sub lupà pag. 3 ªcoala 3 ron www ºi atitudine româneascq fileevaluarea iniþialã, între...

16
Evaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din învãþãmântul primar Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tine- retului ºi Sportului a lansat proiectul strate- gic „Organizarea interdisciplinarã a ofer- telor de învãþare pentru formarea compe- tenþelor cheie la ºcolarii din clasele I-IV“... ACTUALITATE PAG. 2 SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA LU’ Gqzdaru JURIDIC PAG. 10 „Ecole maternelle“ sau educaþia preºcolarã francezã ªCOALA PAG. 13 INTERNAÞIONALÃ „Profesorul anului“ în învãþãmântul preuniversitar româneascq.ro Singura revistã care spune lucrurilor pe nume Anul X nr. 70 noiembrie 2011 3 RON EDUCAÞIE º I ATITUDINE revistã naþionalã pentru promovarea reformei în învãþãmânt www.scoalaromaneasca.ro PAG. 14-15 ªCOALA Securitatea în unitãþile de învãþãmânt ºi þinuta ºcolarã, în atenþia Parlamentului www ªCOALA PROFESIONALÃ, o necesitate care nu mai poate fi amânatã ªCOALA PROFESIONALÃ, o necesitate care nu mai poate fi amânatã

Upload: others

Post on 15-Oct-2019

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

Evaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism

AANNAALLIIZZÃÃ PPAAGG.. 44

Proiect strategicpentru cadreledidactice dinînvãþãmântul primar

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tine-retului ºi Sportului a lansat proiectul strate-gic „Organizarea interdisciplinarã a ofer-telor de învãþare pentru formarea compe-tenþelor cheie la ºcolarii din clasele I-IV“...

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 22

SSUUBB LLUUPPÃÃ PPAAGG.. 33

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

JJUURRIIDDIICC PPAAGG.. 1100

„Ecole maternelle“sau educaþiapreºcolarãfrancezã

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1133

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

„Profesorul anului“ în învãþãmântul preuniversitar

româneascq.roSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul X � nr. 70 � noiembrie 2011 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

www.scoalaromaneasca.ro

PAG. 14-15

ªCOALA

Securitatea în unitãþile de învãþãmânt ºiþinuta ºcolarã, în atenþia Parlamentului

www

ªCOALA PROFESIONALÃ, o necesitate care

nu mai poate fi amânatã

ªCOALA PROFESIONALÃ, o necesitate care

nu mai poate fi amânatã

Page 2: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

actualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

([email protected])

Teodor Fîrþonea([email protected])

Florin Dobrescu([email protected])

DDTTPP:: Omni Press & Design(www.opd.ro • [email protected])

TTiippaarr:: SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

ISSN 1453 – 7842

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

româneascq.ro

wwwªCOALA

În îndeplinirea obligaþiilor legale ce de-curg din Legea Educaþiei Naþionale, Ministe-rul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Spor-tului a redactat toate actele normative nece-sare sistemului de învãþãmânt preuniversitar.În consecinþã, în prezent sunt în procedurã depublicare în Monitorul Oficial metodologii,regulamente sau alte tipuri de acte normativeprevãzute.

Potrivit articolului 361, alineatul 6 al LegiiEducaþiei Naþionale, „în termen de 8 luni de laintrarea în vigoare a prezentei legi, MinisterulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportuluielaboreazã metodologiile, regulamentele ºicelelalte acte normative care decurg din apli-carea prezentei legi ºi stabileºte mãsurile tran-zitorii de aplicare a acestora“.

Reamintim opiniei publice cã redactarealegislaþiei secundare necesare sistemului deînvãþãmânt preuniversitar a debutat prin con-sultarea a aproximativ 1.500 de cadre didac-

tice din þarã, care au înaintat MinisteruluiEducaþiei propriile propuneri. Documenteleredactate au intrat în dezbatere cu cele 28 deasociaþii profesionale ºi cele 44 de organizaþiinon-guvernamentale semnatare ale proto-colului de colaborare cu ministerul. Formanou-rezultatã a documentelor a fost supusãapoi discuþiilor în cadrul comisiilor tehniceminister-sindicate. Din luna iunie a acestuian, propunerile de acte normative au putut ficonsultate pe site-ul Ministerului Educaþiei, laadresa http://www.edu.ro. Potrivit reprezen-tanþilor MECTS, aplicarea actelor normativesubsecvente Legii 1/2011 se va realiza într-odinamicã fireascã, în aºa fel încât sã respectestabilitatea parcursului ºcolar al elevilor,capacitatea de asimilare ºi de punere în apli-care a textelor de cãtre actorii implicaþi, pre-cum ºi asumarea treptatã a rolului mult maiactiv pe care pãrinþii ºi autoritãþile publicelocale îl au în viaþa ºcolii.

Legislaþia secundarã, trimisã spre publicare la Monitorul Oficial Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tinere-

tului ºi Sportului a publicat lista beneficia-rilor Programului naþional de protecþiesocialã „Bani de liceu“ pentru anul ºcolar2011-2012 (disponibilã pe http://banideli-ceu.edu.ro/). Potrivit HG nr. 1488/2004privind aprobarea criteriilor ºi a cuantumu-lui sprijinului financiar în cadrul Progra-mului naþional de protecþie socialã „Bani deliceu“, stabilirea beneficiarilor s-a fãcut înordinea crescãtoare a venitului brut lunarpe membru de familie, cu încadrarea în fon-durile aprobate Ministerului Educaþiei înacest scop (aproximativ 217 milioane delei). Prin urmare, toþi cei 120.987 de solici-tanþi eligibili care au depus cereri la nivelnaþional ºi care, în condiþiile legii, au înde-plinit condiþia unui venit brut lunar pemembru de familie, realizat în ultimele 3luni anterioare depunerii dosarului, demaximum 150 de lei, vor primi acest sprijinfinanciar. Primele 3 judeþe, în ordineanumãrului de beneficiari sunt Suceava(10.439), Iaºi (8.848) ºi Vaslui (5.817).

Liceenii vor primi suma de 180 de lei peîntreaga perioadã a cursurilor ºcolare, inclu-siv în timpul pregãtirii ºi susþinerii examenu-lui de bacalaureat sau de diplomã, respectivîn perioada practicii în producþie. Fondurilesunt alocate de cãtre MECTS ºi vor fi distribu-ite beneficiarilor de cãtre unitãþile ºcolare lacare aceºtia ºi-au depus dosarul. Autoritãþilelocale pot efectua anchete sociale pentru ve-rificarea veridicitãþii declaraþiilor de venit ºi acelor referitoare la bunurile familiei, în cazulelevilor care solicitã sprijin financiar.

Conform HG nr. 1.095/2007, în cazulunor situaþii speciale privind falsul în decla-raþii, comisiile de acordare a sprijinului finan-ciar organizate la nivelul fiecãrei unitãþi deînvãþãmânt au obligaþia sã sesizeze Inspec-toratele de Poliþie ºi autoritãþile administra-þiei publice locale, în vederea cercetãrii ºi ve-rificãrii acestora. În cazul în care aceste sesi-zãri se verificã, vor bloca acordarea ajutoruluifinanciar ºi vor întreprinde demersurile legalepentru recuperarea ajutorului financiar acor-dat ilegal.

Modelele de subiecte pentru examenele naþionale din 2012, pe internet

În conformitate cu Metodologia de organizare ºi desfãºurare a evaluãrii naþionale pentru absolvenþiiclasei a VIII-a în anul ºcolar 2011-2012 ºi cu Metodologia de organizare ºi desfãºurare a examenuluide bacalaureat 2012, Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare (CNEE) a publicat luni, 31 octombrie2011, pe site-ul http://www.subiecte2012.edu.ro/ modelele de subiecte pentru examenele naþionale din anul 2012. Modelele de subiecte pentru evaluarea competenþelor ºi pentru probelescrise sunt însoþite de precizãri privind scopul evaluãrii, statutul disciplinei, structura subiectelor, competenþele de evaluat, detalii privind evaluarea, inclusiv baremele de evaluare ºi de notare. La evaluarea naþionalã pentru absolvenþii clasei a VIII-a se regãsesc modelele de subiecte pentruLimba ºi literatura românã ºi Matematicã, precum ºi pentru Limba ºi literatura maternã (ºase discipline). Pentru examenul de bacalaureat 2012 este prezentat spre informarea elevilor, a profeso-rilor ºi a tuturor celor interesaþi, un ghid privind desfãºurarea probelor A ºi B (de evaluare a compe-tenþelor lingvistice de comunicare oralã în limba românã ºi în limbile materne), a probei C (de evaluare a competenþelor lingvistice într-o limbã de circulaþie internaþionalã studiatã în liceu) ºi aprobei D (de evaluare a competenþelor digitale). De asemenea, sunt publicate modele de subiectepentru toate probele de evaluare a competenþelor lingvistice ºi digitale, dar ºi pentru probele scrise ºianume pentru Limba ºi literatura românã, Limba ºi literatura maternã (ºapte discipline), Matematicã, Istorie, Fizicã, Chimie, Biologie, Informaticã, Geografie ºi pentru cele cinci disciplinesocio-umane (Economie, Filosofie, Logicã ºi argumentare, Psihologie, Sociologie). Menþionãm cã pentru proba C sunt publicate modele structurate în funcþie de conþinutul probei:înþelegerea unui text audiat, proba scrisã ºi proba oralã, corespunzãtoare celor zece limbi de circulaþie internaþionalã studiate în liceu. Sunt publicate ºi traduceri ale modelelor de subiecte în limbile minoritãþilor naþionale. În vederea facilitãrii accesului cãtre modelele de subiecte din aniianteriori au fost create link-uri speciale în acest sens, acelaºi sistem fiind utilizat ºi pentru subiectele, respectiv baremele de evaluare ºi notare din sesiunile anterioare. Precizãm cã modelelesunt orientative ºi au ca scop familiarizarea elevilor ºi a profesorilor cu tipul de subiecte, precum ºi cunivelul de dificultate al acestora.

LLiissttaa ccuu bbeenneeffiicciiaarriiii bbuurrsseeii „„BBaannii ddee lliicceeuu““

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului a lansat la 25.10.2011, proiectulstrategic „Organizarea interdisciplinarã a ofertelor de învãþare pentru formarea competenþelorcheie la ºcolarii din clasele I-IV“ - program de formare continuã de tip «blended learning» pen-tru cadrele didactice din învãþãmântul primar“, cu o duratã de 36 de luni.

Proiectul este finanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial pen-tru Dezvoltarea Resurselor Umane, conform contractului de finanþare - POSDRU/87/1.3/S/63113.Obiectivul general al proiectului vizeazã îmbunãtãþirea accesului ºi a participãrii cadrelor didac-tice din învãþãmântul primar la oportunitãþi de formare continuã, bazate pe resurse digitale ºi pecursuri de tip „blended learning“, în vederea susþinerii formãrii de competenþe cheie la ºcolariimici, prin organizarea interdisciplinarã a ofertelor de învãþare. Grupul þintã al proiectului esteformat din cadre didactice din învãþãmântul primar.

Alãturi de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, în derularea acestuiproiect vor fi implicaþi urmãtorii parteneri: Universitatea Bucureºti, Softwin SRL, Casa CorpuluiDidactic Bucureºti, Casa Corpului Didactic Dolj, Casa Corpului Didactic Brãila, Casa CorpuluiDidactic Caraº Severin, Casa Corpului Didactic Iaºi, Casa Corpului Didactic Cluj, Casa CorpuluiDidactic Argeº, Casa Corpului Didactic Braºov.

Prin implementarea proiectului se vor obþine urmãtoarele rezultate:� O cercetare aplicativã de diagnozã realizatã pentru analiza nevoilor de formare ale cadrelor

didactice din grupul þintã;� Un program de formare „Organizarea interdisciplinarã a ofertelor de învãþare pentru for-

marea competenþelor cheie la ºcolarii mici“;� O platformã online;� 96 de formatori naþionali (12 formatori pe regiune) pentru programul de formare continuã;� 5 cursuri de formare continuã pentru cadre didactice din cursul primar cu elemente de tip

„blended learning“, proiectate/dezvoltate curricular;� 5.000 cadre didactice din cursul primar selectate/participante la programul de formare

continuã.

Proiect strategic pentru cadrele didactice din învãþãmântul primar

Page 3: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

sub lupã 3

noiembr ie 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

Comisia pentru Învãþãmânt dinCamera Deputaþilor a organizat, îndata de 13.10.2011, o dezbatere pri-vind asigurarea securitãþii în unitãþilede învãþãmânt din România ºi þinutaºcolarã – element de simbolisticã ºirecredibilizare a învãþãmântului ro-mânesc. Au fost invitaþi ºi au partici-pat inspectorii ºcolari generali din ju-deþe ºi municipiul Bucureºti, repre-zentanþi ai Federaþiei Asociaþiilor dePãrinþi, ai Consiliului Naþional al ele-vilor, ai conducerii MECTS, ai Poliþieiºi Jandarmeriei române, ai federaþi-ilor sindicale, directori ai unor unitãþide învãþãmânt, deputaþi. FEN a fostreprezentatã de cãtre Florin Dobres-cu, vicepreºedinte ºi Alina Diþ, con-silier juridic.

Deputaþii Doiniþa Chircu ºi Ma-rius Gondor au prezentat aspecte pri-vind temele puse în discuþie, referin-du-se ºi la modul în care acestea suntabordate în unele state europene. Înintervenþia sa, ministrul EducaþieiDaniel Funeriu s-a referit la violenþaîn ºcoli, la securitatea elevilor, la rolulcadrelor de conducere - inspectoriºcolari ºi directori - în prevenireaunor evenimente nedorite. Proble-mele trebuie rezolvate la faþa locului,iar ºcoala trebuie mai bine „organiza-tã ºi disciplinatã, cu aportul tuturorprofesorilor, fãrã a o transforma încazarmã”, a declarat ministrul.

Reprezentanþii MAI, colonelulAurel Moise, de la Jandarmerie ºi co-misarul ºef Mihai Pruteanu, Directoradjunct în cadrul Direcþiei de OrdinePublicã a IGPR au prezentat date sta-tistice ºi modalitãþile specifice de spri-jin ºi cooperare cu ºcoala. Anual, pre-mergãtor începerii fiecãrui an deînvãþãmânt, Direcþia de Ordine Pu-blicã, alãturi de alte direcþii ºi serviciicu atribuþii în domeniu, din cadrulInspectoratului General al PoliþieiRomâne, au elaborat ºi difuzat în te-ritoriu planuri de mãsuri proprii pri-vind optimizarea climatului de sigu-ranþã publicã în incinta ºi zona adia-centã unitãþilor de învãþãmânt (atâtpreuniversitar, cât ºi universitar).

Activitãþile circumscrise acestorplanuri de mãsuri au ca scop princi-pal îmbunãtãþirea climatului de sigu-ranþã publicã în incinta ºi zona adia-centã unitãþilor de învãþãmânt, prinprevenirea ºi combaterea cu maimultã eficienþã a delincvenþei juve-nile ºi a victimizãrii minorilor, a con-sumului ºi traficului de droguri ºisubstanþe etnobotanice, precum ºireducerea absenteismului ºcolar.

Astfel, în anul ºcolar 2010 - 2011, lanivel naþional, au fost sesizate cu2,23% mai puþine infracþiuni comise înincinta ºi în zona adiacentã unitãþilorde învãþãmânt preuniversitar, decât înanul precedent. În scãdere cu 20,68%este ºi numãrul total al autorilor deinfracþiuni, precum ºi cel al elevilorautori de infracþiuni cu 17,96%. Refe-ritor la elevii victime ale infracþiunilor

sesizate, numãrul acestora a crescut cu6,88% faþã de anul trecut.

În funcþie de locul comiterii fap-telor penale analizate, s-a înregistrato creºtere cu 49,42% a numãrului in-fracþiunilor sãvârºite în incinta unitã-þilor de învãþãmânt ºi o scãdere cu69,51% a celor comise în zona adia-centã acestora.

De asemenea, în anul de învãþã-mânt 2010-2011, 88,6% din totalulinfracþiunilor sesizate la nivel naþio-nal au fost înregistrate în mediul ur-ban ºi 11,4% în mediul rural.

Dupã natura lor, infracþiunile defurt reprezintã 51,2% din total, fiindurmate de cele cu violenþã moderatã(loviri sau alte violenþe).

Pe parcursul anului ºcolar 2010-2011, la nivel naþional au fost desfã-ºurate urmãtoarele activitãþi:

� 28.524 acþiuni preventive, încomun cu reprezentanþi ai unitãþilorde învãþãmânt, din care 18.323 pelinia prevenirii ºi combaterii absen-teismului ºcolar, ocazie cu care aufost depistaþi 27.339 elevi care lip-seau de la orele de curs;

� verificarea a 27.529 unitãþicomerciale situate în zona adiacentãunitãþilor de învãþãmânt preuniversi-tar, ocazie cu care au fost sancþionatecontravenþional 525 persoane, pen-tru vânzarea de bãuturi alcooliceunor elevi, conform prevederilorH.G. nr. 128/1994 privind unelemãsuri pentru asigurarea condiþiilorde dezvoltare fizicã ºi moralã aelevilor ºi studenþilor;

� legitimarea a 114.066 persoa-ne, din care 8.169 au fost sancþionatecontravenþional conform prevede-rilor Legii nr. 61/1991, republicatã;

� constatarea unui numãr de 287infracþiuni;

� verificarea a 1.222 apeluri deurgenþã, sesizate prin 112.

Pentru prevenirea delincvenþeijuvenile în incinta ºi zona adiacentãunitãþilor de învãþãmânt preuniversi-tar, specialiºti Direcþiei de Ordine Pu-blicã din cadrul Inspectoratului Ge-neral al Poliþiei Române, în colabo-rare cu partenerii olandezi ºi repre-zentanþi ai Ministerului Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului auelaborat, tipãrit ºi difuzat în teritoriu,

în cadrul Proiectului MATRA, Manu-alul ºi Ghidul de bune practici privindprevenirea în sistem integrat a delinc-venþei juvenile, în incinta ºi în zonaadiacentã unitãþilor de învãþãmântpreuniversitar. De asemenea, în ca-drul acestui proiect au fost pregãtiþi40 de profesori ºi 40 de poliþiºti deproximitate ca formatori în domeniu.

În prezent se întreprind demer-suri în vederea încheierii unui proto-col de colaborare între IGPR ºiMECTS, în scopul creºterii eficienþeiactivitãþilor comune necesare îm-bunãtãþirii climatului de siguranþãºcolarã.

De asemenea, în luna octombrie2011 s-a încheiat un protocol de cola-

borare cu Institutul de Economie Na-þionalã din cadrul Academiei Româ-ne, în domeniul siguranþei publice,inclusiv a celei din unitãþile de învã-þãmânt, în cadrul cãruia se analizeazãoportunitãþile de a derula programeîn acest domeniu, precum ºi de aidentifica cele mai bune practici peplan intern ºi internaþional privindprevenirea delincvenþei juvenile înincinta ºi zona adiacentã unitãþilor deînvãþãmânt.

Situaþia asigurãrii pazei ºi secu-ritãþii în unitãþile ºcolare se prezintãastfel: paza este asiguratã cu salariaþiproprii în 2.588 unitãþi, cu firme depazã, în 549 ºi în sistem mixt, în alte577 de unitãþi. Paza este permanentãîn 1.467 de unitãþi. Existã 3.787 ºcolidotate cu sisteme de alarmã ºi 1.177asigurate cu supraveghere video.97% din perimetrele unitãþilor deînvãþãmânt sunt asigurate cu gard.

Printre vorbitori s-au numãratdeputaþii Maria Stavrositu ºi MirceaToader, inspectorii ºcolari generalidin judeþele Galaþi, Sãlaj ºi Argeº,directori ai unor unitãþi ºcolare.Aceºtia s-au referit la utilitatea unorsisteme de securitate – camere de su-praveghere, sisteme de acces electro-nic, costurile acestora (15 milioane deeuro costã echiparea cu sisteme de su-praveghere video a tuturor liceelordin þarã), problema rezistenþei la in-troducerea uniformei în unele unitãþiºcolare, alimentatã din pãcate ºi decãtre presã, în unele judeþe, la inefi-cienþa angajãrii unor firme de pazã

plãtite de cãtre pãrinþi, care, cu unagent pe schimb, nu fac faþã proble-melor specifice, dar ºi la cheltuielilepentru achiziþionarea uniformei, pecare mulþi pãrinþi nu ºi le pot permite.

Mihaela Gunã, preºedinte al Fede-raþiei Asociaþiilor de Pãrinþi, a declaratcã pãrinþii susþin cu tãrie ideea uneiþinute obligatorii ºi reprezentive înºcoli, dar materialele din care obiec-tele vestimentare sunt confecþionatetrebuie verificate cu grijã pentru a nudãuna sãnãtãþii copiilor ºi adoles-cenþilor. De asemenea, a solicitat sã sepunã capãt formalismului ce caracte-rizeazã parteneriatul cu pãrinþii înunele unitãþi de învãþãmânt. IulianCostache, preºedinte al Consiliului

Reprezentativ al Pãrinþilor dintr-o uni-tate ºcolarã, a relevat faptul cã aspectulfinanciar al procurãrii uniformelorºcolare trebuie rezolvat, întrucât mulþipãrinþi nu pot suporta asemenea cos-turi. A solicitat înlocuirea modalitã-þilor prin care firme private de pazãasigurã securitatea în ºcoli, cu un sin-gur agent pe schimb, întrucât acestanu poate acoperi perimetrul. Deasemenea, a propus sã nu mai fie tole-ratã practica prin care cadre didacticesunt alese în conducerea consiliilorpãrinþilor din ºcolile unde sunt anga-jaþi, iar în aceastã calitate devin ºimembrii ai consiliilor de administraþiedin unitãþile respective. Aceastã situ-aþie reprezintã un conflict de interese.

Alex Munteanu, preºedinteleConsiliului Naþional al Elevilor, de laCN „Alexandru Ioan Cuza“ Focºani arelevat cã susþine, împreunã cucolegii sãi, ideea uniformei ºcolare,care în unitatea unde învaþã aceastaeste alcãtuitã din trei piese – sacou,tricou polo ºi jachetã. De câþiva aniaceastã uniformã a fost introdusã „înmod democratic“, fãrã niciun fel deprobleme.

Reprezentanþii sindicatelor au cri-ticat prestaþia parlamentarilor, care în12.10.2011 au votat legea ce reeºalo-neazã, pânã în 2016, plata restanþelorsalariale, câºtigate în instanþã de cãtrebugetari, inclusiv de cãtre salariaþii dinînvãþãmânt. A fost evidenþiat faptul cãºi securitatea cadrelor didactice trebuiesã stea în atenþia celor responsabili ºicã, prin alocarea suplimentarã a 0,4%

din PIB, s-ar putea acoperi costul uni-formelor ºcolare (care sã fie acordategratuit), costurile pentru asigurareapazei din toate ºcolile, cu salariaþi pro-prii ºi finanþarea programului actual„cornul ºi laptele“ pentru elevi. În in-tervenþia sa, Florin Dobrescu, vicepre-ºedinte FEN, a subliniat faptul cã întreþinuta ºcolarã unicã a elevilor ºi senti-mentul de mândrie pentru apartenen-þa lor la unitatea de învãþãmânt undeînvaþã este o legãturã foarte strânsã. Sepropune în fapt generalizarea þinuteiunice, pentru cã aceasta existã înnumeroase unitãþi de învãþãmânt. Estenecesar sã fie prevãzute fonduri pentrusubvenþionarea þinutei, în cazul elevi-lor care provin din medii defavorizate,aºa cum se procedeazã în prezent curechizitele acordate gratuit din fon-durile MECTS, pentru unele categoriide elevi. Sistemele de supravegherevideo, care funcþioneazã deja în 1.177de unitãþi ºcolare, trebuie extinse trep-tat întrucât ºi-au dovedit utilitatea.Paza în ºcoli trebuie asiguratã cu sala-riaþi plãtiþi de la buget, angajaþi ai uni-tãþilor de învãþãmânt ºi nu cu firme depazã, situaþie în care costurile sunt su-portate de cãte pãrinþi.

Oana Badea, secretar de stat înMECTS, a subliniat cã regulamenteleºcolare care existã trebuie cunoscuteºi respectate în toate unitãþile. Suntnecesare proceduri clare privind si-guranþa elevilor, combaterea vio-lenþei, iar adulþii, cadrele didactice„manifestã carenþe în a duce pânã lacapãt responsabilitatea faþã de elevi“,aceasta fiind ºi o problemã de atitu-dine care se cere corectatã. Un studiusociologic recent a relevat cã 95%dintre cei chestionaþi doresc ordine ºirigoare în spaþiul ºcolar, ori noi sun-tem încã departe de acest deziderat.Monitorizarea absenþelor a relevatcifre îngrijorãtoare, iar motivareaacestora la nivelul claselor lasã dedorit.

A fost prezentat un proiect delege privind acordarea de Pachete ali-mentare pentru elevii din învãþã-mântul obligatoriu. S-au solicitatpropuneri de amendamente, pe careFEN le va înainta, în urma unei ana-lize comparate cu prevederile LegiiEducaþiei Naþionale ºi cu alte actenormative care urmeazã a fi promo-vate în acest sens.

Problematica abordatã în cadruldezbaterii organizatã la Camera De-putaþilor, în 13 octombrie 2011, esteuna de actualitate, de interes naþio-nal am putea spune, iar concluziiledesprinse vor contribui la îmbunãtã-þirea stãrii de fapt, dacã vor beneficiade un cadru legislativ adecvat ºi deaportul tuturor celor chemaþi sã con-tribuie la punerea în practicã a mãsu-rilor ce se impun în acest domeniu.

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU ,,VV II CC EE PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE FFEENN,,RR EE SS PP OO NN SS AA BB II LL PP EE NN TT RR UU

RR EE LL AA ÞÞ II AA CC UU PP AA RR LL AA MM EE NN TT UU LL

Securitatea în unitãþile deînvãþãmânt ºi þinuta ºcolarã,

în atenþia Parlamentului

Page 4: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

analizã4

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Pentru prima oarã în acest anºcolar au fost aplicate, generalizat,teste de evaluare iniþialã, la aproapetoate disciplinele de studiu. În acestcontext, la nivelul unitãþilor ºcolarecu profil tehnic au fost identificatemai multe probleme:

1) Prin modificarea planurilor deînvãþãmânt, prin „fãrâmiþarea” mo-dulelor, nu mai existã continuitate înstudiul disciplinelor tehnologice. Înconsecinþã, testarea iniþialã nu îºi arerostul la module care încep într-unan ºcolar ºi nu au continuitate dinanii anteriori. În nota emisã deMECTS, se specificã cã, în acest caz,

testul va fi „preponderent atitudinal“.Apreciem cã aceste cerinþe suntspecifice disciplinelor de culturã gen-eralã, nu modulelor studiate în lice-ele tehnologice.

2) Dacã testul iniþial se aplicã lafiecare modul în parte, în contextulde mai sus, nu se poate aplica matri-cea de specificaþie. În consecinþã, lanivelul unor comisii metodice s-aluat decizia ca testul sã se aplice lagrupuri înrudite de module, cu res-pectarea matricei de specificaþie dinAnexa notei transmisã de cãtre Mi-nisterul Educaþiei. Au fost elaborateastfel, teste care evidenþiazã graduliniþial de cunoºtinþe în domeniultehnologic, pe specializãri (mecanic,electric, electronic, electromecanic).

3) Aspectul descris mai sus estepozitiv, din perspectiva interdiscipli-naritãþii ºi a evaluãrii capacitãþii desintezã ºi integrare a cunoºtinþelor.

Aceasta a indicat elevilor cã nu existão linie de separaþie între diverselemodule ºi cã, împreunã, acestea for-meazã un tot unitar.

4) Un alt aspect pozitiv este legatde obligativitatea pãrintelui de a luala cunoºtinþã sub semnãturã de re-zultatele testãrii. Pãrintele, dar ºi ele-vul au astfel posibilitatea de a vedeanivelul de plecare al acestuia dinurmã, în procesul instructiv – educa-tiv. În acest sens, printr-un efort sus-þinut ºi mai multã preocupare pentrustudiu, determinate de rezultatelenesatisfãcãtoare la testele de evalu-are iniþialã se evitã situaþiile neplã-

cute de la final de an, când elevulînregistreazã un eºec ºcolar.

5) La corectarea testelor au fostidentificate carenþe mari în privinþautilizãrii aparatului ºi calculului ma-tematic, a folosirii unor termeni, aoperãrii cu noþiuni de bazã. Acestfapt este important în perspectiva in-troducerii, în viitorul apropiat, a pro-bei transdisciplinare la disciplineletehnologice.

6) În ceea ce priveºte disciplinelede culturã generalã, atât cele la carese susþin examene naþionale, dar ºicelelalte, evaluarea ºi-a atins în maimicã mãsurã scopul din cauza lipseide seriozitate cu care au fost tratatede cãtre elevi, testul ºi orele de reca-pitulare. Au fost situaþii în care, laanumite discipline, nu a fost obþinutãnicio notã peste 5. Aceasta s-a întâm-plat nu pentru cã elevii nu au avut cu-noºtinþe, ci pentru cã unii au refuzat

sã abordeze subiectele care solicitauun anumit grad de creativitate.

7) Subiectele la anumite discipli-ne, cum ar fi fizica, la clasa a VI-a s-aubazat pe noþiuni abordate la orele deºtiinþe ale naturii din clasa a IV-a.Evident, testul a fost lipsit de re-levanþã. O situaþie similarã am întâl-nit la chimie în clasa a VII-a ºi nu nu-mai. Ceea ce se predã în clasa a XI-a lachimie, nu se mai predã în clasa aXII-a, deci testul nu are relevanþã.

8) Cel mai delicat aspect a fostînsã mediatizarea amplã a faptuluicã rezultatele acestor teste nu se trecîn catalog. Acest lucru a scãzut mult

interesul elevilor, care nu au maitratat cu seriozitatea cuvenitã pre-gãtirea testului. Considerãm cã înmare mãsurã, rezultatele au fost vici-ate de dezinteresul elevilor, care autratat testarea fãrã stres, dar ºi cuindiferenþã!

9) Trebuie menþionatã ºi proble-ma resurselor: orice testare necesitãhârtie pentru multiplicare, toner,timp. Relativ la hârtie, se realizeazãteste complexe care trebuie multipli-cate. În multe situaþii, unitãþile deînvãþãmânt nu au putut asigura inte-gral aceste resurse materiale ceea cea condus la multiplicarea testeloriniþiale pe cheltuiala cadrelor didac-tice. Este dificil sã administrezi testela atâtea clase paralele, pe care sã lecorectezi într-un timp atât de scurt,pentru ca apoi sã furnizezi rezultatelecãtre inspectoratele ºcolare/minis-ter. Totodatã, ca diriginte, trebuie sã

integrezi rezultatele, sã redactezi fiºade evaluare pentru fiecare elev, sã ocomunici pãrinþilor. Ca profesor tre-buie sã discuþi rezultatele cu elevii, sãfaci planul remedial de mãsuri, sãstabileºti planuri individualizate deînvãþare, sã le discuþi în Comisia me-todicã. Toate acestea pânã la 15 oc-tombrie! Considerãm cã volumul delucru din aceastã perioadã depãºeºtecu mult numãrul de 40 ore de activi-tate sãptãmânalã a unui cadru didac-tic, conform încadrãrii ºi reglemen-tãrilor legale, ceea ce înseamnã dinnou, muncã neplãtitã. Un cadru di-dactic care corecteazã teste la cel

mult 5 clase ar consuma cam 30 – 40de ore numai pentru aceastã activi-tate. În plus, este vorba ºi despre tim-pul necesar conceperii ºi redactãriitestului. Oricine realizeazã un test,conform matricei de specificaþie, arenevoie de cel puþin trei ore. Dacãrealizeazã mai multe teste, acest timpse multiplicã. De asemenea, trebuieredactat baremul de corectare.

Am identificat unele soluþii ºipropunem modalitãþi de ameliorarea rezultatelor acestei acþiuni:

1) Pentru metodologia de elabo-rare a testului final, de evaluare su-mativã, propunem ca acesta sã cu-prindã elemente din grupe înruditede module, care sã fie discutate în co-misii de lucru. De exemplu, se poateadministra un test combinat din mo-dulele „Asigurarea calitãþii“, „Planifi-carea ºi organizarea producþiei“,„Elemente de proiectare“ ºi „Sisteme

ºi tehnologii de fabricaþie“, care con-þin elemente similare chiar prin pro-grama de la clasa a XII-a. O altã gru-pã ar putea fi „Circuite electrice“,„Tehnici de mãsurare în domeniu“,„Sisteme de automatizare“ ºi „Circui-te electronice“ de la clasa a XI-a ºiexemplele pot continua. Acest modde operare dezvoltã caracterul aplica-tiv al testului, trecând de la abstractla concret.

2) Am considerat corecte, înacest sens, prevederile din „Foaia deparcurs“ relativ la îmbunãtãþireacompetenþelor de lecturã ºi înþelege-re a textului. S-a constatat cã eleviinu au rãbdarea de a citi cu atenþiecerinþele din enunþul textului. În con-secinþã, este necesarã orientarea ele-vului spre identificarea fiecãrui as-pect esenþial al enunþului care poateduce la rezolvarea completã ºi corec-tã a cerinþei.

3) Ar fi de preferat ca, pe lângãdisciplinele opþionale existente laexamenul de bacalaureat, cel puþin încazul liceelor tehnologice, sã fie in-trodusã, împreunã cu celelalte, ºi op-þiunea pentru un pachet de disciplinetehnice. Aceasta pentru cã, în cazulclaselor care sunt rutã progresivã,elevii nu au posibilitatea de a optadecât între fizicã ºi chimie. Nu au ladispoziþie patru discipline precumceilalþi elevi care urmeazã ruta direc-tã a liceului, ceea ce constituie o dis-criminare. Aceºtia au competenþetehnice care i-ar avantaja, dacã arputea opta pentru discipline tehnolo-gice în cazul unui Examen de baca-laureat.

4) Considerãm cã evaluarea ini-þialã nu are nevoie de mediatizare„negativã“. Elevul trebuie sã pregã-teascã acest test cu seriozitate, ca peoricare altul. În acest mod ni se dez-vãluie cu rigoare ºi claritate niveluliniþial pe care se construieºte proce-sul instructiv educativ.

5) Intervalul de timp în care sederuleazã activitãþile trebuie maibine delimitat, întrucât, simultan, sederuleazã foarte multe activitãþi cumar fi evidenþa absenþelor, situaþiilecentralizate trimise cãtre inspec-toratele ºcolare, ºedinþe cu pãrinþii,ºedinþe ale comisiilor metodice despecialitate etc. Considerãm 1 noiem-brie ca fiind un termen rezonabil definalizare a acestor activitãþi. Orele deconsultaþie ºi programul de reme-diere ar trebui incluse în normacadrului didactic, la fel ºi orele deinstruire diferenþiatã pentru elevii cuCES sau cu intelect limitat.

6) Ar fi corect ca, împreunã cu„nota“ ministerului, sã fie alocate ºifonduri corespunzãtoare pentru hâr-tie ºi rechizite, pentru asigurareamaterialã a acestui demers.

* Se va înainta o Notã cãtre MECTS încare vor fi semnalate aceste aspecte ºivor fi transmise propunerile noastre.

�� SS II NN TT EE ZZ Ãà RR EE AA LL II ZZ AA TT Ãà DD EE

PP RR OO FF .. II NN GG .. AA LL II NN DD AA VV II DD ,,PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE SS.. II ..PP.. FF ..EE..NN.. BB RRAA ºº OO VV

EVALUAREA INIÞIALÃ, între eficienþã ºi formalism

Page 5: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

analizã 5

noiembr ie 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

Timpul unu: M.E.C.T.S.descoperã testul iniþial

De la debutantul care îºi scrieplanificarea anualã a materiei pânã lacadrul didactic pensionabil, se ºtie cãla începutul anului ºcolar se vor apli-ca testele predictive, rezultatele fiindapoi discutate la clasã, centralizate ºianalizate în ºedinþã de catedrã, deve-nind punct de plecare în relaþia ambi-valentã dascãl-elev. Testul este oglin-da ce-þi va indica de unde porneºti înseptembrie, este un reper asociatunei etape obligatorii a evaluãrii.Toate acestea au fost pricepute ºi fã-cute publice, cu surle ºi trâmbiþe, dereprezentanþii ministerului care,chiar dacã n-au mai fost de multãvreme la catedrã sau nu procedauastfel, ºi-au asumat, în limitarea lor,descoperirea unui fapt de mult exis-tent în viaþa ºcolii.

Prima miºcare: de la birou la catedrã...

...este, desigur, o cale lungã, alcãrei scop s-a dovedit mereu a fi dis-trugerea unei intenþii bune. De lasfârºitul vacanþei s-au anunþat testãriiniþiale exemplare, elevi, oameniiºcolii, pãrinþi aºteptând cu nerãbdaredetaliile unei ºtiri intens mediatizate.

Dupã douã sãptãmâni de recapitu-lãri, prin care s-a suprapus segmen-tul didactic al finalului de an, (dar cemai conteazã…) am purces la treabãnoi, cei care nu prea muncim 8 ore,obiºnuiþi doar sã stãm la catedrã fãrãsã facem nimic, uitându-ne pe pereþiºi umplându-ne buzunarele cu salarii

„nesimþite” ºi ciopârþite, cãci doaratât meritãm.

A doua miºcarea. ConcepereaCei de la departamentul speciali-

zat au fãcut niºte subiecte, pe fugã,uneori cu greºeli sau cu omisiuni,

însã nimeni nu s-a speriat, fiind obiº-nuiþi cu aºa ceva. Invocãm profesio-nalismul închizând ochii la neputinþacelor bine plãtiþi pentru a concepe untest corect. „A greºi e omeneºte“, sespune cu înþelegere, „numai cine numunceºte nu greºeºte“, deºi în alte þãri(comparaþie permanentã când ni seimpun din ce în ce mai multe sarcini)asta nu se întâmplã. În unele situaþii,(a se vedea lb. românã) testele au fostconcepute de metodiºti ºi inspectori,vizate de ISJ, încurajându-se, vezi,Doamne!, descentralizarea.

b. Aplicarea...a însemnat evenimentul minu-

nat, tipic românesc al bulversãrii uni-tãþilor de învãþãmânt. Calculatorulnu funcþiona, copiatorul se bloca, ele-vii se concentrau sã dea, ca-n basme,douã teste într-o zi. Cei de la o clasã,care la prima orã notaserã rãspun-suri la românã îºi informau colegiicare susþineau aceeaºi probã, dar laultima orã de curs, asupra cerinþelorºi rezolvãrilor. Telefoanele mobilestabileau conexiuni între clase, ºcoli,pãrinþi, copii. Una peste alta, ne-amagitat crezând cã sistemul trãieºte,iatã… se miºcã ºi respirã.

c. CorectareaFericiþi cei cu o singurã orã de

predare pe sãptãmânã! Au folosit pi-xul roºu pentru lucrãri din 18-20 declase ale încadrãrii. 18 x 25 de elevi.Între 400-500 de lucrãri într-untimp dat. Þi-ai centralizat situaþia, aidiscutat cu ºcolarii (în tainã, sã nu-iumileºti), ai informat pãrinþii asuprarezultatelor la o ºedinþã sâmbãta (casã poatã veni ºi ca sã-i demonstrezicã ºi tu, cadru didactic leneº, mun-ceºti 8 ore).

Þi-ai tras sufletul, gata sã începiodatã materia, cãci timpul trece ºi vintezele. Apar surprizele: sosesc de laISJ formularele, adevãratele formu-lare, cele concepute acolo, sus, înbirouri, de specialiºtii care-þi aratãastfel cã habar n-ai, cã eºti plãtit de-geaba. Matrice, procente, grafice…alte calcule, cã doar statul nu te þineîn spate, cadru didactic gras, parazitºi incompetent ce eºti.

Timpul doiA treia miºcare: rezultate

(Destul de) slabe. La ºtiri: eleviiclasei a IX-a dintr-un renumit liceubucureºtean abia au putut obþinenote de trecere la testul iniþial. Astanu vã pune pe gânduri, pe voi, cei ceaþi hotãrât începerea în forþã a nouluian ºcolar? Unde s-a rupt ceva? Nu-mivine a crede cã admiterea în ºcoala cupricina a fost 100% frauduloasã. Cenu funcþioneazã? Ce aþi constatat?Un lucru ºtiut de toatã lumea: ne-am

reformat pânã am distrus tot ce erabun. Era absolutã nevoie de sistemulsuedez, englezesc, finlandez etc. Nuera nimic bun din ce am avut. Orgoliipolitice, rupere de realitate, dispreþfaþã de truditorul de la catedrã.

Concluzie: Punctuleþetari, puncte slabe

În locul cifrelor – idei, opinii pre-luate de la elevi, pãrinþi, colegi:

Este bine:• sã existe, ca ºi pânã acum, de

altfel, testarea predictivã;• sã nu uitãm funcþiile acesteia

(diagnosticarea achiziþiilor, capacitãþi-lor ºi experienþelor de învãþare în sco-pul stabilirii acþiunii ameliorative);

• sã colaborãm cu elevii ºi pãrinþii;E greºit:• sã bulversezi, prin proastã orga-

nizare, viaþa fireascã a ºcolii;• sã aplici testãri inutile din punct

de vedere ºtiinþific, dacã nu þii contde minime condiþii (aceeaºi orã pen-tru toþi elevii, acelaºi test);

• sã recapitulezi douã sãptãmâniînaintea aplicãrii testului;

• sã-þi faci un scop în sine dincompletarea nenumãratelor materi-ale analizate, ierarhic, în multe co-mitete ºi comiþii;

• sã te consideri instanþã supremã,când, prin jocurile sorþii ºi ale politicii,ai ajuns în funcþii de conducere, nefi-ind neapãrat foarte bun specialist.

Dacã analizãm bine momentulîn discuþie, cred cã niºte rãspunsurila întrebarea „de ce atâta vâlvã cuaceste testãri?” sunt incontestabile.Sã ne amintim cã, în perioada 1-12septembrie, nu au avut loc consfã-tuiri, nimeni nu te putea informa ceeste nou în anul ºcolar 2011-2012,metodologiile privind aplicarea LegiiEducaþiei Naþionale se aflau în lucru.Era, aºadar, necesarã o temã de casãce presupunea multã muncã pentrua fi þinut ocupat, pentru a nu-þi puneîntrebãri. La îndemânã s-a gãsit tes-tarea iniþialã, scopul sãu fiind deviatînspre sublinierea rezultatelor slabe,de care este întotdeauna vinovatdoar învãþãtorul sau profesorul. Pen-tru aceasta s-au descãtuºat energii,s-a consumat hârtie, s-au scos oame-nii din minþi, s-au dat interviuri, s-apierdut timpul.

Deocamdatã, fãrã sã mã tem de„inexactitudini“, nu cred cã cei ce neconduc au obþinut o notã de promo-vare. Adicã de „trecere“ mai departe.Se pot opri, lãsând locul altora care,sperãm, vor ºti ce este de fãcut pen-tru un învãþãmânt de calitate.

�� PP RR OO FF .. LL AA II LL AA CC HH II TT II CC

CC OO LL EE GG II UU LL NN AA ÞÞ II OO NN AA LL

„„VV AA SS II LL EE AA LL EE CC SS AA NN DD RR II ““ GG AA LL AA ÞÞ II

TESTELE INIÞIALE în doi timpi

ºi trei miºcãri

TESTELE INIÞIALE

Page 6: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

www.scoalaromaneasca. ro

Consiliul Naþional FEN de Coor-donare a Departamentului pentruÎnvãþãmântul Tehnic ºi de Transpor-turi s-a întrunit la Braºov în zilele de7 ºi 8 octombrie 2011. Agenda lucrã-rilor a fost una densã, vizând proble-mele specifice cu care se confruntã înprezent învãþãmântul românesc.

În prezenþa preºedintelui FilialeiCNS „Cartel ALFA“ Braºov, FãnicãGabor, dar ºi a domnului GheorgheViºan, inspector general MECTS, vi-cepreºedintele FEN, domnul FlorinDobrescu, coordonator al acestui de-partament, a prezentat activitatea des-fãºuratã în ultima perioadã, precum ºimodul în care ºi-a îndeplinit mandatulîn cadrul Biroului executiv FEN. Înacest context a fost prezentatã ºi Stra-tegia FEN pentru anul ºcolar 2011-2012 ce conþine principalele obiectiveºi direcþii de acþiune pentru etapamenþionatã, menite sã soluþionezerevendicãrile specifice salariaþilor dinînvãþãmânt, inclusiv ale membrilor desindicat. Au fost abordate ºi proble-mele legate de stadiul finalizãrii de cã-tre MECTS a proiectelor de metodo-logii, regulamente ºi alte acte norma-tive, în aplicarea Legii Educaþiei Na-þionale, dezbãtute în lunile iulie ºiaugust 2011 cu reprezentanþii sindi-

catelor. Reprezentantul MECTS a evi-denþiat contribuþia deosebitã pe careau avut-o delegaþii sindicali FEN înacest context ºi a remarcat cã propu-nerile fãcute se regãsesc în forma fina-lã a acestor documente. Participanþiiau dezbãtut ºi concluziile rezultate înurma evaluãrii testelor iniþiale aplicate

în acest an ºcolar, la disciplinele teh-nologice ºi de culturã generalã, expri-mând numeroase nemulþumiri. A fostredactat un material de sintezã, ceconþine ºi propuneri care urmeazã sãfie înaintat conducerii MECTS.

În baza strategiei FEN a fost dis-cutat ºi adoptat Ghidul de bune prac-

tici în prezentarea ofertei edu-caþionale ºi promovarea unitãþilor deînvãþãmânt cu profil tehnic.

Stadiul negocierilor cu MMSS ºicu Guvernul privind problemele dindomeniul relaþiilor de muncã, aledialogului social, ale protecþiei soci-ale ºi pensiilor a fost prezentat de cã-

tre reprezentantul CNS „Cartel ALFA“.Totodatã au fost abordate ºi moda-litãþile de îmbunãtãþire a conlucrãriiîntre sindicatele FEN ºi filialelejudeþene ale confederaþiei.

Preºedintele Uniunii JudeþeneSindicale FEN Iaºi, Gheorghe Bãlan aprezentat activitatea desfãºuratã încalitate de reprezentant împuternicitFEN la nivelul judeþului, atribuþiilemilitantului/delegat sindical, pre-cum ºi principalele prevederi ale Ghi-dului privind managementul sindicalelaborat, la nivelul departamentului,în luna februarie 2011, în baza preve-derilor Strategiei FEN 2010-2011.Participanþii au fost informaþi ºi asu-pra situaþiei efectivelor sindicatelorla 1.10.2011. Au fost adoptate mãsuripentru creºterea acestora ºi dezvol-tarea organizaþiilor sindicale. Conso-lidarea sindicatelor afiliate, atragereade noi membri, îmbunãtãþirea comu-nicãrii în interiorul ºi în exteriorulorganizaþiilor, în media localã, for-marea militanþilor sindicali, promo-varea muncii în echipã la nivelul sin-dicatelor din ºcoli, implicarea unuinumãr mai mare de specialiºti, mem-brii ai sindicatele noastre în eva-luarea ºi îmbunãtãþirea unor proiectede acte normative în domeniul edu-caþiei sau în cel al legislaþiei muncii,în fundamentarea ºi elaborarea unorstrategii, constituie, în contextul ac-tual, o necesitate subliniatã de cãtreparticipanþi.

În cadrul unui work-shop s-auprezentat modalitãþile de negociere,de cãtre sindicatele FEN reprezenta-tive, a contractului colectiv de muncãla nivelul unitãþilor de învãþãmânt,premierã pentru miºcare sindicalã,dar ºi pentru angajatorii de la acestnivel.

Raportul asupra activitãþii finan-ciare ºi cel al Comisiei de cenzori,actualizarea componenþei ConsiliuluiNaþional de coordonare a departa-mentului, problema asigurãrilor deviaþã în cadrul grupului FEN pentruanul 2012, derularea proceseloravând drept obiect recuperarea unordrepturi salariale, stabilirea atribuþi-ilor ºi a responsabilitãþilor în cadrulconducerii departamentului ºi alte as-pecte ale activitãþii sindicale au figu-rat de asemenea pe agenda întâlnirii.

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU ,,VV II CC EE PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE FFEENN

Proiecte ºi soluþii pentru problemeleactuale ale ºcolii româneºti

Page 7: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

ºcoala gãlãþeanã 7

noiembr ie 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

Anul acesta parteneriatul din-tre ºcoalã ºi grãdiniþele„Motanul Încãlþat“, „Codruþa“,„Ileana Cosânzeana“ ºi „Stepby step“ s-a numit simbolic„Primii paºi spre ºcoalã“.

„Vrem sã gãsim cele mai eficientecãi ºi mijloace pentru a asigura adap-tarea preºcolarilor la noua etapã dinviaþa lor care se numeºte ºcoala. Deasemenea, colaborarea grãdiniþã-ºcoalã vizeazã ºi îmbunãtãþirea pre-gãtirii profesionale a cadrelor didac-tice din cele douã unitãþi de învãþã-mânt prin activitãþi desfãºurate înºcoalã ºi grãdiniþã, valorificând cu-noºtinþele, experienþa cadrelor ºi bazamaterialã a unitãþilor implicate“,spune directorul ªcolii 17, DamianaPãtru.

Când au gândit acest proiect, ceide la ªcoala 17 au luat în calcul ºi fap-tul cã este singura unitate de învãþã-mânt primar care are, pe lângã clasetradiþionale, ºi alternativa educaþio-nalã „Step by step“.

„Programul Step by Step este unînvãþãmânt alternativ creat ca un rãs-puns la marile schimbãri petrecute însocietate. Societatea contemporanãimpune introducerea unui nou tip deeducaþie, ce porneºte de la patru im-perative ale societãþii viitoare: sã cu-noºti, sã faci, sã trãieºti alãturi deceilalþi, sã exiºti. În termeni de com-portament ele devin: a învãþa cer-

cetând, a învãþa sã creezi, a învãþa sãtrãieºti alãturi de ceilalþi. Având învedere cã ºi în cadrul majoritãþii grã-diniþelor existã aceastã alternativãeducaþionalã, putem spune cã ºcoalanoastrã oferã copiilor o continuitateîn ceea ce priveºte formarea lor caviitori cetãþeni ai societãþii în caretrãim“, spune Doina Enache una din-tre educatoarele care au experienþã laclasele de tip „Step by step“.

Sãptãmâna porþilor deschise înªcoala 17 „Nichita Stãnescu“ a fostorganizatã anul acesta între 10 ºi 14octombrie.

„În aceastã perioadã ºcoala noas-trã are „porþile deschise“, adicã das-cãlii ºcolii desfãºoarã activitãþi la caresunt invitaþi pãrinþi, preºcolari, pro-fesori“, mai spune directorul ºcolii.

Timp de trei zile, clasele a IV-a,conduse de învãþãtoarele Mirela Gîþã,Liliana Huhulea, Cezarina Niþã, Le-nuþa Matei ºi Mariana Stanciu au fostgazdele preºcolarilor de la Grãdini-þele „Motanul Încãlþat“, „Codruþa“,„Step by step“, „Ileana Cosânzeana“.

Activitãþile s-au desfãºurat subforma unor experimente ºtiinþificerealizate de cãtre elevii claselor a IV-aîn colaborare cu preºcolarii. La acti-vitãþi, alãturi de doamnele învãþã-toare ºi doamnele educatoare impli-cate în proiect, au asistat ºi pãrinþi aipreºcolarilor.

Conducerea ªcolii nr. 17 este con-vinsã cã educatoarele care au clase detip „Step by step“ au reuºit sã le expli-ce pãrinþilor care sunt avantajeleacestui sistem.

Pãrinþii care confundau alterna-tiva educaþionalã „Step by step“ cu

programul after-school au primitlãmuriri în acest sens. „Step by step“este o alternativã educaþionalã mo-dernã, apãrutã în SUA ºi care s-a ex-tins apoi ºi în numeroase þãri euro-pene. Ea rãspunde cerinþelor unei so-cietãþi avansate, pune accent pe for-marea competenþelor cheie la elevi,care sã le dea posibilitatea sã înveþepe tot parcursul vieþii ºi sã se adap-teze cu uºurinþã la o societate în careritmul schimbãrii este unul alert.Programul ºcolar este de 8 ore (8-16),timp în care copiii sunt suprave-gheaþi de douã cadre didactice abili-tate sã predea în aceastã alternativã,fiind formate prin cursuri speciale.Marele avantaj este acela cã ambeleînvãþãtoare sunt plãtite de MinisterulEducaþiei, deci pãrinþii nu suportãdecât costurile mesei de prânz, nu ºi pe cele ale cursurilor de dupã-amiazã.

Un rol important în a-i convingepe cei mici sã vinã la ªcoala 17 au fostchiar elevii clasei a IV-a, coordonaþide învãþãtoarele Mirela Gîþã ºi Li-liana Huhulea, care au explicat de cele place la ºcoalã.

„Aici suntem permanent încura-jaþi, avem profesori bine pregãtiþi, casã nu mai vorbim despre ºcoalã îngeneral, care este bine dotatã. Lu-crãm pe centre de activitate, realizãmstudii tematice, utilizãm la ore ºi cal-culatorul, învãþãm experimentând,prezentãm lucrãri de calitate la ex-poziþii, susþinem activitãþi ºcolaredeosebite, avem rezultate foarte bunela concursuri, am realizat cãrþi, ma-chete, proiecte“, ne-a povestit unuldintre copiii de la „Step by step“, fas-cinat de metodele deosebite prin carese studiazã aici.

Pãrinþii preºcolarilor au remarcatcã toate cadrele didactice care vorprelua clasele pregãtitoare ºi clasele I

în anul ºcolar 2012-2013 sunt titulare,cu studii superioare ºi grade didacticeobþinute, ceea ce le conferã garanþiacã micuþii lor vor avea parte de sigu-ranþã, competenþã ºi stabilitate.

„În cele cinci zile în care am pri-mit vizitele piticilor de grãdiniþã aufost remarcate sãlile de clasã bineamenajate, materialele ambientalefiind în acelaºi timp materiale suportpentru lecþiile sau studiile tematice.De asemenea, pãrinþii au apreciat

existenþa camerelor de supravegheremontate pe toate holurile ºcolii, faptce oferã copiilor siguranþa de care aunevoie la vârsta aceasta“, ne-a spusun alt cadru didactic de la „Step bystep“ – Liliana Huhulea.

În urma activitãþilor de la mijlo-cul lunii trecute mulþi dintre pãrinþiipreºcolarilor ºi-au rezervat, cel puþinverbal, locuri pentru clasele care sevor realiza pentru anul ºcolar viitor.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

ªªccooaallaa 1177 ddiinn GGaallaaþþii – un model în „tehnicile“ de atragere a elevilor!În ultimii ani, ªcoala Gimnazialã nr. 17 „Nichita Stãnescu“ din Galaþi ºi-a fãcut o adevãratã tradiþie în aorganiza o datã pe an o sãptãmânã a porþilor deschise, în care piticii de grãdiniþã, evident însoþiþi depãrinþi, sã vinã sã vadã tot ce are mai bun ºcoala.

Gazdele de la ªcoala numãrul 17 s-au pregãtit exemplar pentru vizita piticilor de grãdiniþã

Page 8: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

proiect8

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

În baza Startegiei FEN pentru anulºcolar 2011-2012, Capitolul III Art.4 afost elaborat prezentul document me-nit sã constituie un sprijin pentruunitãþile de învãþãmânt liceal, cu profiltehnologic, care trebuie sã facã faþãameninþãrilor ºi provocãrilor tot maimari datorate urmãtorilor factori :

- scãderea populaþiei ºcolare;- greutãþile materiale cu care se

confruntã tot mai multe familii ºilipsa de mijloace pentru a trimitecopii la ºcoalã, ceea ce conduce fie laabandon, fie la decizia de a nu maicontinua studiile dupã clasa a VIII-a;

- atitudinea unor angajatori carenu permit propriilor salariaþi sã con-tinue studiile la forme precum învã-þãmântul cu frecvenþã redusã/seralsau care interzic frecventarea con-stantã a cursurilor de cãtre aceºtia

- lipsa de informare a unor pãrinþiasupra oportunitãþilor pe care le oferãliceul tehnologic ºi obþinerea certifi-catului de competenþe profesionale,în comparaþie cu liceul teoretic;

- intervenþia timidã a statului prinforme concrete ºi consistente de aju-toare materiale adresate copiilor dinmediul rural ºi/sau proveniþi dinmedii defavorizate, pentru a continuapregãtirea ºi a dobândi o calificare;

- finanþarea pe elev;- declinul unor sectoare econo-

mice altãdatã prospere ºi relativainerþie a sistemului de învãþãmânt dea se adapta rapid noilor specializãricerute de angajatori pe piaþa muncii.

Formele cunoscute ºi utilizatepânã acum pentru prezentarea ofer-tei educaþionale, a planului de ºcola-rizare, a specializãrilor, în promova-rea ºcolilor sunt:

1. Organizarea unor „Zile ale por-þilor deschise“ desfãºurate în colegiiletehnice ºi grupurile ºcolare, cu prile-jul unor manifestãri tradiþionale,pentru elevii din clasele terminale, deregulã clasele a VIII-a din învãþã-mântul gimnazial ºi penru pãrinþi;

2. Participarea cu standuri la„Târgurile liceelor“ atunci ºi acolo

unde acestea se organizeazã;3. Vizite în ºcolile generale ºi

prezentarea ofertei, de regulã prindistribuirea unor documente grafice– afiºe, fluturaºi, pliante etc. cu expli-caþii ºi informaþii utile;

4. Postarea pe site-urile colegiilortehnice a informaþiilor utile scopuluiurmãrit;

5. Anunþuri publicitare în presalocalã scrisã;

6. Spoturi publicitare la televiziu-nile ºi posturile de radio locale;

7. Consilierea pentru carierã ºi pebaza portofoliului personal, a elevilordin gimnaziu;

8. Promovarea ºcolii se realizeazãºi prin rezultatele foarte bune, chiarde excepþie înregistrate la învãþãturã,concursuri, olimpiade ºcolare, altemanifestãri pe plan judeþean, naþio-nal ºi internaþional, cu condiþia caacestea sã existe. Rezultatele medio-cre sau chiar slabe, inclusiv la exa-menul de bacalaureat, poate consti-tui o contrapromovare.

Din pãcate influenþa subiectivãdin partea familiei ºi a altor factoriintervine în multe situaþii alimentândaºteptãri supraevaluate asupra posi-bilitãþilor de reuºitã ale adolescentu-lui. Acesta înscrie în fiºa de opþiuni,pe primele poziþii unitãþi liceale derenume, unde mediile de intrare suntmult peste ceea ce înregistreazã can-didaþii în final. Astfel, ei ajung sã fierepartizaþi aleatoriu la o ºcoalã saualta, la un profil sau altul, care figu-reazã în documente, dar pe careaceºtia nu ºi le-au dorit cu adevãrat ºipentru cã nu au fost ajutaþi suficientsã o facã.

Propunem câteva modalitãþi deacþiune utilizate cu succes pânã acum,menite sã aducã mai multã eficienþãîn acest demers, dar ºi rezultate mã-surabile, nu numai prin ocuparea lo-curilor disponibile prin planul deºcolarizare, ci ºi prin atragerea elevi-lor cu rezultate mai bune ºi cu mediide intrare mai mari.

I. Managementul activitãþii lanivelul unitãþii poate fi asigurat princonstituirea unei echipe care sãacþioneze pe parcursul întregului anºcolar în urmãtoarele direcþii :

1. Inventarierea numãrului cla-selor terminale (a VIII-a) ºi a numã-rului de elevi din ºcolile generale;datele de contact ale conduceriloracestor unitãþi.

2. Zonarea teritorialã a judeþului,ori a bazinului de recrutare a viito-rilor candidaþi ºi repartizarea unorcadre didactice care sã menþinã legã-tura permanent cu aceste unitãþi(directori, diriginþi ai claselor a VIII-a, eventual preºedinþi ai comitetelorde pãrinþi de la clasele terminale).

3. Pregãtirea unor materialegrafice din categoria celor menþio-nate mai sus, cu informaþii utile,chiar dacã nu existã un plan deºcolarizare concret aprobat pentrucolegiile tehnice.

4. Pregãtirea unor materiale mul-timedia – prezentãri powerpoint,filme video cu text vorbit etc.

5. Pregãtirea unor comunicatorispecializaþi din rândul cadrelor di-dactice, cu abilitãþi în acest sens, caresã aibã la dispoziþie ºi sã stãpâneascãbine informaþiile necesare.

6. Organizarea unor echipe mixtede promovare - „caravane“, constitu-ite cel puþin dintr-un comunicator,cadrul didactic desemnat sã asigurepermanent legãtura cu ºcoala gene-ralã respectivã, dotare tehnicã mi-nimã (laptop, sau dacã este cazulchiar ºi vidoeproiector, boxe audio,eventual ecran portabil), seturi demateriale grafice care sã fie distribu-ite elevilor ºi/sau pãrinþilor ºi unmijloc de transport auto.

7. Organizarea deplasãrii aces-tor caravane, pe baza unui graficstabilit din timp, de comun acord cuconducerile ºcolilor generale, în-cepând chiar cu luna octombrie aanului ºcolar ºi prezentarea oferteiîn faþa elevilor din clasa a VIII-a, laora de dirigenþie (în ºcolile unde

existã spaþiu ºi orarul permite, potfi aduse împreunã mai multe claseterminale, la o singurã prezentare).La fel se va proceda la ºedinþele cupãrinþii programate. Avantajeleunui astfel de demers sunt netsuperioare oricãror alte forme de„publicitate“ care pot fi costisitoaredin punct de vedere financiar, iarinformaþia ajunge doar în micãmãsurã la grupul þintã. Dialoguldirect cu subiecþii, prezentarea,care trebuie sã fie scurtã ºi concisã,rãspunsurile la întrebãri, aplicareaunor chestionare pot contribui lacreºterea interesului unor elevipentru a continua pregãtirea în co-legiul tehnic sau grupul ºcolar carea iniþiat acþiunea de promovare.Deplasarea caravanelor se va faceastfel ca, în timp, sã fie acoperite câtmai multe ºcoli ºi grupuri þintã.

8. Revenirea la clasele a VIII-a vi-zitate anterior poate fi fãcutã, în pri-mãvarã, dupã aprobarea planului deºcolarizare pentru a fi prezentateultimele amãnunte, concrete (numãrde clase, numãr de locuri, specia-lizãri, codurile de înscriere).

9. Implicarea responsabilã a ca-drelor didactice desemnate, feed-back-ul realizat nu numai prin docu-mente formale de confirmare a unei„vizite pasagere“ în ºcoalã, concre-tizatã prin depunerea unui set de ma-teriale grafice la secretariat, dar ºiprin întâlniri efective cu elevii, aºacum au fost prezentate mai sus, prinaplicarea ºi interpretarea rãspun-surilor la întrebãri cuprinse în ches-tionare, va contribui la o diagnozãmai exactã ºi chiar la efectuarea unorcorecþii.

II. 1. Evaluarea opþiunilor avutede cãtre elevii deja înscriºi în clasele aIX-a se poate realiza prin discuþiiledirigintelui cu aceºtia, dar ºi prinaplicarea unui chestionar. Este unfeed-back al activitãþilor anterioarederulate de echipele de promovareale colegiului tehnic.

2. Elevilor din clasele a VIII-a lepoate fi aplicat un chestionar – Mo-del Anexa 1, iar pentru pãrinþii lor,poate fi utilizat un chestionar – Mo-del Anexa 2. Traseul educþional con-form modelului Anexa 3, poate fi utilpentru mai bunã înþelegere a par-cursului pe care îl urmeazã un tânãrîn cadrul unui colegiu tehnic ºi a per-spectivelor pe care le are.

III. Organizarea unor activitãþicomune între elevii din colegiile teh-nice ºi cei din clasele terminale aleºcolilor generale, prezentarea unorminiprograme artistice de cãtre li-ceeni, poate conduce la creºtereainteresului colegilor din gimnaziupentru învãþãmântul tehnologic. Unbun prilej ar putea fi sãptãmâna încare vor fi organizate activitãþi extra-curriculare în toate ºcolile, în lunaaprilie 2012.

IV. Conlucrarea dintre sindi-catele constituite la nivelul colegiilortehnice ºi structurile confederativeteritoriale cum sunt filalele judeþene

Ghid de bune practici în promovarea ofertei educaþionale ºi atragerea elevilor

în învãþãmântul tehnic ºi profesional

Page 9: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

wwwªCOALA

româneascq.ro proiect 9

noiembr ie 201 1

ale CNS „Cartel Alfa“ se poate con-cretiza prin informarea sindicatelorafiliate din alte sectoare, prin afiºe ºialte materiale grafice. Scopul este cainformaþia sã ajungã pe aceastã calela salariaþii, membrii ai sindicatelorrespective, în calitatea lor de pãrinþi.Oportunitãþile oferite de colegiul teh-nic pe care dorim sã-l promovãm arputea conduce la înscrierea copiiloracestora la ºcoala respectivã. Prezen-tarea ofertei poate fi importantã

chiar pentru salariaþi, ca potenþialielevi la forme de învãþãmânt cu frec-venþã redusã, postliceal sau ºcoalã demaiºtri.

V. Antrenarea elevilor din colegi-ile tehnice în activitatea de promova-re poate fi beneficã dacã aceºtia sedeplaseazã în ºcolile generale ºi pre-zintã colegilor din clasele terminaleactivitãþile, rezultatele ºi reuºitele lor.Pot fi cuprinºi alãturi de adulþi în ca-ravana care desfãºoarã o acþiune de

promovare planificatã la unul dintreobiective.

VI. Finanþare. Toate acþiunile depromovare, similare cu cele de recla-mã comercialã presupun costuri,reprezentând atât timpul consumatde cãtre cadrele didactice, cât ºi chel-tuielile cu producerea ºi multipli-carea materialelor grafice, video ºimultimedia, cu contractele de publi-citate în massmedia sau cu deplasa-rea efectivã la ºcolile generale, care

sunt situate chiar ºi în alte localitãþi.Dacã în cazul timpului consumat

de cãtre personalul didactic acestapoate fi compensat odatã cu recu-noaºterea activitãþii prin criteriile deevaluare anualã ori prin asigurareastabilitãþii locurilor de muncã, încazul cheltuielilor efective acesteatrebuie într-un fel finanþate. În prac-tica de pânã acum s-au folosit maimulte surse pe care le propunem:prin bugetul alocat ºcolii, din veni-

turile extrabugetare ale colegiilortehnice, din fondurile consiliilor re-prezentative ale pãrinþilor/asociaþii-lor de pãrinþi ºi chiar din fondurilesindicatelor.

Modalitãþile prezentate nu ex-clud utilizarea altor forme de promo-vare, care s-au dovedit a fi eficiente înacest context, în funcþie de experien-þa fiecãrei unitãþi în parte.

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DDOOBBRREESSCCUU,,VV II CC EE PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE FFEENN

Numele ºi prenumele...................................................................... Anexa 1Vârsta........................Sex M/F.......................Domiciliu urban/ rural....................................Unitatea de învãþãmânt..................................................................Clasa............................................................................Data.............................................................................

CCHHEESSTTIIOONNAARR PPEENNTTRRUU EELLEEVVII11.. CCaarree ddiinnttrree ddiisscciipplliinneellee ssttuuddiiaattee ppâânnãã aaccuumm ssuunntt pprreeffeerraatteellee ttaallee?? ((MMeennþþiioonneeaazzãã ttrreeii îînnoorrddiinneeaa pprreeffeerriinnþþeelloorr))

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................22.. DDuuppãã tteerrmmiinnaarreeaa ccllaasseeii aa VVIIIIII--aa,, ccee ffiilliieerrãã eedduuccaaþþiioonnaallãã ddoorreeººttii ssãã uurrmmeezzii?? ÎÎnncceerrccuuiieeººttee uunnaa ddiinnttrreevvaarriiaanntteellee ddee mmaaii jjooss..a. Liceu sau colegiu teoreticb. Liceu sau colegiul tehnologicc. Liceu sau colegiu vocaþional33.. ÎÎnn ffuunnccþþiiee ddee ffiilliieerrãã eedduuccaaþþiioonnaallãã ppee ccaarree aaii sseelleeccttaatt--oo mmaaii ssuuss,, aalleeggee ssppeecciiaalliizzããrriillee ddoorriittee..ÎÎnncceerrccuuiieeººttee uunnaa ddiinnttrree vvaarriiaanntteellee ddee mmaaii jjooss..A. Filiera teoreticã

a.1. Filologiea.2. ªtiinþe socialea.3. Matematicã-informaticãa.4. ªtiinþe ale naturii

B. Filiera tehnologicãb.1. Mecanicãb.2. Electromecanicãb.3. Electronicã automatizãrib.4. Construcþii, instalaþii ºi lucrãri publiceb.5. Industrie textilã ºi pielãrieb.6. Producþie mediab.7. Fabricarea produselor din lemnb.8. Agriculturãb.9. Industrie alimentarãb.10. Silviculturãb.11. Protecþia mediuluib.12. Comerþb.13 Turism ºi alimentaþieb.14. Transporturi

C. Filiera vocaþionalãc.1. Arhitecturã, design, arte decorative, arte plastice, arte ambientalec.2. Coregrafiec.3. Muzicãc.4. ªtiinþe socialec.5. Teologie c.6. Învãþãtor-educatoarec.7. Bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activitãþi extra-

ºcolare, pedagog ºcolar.44.. CCee aannuummee ttee--aa ddeetteerrmmiinnaatt ssãã aalleeggii ssppeecciiaalliizzããrriillee sseelleeccttaattee mmaaii ssuuss??

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................55.. CCuu cciinnee ttee--aaii ccoonnssuullttaatt îînn pprriivviinnþþaa aalleeggeerriiii pprrooffiilluulluuii ººii ssppeecciiaalliizzããrriiii?? DDee ccee??

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................66.. PPããrriinnþþiiii ssuunntt ddee aaccoorrdd ccuu pprreeffeerriinnþþeellee ttaallee?? DDaaccãã nnuu,, ccaarree eessttee mmoottiivvaaþþiiaa lloorr ººii ccee ttiipp ddeeººccooaallãã aarr ddoorrii ssãã uurrmmeezzii??

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................77.. CCee pprrooffeessiiee þþii--aaii ddoorrii ssãã eexxeerrcciiþþii dduuppãã tteerrmmiinnaarreeaa ssttuuddiiiilloorr?? DDiinn ccee mmoottiivv??

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................88.. CCaarree ccrreezzii ccãã ssuunntt aappttiittuuddiinniillee ttaallee??

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

Data...............................Semnãtura,.................................

Numele ºi prenumele...................................................................... Anexa 2Vârsta........................Sex M/ F.......................Domiciliu urban/ rural....................................Profesia..........................................................................................................Numele ºi prenumele copilului......................................................................Data................................................................................................................

CCHHEESSTTIIOONNAARR PPEENNTTRRUU PPÃÃRRIINNÞÞII11.. CCaarree eessttee pprrooffeessiiaa ppee ccaarree aaþþii ddoorrii ccaa ffiiuull// ffiiiiccaa ddvvss.. ssãã oo uurrmmeezzee??

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................22.. CCee pprrooffeessiiee ccrreeddeeþþii ccãã pprreeffeerrãã ccooppiilluull ddvvss..?? DDee ccee??

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................ 33.. CCuunnooaaººtteeþþii ccaarree eessttee ooppþþiiuunneeaa ccooppiilluulluuii ddvvss.. ppeennttrruu ccoonnttiinnuuaarreeaa ssttuuddiiiilloorr?? DDaaccãã ddaa,, ccaarreeeessttee aacceeaassttaa??

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................44.. AAþþii aannaalliizzaatt ooffeerrttaa lliicceeeelloorr ººii aaþþii ddeecciiss îîmmpprreeuunnãã ccaarree vvaa ffii pprrooffiilluull ººii ssppeecciiaalliizzaarreeaa aalleessee??a. Da, am discutat ºi am decis în familieb. Nu, copilul meu deja era hotãrât 55.. CCooppiilluull ddvvss.. aa ccoonnssuullttaatt ººii aallttee ppeerrssooaannee ppeennttrruu aa ssee ddeecciiddee ccuu pprriivviirree llaa vviiiittoorruull ssããii eedduu--ccaaþþiioonnaall??a. Da, acestea sunt...........................................................................................b. Nuc. Nu ºtiu66.. SSuunntteeþþii ddee ppããrreerree ccãã aalleeggeerreeaa ccooppiilluulluuii ddvvss.. ssee ppoottrriivveeººttee ccuu ccaalliittããþþii ssaallee?? DDiinn ccee mmoottiivv??

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................77.. CCee aappttiittuuddiinnii ccrreeddeeþþii ccãã aarree ccooppiilluull ddvvss..??

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

Page 10: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

www.scoalaromaneasca. ro

juridic10wwwªCOALA

româneascq.ro

CURIER LEGISLATIV

1) MO 714/11.10.2011 - OMECTS nr. 5545/2011 privind apro-barea Metodologiei de organizare ºi funcþionare a claselor cu frecvenþãredusã în învãþãmântul preuniversitar obligatoriu;

2) MO 715/11.10.2011 - OMECTS nr. 5346/2011 privind apro-barea Criteriilor generale de admitere în învãþãmântul postliceal;

3) MO 715/11.10.2011 - OMECTS nr. 5546/2011 privind apro-barea Metodologiei pentru acordarea titlului “Profesorul anului” înînvãþãmântul preuniversitar;

4) MO 716/11.10.2011 - Instrucþiune MECTS nr. 6 privindfuncþionarea formaþiunilor de studiu în învãþãmântul preuniversitar;

5) OMECTS nr. 5248/2011 - privind aplicarea Programului „A douaºansã“;

6) OMECTS nr. 5559/2011 pentru aprobarea Normelor metodolo-gice privind efectuarea concediului de odihnã al personalului didactic dinînvãþãmânt;

7) OMECTS nr. 5550/2011 privind aprobarea Regulamentului deorganizare ºi funcþionare a Consiliului Naþional de eticã din învãþãmântulpreuniversitar;

8) OMECTS nr. 5488/2011 privind aprobarea Regulamentului –cadru pentru organizarea ºi funcþionarea consorþiilor ºcolare;

9) OMECTS nr. 5553/2011 pentru aprobarea Metodologiei privindechivalarea pe bazã ECTS/SECT a învãþãmântului universitar de scurtãduratã, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cudurata de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenþã, pt. cadreledidactice din învãþãmântul preuniversitar;

10) OMECTS nr. 5558/2011 privind aprobarea Metodologiei de or-ganizare ºi desfãºurare a concursului pentru ocuparea funcþiei de inspectorºcolar din inspectoratele ºcolare;

11) OMECTS nr. 5484/2011 pentru aprobarea Metodologei privindrecunoaºterea ºi echivalarea competenþelor profesionale dobândite formal,nonformal sau informal de cãtre cadrele didactice care ocupã funcþii deeducator/educatoare, institutor/institutoare, învãþãtor/învãþãtoare, mai-stru-instructor, antrenor, în vederea ocupãrii funcþiei didactice de profesorpentru învãþãmântul preºcolar, profesor pentru învãþãmântul primar, pro-fesor de instruire practicã, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportiveºcolare, palatele ºi cluburile copiilor;

12) OMECTS nr. 5554/2011 privind aprobarea Regulamentului deorganizare ºi funcþionare a casei corpului didactic;

13) MO 736/19.10.2011 - OMECTS nr. 5489/2011 pentru apro-barea Metodologiei privind promovarea a 2 ani de studii într-un an ºcolarîn învãþãmântul preuniversitar;

14) MO 738/20.10.2011 - OMECTS nr. 5349/2011 privind apro-barea Metodologiei de organizare a Programului „ªcoalã dupã ºcoalã“;

15) MO 738/20.10.2011 - OMECTS nr. 5530/2011 privind apro-barea Regulamentului- cadru de organizare ºi funcþionare a inspectora-telor ºcolare;

16) MO 739/20.10.2011 - OMECTS nr. 5485/2011 pentru apro-barea Metodologiei privind constituirea corpului profesorilor mentori pen-tru coordonarea efectuãrii stagiului practic în vederea ocupãrii unei funcþiididactice;

17) MO 741/21.10.2011 - OMECTS nr. 5486/2011 pentru apro-barea Metodologiei ºi a criteriilor privind acordarea gradaþiei de merit înînvãþãmântul preuniversitar;

18) MO 742/21.10.2011 - OMECTS nr. 5549/2011 pentru apro-barea Metodologiei privind organizarea ºi desfãºurarea concursului deselecþie a cadrelor didactice ptentru constituirea corpului naþional deexperþi în management educaþional;

19) MO 744/24.10.2011 - OMECTS nr. 5487/2011 pentru apro-barea Regulamentului privind recunoaºterea în învãþãmântul terþiarnonuniversitar a studiilor obþinute în cadrul învãþãmântului liceal-filieratehnologicã sau vocaþionalã;

20) MO 746/24.10.2011 - OMECTS nr. 5547/2011 privind aproba-rea Regulamentului de inspecþie a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar;

21) MO 750/25.10.2011 - OMECTS nr. 5690/2011 pentru apro-barea Metodologiei privind dobândirea automatã a calitãþii de conducãtorde doctorat în România pentru persoanele care au obþinut aceastã calitateîn statele membre ale UE, ale Spaþiului Economic European ºi Confedera-þia Elveþianã;

22) MO 753/26.10.2011 - OMECTS nr. 5557/2011 privind apro-barea Metodologiei de organizare ºi desf[ºurare a concursului pentru ocu-parea funcþiilor de inspector ºcolar general, inspector ºcolar generaladjunct din inspectoratele ºcolare ºi de director al casei corpului didactic;

23) MO 755/26.10.2011 - OMECTS nr. 5691/2011 privind aprobareaRegulamentului de funcþionare a Consiliului Naþional de Atestare a Titlurilor,Diplomelor ºi Certificatelor Universitare, în vederea evaluãrii tezelor de abi-litare ºi a modelului Cererii-tip pentru susþinerea tezei de abilitare;

24) MO 757/27.10.2011 - OMECTS nr. 5556/2011 privind apro-barea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a bibliotecilor ºcolare ºia centrelor de documentare ºi informare;

25) MO 758/27.10.2011 - OMECTS nr. 5560/2011 pentru apro-barea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic dinînvãþãmântul preuniversitar în anul ºcolar 2012-2013;

26) MO 759/27.10.2011 - OMECTS nr. 5555/2011 pentru apro-barea Regulamentului privind organizarea ºi funcþionarea centrelorjudeþene/ale municipiului Bucureºti de resurse ºi asistenþã educaþionalã.

�� PP AA GG II NN Ãà RR EE AA LL II ZZ AA TT Ãà DD EE AA LL II NN AA DD II ÞÞ

„Profesorul anului“ în învãþãmântul preuniversitar

Prin OMECTS nr. 5546/2011Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Ti-neretului ºi Sportului a aprobat Me-todologia pentru acordarea titlului„Profesorul anului“ în învãþãmântulpreuniversitar.

Excelenþa în predare este premi-atã anual, prin competiþia pentru ti-tlul „Profesorul anului“, finanþatã dinbugetul Ministerului Educaþiei, Cer-cetãrii, Tineretului ºi Sportului în ca-drul programului naþional de stimu-lare a excelenþei didactice.

Titlul „Profesorul anului“ însoþitde recompensa financiarã, se acordãîn cadru festiv, pentru activitatea

desfãºuratã în perioada anului ºcolarurmãtor depunerii dosarului de în-scriere.

La concursul pentru acordareatitlului „Profesorul anului” poate par-ticipa personalul didactic de predaredin unitãþile de învãþãmânt careîndeplinesc urmãtoarele criterii:

a) a obþinut cel puþin definitiva-rea/dreptul de practicã în învãþã-mântul preuniversitar, având con-tract individual de muncã pe perioa-dã determinatã/nedeterminatã în

unitatea respectivã ºi calificativul„Foarte bine” în anul ºcolar anteriorînscrierii la concurs;

b) desfãºoarã activitãþi didacticede predare suplimentare în vedereaobþinerii performanþei ºcolare (înpregãtirea elevilor distinºi la concur-suri de profil/olimpiade ºcolare, încentrele de excelenþã ºi centrele depregãtire zonalã etc);

c) aplicã strategii de prevenire aeºecului ºcolar pentru elevii cu difi-cultãþi de învãþare (activitãþi didac-tice de remediere ºcolarã, grãdini-þe/ºcoli de varã, activitãþi de educaþieincluzivã etc.);

d) demonstreazã progresul ºcolarrealizat de elevii sãi la clasã, la testãri,la examene naþionale, prin rezultateobþinute cel puþin în anul anteriordepunerii dosarului de înscriere, înpregãtirea preºcolarilor/elevilor înraport de standardele curriculare deperformanþã;

e) are preocupãri ºi rezultate îninovarea educaþionalã, respectiv cre-area de resurse didactice precum ma-terial didactic, mijloace didactice, au-xiliare didactice, soft-uri educaþionale

în specialitate sau altele similare, careduc la eficientizarea predãrii;

f) contribuie la cercetãri ºtiinþi-fice transdisciplinare sau în dome-niul didacticii disciplinei pe care opredã;

g) elaboreazã programe ºcolarepentru discipline opþionale noi, pre-cum opþionale integrate în dez-voltarea localã, opþionale transcur-riculare sau altele similare, însoþitede suportul de curs;

h) participã la programe de tip „Adoua ºansã“, „ªcoala pãrinþilor“ etc.,cu rezultate în comunicarea cu pãrin-þii, concretizate în reducerea abando-nului ºcolar, a delincvenþei juvenile, acomportamentelor marginale ºi a ab-senteismului elevilor la clasele la carepredã;

i) iniþiazã ºi aplicã proiecte depredare inovative.

Dosarul de înscriere a candi-daþilor care îndeplinesc condiþiile departicipare menþionate anterior tre-buie sã conþinã:

1) o scrisoare de intenþie;2) recomandarea comisiei meto-

dice a disciplinei/ariei curricularedin unitatea de învãþãmânt în carecandidatul are norma didacticã debazã, din care sã rezulte îndeplinireacriteriilor de participare;

3) avizul cercului pedagogic aldisciplinei;

4) un proiect de activitate didac-ticã la clasã, pe durata unui an ºcolar.

Pentru obþinerea titlului „Profe-sorul anului“, candidaþii care audepus dosare de înscriere trebuie sãobþinã calificativul „Foarte bine” întoatã perioada urmãtoare, pânã la fi-nalizarea concursului ºi acordareaefectivã a titlului.

Înscrierea la concurs se face pânãla data de 1 mai a fiecãrui an ºcolarpentru anul ºcolar urmãtor, la secre-tariatul unitãþii de învãþãmânt în carecandidatul are norma didacticã debazã.

Cuantumul recompensei finan-ciare se stabileºte anual prin hotãrârea Guvernului, în limita bugetului alo-cat programului naþional de stimula-re a excelenþei didactice.

În temeiul art. 105 alin. (2) litera g), art. 234 alin. (1)din Legea educaþiei naþionale nr. 1, precum ºi al art. (4)din OMECTS nr. 3753/2011 privind aprobarea unormãsuri tranzitorii în sistemul naþional de învãþãmânt,Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportuluia emis Instrucþiunea nr. 4 privind finanþarea cheltu-ielilor pentru examinarea medicalã obligatorie periodicãa salariaþilor din învãþãmântul preuniversitar de stat, cuexcepþia celei care, potrivit legii, se efectueazã gratuit.

Astfel, potrivit Instrucþiunii menþionate anterior, în-cadrarea ºi menþinerea într-o funcþie didacticã sau di-dacticã auxiliarã, precum ºi într-o funcþie de conducere,de îndrumare ºi control sunt condiþionate de prezen-tarea unui certificat medical, eliberat pe un formularspecific elaborat de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Ti-neretului ºi Sportului, împreunã cu Ministerul Sãnãtãþii.

Finanþarea cheltuielilor pentru examinarea medi-calã obligatorie periodicã a salariaþilor din învãþãmântul

preuniversitar de stat, cu excepþia celei care, potrivitlegii, se efectueazã gratuit, se asigurã din bugetele localeale unitãþilor administrativ – teritoriale, respectiv aleconsiliilor judeþene ºi ale sectoarelor municipiuluiBucureºti de care aparþin unitãþile de învãþãmânt.

Conducerea unitãþii de învãþãmânt are obligaþia sãîºi fundamenteze cheltuielile cu aceastã destinaþie înbugetul propriu, pe bazã de indicatori fizici ºi valorici,care sã reflecte în mod real necesarul de finanþare,aplicându-se mãsuri pentru utilizarea cu maximã efici-enþã a fondurilor în interesul procesului de învãþãmânt.

Bugetele elaborate de unitãþile de învãþãmânt seprezintã spre aprobare autoritãþii administraþiei publicelocale, respectiv consiliilor judeþene ºi ale sectoarelormunicipiului Bucureºti.

Dupã aprobare, bugetele unitãþilor de învãþãmânt re-prezintã documentul pe baza cãruia se asigurã finanþareacheltuielilor acestora în exerciþiul financiar respectiv.

Finanþarea cheltuielilor pentru examinareamedicalã obligatorie periodicã a salariaþilordin învãþãmântul preuniversitar de stat

Page 11: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

„Aºa era atunci, aºa este acum“ ospun mulþi dascãli, specialiºti ai psi-hopedagogiei, atunci când vine vorbadespre problemele educaþiei. În mul-te privinþe putem constata o diferenþãsemnificativã între viaþa copiilor dinsecolul trecut ºi cel al copiilor dinzilele noastre, chiar dacã existã aspec-te comune. Decalajul tehnologic sapão prãpastie între generaþii, mult maiadâncã decât cea existentã prin firealucrurilor, copiii de astãzi par sã se

confrunte cu evenimente stresante deviaþã la vârste din ce în ce mai mici.

Ca urmare, educaþia îºi multipli-cã importanþa ºi funcþiile, fenomenulfiind într-o legãturã cu dinamicaevenimentelor ºi evoluþiilor sociale,cu ritmul ºi amploarea cercetãrilorºtiintifice realizate în domeniul psi-hologiei învãþãrii ºi dezvoltãrii, cu ne-voile educaþionale crescânde ale co-piilor care se formeazã ca personali-tãþi la acest început de mileniu.

Sarcina instituþiilor, al cãrorobiect de activitate îl reprezintã edu-caþia, este în mare mãsurã complexã.Grãdiniþa este prima dintre aceste in-stituþii, care resimte impactul refor-melor de tot felul, prin efectele pe carele genereazã în planul relaþiilor cu ca-racter interpersonal ºi care se reflectãasupra climatului afectiv în care sedezvoltã noile generaþii de copii.

Aºa s-a nãscut ideea proiectului,pornind de la necesitatea de a abilitacadrele didactice în a sprijini maimult copiii în actul învãþãrii.

Titlul proiectului este „Sprijinireadezvoltãrii competenþelor ºi a inte-grãrii copiilor de grãdiniþã“; este unproiect transfrontalier în care lider deproiect este Institutul de pedagogie,învãþãmânt social ºi de perfecþionareal Consiliului Judeþean Szabolcs-Szatmar-Bereg din Ungaria, iar parte-ner este Centrul Judeþean de Resurseºi Asistenþã Educaþionalã Satu Mare.

Proiectul se deruleazã în perioa-da 1.01. – 31.12.2011, scopul lui fiind

de a acorda sprijin în implementareaeducaþiei bazatã pe competenþe ºi înprocesul de integrare a copiilor îngrãdiniþã.

Grupul þintã este constituit dincadrele didactice ºi îngrijitoarele dinzece grãdiniþe, aproximativ douã sutede persoane, iar beneficiarii indirecþisunt copiii preºcolari din aceste insti-tuþii. Cadrele didactice care participãla cursurile de formare vor dobândicompetenþe care sã le ajute în muncala grupã, în a dezvolta într-o maimare mãsurã deprinderile ºi pri-ceperile copiilor. La nivelul judeþuluiSatu Mare au fost selectate în proiecturmãtoarele grãdiniþe: din Munici-piul Satu Mare: GPP Nr.33, Grãdiniþa„Voinicelul“, Grãdiniþa „Ham Janos“,GPP Nr.9, Grãdiniþa Nr.24; din Ca-rei: GPP Nr.3 ºi Grãdiniþa de pe lângãªcoala Nr. 3. O altã grãdiniþã selec-tatã este cea din localitatea Vetiº.

În cadrul proiectului se desfãºoa-rã schimburi de experienþã între grã-diniþe, cursuri de formare ºi ateliere

de lucru. Rezultatul proiectului îlconstituie prezentarea ºi preluareaunor bune practici profesionale, pre-cum ºi dezvoltarea unei colaborãri ºicooperãri durabile între grãdiniþeleimplicate. Implementarea proiectu-lui va determina alinierea învãþã-mântului preºcolar din cele douã ju-deþe la cerinþele educative ale UniuniiEuropene.

Educaþia pentru toþi poate sã fieun mijloc de îmbunãtãþire a educa-þiei, în general prin reconsiderareasprijinului ce se acordã anumitor co-pii. Educaþia pentru toþi porneºte dela premisa cã orice copil este o per-soanã care învaþã într-un anumitritm ºi stil ºi deci poate avea nevoiade un sprijin diferit.

Pentru a se adresa tuturor copi-ilor ºi a deveni deschisã, flexibilã,adaptatã ºi orientatã spre fiecare ºipentru toþi, educaþia trebuie sã pre-supunã în practicã o schimbare deopticã ºi anume o nouã orientare carepune accentul pe cooperare, partene-riat, învãþare socialã ºi valorizare a re-laþiilor pozitive, umaniste în educaþie.

ªcoala incluzivã se referã în sensrestrâns la integrarea/includerea tu-turor copiilor indiferent de capacitã-þile ºi competenþele de adaptare ºideci de învãþare, într-o formã deînvãþãmânt. În sens larg, ea înseam-nã ca fiecare copil sã fie sprijinit ºi sãse lucreze în beneficiul tuturor.Fiecare copil este înþeles ca un parti-cipant activ la învãþare ºi predarepentru cã aduce cu sine: o experienþã,un stil de învãþare, un model social, ointeracþiune specificã, un ritm per-sonal, un mod de abordare, un con-text cultural cãruia îi aparþine. De lacea mai fragedã vârstã conºtiinþacopiilor trebuie formatã ºi dezvoltatã,învãþându-i cã primirea celor „dife-riþi“ alãturi de ei înºiºi trebuie fãcutãnu doar din obligaþie sau milã, ci pen-tru cã fiecare individ are dreptul de aparticipa la acþiuni comune, care sãconducã la dezvoltarea lui ulterioarãºi la dezvoltarea comunitãþii în caretrãieºte.

Acceptarea necondiþionatã a di-versitãþii într-un grup ºi stimulareatoleranþei este o adevãratã provocarepentru educatori. Ei trebuie sã încu-rajeze cooperarea, lucrul în perechisau formarea de grupuri eterogene,cunoaºterea ºi discutarea diverselorobiceiuri, tradiþii, valori. Desigur cãrezultatele nu se vãd imediat, ci înurma multor activitãþi educativeavând la bazã obiective clar precizateºi accesibile copiilor preºcolari.

Incluziunea preºcolarã vizeazãimplementarea unor strategii co-erente de dezvoltare a conºtiinþei ºiformare a comportamentelor copiilorîn sprijinul toleranþei ºi nediscrim-inãrii, al acceptãrii ºi oferirii de ºanseegale pentru toþi. Aceasta presupunepregãtirea celorlalþi copii în vedereaacceptãrii copiilor cu cerinþe specialeºi de alte etnii în mod firesc, pentru anu face diferenþe în manifestareacomportamentalã sau verbalã.

Legislaþia ºi politica din Româniasusþin educaþia copiilor cu dizabilitãþiîn ºcolile publice ºi faptul cã toþi co-piii au, prin lege, dreptul la ºcolariza-re. Abordarea încã deosebit de infle-xibilã, axatã pe curriculum-ul ºcolarîn România, a fost apreciatã ca repre-

zentând o problemã pentru copiii cudizabilitãþi.

Ca urmare a acestei organizãricomplexe ºi a structurii eterogene acolectivelor ºcolare sunt necesare ºiîn grupe, respectiv clase unele mãsurispeciale organizatorice, dar ºi mãsuride diferenþiere ºi adaptare curricu-larã, precum ºi instrumente adaptatede evaluare. Adaptarea curricularãpresupune un curriculum diferenþiatpentru copiii cu CES, fie pe grupe /clase speciale integrate în ºcoala pu-blicã, fie pe grupe cât mai omogene.În acest sens, adaptarea curricularãselecteazã acele cunoºtinþe care pot fiaccesate de elev raportat la specificulfuncþiilor sale psihice, în special celeale gândirii, atenþiei, limbajului, me-moriei etc.

Copiii cu CES integraþi în învãþã-mântul de masã ar trebui sã dispunãde o bunã colaborare între dascãl, pã-rinþi ºi psiholog. Educaþia pãrinþilorºi consilierea au un rol important înintegrarea copiilor cu afecþiuni de na-turã psihicã, emoþionalã, ori de altãnaturã în ºcoalã / grãdiniþã.

�� EE CC HH II PP AA DD EE PP RR OO II EE CC TT

ºº II SS ÎÎ NN ZZ II AA NN AA CC RR II SS TT EE AA ,, DD II RR EE CC TT OO RR CCJJRRAAEE SS AA TT UU MM AA RR EE

wwwªCOALA

româneascq.ro ºcoala sãtmãreanã 11

octombr ie 201 1

Sindicatul Învãþãmântului Preuniversitar Satu Mare, afiliatla Federaþia Educaþiei Naþionale, susþine proiectul iniþiat decolegii noºtri membri de sindicat la CJRAE Satu Mare.

Evidenþiem faptul cã Legea Educaþiei Naþionale prevede edu-caþia copiilor cu dizabilitãþi în ºcolile publice, ceea ce în condiþiilecreºterii continue a numãrului de copii în grupe ºi clase, devine omuncã eroicã. Am recomanda spre studiu articolele apãrute înnumerele noastre anterioare, spre a vedea condiþiile în care sedesfãºoarã munca educativã în þãri europene (Finlanda, deexemplu), unde la fiecare ºapte copii existã un adult ºi un educa-tor la fiecare patru copii, dacã aceºtia au sub trei ani.

�� II OO AA NN DD RR Ãà GG AA NN

PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE SSIIPP,, SS EE CC RR EE TT AA RR GG EE NN EE RR AA LL FFEENN

SINDICATUL ÎNVÃÞÃMÂNTULUIPREUNIVERSITAR

SATU MARE

INCLUZIUNEAcalea comunã a succesului în educaþie

Page 12: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

opinii12

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

�� PP RR OO FF .. RRUUSSAANN OOAANNAA--RRAALLUUCCAAªªCCOOAALLAA CCUU CCLLAASSEELLEE II --VV II II II

NNRR.. 119955,, BBUUCCUURREEªªTTII

Evoluþia societãþii româneºti (in-tegrarea într-o epocã a “culturii ima-ginii”1) a marcat ºi “modul de organi-zare ºi derulare a învãþãmântului, dela nivelul macroeducaþional pânã laora de curs”2.

Disciplinã de frontierã (în zonade intersecþie a ºtiinþelor limbii ºi li-teraturii cu ºtiinþele educaþiei ºi psi-hologia educaþionalã), „...orientatã...teoretic ºi practic”3, limba ºi literatu-ra românã face sã aparã efecte cola-terale privind celelalte discipline,evaluate datoritã formãrii ºi dezvol-tãrii la elevi a competenþei comunica-þionale ºi a performanþei lor de co-municare.

Studierea literaturii în ºcoalãformeazã competenþe/ abilitãþi pentrulecturã (lecturã de informare, de plã-cere ºi „instituþionalizatã“), cu accentpe ultimul tip. ªcoala trebuie sã for-meze un lector competent ºi un cititorcare sã îºi formeze gustul propriu delecturã, astfel încât sã devinã un cititoractiv pe tot parcursul vieþii, sã îi ajutepe elevi sã înþeleagã mai bine lumea ºisã se înþeleagã pe ei înºiºi, sã îºi for-meze repere culturale ºi estetice ºi sãvalorizeze arta ca pe o formã de comu-nicare ºi de cunoaºtere ºi sã îºi dez-volte propria personalitate.

Educaþia contemporanã urmã-reºte „construirea unei personalitãþiautonome, capabile de gândire criticãºi creativã“4 prin echilibrarea elemen-telor care compun personalitatea ele-vului. Conþinuturile programei trebuiesã aibã în obiectiv comunicarea cultu-ralã, spiritualã, interumanã etc., va-lorificarea tuturor tipurilor de limbaj(colocvial, poetic, familial, ºtiinþific,administrativ), a experienþelor cultu-rale provenite din mediile sociol-ingvistice ale beneficiarului de edu-caþie: comunitatea, mediul rural/ur-ban, amorf/cultivat, naþional/mixt,monocultural/policultural, familial,ºcolar, cultural-artistic5.

În selectarea conþinuturilor tre-buie sã se þinã cont de intereseleelevilor, de adecvarea conþinuturilorla structurile cognitive ºi de comuni-care ale educabililor, de asigurareacoerenþei cu conþinuturile educaþieilingvistice. Textele literare alese tre-buie „sã satisfacã... criteriul estetic,sã includã diferite genuri ºi specii lit-erare, opere din creaþia popularã ºicultã, aparþinând literaturii naþionaleºi universale, cãrora timpul le-a datgirul valorii”6.

Eficienþa actului educaþional de-pinde de „conjugarea metodei cuobiectivul, conþinutul procesului edu-caþional ºi forma de organizare aînvãþãmântului (implicând raportulprofesor-elev, elev-elev), care este unelement al tehnologiei educaþionale”7.

În receptarea textelor literare,practica a demonstrat existenþa a nu-meroase metode ºi procedee de in-struire, tradiþionale ºi interactive:expunerea, controversa academicã,discuþia Panel, procesul literar, reu-niunea Phillips 6/6, brainstormingul,explozia stelarã, jocul didactic, stra-tegii didactice centrate pe elev (teoriainteligenþelor multiple a lui H. Gard-ner) º.a.

„În condiþiile creºterii exponen-þiale a informaþiei, este absolut indis-pensabil sã li se formeze elevilor de-prinderea de a utiliza diverse surse dedocumentare în vederea creºteriiautonomiei ºi a independenþei înactul de învãþare”8.

Fiind instrument al educaþiei in-telectuale, lectura îl ajuta pe elev sãstudieze tematic o carte pentru docu-mentare sau relaxare, folosind ME-TODA RICAR9: „R-rãsfoirea cãrþiipentru formarea unei idei generale;I-formularea unor întrebãri la care seaºteaptã sã afle rãspunsul dupãcitirea cãrþii; C-citirea carþii; A-amin-tirea punctelor principale;R-recapi-tularea pentru a vedea cât de bine adepistat punctele principale.”

Lectura ºcolarã este „un procescomplex, în care se întrepãtrundcompetenþe ºi deprinderi ale recu-noaºterii ºi ale înþelegerii simbolurilor

literare ºi literale ce aparþin niveluri-lor de percepþie, de decodare, de ex-perienþã, de fond lingvistic, de capa-citate de stocare (de memorie), de astabili conexiuni, în aºa fel încât citi-torul sã se poatã autoproiecta prinanticipaþie sau retrospecþie pe bazalecturii fãcute”10. „Lectura este con-diþionatã de specificitatea textului(roman clasic/ modern/ poem etc.) ºide motivaþia ºi scopul cititorului(plãcere, studiu informaþional, cro-nicã literarã etc.)“11.

Societatea postmodernã urmã-reºte lectura orientatã spre elevi, va-lorificã reacþiile personale ale elevilorfaþã de textul citit, favorizeazã siste-matizarea anumitor concepte speci-fice despre textul literar ºi argumen-tarea unor puncte de vedere referi-toare la operele studiate. TehnicaVAS (vãd, aud, simt) implicã trei acþi-uni psihice de achiziþionare a infor-maþiei vizuale, auditive ºi cinetice/tactile. Dupã lectura textului, eleviirãspund la întrebãrile profesoruluifolosind enunþuri scurte care includverbele „vãd“, „aud“, „simt“. Hartasubiectivã a lecturii constituie o teh-nicã de parcurgere secvenþialã a unuitext liric, descriptiv ºi narativ. Dupãfiecare secvenþã a textului, elevii vor

desena sau vor face comentarii refe-ritoare la experienþa de lecturã (ima-gini/cuvinte care i-au ºocat, senti-mente ºi gânduri trezite de lecturã).În finalul activitãþii, elevii reflecteazãasupra paºilor parcurºi ºi evidenþiazãasemãnãrile ºi deosebirile în lecturilelor. Anticipãrile reprezintã o metodãla care elevii lucreazã pe grupe/indi-vidual. Pornind de la titlul textului,fac predicþii în legãturã cu temaaceasta, folosind jumãtãþi de paginice vor fi revãzute dupã parcurgereatextului. Cei ce au dat rãspunsuriapropiate de tema textului îºi vor mo-tiva opþiunea. Rolul profesorului estede îndrumãtor (încurajeazã plurali-tatea rãspunsurilor, creeazã o atmos-ferã propice discuþiei, respectã auto-nomia ºi opiniile elevilor etc). Listade cãrþi este o metodã de trezire ainteresului pentru lectura suplimen-tarã. Ea oferã scurte informaþii de-spre unele cãrþi cuprinse într-o listã.Elevul are de ales pentru sine ºi pen-tru ceilalþi colegi câte o carte, moti-vându-ºi alegerea în funcþie de ele-mentele paratextuale oferite de listãºi de experienþa proprie. Prezentareade carte constituie o strategie poliva-lentã, deoarece dezvoltã competenþede lecturã ºi de comunicare scrisã/oralã. Marilena Pavelescu12 propuneo serie de repere de care trebuie sãþinã cont elevii: titlul, spaþiul; acþi-unea; personajele principale (nume,câteva detalii inedite); conþinutul deidei, incipitul sau relatarea incom-pletã a unei secvenþe incitante; pre-cizarea motivelor pentru care ar reco-manda lectura textului. Termenii-cheie daþi iniþial reprezintã o metodãce stimuleazã elevii sã îºi reactua-lizeze cunoºtinþele anterioare ce aulegãturã cu subiectul lecþiei, solicitãimaginaþia ºi creativitatea, favorizea-zã învãþarea activã. Profesorul notea-zã pe tablã 4-5 concepte din textul ceurmeazã a fi studiat (de exemplu,scrisoare, parlament, candidaturã,rãsturnare pentru „O scrisoare pier-dutã“ aparþinând lui I.L. Caragiale) ºielevii stabilesc în perechi legãturadintre termeni.

Învaþarea prin descoperire îlpune pe elev sã refacã traseul cerce-tãrii ºtiinþifice prin imitarea compor-tamentului marilor cercetãtori, stimu-

lându-i capacitaþile mentale. Rolurileprofesorului sunt de îndrumãtor alactivitãþii elevilor ce lucreazã frontalindependent, individual sau pe gru-pe, dar ºi de consultant permanent alacestora. Modalitãþile de învãþareprin descoperire corespund prin-cipalelor forme de raþionament:inductiv (în lecþii de predare-învãþarea teoriei literare, comentarii de text),deductiv (în demonstraþii ca un textaparþine sau nu aparþine unui gen/specii/curent), prin analogie (în lecþiide literaturã). De exemplu, la clasa aXII-a, clasa de filologie, se poatepropune Diaristica dupã 1989.

Strategiile ºi metodele specificegândirii critice formeazã ºi dezvoltãgândirea divergentã ºi creatoare, de-finitã prin producþia de soluþii mul-tiple pentru aceeaºi problemã. Me-todele gândirii critice sunt interesatede produsul ºi de procesul învãþãrii.O serie de condiþii trebuie respectatepentru o învãþare eficientã: o pregãti-re minuþioasã din partea profesoru-lui; timp mare pentru cãutarea, for-mularea ºi exprimarea ideilor, a ob-servaþiilor; încurajarea gândirii inde-pendente, a speculaþiei, a elaborãriicât mai multor ipoteze; respectareadiversitãþii de opinii; crearea unui cli-mat destins; dezvoltarea capacitãþiide ascultare activã. Gândeºte-Pe-rechi-Prezintã (G. P. P.), Cubul, Cior-chinele, Horoscopul sunt doar câtevaexemple de strategii de acest tip.

Utilizarea metodelor ºi tehni-cilor sus-menþionate optimizeazãprocesul instructiv-educativ princontribuþia la dezvoltarea personali-tãþii elevilor sub aspect cognitiv (îm-bogãþesc orizontul de lecturã al ele-vilor prin prezentarea evenimentelordin univers, a comunitãþilor umane ºia indivizilor), educativ (le oferã mo-dele de conduitã moralã superioarã,le-a prezentat cazuri de comporta-ment ce pot sã îi îndemne la reflecþii)formativ (le dezvoltã gândirea, ima-ginaþia, competenþa de comunicare).Scopurile principale ale activitãþilorde lecturã au fost dezvoltarea gustu-lui pentru citit ºi stimularea interesu-lui pentru cunoaºterea realitãþii, spo-rirea volumului de informaþii, îmbo-gãþirea vieþii sufleteºti, cultivarea trã-sãturilor morale pozitive.

BIBLIOGRAFIE:• Costea, Octavia, Didactica lecturii. O abordare funcþionalã, Iaºi, Ed. Institutul European, 2006• Crãciun, Corneliu, Metodica predãrii limbii ºi literaturii române în gimnaziu ºi liceu, ediþia a treia, Deva, Ed. Emia, 2009• Ilie, Emanuela, Didactica limbii române, Iaºi, Ed. Polirom, 2008• Pamfil, Alina, Limba ºi literatura românã în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteºti, Ed. Paralela 45, 2003• Pavelescu, Marilena, Metodica predãrii limbii ºi literaturii române, Bucureºti, Ed. Corint, 2010

Literatura de frontierã, resuscitatã prin strategii didactice moderne de

studiere a textului literar

1 Emanuela Ilie, Didactica limbii române Iaºi,Ed. Polirom, 2008, p.9.2 Marilena Pavelescu, Metodica predãrii limbii ºi literaturii române, Bucureºti, Ed. Corint, 2010, p.15.3 Alina Pamfil, Limba ºi literatura românã în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteºti, Ed. Paralela 45, 2003, p.7.4 Marilena Pavelescu, op.cit., p.26.5 Apud Marilena Pavelescu, op.cit., p.27.6 Idem, p.27.7 Ibidem, p.67.8 Idem, p.159.9 Ibidem, pp.158-159.10 Octavia Costea, Didactica lecturii-O abordare funcþionalã, Iaºi, Institutul European, 2006, p.9.11 Marilena Pavelescu, Op. cit., p.260.12 Idem., p.199.

Page 13: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

ºcoala internaþionalã 13

noiembr ie 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

Copiii care sunt cuprinºi în siste-mul de educaþie preºcolarã se dove-desc a fi mult mai buni la testele PISAde citire ºi înþelegere a textelor decâtcei care merg direct la ºcoalã, relevãun studiu recent al OECD. AnalizaOrganizaþiei pentru Cooperare Eco-nomicã ºi Dezvoltare (OECD) se ba-zeazã pe rezultatele testelor interna-þionale susþinute de cãtre elevii dinþãrile dezvoltate. Acest studiu a arãtatcã elevii care au urmat educaþia pre-ºcolarã au un nivel mai ridicat de in-teligenþã faþã de colegii lor care auînvãþat scrierea ºi citirea abia din cla-sa I. Cu alte cuvinte, deºi sunt de ace-eaºi vârstã (15 ani), cei care au fãcutgrãdiniþa au dat rãspunsuri cores-punzãtoare unor copii de 16-17 ani.

Luna trecutã prezentam unuldintre cele mai dorite sisteme de edu-caþie preºcolarã din Europa, pe celfinlandez, pe care multe state au în-cercat sã îl copieze. Luna aceasta vomscrie despre sistemul de educaþie pre-ºcolarã francez, considerat unul din-tre cele mai vechi de pe bãtrânul con-tinent, cu rezultate foarte bune încontinuare.

În Franþa, ºcoala a devenit obli-gatorie pentru toþi copiii cu vârste cu-prinse între 6 ºi 16 ani din 1882.Populaþia ºcolarã, de aproximativ 12milioane de elevi, este educatã într-unsistem unificat, structura generalã,formatã din ºcoli, licee ºi nivel secun-dar inferior, a fost treptat înfiinþatã.Începând cu anul 1970, Franþa a cu-noscut, de asemenea, o dezvoltarefoarte importantã în ceea ce priveºteînvãþãmântul preºcolar: toþi copiii cuvârste cuprinse între 3 ºi 5 ani par-ticipã de atunci la grãdiniþã.

Acest tip de învãþãmânt este,însã, mult mai vechi în Franþa. A în-ceput ca un program de caritate pen-tru copiii fãrã posibilitãþi, în secolulal XIX-lea, ºi s-a transformat la ju-mãtatea secolului al XX-lea în ceea cese numeºte acum „ecole maternelle“.Generalizarea s-a produs în urmã cucâteva zeci de ani.

Franþa are un curriculum naþional,care se aplicã prin programe specialepentru educaþie preºcolarã (ceea ce înRomânia este reprezentat de creºe ºigrãdiniþe) ºi se continuã în învãþãmân-tul primar ºi apoi în cadrul celui secun-dar. Este o abordare cu aºteptãri foarteclare din partea celor care sunt cu-prinºi în sistemul educaþional.

Nivelul primar constã, dupã cumspuneam mai sus, din „ecole mater-nelle“ ºi ºcolile elementare, care in-clud programe de educaþie preºcola-rã ºi ºcolarã pentru copii de la 2 ani ºijumãtate pânã la vârsta de 10 ani.Lecþiile de zi cu zi ºi activitãþile edu-caþionale urmeazã un curriculum na-þional, dar cadrele didactice au omare libertate de a folosi conþinutcreativ propriu la lecþii.

În celebrele „ecole maternelle“sunt cuprinºi copiii care au între doiani ºi jumãtate ºi cinci de ani. Deºireprezintã începutul educaþiei copi-lului în sistemul de stat, francezii ovãd ca pe o perioadã în care se conti-nuã activitãþile începute acasã, prac-tic un timp pentru joacã ºi pentru în-vãþare prin joc. Descoperirea ºi învã-þarea limbii franceze reprezintãpunctul central al acestui ciclu de în-vãþãmânt. Experienþele de zi cu zi cucare se întâlnesc cei mici sunt pietrelede temelie pentru ceea ce va fi o for-

mã de educaþie mult mai formalã.Dar, chiar de la acest prim nivel,ºcoala începe sã pregãteascã copiiipentru a deveni cetãþeni francezi. Unexpert francez spunea cã rolul aces-tor „ecole maternelle“ este sã contri-buie la dezvoltarea copilului în toateformele sale, fizic, cognitiv ºi emoþio-nal, pentru pregãtirea acestuia în uti-lizarea diferitelor moduri de expri-mare ºi pentru educaþia formalã pecare o va primi în cadrul ºcolii pri-mare. Francezii au constatat cã mi-cuþii care nu participã la aceste pro-grame sunt dezavantajaþi atunci cândintrã la ºcoala primarã, faþã de ceicare le urmeazã.

Dupã cum precizam mai devre-me, Franþa are un model unic de edu-caþie preºcolarã, pentru copiii între2,5 ºi 5 ani ºi o diversitate de tipuri depolitici ºi programe pentru copii subvârsta de 3 ani. „Ecole Maternelle“este un program preºcolar finanþatdin fonduri publice, administrat deMinisterului Educaþiei.

Instituþiile preºcolare în care esteimplementat acest program pot fi situ-ate lângã sau chiar într-o ºcoalã pri-marã, dar, de multe ori, sunt de sinestãtãtoare. Programele sunt gratuitepentru o zi standard de ºcoalã, carede obicei este de 8 ore (8.30-16.30),dar existã ºi servicii suplimentare,disponibile înainte ºi dupã orele deºcoalã, la prânz, precum ºi în timpulvacanþelor de ºcoalã. De asemenea,sunt disponibile ºi pentru pãrinþiicare au zile de lucru mai lungi, iar co-piii lor au nevoie de îngrijire ºi supra-veghere. Pãrinþii plãtesc pentru ser-viciile suplimentare, în funcþie deveniturile lor.

Programele standard, însã, suntuniversale ºi sunt puse la dispoziþiatuturor copiilor, indiferent de statutulpãrinþilor, de venituri sau de ocupaþiaacestora. Existã, de asemenea, pro-grame care acoperã jumãtate de zi demiercuri, atunci când ºcolile francezesunt închise (fiind deschise timp de ojumãtate de zi în zilele de sâmbãtã).

Deºi iniþial s-a stabilit ca progra-mele educaþionale preºcolare sã nufie foarte încãrcate, pentru a nu-istresa pe cei mici, ulterior au fost in-troduse module de socializare ºi dez-voltare a copilului, în general, pre-cum ºi de stimulare cognitivã ºi depregãtire pentru ºcoala primarã.

Toþi copiii începând cu vârsta dedoi ani ºi jumãtate sunt eligibili sãparticipe la educaþia preºcolarã, deºi,de obicei nu existã locuri suficientepentru toþi micuþii. Programul pre-vede în mod clar, în primul rând, în-grijirea copiilor ai cãror pãrinþi mun-cesc, dar participarea nu este, în niciun caz, limitatã la aceºti preºcolari.Aproape toþi cei de 3-4-5 ani suntînscriºi acum, dar ºi aproape 40% dincopiii în vârstã de 2,5 ani.

Prioritate majorã pentru sis-temul de educaþie francez este acumcuprinderea tuturor celor de 2,5 aniºi îmbunãtãþirea curriculei pentruaceastã grupã de vârstã. De aseme-nea, grupele de copii sunt conside-rate cam aglomerate, dacã þinemcont de faptul cã se poate ajunge ca lao grupã se fie înscriºi între 25 ºi 30 depreºcolari, cu vârsta de 4 ani, supra-vegheaþi de un educator ºi de un asis-tent uneori.

Costul unitar pe care îl plãteºte sta-tul pentru un copil care ocupã un loc în

„ecole maternelle“ este aproape la felde mult ca pentru un elev din ciclulºcolar primar. „Ecole maternelle“ suntgratuite, cu excepþia meselor, care suntpe deplin subvenþionate doar pentrufamiliile cu venituri reduse.

Creºele sau serviciile de îngrijire acopilului în Franþa au ca public þintãcopiii de la 3 luni pânã la vârsta de doiani, atunci când mamele acestorasunt angajate. Aceste tipuri de edu-caþie preºcolarã sunt administrate decãtre Ministerul Sãnãtãþii, Tinere-tului, Sportului ºi Vieþii Sociale.

Acoperirea la nivelul întregii þãrieste de aproape 40%, iar din acestea,23% reprezintã centre de îngrijire dezi sau spaþii speciale cu supravegherede zi, circa 11% sunt „ecole mater-nelle“, în timp ce restul sunt alte ti-puri de creºe. Programele pentru su-gari ºi pentru copiii foarte mici suntindependente, nu sunt uniforme caîn cazul celor pentru preºcolarii careau peste 2,5 ani. În ceea ce priveºteprogramele de îngrijire de tip familialsau centrele de zi, pentru acesteaexistã o libertate ºi mai mare. În ge-neral, sunt deschise 10-12 ore pe zi ºicopiii participã la o zi întreagã, ex-cepþie fãcând cei ai cãror pãrinþi lu-creazã part-time. În contrast cu„ecole maternelle“, existã mai multetipuri de creºe, inclusiv centre de zi,casele de tip familial, asociaþiilefamiliale. În medie, costul unui locîntr-o creºã (un centru special) estede aproximativ 50 de euro pe zi. Ju-mãtate din sumã este plãtitã de cãtreguvern, un sfert din fondul de alo-caþie familialã ºi un sfert de cãtre fa-milie.

�� AA DD RR II AA NN AA MM II HH AA LL CC EE AA

„Ecole maternelle“ sau educaþia preºcolarã francezã

Page 14: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

dosar14

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Absolut tot – studii, analize, son-daje, oferte de locuri de muncã etc.aratã cã ºcoala profesionalã este oformã de învãþãmânt a cãrei reînfi-inþare nu mai poate fi amânatã, decieste cu adevãrat o necesitate. Situaþiaprezentã acum în învãþãmântul ro-mânesc nu mai poate continua la ne-sfârºit, pregãtirea unei generaþii demeseriaºi, deci personal bine califi-cat, nefãcându-se pocnind din dege-te, peste noapte. Ce-i de fãcut în aces-te condiþii? Simplu de spus, dar greude realizat, având în vedere cã autori-tãþile în domeniu se miºcã prea greuºi în contratimp cu necesitãþile soci-etãþii. ªi dacã mai marilor din edu-caþie le este prea greu sã punã pe hâr-tie un plan coerent în privinþa modu-lui de organizare, de reînfiinþare aºcolilor profesionale, atunci sã numai reinventãm roata ºi sã luãm roa-ta care merge foarte bine în alte þãri.ªi am avea destule exemple în careînvãþãmântul centrat pe învãþareaunei meserii funcþioneazã excelent –Austria, Finlanda, Germania etc. Darºi copierea acestor modele sau a le-gislaþiei care le însoþeºte trebuie fãcu-tã cu cap, nu sã ne rezumãm doar la aface copy-paste pe un text de lege ºia-l traduce, pentru cã nici aºa nu vomreuºi. Guvernul ºi autoritãþile localear face bine sã înþeleagã prioritãþilesocietãþii ºi, în locul politicilor super-flue ºi fãcute parcã la miºto, al banu-lui public irosit complet aiurea, pre-cum al bordurilor ºi floricelelor, ca sãdãm cel mai mediatizat exemplu, sãpriceapã necesitatea investiþiilor îneducaþie. Dacã se vor trezi ºi vor înþe-lege ceva, rãmâne de vãzut.

Pentru studii superioare,doar 6,54 % din ofertalocurilor de muncã

Dacã ne uitãm asupra ultimeioferte de locuri de muncã centraliza-tã de Agenþia Naþionalã pentru Ocu-parea Forþei de Muncã, cea pentruperioada 28 octombrie – 3 noiembriea.c., vedem cã din totalul celor 10.374de locuri de muncã vacante doar 679sunt pentru persoanele cu studiisuperioare, adicã 6,54 %. Restul locu-rilor de muncã (9.695) se adreseazãcelor cu studii medii, profesionale ºilucrãtorilor necalificaþi. Dintre aces-tea, 1.181 de posturi sunt pentru con-fecþioner-asamblor articole din tex-tile, 660 pentru operator confecþio-ner în industria de îmbrãcãminte-þe-sãturi, tricotaje, materiale sintetice,314 pentru lucrãtori comerciali, 191pentru ºoferi autocamion/maºinã demare tonaj, 169 pentru lãcãtuºi me-canici, 164 pentru vânzãtori, 133 pen-tru agenþi vânzãri, 123 pentru ºoferde autoturisme ºi camionete, 92 pen-tru bucãtari etc. Ce spune acest lu-cru? Cã piaþa, chiar ºi în actualelecondiþii de crizã, are nevoie de per-sonal calificat, de meseriaºi. Ce ziceþi,domnule ministru Daniel Funeriu?Aþi înþeles de ce e nevoie pe piaþã ºi

cât de necesarã este reînfiinþarea ºco-lilor profesionale, dar reînfiinþare fã-cutã cu inteligenþã, nu doar ca o bi-fare a unei probleme pe hârtie? Dom-nule ministru, nu vom da verdictul,vom aºtepta sã vedem cât ºi ce aþiînþeles vizavi de învãþãmântul profe-sional.

ªcoala nu e centratã peformarea de competenþe

Potrivit ultimului sondaj deopinie realizat la nivel naþional, pe uneºantion reprezentativ, de cãtre In-stitutul Român pentru Evaluare ºiStrategie, 8 din 10 români considerãcã „Învãþãmântul românesc este cen-trat prea mult pe informaþie ºi prea

puþin pe formarea de competenþe“.În privinþa pregãtirii absolvenþilor,trei sferturi dintre români considerãcã absolvenþii de facultate sunt slabpregãtiþi, iar 80 % dintre intervievaþiau fost de acord cu afirmaþia „Tineriinu sunt pregãtiþi pentru a face faþã pepiaþa muncii“. În consecinþã, în acestcontext, 95% dintre intervievaþi aurãspuns afirmativ la întrebarea „Re-înfiinþarea ºcolilor profesionale saude meserii ar fi o idee bunã?“. Cu altecuvinte, toate opiniile converg cãtrenecesitatea reintroducerii învãþã-mântului profesional. În caz contrar,aºa cum avertizeazã specialiºtii, fie eidin domeniul educaþiei sau al mediu-lui de afaceri, orientarea cãtre filiera

teoreticã a elevilor care ar fi mai apþipentru studii tehnologice duce doarla inflaþie de intelectuali ºi, în con-secinþã, deficit de meseriaºi.

Moda liceelor de prestigiu

Paradoxal, deºi în sondaje majo-ritatea românilor sunt pentru reînfi-inþarea ºcolilor profesionale, în prac-ticã pãrinþii aleargã sã-ºi dea copiii lalicee de prestigiu, cu o ratã foartemare de absolvenþi, care intrã apoi lafacultate. Cã ºi intrarea la facultate adevenit prea uºoarã, de s-a ajuns cãdoar cine nu vrea nu face o facultate,ceea ce iarãºi denotã completa starede anormalitate a noastrã, este o altã

poveste. Alegerea unui liceu de pres-tigiu a devenit mai mult o modã apãrinþilor, cã dacã nu faci ca toatã lu-mea te descalifici ca pãrinte. Numaicã a alege pãrintele parcursul copilu-lui, fãrã sã-l consulte ºi fãrã sã fi ana-lizat pânã atunci ce aptitudini ºi încli-naþii are propiul sãu copil, nu se vadovedi ulterior decât o acþiune com-plet pãguboasã pe toate planurile.Cum spune ºi prof. univ. Mircea Mi-clea, „nu mai avem nevoie de atât demulþi absolvenþi de studii superioare,ci de cei calificaþi în liceele profesio-nale“. Dar, dacã Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportu-lui va schimba doar numele ºcolilor,ne referim la cele cu profil tehnic,fãrã sã facã ºi reformele necesare ºicerute clar de agenþii economici, nuse va schimba decât ambalajul, fon-dul problemei rãmânând acelaºi.

Trebuie sã ne pliem dupã dorinþele întreprinzãtorului

„Este absolut necesarã reînfiin-þarea ºcolilor profesionale, dar nu lamaniera de pânã acum. Dacã nu sedã drumul la un parteneriat publicprivat cu agenþii economici, nu se varezolva nimic. Trebuie sã ne pliemdupã dorinþele întreprinzãtorului, aleagentului economic ºi sã facem ºi noica în þãrile în care ºcoala profesionalãmerge foarte bine ºi copiii merg sin-guri, de bunã voie, la o asemenea for-mã de învãþãmânt. Dar pentru astaavem nevoie de acest parteneriarpublic-privat de care vorbeam. Altfel,dacã într-o ºcoalã profesionalã vomcontinua sã mergem pe colectivefoarte mari de elevi nu vom face ni-mic. În clasã, poþi avea ºase, ºapteelevi pe care un agent economic îiplãteºte sã îºi formeze o calificare decare are el nevoie. În caz contrar, sãmergem tot pe clase de câte 30 deelevi, vom ajunge sã scoatem iarãºipe bandã rulantã 30 de frezori decare nu are nimeni nevoie sau 30 deautomatiºti pe care apoi mã voi strã-dui sã gãsesc unde sã îi plasez. ªcoalaprofesionalã este o necesitate ºi nu semai poate amâna. Sunt profesor cu29 de ani vechime la catedrã ºi amlucrat în învãþãmântul tehnic, deciºtiu foarte clar ce este nevoie. Copiiicare nu pot face ºcoala provin, în ge-neral, din familii care nu îi pot ajuta,deci ei au nevoie de burse. Traseulcare ar trebui urmat este destul desimplu, dar trebuie ºi implicare dinpartea societãþii. Concret, dacã agen-þii economici ar beneficia de anumitefacilitãþi din partea statului, ar puteasã ofere burse unor copii cu care afãcut contract ºi pe care sã-i trimitã lacalificare în meseria X. Astfel, anga-jatorul va cere foarte clar calificareade care are nevoie, iar elevul va ºti cãdupã absolvire va avea un loc demuncã în baza contractului încheiatanterior studiilor. Acum sã revin laprofilul pe care îl are ºcoala noastrã.

ªCOALA PROFESIONALÃ, o necesitate care nu mai poate fi amânatã

Page 15: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

Noi suntem pe electronicã industri-alã ºi cererea în acest domeniu nueste atât de mare cum este, de exem-plu, la ºcolile economice. În dome-niul serviciilor, prin deschidereamultor unitãþi de profil – restauran-te, cafenele, hoteluri, pensiuni etc.,este nevoie clarã de oameni pregãtiþipentru serviciul alimentaþie publicã.Din acest motiv merg foarte bine lice-ele economice, pentru cã s-a dezvol-tat foarte mult acest sector ºi agenþiieconomici, chiar nesusþinuþi de o le-gislaþie în domeniu, fac parteneriatecu ºcolile economice. La noi, însã, astaeste o problemã foarte gravã, maiales când cei din domeniu nici nu în-þeleg fenomenul. La un liceu tehnicnu existã niciun fel de susþinere dinpartea Asociaþiei Oamenilor de Afa-ceri, al cãrei preºedinte trateazãsuperficial, ca sã mã exprim elegant,aceastã chestiune. Eu am un partene-riat cu o firmã care se ocupã de între-þinere în domeniul electric, dar acum,din cauza crizei, parteneriatul esteblocat. De ce spun cã avem nevoie demeseriaºi? Pentru cã societatea arenevoie. Nu vorbim de mare industrie,pentru cã nu mai avem. Dar de mese-riaºi este ºi va fi tot mai mult nevoie.Sã spunem cã aveþi nevoie de un elec-trician bun. Cu siguranþã cã un elec-trician bun veþi gãsi doar din genera-þia mea, de peste 50 de ani. De ce nuunul mai tânãr ? Pentru cã practica înºcoalã este insuficientã, de exemplu,ºi nu avem bani. Noi, mã refer la sis-temul de învãþãmânt românesc,ne-am gândit sã trecem la finanþareaînvãþãmântului per capita, sistem definanþare care în alte þãri a cãzut dejapentru cã ºi-a dovedit ineficienþa. Nueste normalã finanþarea per capita.Pentru a pregãti foarte bine un elev înmeserie este nevoie de bani, departeneriate. Ca sã fiu foarte clarã,ºcoala profesionalã trebuie sã scoatãun meseriaº care sã poatã trãi dinmeseria lui. Pe de altã parte, ºcoalaprofesionalã nu trebuie privitã ca oºcoalã de tâmpiþi. Este complet fals.Dacã s-ar vedea ce materie au acumcopiii la disciplina electronicã, deexemplu, nu s-ar mai spune cã ºcoalaprofesionalã este o ºcoalã în care suntdeversaþi proºtii, pentru cã nu esteaºa. Liceul tehnologic este mai greudecât liceul teoretic ºi învãþãmântultehnic trebuie tratat cum se cuvine ºicu maturitate. Insuccesul la Bacalau-reatul din acest an nu a fost cauzat defaptul cã elevii de la liceele tehnicesunt tâmpiþi. Dar Bacalaureatul, caexamen de maturitate, nu trebuie sãfie atât de închis cum este acum, cudiscipline impuse. Elevului trebuie sãi se dea posibilitatea sã aleagã dintr-opaletã mai mare de discipline. Elevultrebuie sã fie învãþat sã gândeascã, sãînveþe“, ne-a declarat dna profesoarãNicoleta Stoenescu, directoarea Gru-pului ªcolar Electronicã Industrialãdin Bucureºti.

Toleraþi de agenþii economici

„Este foarte important sã se reîn-fiinþeze ºcolile profesionale, dar ade-vãratele ºcoli profesionale, pe cele pecare le-am pãrãsit prin 2005, care sebucurau ºi de respectul pãrinþilor, alsocietãþii ºi chiar ºi al elevilor, esteimportant acest aspect pentru cã eisunt actorii principali. ªcolile de artãºi meserii au fost o intenþie bunã, darnu au fost bine gândite ºi s-a vãzutunde s-a ajuns dupã câþiva ani, cânds-au ºi desfiinþat. La ºcolile de artã ºi

meserii a fost o îngrãdire din start,pentru cã era vorba de examenul decapacitate. Cine nu lua Capacitatea,nu putea sã intre sã-ºi continue stu-diile decât la acele ºcoli de artã ºi me-serii, deci nu neapãrat elevii care îºi ºidoreau acest lucru. Pãrerea pãrinþilorera, ºi asta a contat enorm, cã ºcoalade artã ºi meserii era o ºcoalã de ca-tegoria a 7-a, cã este ºcoala celorproºti ºi astfel ºcolile de artã ºi me-serii au ajuns sã fie urâte. ªcoala pro-fesionalã trebuie gânditã bine, cu mai multã practicã ºi ar trebui schim-batã ºi legislaþia, cu beneficii pentruangajatori. Acum ne simþim toleraþide agenþii economici. Ar trebui sãajungem ºi noi la cum se întâmplã înalte pãrþi - pãrintele merge cu copilulla un agent economic ºi încheie uncontract; agentul economic îi spunece calificare are nevoie din partea ele-vului ºi acesta merge ºi urmeazãºcoala profesionalã care îi oferã aceacalificare. Dar la noi nu se poate aºaceva pentru cã avem un Curriculumnaþional care este foarte puþin flexi-bil, deci ne blocãm. Din analizele fã-cute, se vede clar cã se cer meseriipentru cã nu mai avem oameni pre-gãtiþi. Bine, nu mai avem cine ºtie ce

industrie, dar de mici meseriaºi estenevoie pe piaþã. Ce se întâmplã acumîn învãþãmânt? Acum ajung la Baca-laureat toþi elevii, nemaifiind ºcoalãprofesionalã. Atunci, dacã nu maiexistã ºcoalã profesionalã, sã existevarianta de Bacalaureat diferenþiat.În privinþa duratei ºcolii profesio-nale, cel puþin la momentul respectiv,s-a dovedit cã cei trei ani de ºcoalãprofesionalã erau suficienþi pentruînvãþarea unei meserii. Dar, pentru areînfiinþa ºcolile profesionale, celeadevãrate ºi care sã fie ºi funcþionaleºi cu efecte corecte pe piaþa muncii, artrebui realizate studii, cele care ar arã-ta cum sã funcþioneze, cât sã fie dura-ta de practicã, pe câþi ani sã se întindãdurata ºcolii profesionale etc. Certeste cã trebuie fãcut ceva, dar cu cap“,ne-a spus dna profesoarã Irina Þin-tea, directoarea Grupului ªcolar In-dustrial „Unirea“ din Bucureºti.

Parteneriat public-privat„Se ºtie cât rãu produce econo-

miei lipsa personalului calificat înmeserii de bazã: sudori, mecanici, lã-cãtuºi, constructori etc. Desfiinþareaºcolilor profesionale ºi de ucenici adat lovitura de graþie atractivitãþii

pieþei muncii româneºti în ochii in-vestitorilor strãini. Reintroduse prinLegea Educaþiei Naþionale, clasele deºcoalã profesionalã ºi de formare petermen mediu ºi scurt pot remediasituaþia abia peste câþiva ani. Pentruo ºcoalã profesionalã bunã trebuiereglementat un parteneriat public-privat pentru formarea profesionalã,pe baza cadrului legislativ deja exis-tent dat de Legea parteriatului publicprivat. Agenþii economici pot partici-pa cu expertiza tehnicã atât la cur-surile teoretice cât, mai ales, lainstruirea practicã. Dar totul sã sefacã pe baza unor contracte de ºcola-rizare între companii ºi ºcoalã, res-pectiv între agenþii economici ºi cur-sanþi, care sã stabileascã drepturile ºiobligaþiile reciproce. Altfel, totul varãmâne doar teorie“, este de pãrereprofesorul ªtefan Vlaston, preºedin-tele Asociaþiei EDU CER.

Necesitatea întineririiforþei de muncã calificate

„Sigur cã avem nevoie de ºcoliprofesionale. Acest lucru nu mai poatefi contestat ºi ceva trebuie fãcut. Darcel mai bine le las pe colegele mele,inginerie la bazã, care pot spune mai

bine decât mine de ce este necesarãreînfiinþarea ºcolii profesionale“, ne-aspus d-na profesoarã Dana Popa,directoarea Grupului ªcolar Industrial„Sfântul Pantelimon“ din Capitalã.

Potrivit pãrerii doamnelor profe-sor inginer Gheþu Camelia, Gheor-ghiu Tatiana, Gheorghe Maria ºi Piþi-goi Florica de la Grupul ªcolar „Sfân-tul Pantelimon“, înfiinþarea ºcolilorprofesionale este o necesitate în con-diþiile în care: � ºcoala profesionalãar asigura o meserie pentru toþi eleviicare, din anumite motive, nu pot saunu doresc studii liceale; � elevi dinmedii sociale precare sunt nevoiþi sãmunceascã pentru a se întreþine, ceeace determinã un numãr mare de ab-senþe nemotivate, urmate de exma-triculare; � în multe cazuri, elevii ex-matriculaþi nu se reînscriu pentrucontinuarea studiilor, caz în careaceºtia nu obþin nicio calificare; � dinexperienþã, am observat cã mulþielevi au abilitãþi pentru efectuareaunor activitãþi practice; nu toþi eleviiau capacitãþi intelectuale necesareparcurgerii programelor de liceu ºipromovãrii examenului de bacalau-reat; � multi elevi nu sunt motivaþipentru parcurgerea unui ciclu înde-lungat (4-5 ani) de ºcoalã, aºa cã operioada de 2 ani de ºcolarizare, ur-matã de obþinerea unei calificãri ar fibeneficã; din interviurile luate unoragenþi economici a reieºit necesitateaîntineririi forþei de muncã calificate;� conform analizei intitulate „Studiude perspectivã privind necesarul deforþã de muncã calificatã“ realizat deMULTI CONSULTING GROUP SRLºi MECTS, în cadrul unui proiectPOSDRU, necesarul de forþã de mun-cã din perspectiva anilor 2020-2030va creºte pe segmentul calificãrilor pecare învãþãmântul tehnic le poateoferi numai prin ºcoala profesionalã;� acelaºi studiu precizeazã cã existã500 de calificãri tehnice care seadreseazã absolvenþilor de gimnaziu,pregãtiþi prin ºcoala profesionalã ºiliceu tehnologic.

Concluzionând, reînfiinþarea ºco-lilor profesionale, proces care sã ia înconsideraþie toate aspectele ºi sã ºirezolve problemele existente ºi celeviitoare, nu se mai poate amâna. ªi,deloc de neglijat, sã se doteze ºi ate-lierele, sã nu se ajungã, cum se în-tâmplã acum la multe grupuri ºcola-re, de se face practicã pe utilaje depã-ºite sau cu piese cumpãrate de elevi,pãrinþi ºi profesori.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

dosar 15

noiembr ie 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

Page 16: SUB LUPÃ PAG. 3 ªCOALA 3 RON www ºI ATITUDINE româneascq fileEvaluarea iniþialã, între eficienþã ºi formalism ANALIZÃ PAG. 4 Proiect strategic pentru cadrele didactice din

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sã obþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoala româneascã“. Materialele publicate se puncteazã în cadrul portofoliului personal!

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinteexecutiv departament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

VVIICCEEPPRREEªªEEDDIINNÞÞII::

Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial

Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal

Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic ºi de Transporturi

Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!