-a putut dezvoltaºi organiza viaþa liturgicã, arta ºi arhitecturacreºtinã au luat un avânt deosebit,construindu-se biserici noi pe întregteritoriul imperiului. În anul 335 împãratulConstantin cel Mare a inaugurat BisericaÎnvierii din Ierusalim, iar mama sa Elena afãcut pelerinaj la Ierusalim pentru aflareacinstitului lemn al Sfintei Cruci ºi înãlþareaacesteia de cãtre episcopul Macarie la 14septembrie 335. A fost promovatã educaþiaîn familia creºtinã ºi virtuþile creºtine:cumpãtarea, milostenia, evlavia, dreptateafaþã de supuºi, iubirea de familie,f idelitatea, postirea, rugãciunea.Constantin a fost preocupat ºi de educaþiacreºtinã a copiilor sãi, a preþuit-o în moddeosebit pe mama sa Elena, emiþând ºi omonedã cu chipul acesteia. Constantin celMare a vãzut în Bisericã un factor deeducaþie, sprijinind-o în acest sens. Deasemenea a confecþionat 50 de codici aiSfintei Scripturi. Constantin ºi Elena auavut o grijã deosebitã faþã de cei nevoiaºi,sãraci, orfani, bolnavi, vãduve. Actualizareaprincipiilor politicii religioase, sociale,legislative ºi filantropice a Sfinþilor ÎmpãraþiConstantin ºi Elena poate avea un roldeosebit ºi poate fi de mare folos însocietatea contemporanã.

Pr. Ioan Scutea(Retiº)

ªi anul acesta ca ºi anul trecut ºi decând se ºtiu, sãrbãtoarea PogorâriiSfântului Duh are pentru credincioºiicreºtini din parohiile Retiº ºi Þeline oîncãrcãturã deosebitã. În satele lor vinsoboruri de preoþi ca sã sãvârºeascã SfântaTainã a Maslului de obºte.

Biserica „Schimbarea la Faþã” dinÞeline ºi curtea bisericii „Sfinþii Petru ºiPavel” din Retiº i-au adunat nu numai pesãteni ci ºi pe mulþi din fii acestora veniþisã îngenuncheze ºi sã-ºi aplece capetele subpatrafire, spre a se ruga pentru sãnãtatealor ºi a celor dragi.

Preotului Ioan Scutea, pãstorul celordouã parohii, i-au stat alãturi preoþii dinparohiile vecine. În Retiº au venit preoþiiFlorin Donosã din Bãrcut, Florin Þânþ dinBrãdeni, Teofil Gârbacea din Iacobeni,Horaþiu Toma Sebastian din Movile,Ciprian Constantin din Netuº, Ioan

REFORMELEªI LEGILE

CREªTINE ALEÎMPÃRATULUICONSTANTIN

CEL MARE

frumuseþea ºi mãreþia lor aparte atât prinpicturile interioare ºi exterioare, cât ºi prinarhitecturã. Privindu-le, de îndatã suntemînvãluiþi într-o atmosferã de reculegeresufleteascã; chipurile sfinþilor ne aratã viaþalor de sfinþenie – cea mai înaltã treaptã ademnitãþii omului; aceasta este starea careapropie pe om de Dumnezeu; privindu-le,simþim lucrarea ºi prezenþa lui Dumnezeuîn ei.

Întemeietorii Bisericilor ºiMãnãstirilor bucovinene, domnitori precumªtefan cel Mare ºi Sfânt, Petru Rareº etc.ºi boieri iluminaþi, demonstreazã princtitoriile lor cã aveau deplina conºtiinþã cãexistenþa ºi esenþa specificã a unui poporse pot apãra, în bãtãlia cu agresivitateaistoriei ºi cu timpul, numai prin valori deînaltã spiritualitate, esteticã ºi sacrãdeopotrivã. Bisericile ºi mãnãstirile dinaceastã parte a þãrii se aflã într-o perfectã

armonie cu spaþiul înconjurãtor (munþi,pãduri, ape curgãtoare), integrate în acelaºiritm cosmic, în mãsurã sã creeze o armonieprofundã între fiinþa umanã ºi fiinþa lumiisub semnul sacrului.

Pictate în interior ºi pe pereþii exterioriîn întregime, pânã la turle, bisericilebucovinene s-au constituit într-o Bibliedeschisã, nu numai ca o Carte cu semnesacre, ci ºi ca o lume sacrã deschisã: unspaþiu privilegiat în care timpul istoric seconfundã mai întâi, apoi trece timpulcosmic purtând însemnele Transcen-dentului.

Mulþumim bunului Dumnezeu pentrucã ne-a cãlãuzit paºii ºi ne-a purtat de grijãîn aceastã excursie ºi nãdãjduim ca pe viitorsã mai putem organiza astfel de popasuriduhovniceºti.

Pr. Popescu Ioan (Noiºtat)

Parohia Ortodoxã Noiºtat a organizatîn zilele de 1 ºi 2 iunie 2013 o excursie laMãnãstirile din Moldova ºi Bucovina,obiectivul principal fiind Mãnãstirea SfinþiiTrei Ierarhi din Iaºi, unde se aflã cinstitelemoaºte ale Sfintei Cuvioasei maicii noasteParascheva. Cu ocazia acestui pelerinaj s-au mai vizitat Catedrala Arhiepiscopalã dinSuceava, care adãposteºte moaºteleSfântului Ioan cel Nou de la Suceava,prãznuit pe 2 iunie, Mãnãstirea Bogdanadin oraºul Rãdãuþi, în care se aflã moaºteleSfântului Leontie de la Rãdãuþi, judeþulSuceava, Mãnãstirile Putna, Suceviþa,Moldoviþa, Humor ºi Voroneþ, toate înjudeþul Suceava

La acest pelerinaj au participatnumeroºi credincioºi din Noiºtat, dar ºi dinsatele apropiate: Retiº, Brãdeni, Iacobeniºi Stejeriº. Cazarea ºi masa participanþilorla acest pelerinaj s-au fãcut la MãnãstireaPutna, unde se af lã mormântulDomnitorului ªtefan cel Mare ºi Sfânt.Duminicã, 2 iunie, grupul de pelerinihârtibãcieni a participat la Sfânta Liturghiede la Mãnãstirea Putna, între preoþiicãlugãri slujitori împreunã cu ArhimandritulMelchisedec Velnic af lându-se ºiPreacucernicul Pãrinte Popescu Ioan,organizatorul acestei frumoase excursii.

Pe lângã Mãnãstirile vizitate,credincioºii noºtri s-au bucurat ºi depriveliºtile oferite de Lacul Roºu, CheileBicazului, Pasul Mestecãniº, inclusiv întregPasul Tihuþa.

Bisericile din Bucovina îºi au

PELERINAJ LA MÃNÃSTIRILE DIN MOLDOVA ªI BUCOVINA

MASLU DE OBªTE LA ÞELINE ªI RETIªPopescu din Noiºtat ºi Liviu Prunea dinVãrd.

Pentru enoriaºi din Þeline s-au rugatºi preoþii din Brãdeni, Netuº, Noiºtat,Movile, ºi pãrintele Adrian Dobre dinSighiºoara.

Dupã oficierea Sfintei Liturghii, înRetiº, pãrintele Horaþiu din Movile a þinuto frumoasã predicã despre importantasãrbãtoare creºtinã „Pogorârea SfãntuluiDuh”. Apoi pãrintele Ioan Scutea amulþumit enoriaºilor care au îmbrãcatfrumoasele costume populare pentru acesteveniment deosebit din viaþa satului.

În memoria preotului Aron Aroneasa,fiu al satului Retiº, slujitor al credincioºilordin parohia Albeºti, plecat lângã Domnulsã se roage pentru cei pe care i-a iubit, afost pãstrat un moment de reculegere.

A urmat ungerea cu Sfântul Mir ºibotezul, care au desãvârºit rugãciuneapreoþilor ºi a credincioºilor creºtini.

I. B.

EI S-AU NÃSCUT ÎNIULIE

GAZETA HÂRTIBACIULUI2013 7

Popa Lucreþia 01 iulie 89 de ani ªalcãuTiut Paraschiva 01 iulie 85 de ani MetiºBucºã Iosif 01 iulie 80 de ani AlþînaStãnuleþ Ioan 02 iulie 89 de ani IlimbavToth Anton 03 iulie 91 de ani BîrghiºCiurar Dorina 04 iulie 94 de ani PeliºorFrãþilã Aurel 04 iulie 83 de ani ªalcãuPriºcã Ana 04 iulie 81 de ani BîrghiºMuntean Maria 05 iulie 85 de ani MerghindealDuca Toader 05 iulie 85 de ani PeliºorPod-Lascu Valerie 05 iulie 84 de ani HosmanCiulei Ioan 07 iulie 80 de ani RetiºVãduoi Petru 09 iulie 84 de ani Ighiºu VechiZeicu Susana 10 iulie 85 de ani MihãileniSârbu Lucreþia 11 iulie 82 de ani BîrghiºCimpoier Andrei 13 iulie 86 de ani NocrichMorar Maria 14 iulie 86 de ani MarpodVasiu Ana 14 iulie 85 de ani Dealu FrumosRusu Maria 16 iulie 80 de ani Ighiºu VechiRaicu Anica 17 iulie 87 de ani Ghijasa de SusStiger Ana 17 iulie 82 de ani GherdealGîdiu Ioana 18 iulie 81 de ani MihãileniÞicoi Gheorghe 18 iulie 82 de ani VecerdAlbu Maria 19 iulie 83 de ani VecerdRãduþ Axente 20 iulie 89 de ani NocrichTuto Gzula 20 iulie 86 de ani BîrghiºIrod Maria 21 iulie 85 de ani Ghijasa de SusFrãþilã Augustin 22 iulie 81 de ani ªalcãuDrãgan Letiþia 23 iulie 87 de ani MihãileniVasiu Iosif 23 iulie 92 de ani Dealu FrumosStoian Aurica 24 iulie 91 de ani ÞichindealCãtanã Ioan 24 iulie 81 de ani RetiºMicu Ana 25 iulie 93 de ani Ighiºu VechiLingurar Ana 25 iulie 84 de ani NocrichToda Maria 27 iulie 90 de ani VecerdRusu Nicolae 27 iulie 81 de ani Ighiºu VechiBãilã Emilian 28 iulie 82 de ani IlimbavNeagu Ana 31 iulie 85 de ani Fofeldea

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.Celor ce nu mai sunt, le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui.NR: Nu avem informaþii din Chirpãr ºi Iacobeni. Aºteptãm.

atingerea recefugarã a unui

zâmbet murdarde pe-o rozã

tulburã fumul de cearãal lacrimei sfinte

smulsã din ochiul umilce se-nchide

când visul bizar se sfârºeºte

Bogdan Albu

Când lumea curioasã va-ntrebade ce-am plecat,sã nu le spui nimic adevãrat,sã spui cã-i dulcea cufundareîn visul meu de a trãi curat,sã nu le spui cã m-a lovit destinulºi c-am fugit însângerat.Tu sã le spui c-am sã trãiesc cu chinulUnui surghiun neanunþat.

CÂT ÎI LUMEA PE SUB SOARE

Cât îi lumea pe sub soareNu-i ghine ca-n ºãzãtoare;Unde vine drãguþu’Ca sã ridice fusu’.Nu-l dã fãrã sãrutat,Cã-i plata la ridicat.El sub furcã sã aºazãª-aºteaptã iarã sã-mi cazã.Nu ºtiu fuioru’nu-i bun,Nu-mi þâne hiru’ nicicum.Ori io nu-l rãsucesc bine,Cã ce-i badea lângã mine.Când se stinge lumina,Mie-mi creºte inima.Când lumina-i la loc iarã,Io-mi fãceam fusu’ cu cearã.

Dobre Vica, 65 de ani,Retiº, 2 februarie 1979

MÃI BÃDIÞÃ, OM SUBÞIRE

Mãi bãdiþã, om subþire,Vrut-ai sã mã scoþi din fire.Mãi bãdiþã, om frumos,Da din fire nu m-ai scos.Zis-o badiu câtã mineSã nu dau gura la nime.Cine dracu’ poate faceSã nu o dau cui îmi place?Tot aºa zice lumeaCã-s a dracului ºi rea:Las’ sã fiu cã-s tinerea.Cã dac-oi îmbãtrâni,Mai a dracului oi hi.Duºmanile nu-mi dau pace,Mai a dracului m-oi face.

Stãnuleþ Ana(a lu’ ªtefan), 68 de ani,Sãsãuºi, 5 mai 1978

MÂNDRULIÞÃ CU DOR MULT

Mândruliþã cu dor mult,Uitã-mã, cã eu te uit.Nu te pot, bade, uita,Cã þ-o fost dulce gura.Guriþa ºi buzeleªi, mãi bade, vorbele.ªtii tu, mândro, ce ziceaiCâtã mine ºi plângeai?Cã nu este om pe lumePe noi sã ne despreune.Iaca omu’ s-o aflat,Pe noi ne-o despreunat.Fã colac cu lapte dulceªi-l dã maicã-ta sã-l mânce,Dragostea sã nu ne-o strâce.

Bânda Ion (Ionu’Boþii), 63 de ani,Sãsãuºi, 4 mai 1978

COBORÂI DIN DEAL ÎN ªES

Coborâi din deal în ºesS-o vãd pe mândra la mers.C-aºa merge de frumos,De parcã scrie pe jos.Mai calcã ºi pe cãlcâie,Ca condeiu pe hârtie.Bãdiþã, brâu învãrgat,Eu þi-s dragã, tu-mi eºti drag.Poate-o fi sã ne luãm,Cã prea bine sãmãnãm.ªi la ochi, ºi la uitat,ªi la dulce sãrutat,ªi la ochi, ºi la sprâncene,Ca doi porumbei la pene.

Niþu Ion, 47 de ani,Retiº, 28 aprilie 1982

Noapte bunãDu-te, Soare, vino, Lunã,Sânzienele îmbunã,Sã le creascã floarea, floare,Galbenã, mirositoare,Fetele sã le adune,Sã le prindã în cunune,Sã le punã-n pãlãrie,Floare pentru cununie,Babele sã le rosteascã,Pânã-n toamnã sã nunteascã.”

Du-te Soare, vino Lunã!

Magda Ignat

Satulveºnicei

întoarceriOriunde am fi ºi orice-am face,Ne « trage aþa »  înapoiªi, desigur, nu ne place;Fãrã el rãmânem goi.

Prea pãrãsit acuma pare,Cãci vremurile l-au golit,Sãdi-vom pomi, poate ºi-ofloare,Destinul lui nu-i împlinit.

Pãrinþii-n cimitir sub cruceVegheazã ºi nãdejde trag,Cã timpul nu-n zadar va treceªi s-or întoarce-n satul drag.

Cu amintiri la subsuoarãNe retrãim aici adolescenþaSi ce n-aº da ca într-o doarãTimpului sã-i fur scadenþa.

Haideþi, deci, sã-l îngrijim,Cãci e vremea de prefaceri,Doar în el ne regãsim:Satul veºnicei întoarceri!.

Versuri de Dipl. Traian Pleºca

FOLCLOR CULES DE MIRCEADRÃGAN NOIªTEÞEANU

Doamne, Preasfinte Doamne, care-ai creatpãmântulªi muntele ºi marea, ºi soarele ºi vântulAcum când nu ºtiu încã ce zile-mi mai rãmânDã-mi, Doamne, iar mândria cã m-am nãscutROMÂN!

Nu-þi cer nici bogãþie, nici glorie, nici averePãmânturi, acareturi sau slavã ºi putere.Un singur lucru, Doamne, îmi este de ajuns:Sã am iar fericirea sã mor cu fruntea sus!

De ce-ai lãsat Tu, Doamne, acest popor blajinCe te-a slãvit de-a pururi cu cuget de creºtinCe þi-a‘nchinat biserici în fiecare satS‘ajungã azi sã umble cu capul aplecat?

Când azi totul se vinde ºi cumpãrã pe bani,Când Þara e condusã de hoþi ºi ºarlatani,Ascultã, Doamne Sfinte ºi ultima mea rugã:Fã, Doamne-n Þara asta sã fiu stãpân, nu slugã!

Dã-mi, Doamne, iar tãria sã lupt cu toþi duºmaniiCe cred cã sunt puternici fiindc‘au furat toþi banii.Când conºtiinþa tace în ÞARA ROMÂNEASCÃFã, Doamne, ca poporul DIN SOMN SÃ SETREZEASCÃ!

RUGÃCIUNEAROMÂNULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, IoanVulcan-Agniþeanul, Septimiu Nicolae Bãlþatu

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

GAZETA HÂRTIBACIULUI8

2013C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

„Un turneu de nota 10+ unde organizatorii au creat o atmosferã extraordinarãpentru copii ºi însoþitori. Vom reveni cu siguranþã la Agnita” (Marian Cãlin -Reghin)

„A fost minunat! Copiii meritau aºa ceva! Despre organizare nu pot spuneprea multe. M-a enervat faptul cã totul era perfect ......... BRAVO AGNITA” (AdiLãzãroiu - Târgoviºte)

„Felicitãri organizatorilor care au reuºit sã mute, mãcar pentru o zi, capitalatenisului de masã românesc în inima Transilvaniei! Agnita,CHAPEAU!!!”(Marius Barac - Sibiu)

„În cei 35 de ani de când practic acest minunat sport nu am întâlnit nicãieriîn þarã un turneu de copii ca la Agnita! Organizatorii au reuºit sã creeze oatmosferã cu totul specialã pentru participanþi, însoþitori ºi susþinãtori, oadevãratã lecþie de fair-play ºi respect faþã de tinerii iubitori ai tenisului de masãdin Romania. BRAVOOOO Agnita!”

(Farkas Gabor - Tg.Mures, fost jucãtor profesionist).

AGNITA – CAPITALÃ A TENISULUI DE MASÃ

Aprecierile favorabile fãcute deoaspeþii noºtri ne fac sã înþelegem cãeforturile noastre, ale organizatorilor,nu au fost în zadar. Vã mulþumimtuturor!

Pregãtit în cele mai mici detalii,turneul de copii de la Agnita din 1 Iuniea reuºit sã satisfacã pretenþiile tuturor:participanþi, însoþitori, susþinãtori ºi„spectatori” din toatã þara (graþieinternetului).

Sala a fost „gãtitã” în strai desãrbãtoare cu ajutorul Primãriei ºiAdministraþiei locale ºi a sponsorilorturneului. Vã mulþumim, Domnilor!

Logistica „Joola” asiguratã decolegul ºi prietenul nostru Beltechi D-tru din Germania a fost impecabilã, detalie mondialã! Danke, Emi!

Cazarea ºi masa asiguratãoaspeþilor au depãºit orice aºteptãri!Mulþumim Primãriei ºi administraþieilocale din Agnita, mulþumim

sponsorilor care au contribuit laasigurarea bugetului alocat turneului,mulþumim tuturor oamenilor de binedin micuþul nostru oraº care ne-auajutat cu ce au putut: un mãr, ociocolatã, o sticlã de apã, un suc, unlichiu, ...o vorbã bunã chiar .... vãmulþumim tuturor din suf let,DOMNILOR!!!

Turneul în sine a avut parte demomente memorabile: partidefrumoase, multe dintre ele foartedisputate, unele foarte echilibrate,jucate pânã la ultima minge. Chiar dacã„tensiunea” turneului a apãsat greu peumerii micilor competitori, partideles-au disputat într-o deplinã sportivitate,la final câºtigând, pe merit, cei mai bunidintre cei buni. Conform aºteptãrilor,turneul a fost dominat de sportivii dinPiteºti(3 locuri I) ºi Luduº(2 locuri I),centre de tradiþie în tenisul de masãromânesc pentru copii. Spre marea

noastrã satisfacþie, Alex Nechita, elevîn cl. a IX a la Liceul „A. T. Laurian”din Agnita a reuºit surpriza turneuluiclasându-se pe locul 3 la categoriabãieþi 14-18 ani, devansând mulþi alþisportivi mai experimentaþi cotaþi cumari ºanse la medalii. BRAVO Alex!Felicitãri!

Iatã câºtigãtorii pe categorii:<10 ani:Fete - 1. Mihai Bianca (Piteºti) 2.

Stãnescu Briana (Pitesti) 3. HribalLarisa (Lupeni)

Bãieþi - 1. Cojocaruªtefan(Suceava) 2. Roºca Mihai(Galaneºti) 3. Muntoiu Theodor(Piteºti)

10-14 aniFete - 1. Moldovan Iulia (Luduº) 2.

Opriº Dora (Luduº) 3. Ionica Maria(Piteºti)

Bãieþi - 1. Fodor Adrian (Luduº) 2.Farkas Bence (Tg. Mureº) 3. NemaciucMihai (Suceava)

14-18 aniFete - 1. Ene Diana (Piteºti) 2.

Iordache Ioana (Piteºti) 3. PietrariuAmalia (Suceava)

Bãieþi - 1. Stan Dragoº (Piteºti) 2.Gros Eduard (Lupeni) 3. Nechita Alex(Agnita)

Festivitatea de premiere a fost pemãsura organizãrii turneului, primii 3clasaþi fiind recompensaþi cu medalii,cupe ºi diplome oferite de DJTS Sibiuºi articole sportive Joola (palete, huse,mingi, sacoºe) oferite de dl. BeltechiD-tru. Au fost atribuite diplome departicipare tuturor celor înscriºi laturneu, iar Amatur Romania ºi dl.Beltechi D-tru au acordat câteva premiicu totul speciale:

- echipa cu cele mai bune clasãripe podium – Piteºti (antrenor prof.Pribeagu Claudiu) - 1 fileu Joola

noutate în Amatur – Agnita - 1 cutiemingi Joola 3*(72 buc)

- echipei de organizatori: CsabaZedler, Paul Oancea ºi D-tru Niculapentru promovarea cu succes atenisului de masa în regiunea de sud aTransilvaniei.

CS Agnita, prin dl Drãgan Emil ºiCioca Ionel, au acordat un premiuspecial celui mai bine clasat jucãtor dela CS Agnita, Alex Nechita.

La finalul turneului învingãtori ºiînvinºi, sportivi ºi antrenori, spectatoriºi organizatori au imortalizat acesteveniment printr-o fotografie de grupcare va rãmâne pentru mulþi dintre ceiprezenþi la Agnita o amintire deneuitat!

În numele organizatorilor acestuiturneu mulþumim tuturor sportivilor ºiantrenorilor prezenþi la Agnita pentrusportivitatea ºi profesionalismul decare au dat dovadã pe duratadesfãºurãrii turneului ºi îi felicitãmsincer pentru performanþele realizate.

Mulþumim sponsorilor noºtri,Primãriei ºi Consiliului Local dar ºilocuitorilor oraºului Agnita pentrusprijinul acordat în organizarea ºidesfãºurarea cu succes a competiþieiºi, nu în ultimul rând, mulþumim dinsuf let acelor copii din regiuneaHârtibaciului care au avut curajul sãparticipe în premierã la aceastãcompetiþie alãturi de cei mai buni copiidin þarã!

În nume personal, mulþumescinfinit acelor oameni de bine care nune-au întors spatele nici de dataaceasta, dovedind dragoste pentrucopii, interes pentru preocupãrile lorextraºcolare ºi susþinere pentruactivitatea sportivã de masã din oraºulnostru. CHAPEAU, domnilor!

A consemnat, Csaba Zedler,organizator.- echipa

revelaþie aturneului -Vatra Dornei( a n t r e n o rMarcu Vasile) -1 masã JoolaTransporter

- echipa