relatii internationale... master snea_sylabus de curs_2014-2015.pdf
Post on 17-Feb-2016
16 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Universitatea din Craiova
Facultatea de Drept si Stiinte Sociale
Departamentul Stiinte Administrative,
Istorie, Stiinte Politice
Specializarea STIINTE POLITICE
DISCIPLINA: Relatii Internationale
Titular disciciplina: Conf.univ.dr. Anca Parmena Olimid1
SYLLABUS CURS2
1 Email: parmena2002@yahoo.com. 2 Prin curs a se înțelege cursuri și seminarii. Avand in vedere ca planul de invatamant prevede sustinerea de seminarii la fiecare curs, putem organiza seminarii pentru fiecare curs parcurs din tematica (Curs norma de baza)
2014-2015
Nivel MASTER SECURITATE
NATIONALA SI EURO-
ATLANTICA-SNEA, Anul I,
Semestrul II
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
2
Relatii Internationale
SYLLABUS CURS
PREZENTAREA SYLABUS.
ORGANIZAREA CURSULUI. TEMATICA. METODA DE EVALUARE
Surse si resurse pentru syllabus accesibile in BAZELE DE DATE INTERNATIONALE
4
4
6
Surse si resurse pentru syllabus accesibile in BAZELE DE DATE ALE ALTOR
UNIVERSITATI 8
SAPTAMANA 1-2. MEDIUL DE SECURITATE EUROATLANTIC. CONSIDERAŢII
PRIVIND EVOLUŢIA MEDIULUI DE SECURITATE EUROATLANTIC.
PRIORITĂŢI ALE NATO ÎN ARHITECTURA OPERAŢIONALĂ A SECOLULUI XXI 9
SAPTAMANA 3-4. ROLUL OPERAŢIONAL AL NATO ÎN MENŢINEREA
MEDIULUI DE SECURITATE EUROATLANTIC. LOCUL ŞI ROLUL NATO ÎN
SECURITATEA EUROPEANĂ. IDENTITATEA EUROPEANĂ DE SECURITATE ŞI
APĂRARE (ESDI). EVOLUŢIE, COOPERAREA NATO-UEO 12
SAPTAMANA 5-6. RELATIILE NATO-UE. VIITORUL SECURITATII EUROPENE.
EVOLUTIA PARTENERIATULUI NATO-RUSIA. AMENINTARI IN MEDIUL DE
SECURITATE EURO-ATLANTIC. RAPORTUL TERORISM-MEDIU DE
SECURITATE 15
SAPTAMANA 7-8. CONTINUAREA EXTINDERII NATO SI PROCESUL DE
STABILITATE IN ESTUL EUROPEI. MEDIUL REGIONAL DE SECURITATE SI
ZONELE POST-CONFLICT 17
SAPTAMANA 9-10. ECHILIBRUL PUTERII SI INTERESUL NATIONAL.
SECURITATEA GLOBALA SI RELATIILE INTERNATIONAL 21
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
3
SAPTAMANA 11-12. RELATIILE INTERNATIONALE SI PLURALISMUL
INSTITUŢIONALIZAT ÎN UNIUNEA EUROPEANA. ETAPE ALE
ESTABLISHMENT-ULUI UNUI DREPT CONVENTIONAL AL RELIGIEI.
COMUNITARISM SI CONFESIONALISM. IMPORTANTA FACTORULUI
CONFESIONAL IN RELATIILE INTERNATIONALE 23
SAPTAMANA 13. CURS FINAL (RECAPITULARE, CLARIFICARI CONCEPTUALE)
SAPTAMANA 14. PARTIAL (PE PARCURSUL SEMESTRULUI)
Bibliografie selectivă
28
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
4
PREZENTAREA CURSULUI
Cursul de Relaţii internaţionale îşi propune:
- să ofere cadrul conceptual adecvat evoluției aspectelor teoretice şi practice
specifice sistemului internaţional în perioada contemporană;
- să ofere studenţilor, sub forma unor studii de caz, câteva modele de
analiză diferenţială, pornind de la interpretările teoretice ale politicii
internaţionale şi relaţiilor internaţionale;
-să permită dezvoltarea analizei critice şi analitice a studenţilor cu privire la
procesul decizional in politica externă.
ORGANIZAREA CURSULUI. TEMATICA. METODA DE EVALUARE
Nota finală de la curs va fi compusă din:
- 45% nota examen final: examenul va fi grilă cu maximum 3 întrebări
deschise.
↣ Întrebările grilă valorează 0,3 puncte din nota finală
↣ Fiecare întrebare deschisă valorizând 0,5 punct din nota finală.
În consecință, formula de calcul este
0,3*10+1.5+1 punct oficiu
Întrebările grilă sunt corectate astfel:
Fiecare întrebare poate să aibă niciunul, unu, mai multe sau toate
răspunsurile ca variante corecte. Se punctează doar intrebarile care au toate
răspunsurile corecte și se depunctează toate răspunsurile greșite.
. TEMATICA. METODA DE EVALUARE
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
5
- 20% lucrare de evaluare pe parcursul semestrul
Lucrarea de evaluare pe parcursului semestrului va fi grila si are in vedere
tematica cursului parcurse pana in acel moment.
- 10% activitate la curs și seminar:
10% din nota finală este reprezentată de participarea ACTIVĂ dezvoltata si
manifestata de student pe parcursul orele de curs și seminari.
La finalul fiecărui curs/seminar profesorul va puncta activitatea celor care au
avut cotributii active si semnificatie pe parcursul orelor de curs/ seminar.
- 15% prezentarea proiectele individuale:
Fiecare student va trebui să susțină o lucrare/ proiect fie în timpul cursurilor, fie
în timpul seminariilor.
↣ Lucrările trebuie sa aiba in vedere una din temele incluse in structura cursului
↣ Prezentarea proiectului se va realize in cadrul abordarii respective teme de
curs
↣ Nu pot avea loc mai mult de o prezentare per curs/seminar
- Puncte bonus pentru activități opționale/ facultative pe parcursul cursului/
seminarului
↣ working papers: elaborarea unei lucrari/ proiect pe baza unei monitorizarii a
reactiei in presa internationala
↣ student workshop: organizare unei sesiuni de lucru pe grupe de studenti
pornind de la o situatie/ eveniment politic de data recenta.
- Nota finala se rotunjeste
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
6
Surse si resurse pentru syllabus accesibile in
BAZELE DE DATE INTERNATIONALE (BDI)
OXFORD JOURNALS
ACCES GRATUIT CAMPUS UCV
MAIN SEARCH TAGS:
„WORLDS POLITICS”
http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=WORLDS+
POLITICS&simple_search_submit=Search
„NATO SYSTEM”
http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=NATO+SYS
TEM&simple_search_submit=Search
„POST-CONFLICT REGIONS”
http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=POST-
CONFLICT+REGIONS&simple_search_submit=Search
„NATO INTEGRATION”
http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=NATO+INT
EGRATION&simple_search_submit=Search
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
7
„NATO VALUES”
http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=NATO+VA
LUES&simple_search_submit=Search
„COLLECTIVE DEFENSE IN NATO SYSTEM”
http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=COLLECTI
VE+DEFENSE+IN+NATO+SYSTEM&simple_search_submit=Search
„NATO AND EU”
http://services.oxfordjournals.org/cgi/searchresults?fulltext=NATO+A
ND+EU&simple_search_submit=Search
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
8
Surse si resurse pentru syllabus accesibile in
BAZELE DE DATE ALE ALTOR UNIVERSITATI
BUCKNELL UNIVERSITY
INTERNATIONAL RELATIONS Course
http://www.bucknell.edu/arts-and-sciences-college-of/academic-
departments/international-relations/course-descriptions.html
CARDIFF UNIVERSITY
INTERNATIONAL RELATIONS Course
http://courses.cardiff.ac.uk/postgraduate/course/detail/p164.html
UC SAN DIEGO
INTERNATIONAL RELATIONS Course
http://polisci.ucsd.edu/undergrad/courses/international_relations.html
UNIVERSITY OF MANCHESTER
POLITICS AND INTERNATIONAL RELATIONS Course
http://www.manchester.ac.uk/study/undergraduate/courses/2014/00675/p
olitics-and-international-relations-3-years-bsocsc/
BOSTON UNIVERSITY ARTS & SCIENCES
INTERNATIONAL RELATIONS Courses
http://www.bu.edu/pardeeschool/academics/courses/
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
9
SAPTAMANA 1-2
CURS 1-2. MEDIUL DE SECURITATE EUROATLANTIC. CONSIDERAŢII
PRIVIND EVOLUŢIA MEDIULUI DE SECURITATE EUROATLANTIC.
PRIORITĂŢI ALE NATO ÎN ARHITECTURA OPERAŢIONALĂ A
SECOLULUI XXI
a data de 4 aprilie 1989, Alianta Nord-Atlantică celebra înplinirea celei
de-a patruzecea aniversări a semnării Tratatului Nord- Atlantic si îsi reafima
valorile caracteristice lumii occidentale.
1. Momentul a coincis cu începutul unei etape de schimbări în
relatiile dintre Estul si Vestul Europei o dată cu dizolvarea
Pactului de la Varsovia si destrămarea Uniunii Sovietice.
2. În aceste conditii, NATO va trece si printr-un proces de
modificare a structurii institutionale ca o reactie la noul mediu
de securitate european ce se reconfigura la începutul anilor
2000 dincolo de limitele geografice, etnice, rasiale sau
religioase.
3. NATO se va afirma ca o punte transatlantică ce uneste America
de Nord de Europa si care se bazează pe principiile si valorile
fundamentale ale societătii moderne.
4. Nului concept de “Securitate globala” după anii 1990
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
10
5. Inceputurile
schimbarii noului
mediu de securitate
euro-atlantic care a
transformat conceptul
de securitate comună
în cadrul Aliantei se
află la sfârsitul anilor
1970 prin (vezi si
Manualul NATO):
Inaugurarea in ianuarie 1967 a
Colegiului NATO pentru Aparare;
Desfasurarea primei sedinte a
Grupului de planificare nucleara
(aprilie 1967);
lansarea, în decembrie 1967 a
doctrinei Harmel care promovează
existenta unor politici paralele de
apărare si securitate comună cu scopul
de a mentine balanta strategică în
relatiile Est-Vest în timpul Războiului
Rece;
introducerea de către
cancelarul Republicii Federale a
Germaniei, în 1969, Willy Brandt, în
sensul mentinerii si promovării unor
relatii mai bune cu Tările Europei de
Est si Uniunea Sovietică;
TRATATUL NORD-ATLANTIC,
WASHINGTON, 4 APRILIE 1949
(preambul)
Statele care sunt parte a prezentului
Tratat îsi reafirma credina în obiectivele
si principiile Cartei Naiunilor Unite,
precum si dorinta lor de a convietui în
pace cu toate popoarele si guvernele. Ele
sunt angajate în salvgardarea libertii, a
mostenirii comune si a civilizaiilor
popoarelor pe care le reprezinta, pe baza
principiilor democratiei, libertatii
individuale si a literei legii. Ele cauta sa
promoveze stabilitatea si bunastarea
zonei nord-atlantice. Ele sunt hotarâte sa
îsi uneasca eforturile în scopul apararii
colective si al pastrarii pacii si securitatii.
Astfel, ele sunt de acord cu prezentul
Tratat Nord-Atlantic:
ARTICOLUL 1
�P rile se
Sursa:
http://www.mae.ro/sites/default/files/file/
pdf/TRATATUL%2520NORD-
ATLANTIC.pdf
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
11
adoptarea Actului Final de la Helsinki al CSCE, din august 1975 care
stabileste noi cerinte pentru discutarea problemelor referitoare la apărarea
drepturilor omului si cresterea nivelului de încredere în relatiile Est-Vest;
In ianuarie 1976, cu ocazia intalnirii de a Hamburg a Grupului de
Planificare Nucleara a minsitrilor apararii din cadrul NATO se discuta despre
amenintarea cresterii capacitatilor nucleare ale URSS.
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
12
SAPTAMANA 3-4
CURS 3-4. ROLUL OPERAŢIONAL AL NATO ÎN MENŢINEREA MEDIULUI DE SECURITATE EUROATLANTIC. LOCUL ŞI ROLUL NATO ÎN SECURITATEA EUROPEANĂ. IDENTITATEA EUROPEANĂ DE
SECURITATE ŞI APĂRARE (ESDI). EVOLUŢIE, COOPERAREA NATO-UEO
Politica portilor deschise: dialogul România-NATO
În 1921, Giulio Douhet, teoreticianul italian al folosirii forTei aeriene
afirma: “Victoria surâde celor care anticipează schimbările în caracterul
Uăzboiului si nu celor care asteaptă să se adapteze ei însUsi după ce schimbările
se produc”.
După mai mult de 80 de ani, afirmatia sa este mai valabilă ca oricând si
ilustrează importanta procesului de transformare a NATO elaborată la Summit-
ul de la Praga.
Încheierea războiului Rece a condus la eliminarea amenintărilor militare
directe si a deschis perspectiva unei evolutii de la postura de aliantă cu
responsabilităti legate de conceptul de apărare comună la postura unei aliante ce-si
doreste dezvoltarea unui nou concept de parteneriat în domeniul securitătii.
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
13
Procesul de extindere al
NATO este cuprins în articolul 10 al
Tratatului Atlanticului de Nord care
mentionează că, în urma acordului
unanim al statelor membre ale
aliantei, acestea pot invita un alt stat
să adere la aliantă, dacă acesta este în
măsură să aplice si să promoveze
principiile care au stat la baza
redactării documentului si să
contribuie la garantarea zonei de
securitate comună.
În ianuarie 1994, o dată cu
Summit-ul de la Bruxelles, statele
membre si-au reafirmat intentia de
deschidere a Aliantei fată de alte state
europene cu condiTia respectării
principiilor impuse de Tratat.
nou l concept de parteneriat
în
conceptul de apărare comună
TRATATUL NORD-ATLANTIC,
WASHINGTON, 4 APRILIE 1949
ARTICOLUL 1
Partile se angajeaza, conform prevederilor
din Carta Naiunilor Unite, sa resolve prin
mijloace panice orice disputa internaionala în
care ar putea fi implicate, astfel încât sa nu
aduca atingere pacii, securitaii i dreptului
internaional si sa se abtina sa recurga în
relaiile internaionale la ameninarea cu fora
sau la folosirea forei, în vreun mod
incompatibil cu obiectivele Naiunilor Unite.
ARTICOLUL 2
Partile vor contribui la dezvoltarea continua
a relaiilor internaionale de pace si prietenie
prin consolidarea instituiilor libere, prin
facilitarea unei mai bune înelegeri a
principiilor pe baza carora sunt fondate
aceste institutii si prin promovarea condiiilor
de asigurare a stabilitatii i bunastarii. Ele
vor cauta sa elimine conflictele din politicile
lor economice internaionale si vor încuraja
colaborarea economica bilaterala sau
multilaterala.
Sursa:
http://www.mae.ro/sites/default/files/file/
pdf/TRATATUL%2520NORD-
ATLANTIC.pdf
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
14
La acea dată, România era prima Tară care semna acordul pentru PfP,
afirmându-se ca un important factor stabilizator si de securitate în Europa de
Sud-Est.
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
15
SAPTAMANA 5-6
CURS 5-6. RELAŢIILE NATO-UE. VIITORUL SECURITĂŢII EUROPENE.
EVOLUTIA PARTENERIATULUI NATO-RUSIA.
AMENINTARI IN MEDIUL DE SECURITATE EUROATLANTIC.
RAPORTUL TERORISM-MEDIU DE SECURITATE
Extinderile gemene ale NATO si Uniunii Europene din martie, respectiv
mai 2004 pot fi considerate pe bună dreptate două evenimente de o importantă
deosebită.
În acelasi timp, ele s-au produs în contextul mai larg al unei profunde –
desi graduale – remodelări a peisajului de securitate al Europei.
Cele mai vizibile implicatii si consecinte ale acestui proces le constituie
orientarea spre mai multă autonomie a SUA si o dispută intensă privind
circumstantele în care forta trebuie folosită pentru a combate noile amenintări
ale terorismului la nivel global, stabilizarea Europei de Sud-Est, perfectionarea
capacitătilor militare ale NATO, afirmarea identitătii europene de securitate si
apărare, un nou parteneriat cu spatiul ex-svietic, politica usilor deschise si
parteneriatul pentru pace.
În noul context al dialogului România-NATO, valorile si idealurile
comune trebuie să se bazeze pe un sistem colectiv de securitate, destinat să
reprezinte expresia unei planificări comune în domeniul apărării:
1. libertate si securitate prin realizarea unui echilibru între concepul de
libertate individual si cel de bunăstare socială;
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
16
2. democratie, drepurile omului si statul de drept prin impunerea
principiului sistemului de guvernare de către popor, al poporului si
pentru popor;
3. stabilitate politică internă;
4. cooperare si solidaritate prin crearea unei strategii comune,
coordonată pentru abordarea cu succes a problemelor ce periclitează
securitatea membrilor aliantei;
5. economia de piată prin crearea unui sistem al liberei initiative si
facilitarea dezvoltării comertului.
Libertatea si securitate Cooperare si solidaritate
Stabilitate politica interna
Democratie
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
17
SAPTAMANA 7-8
CURS 7-8. CONTINUAREA EXTINDERII NATO SI PROCESUL DE
STABILITATE IN ESTUL EUROPEI. MEDIUL REGIONAL DE
SECURITATE SI ZONELE POST-CONFLICT
Fără a respinge a priori nici una dintre ipotezele de lucru mai sus
mentionate, trebuie să admitem că societatea post-comunistă în tranziţie s-a
caracterizat prin lipsa unui mecanism real de mobilizare a societăţii
indiferent de modelul ales.
1. Nu este cazul să insistăm asupra faptului că, sub aspectul
dimensiunii funcţionale a fostului bloc communist în tranziţie, cele
mai multe analize remarcă inexistenţa unor decalaje semnificative:
majoritatea ţărilor din Europa centrală şi de Est au devenit membre
ale Alianţei Nord-Atlantice.
2. Procesul de extindere al NATO este cuprins în articolul 10 al
Tratatului Atlanticului de Nord care menţionează că, în urma
acordului unanim al statelor membre ale alianţei, acestea pot invita
un alt stat să adere la alianţă, dacă acesta este în măsură să aplice şi
să promoveze principiile care au stat la baza redactării
documentului şi să contribuie la garantarea zonei de securitate
comună.
3. De altfel, într-un sondaj cu privire la barometrul opiniei publice
relativ la integrarea României în NATO publicat în noiembrie 2002
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
18
de Metro Media Transilvania şi realizat la cererea Fundaţiei pentru
o Societate Deschisă, persoanele intervievate aveau mai multă
încredere în instituţiile europene şi euro-atlantice decât în Guvern
şi Parlamentul ţării.
Potrivit rezultatelor cercetării Expectanţă euro-atlantică a României,
clasamentul încrederii era ocupat, în ordine, de armată, mass-media, audio şi
video, Uniunea Europeană, NATO, ziare şi Consiliul Europei. Cu ocazia
aceluiaşi sondaj, 75,5 % din cei intervievaţi erau conştienţi că integrarea euro-
atlantică va genera, în egală măsură costuri şi beneficii.
Un aspect important al sondajului releva că, pentru 70% dintre români,
intrarea României în NATO urma să conducă la creşterea nivelului de trai,
pentru 59% la crearea de noi locuri de muncă, pentru 54% la îmbunătăţirea
imaginii României în lume, pentru 52% la eliminarea corupţiei, iar pentru 44% la
creşterea fondurilor pentru modernizarea armatei.
Acest ultim aspect trebuie corelat cu statisticile în formă grafică ce provin
din documentul Date Financiare şi Economice Privitoare la Apărarea NATO ce
evidenţiază cheltuielile de apărare şi personalul militar în cadrul alianţei.
Materialul este disponibil în format electronic şi poate fi accesat la adresa
http://www.nato.int/docu/pr/2003/p03-146e.htm.
Datorită diferenţelor dintre definiţiile privind cheltuielile de apărare
utilizate de NATO şi cele folosite la nivel naţional, cifrele prezentate pot fi
diferite de cele întrebuinţate de autorităţile naţionale. Analizele prezentate
pentru Republica Cehă, Ungaria şi Polonia au ca an de referinţă anul 1999, anul
aderării celor trei ţări la alianţă. Pentru celelalte ţări, anul 2003 este considerat an
de referinţă.
În ianuarie 1994, o dată cu Summit-ul de la Bruxelles, statele membre şi-
au reafirmat intenţia de deschidere a Alianţei faţă de alte state europene cu
condiţia respectării principiilor impuse de Tratat. La acea dată, România era
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
19
prima ţară care semna acordul pentru PfP, afirmându-se ca un important factor
stabilizator şi de securitate în Europa de Sud-Est.
La 21 noiembrie 2002, în cadrul Summit-ului de la Praga era dat
publicităţii textul documentului care anunţa lărgirrea alianţei3 şi invitaţia
adresată României de a se alătura celorlaţi membri4, iar la 26 martie 2003,
România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia semnau la
Bruxelles, protocoalele de aderare la NATO.
De altfel, într-un raport publicat de Marc Grossman, Subsecretarul de
Stat al SUA pe probleme politice, la întrebarea legată de politica uşilor
deschise promovată de alianţă, acesta afirma: „Am discutat anul trecut
despre hotărârea noastră de a extinde NATO spre noile democraţii din
Europa Centrală şi de Est. La Summit-ul de la Praga, NATO a invitat şapte
noi democraţii - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi
Slovenia - să se alăture NATO. Integrarea celor şapte ţări convine intereselor
Statelor Unite în mod direct. Acestea sunt puternici Atlantişti. Sunt Aliaţi
în Războiul contra Terorii”.
Această a doua rundă a extinderii NATO post-război rece includea
invitaţii adresate către trei foste republici sovietice, trei foşti membri ai Pactului
de la Varşovia şi unei foste republici yugoslave5.
Este important să precizăm în acest moment al discuţiei că toţi cei şapte
invitaţi au participat la Planul de Acţiune pentru Aderare (MAP), încă din
3 Textul integral al anunţului Annonce du Sécrétaire Général de l’OTAN, Lord Robertson, concernant
l’élargissement este prezentat în volumul dedicat Summit-ului de la Praga, ***, Le Sommet de
Prague et la transformation de l’OTAN. Le guide complet, Division Diplomatie Publique de l’OTAN,
Bruxelles, 2003, p. 88.
4 Vezi, în acest sens, Marc Grossman (Under Secretary for Political Affairs), Testimony before
Senate Armed Services Committee, Washington, DC. Raportul poate fi accesat pe site-ul
http://www.state.gov/p/us/rm/19119.htm, 27 martie 2003.
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
20
momentul lansării în 1999, precum şi la acţiunile de menţinere a păcii sub
comanda NATO în Europa de Sud-Est.
După semnarea protocolului de aderare la NATO, noua comunitate euro-
atlantică trebuia să se bazeze pe un sistem mai eficient de cooperare şi
colaborare, un sistem colectiv de securitate capabil să facă faţă unor noi
provocări şi ameninţări.
La 3 aprilie 2003 în raportul „The Future of NATO: Do Bulgaria and Romania
Qualify?” publicat de U.S. Senate Committee on Foreign Relations la Dirksen
Senate Office Building (Washington, D.C), Janusz Bugajski, în calitate de director
al Proiectului Est European şi al Centrului de Strategii şi Studii Internaţionale, la
punctul legat de calificarea României pentru structurile euro-atlantice şi aderarea
la sistemul de valori ale alianţei, Romania’s Qualifications: Domestic Stability and
Democracy afirma că: „asemeni vecinilor săi din sud, România a atins un nivel ridicat
al stabilităţii politice, a parcurs câteva cicluri electorale libere şi corecte, dezvoltând o
structură politică democr0atică”5.
De altfel, extinderile gemene ale NATO şi Uniunii Europene din martie,
respectiv mai 2004, pot fi considerate pe bună dreptate două evenimente de o
importanţă deosebită. În acelaşi timp, ele s-au produs în contextul mai larg al unei
profunde - deşi graduale - remodelări a peisajului de securitate al Europei6.
5Raportul este disponibil în format integral pe site-ul Global Security la adresa
http://www.globalsecurity.org/military/library/congress/2003_hr/bugajskites timony030403.pdf.
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
21
SAPTAMANA 9-10
CURS 9-10. ECHILIBRUL PUTERII ŞI INTERESUL NATIONAL.
SECURITATEA GLOBALĂ ŞI RELATIILE INTERNATIONALE
Cele mai vizibile implicaţii şi consecinţe ale procesului de integrare euro-
atlantica le constituie orientarea spre mai multă autonomie a Statelor Unite ale
Americii şi o dispută intensă privind circumstanţele în care forţa trebuie folosită
pentru a combate noile ameninţări ale terorismului la nivel global, stabilizarea
Europei de Sud-Est, perfecţionarea capacităţilor militare ale NATO, afirmarea
identiţăţii europene de securitate şi apărare, un nou parteneriat cu spaţiul ex-
sovietic, politica uşilor deschise şi parteneriatul pentru pace.
În aceste condiţii, noile obiective majore, în perioada 2003-2008, ale
comunităţii nord-atlantice în România erau circumscrise următoarelor obiective:
1. sprijin în procesul de integrare în cadrul alianţei nord-atlantice;
2. sprijin în vederea creării unei societăţi civile active în România;
3. crearea unui parteneriat activ, real şi eficient în sectorul public şi privat;
4. promovarea sistemului de valori euro-atlantice în rândul opiniei publice.
De aici observaţiile unor analişti potrivit cărora indiferent de modelul de
democraţie ales, măsurătorile arată că rezultatele înregistrate de aceste ţări sunt
aproximatix aceleaşi indiferent de calea terapiei de şoc sau terapiei graduale pe
care au urmat-o6.
6Vezi Adrian Severin, Tranziţia democraţiei către populism,
http://www.fisd.ro/PDF/mater_noi/Tranzitia%20catre%20populism.pdf.
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
22
Tabel. Corelaţia între creşterea economică reală în zona Euro şi ţările selectate
(1991-2004)
Ţara
1991-1995
1996-2004
1999-2004
Bulgaria 0,10 -0,08
România -0,5 -0,62 Turcia -0,13 -0,13
Republica Cehă -0,28 0,21 Estonia -0,03 0,17 Ungaria 0,71 0,95 Letonia -0,22 -0,35 Lituania -0,53 -0,74 Polonia 0,33 0,40 Slovacia -0,61 -0,75 Slovenia 0,75 0,86
Grecia 0,99 0,03 -0,03 Italia 0,95 0,91 0,92
Portugalia 0,84 0,71 0,76 Spania 0,97 0,91 0,92 Belgia 0,80 0,88
Danemarca 0,84 0,98 Germania 0,98 0,99
Franţa 0,95 0,99 Irlanda 0,76 0,85 Olanda 0,84 0,94 Austria 0,83 0,91
Finlanda 0,67 0,81 Suedia 0,82 0,84
Marea Britanie 0,87 0,91
Sursa: Marek Dąbrowski, Jacek Rostowski, The Eastern Enlargement of the
Eurozone, Birkhäuser, 2006, p. 47. Calculele autorilor se bazează pe baza de date
AMECO (baza anuală de date macro-economice a Directoratului General
pentru Afaceri Economice şi Financiare al Comisiei Europene).
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
23
SAPTAMANA 11-12
CURS 11-12. RELATIILE INTERNATIONALE SI PLURALISMUL
INSTITUŢIONALIZAT ÎN UNIUNEA EUROPEANA7. ETAPE ALE
ESTABLISHMENT-ULUI UNUI DREPT CONVENTIONAL AL RELIGIEI.
COMUNITARISM SI CONFESIONALISM. IMPORTANTA FACTORULUI
CONFESIONAL IN RELATIILE INTERNATIONALE
Ce reprezintă dreptul convenţional al religiei in noul context al relatiilor
internationale? Există, în acest sens, un prim pas ce trebuie făcut pentru
înţelegerea celei de-a doua etape a unui pluralism insituţionalizat în Uniunea
Europeană. Expresia drept convenţional al religiei presupune de fapt că există două
dimensiuni, juridică şi socială, are delimitează, integrează şi antrenează
establishment-ul institutional european in noul context al securitatii globale.
Astfel spus, vorbim despre pluralism politic, religios si social, despre un sistem
politic, despre mediul social ca fiind “acel cunoscut dat” al Europei înzestrat cu o
permanenţă şi consistenţă proprie8.
Pentru a înţelege că dreptul convenţional al religiei nu este doar
consecinţa renunţării la doctrină cu scopul de a construi o etică nouă, trebuie să
subliniem noile posisibilităţi deschise de discursul asupra drepturilor şi
libertăţilor omului asumând impactul unor curente sau factori (interni sau
externi) care ulterior se vor reflecta în divergenţele teminologice, juridice şi
7 O varianta anterioara a materialului a fost publicata in Anca Parmena Olimid, Istoria gândirii politice. Libertatea şi laicitatea în spaţiul public european (secolele XIX-XXI), ISBN 978-606-562-098-8, Craiova, Aius, 2011. 8 Silvio Ferrari, State regulation of religion in the European democracies: the decline of the old pattern în Gabriel Motzkin and Yochi Fischer (ed.), Religion and democracy in contemporary Europe, Londra, Alliance Publ. Trust, 2008, pp. 103-112; Idem, Islam in the European Union: What’s at Stake in the Future?, European Parliament, Study IP/B/CULT/IC/2006_061, May 2007, pp. 175 (co-editor).
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
24
ideologice, dar, mai ales, în opţiunile politice ale celor doi “participanţi”: statul si
religia si noua dimensiune a securitatii regionale.
Dar dezbaterea cu privire la drepturile omului şi chestiunea .unui
pluralism instituţionalizat în Uniunea Europeană nu este un demers facil. Silvio
Feerrari aprecia că uneori, urmarea teoriei alegerii raţionale frecvent aplicată la
chestiunile democraţiei din perspectiva aşa-numitei „pieţe duble” reprezentate
de intersecţia dintre „piaţa politică” şi „piaţa religioasă”, se poate ajunge la un
consens asupra unor drepturi în interiorul unei ţări, experienţa ultimilor ani a
demonstrat că problema litigioasă a relaţiei stat-drept a evidenţiat o confruntare
între diferitele perspective ale multiculturalismului şi pluralismului etic
european: imigraţie, cetăţenie, individualism etc.9 .
În acest context, elementul crucial al cercetărilor în privinţa capacităţii de
supravieţuire şi a procedurii de recunoaştere a caracterului de interes public sau
de utilitate publică a factorului confesional stă în capacitatea de a previziona
“consecinţele legale ale transformărilor religiilor europene”.
Marca distinctivă a abordării regimului cultelor din acest punct de vedere
este gradul de complexitate a soluţiilor propuse cât mai ales capacitatea acesteia
de a analiza felul în care statul influenţează rezultatele acţiunii cultelor în
contextul emergenţei comunitarismului prin:
1. importanţa acordată mecanismelor legale şi noului rol public al
factorului confesional ce au “semnalat” o cotitură ideologică a gândirii
politice si implicit a teoriei relatiilor international care s-a concentrat pe
tema drepturilor colective şi individuale după perioada totalitaristă.
Deşi aparent minore, detaliile la nivel micro au efecte semnificative
asupra unui cadru general al relaţiilor dintre stat şi culte10.
9 Idem, Law and Religion in Europe în Lisbet Christoffersen, Hans Raun Iversen, Hanne Petersen et al., Religion in the 21st Century, 2010, p. 150. 10 Vezi, în acest sens, Stephen Sharot, Beyond Christianity: A Critique of the Rational Choice Theory of Religion from a Weberian and Comparative Religions Perspective în „Sociology of Religion”, nr.63/ Decembrie 2002, pp. 427-454; Judit Bosker-Liwerant, Globalization and Collective Identities în
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
25
2. Cadrul legislativ guvernând procesul de formulare a „agendei politicii
religioase” în fiecare stat membru al Uniunii Europene are un efect
decisiv asupra alegerii de către stat a politicii în acest domeniu.
3. Recent, cercetătorii în domeniu au exploatat metode şi tehnici într-o
varietate de contexte. În mod similar, propunerea teoriei alegerii
raţionale, ca soluţie pentru elaborarea unei legi privind libertatea
religioasă, ţine simultan de mai mulţi parametri ce permit formularea
unor ipoteze de lucru testabile despre cum va varia interacţiunea stat-
culte în circumstanţele reglementărilor legale din ultimii ani (un nou
concordat cu Biserica Catolică-Portugalia, 2001; finanţarea comunităţilor
religioase şi învăţarea religiei în şcolile publice, Spania- în ultimii trei
ani; raportul Debray cu privire la învăţarea religiei în şcolile publice-
Franţa, 2002; raportul Stasi cu privire la laicitate-Franţa, 2003; raportul
Machelon cu privire la relaţiile comunităţilor religioase cu statul-Franţa,
2006; noile acorduri cu minorităţile religioase-Italia 2007, o nouă lege cu
privire la libertatea religioasă-România, 2007)11;
4. aspectul cu impact cel mai convingător şi promiţător al cercetării se
referă la răspunsul legat de motivul pentru care regimul cultelor în
sistemele de drept european ia o anumită formă şi nu alta. Cele mai
recente studii în domeniu ignoră această problematică, presupunând că
sistemul relaţiilor stat-biserică se prezumă a garanta recunoaşterea de
drept sau de fapt a caracterului de interes public sau de utilitate publică
a activităţii cultelor. Această prezumţie este utilă, dar în contextul
multiconfesionalismului actual, devine ineficient în acţiunea de
garantare a echilibrului relaţiilor dintre stat şi culte 12;
„Social Compass”, Nr. 49/ Iunie 2002, pp. 253-271; Jean Bauberot, La laïcité française et ses mutations în „Social Compass”, Nr.45/ Martie 1998, pp. 175-187. 11 Ibidem, pp. 151-152. 12 Idem, Modèle italien d’ “ententes” Eglises-Etat et modèle européen de laïcité în Jean Baubérot, Michel Wieviorka (dir.), De la séparation des Eglises et de l’Etat à l’avenir de la laïcité, Paris, L’aube,
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
26
5. aceste schimbări sunt consecinţa, în particular, a transformărilor socio-
religioase ale Europei postcomunite transpuse de o nouă legislaţie în
sensul recunoaşterii şi aprofundării drepturilor omului.
Constituţiile mai multor state europene (articolul 16 din Constituţia
Spaniei, articolele 7, 8 şi 19 din Constituţia italiană) acceptă principiile
recunoaşterii cultelor în virtutea unei existenţe istorice îndelungate şi
dovedirea aspectului funcţional şi de utilitate publică a acestora.
Regimul concordatar sau de acorduri conţine o referinţă specială la rolul
legitim al cultelor ca factor de stabilizare şi instituţionalizare a vieţii
religioase. Această teorie este dezvoltată de Alberto Hero13. Cea mai
semnificativă miză a Constituţiei italiene din 27 decembrie 1947 a
constituit-o noţiunea de „preponderenţă a dreptului convenţional în
ceea ce priveşte viaţa religioasă”. Într-un articol elaborat de Silvio
Ferrari, autorul aprecia că în articolul 7 al Constittuţiei Italiei sunt
garantate în acelaşi timp independenţa şi suveranitatea atât pentru stat
cât şi pentru culte, iar garantarea liberttăţi religioase în cadrul unui
regim de pluralism confesional exlude teza aparentei neutralităţi a
statului14. Această atitudine vine să accentueze că, din punct de vedere
istoric şi politic, „ regulile jocului constituţional”, adică baza relaţiei
juridice stat-factor confesiona, sunt în realitate produsul unei atitudini
constructive şi necondiţionate a statului faţă de culte urmare a input-
urile externe.
2005, pp. 222-233; Idem, The Middle East Policy of the Holy See, The International Spectator, v. XXXIX, n. 2, April-June 2004, pp. 79-88; Idem, Individual Religious Freedom and National Security in Europe After September 11, Brigham Young University Law Review, vol. 2004, nr. 2, pp. 357-383; Idem, From Tolerance to Rights: Religions in the Unification Process, Concilium, 2004/2, pp. 42-50. 13 Vezi Alberto Hera, Relations with Religious Minorities: The Spanish Model în „Brigham Young University Law Review”, 1998, pp. 387-400. 14 Silvio Ferrari, The Emerging Pattern of Church and State in Western Europe: The Italian Model „Brigham Young University Law Review”, No. 421/1995, pp. 427-428
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
27
Pentru evaluarea finala
Posibile intrebari dechise pentru examenul final:
MEDIUL DE SECURITATE EUROATLANTIC. CONSIDERAŢII PRIVIND
EVOLUŢIA MEDIULUI DE SECURITATE EUROATLANTIC. PRIORITĂŢI ALE
NATO ÎN ARHITECTURA OPERAŢIONALĂ A SECOLULUI XXI
ROLUL OPERAŢIONAL AL NATO ÎN MENŢINEREA MEDIULUI DE SECURITATE
EUROATLANTIC. LOCUL ŞI ROLUL NATO ÎN SECURITATEA EUROPEANĂ.
IDENTITATEA EUROPEANĂ DE SECURITATE ŞI APĂRARE (ESDI). EVOLUŢIE,
COOPERAREA NATO-UEO
RELATIILE NATO-UE. VIITORUL SECURITATII EUROPENE.
EVOLUTIA PARTENERIATULUI NATO-RUSIA. AMENINTARI IN MEDIUL DE
SECURITATE EURO-ATLANTIC.
RAPORTUL TERORISM-MEDIU DE SECURITATE
CONTINUAREA EXTINDERII NATO SI PROCESUL DE STABILITATE IN ESTUL
EUROPEI.
MEDIUL REGIONAL DE SECURITATE SI ZONELE POST-CONFLICT
ECHILIBRUL PUTERII SI INTERESUL NATIONAL.
SECURITATEA GLOBALA SI RELATIILE INTERNATIONAL
RELATIILE INTERNATIONALE SI PLURALISMUL INSTITUŢIONALIZAT ÎN
UNIUNEA EUROPEANA
ETAPE ALE ESTABLISHMENT-ULUI UNUI DREPT CONVENTIONAL AL
RELIGIEI. COMUNITARISM SI CONFESIONALISM
Anca Parmena Olimid Relatii internationale - SNEA ÷ Sylllabus curs 2014-2015
28
Bibliografie selectiva
Barry Buzan, Richard Little, Sistemele internaţionale în istoria lumii: Reconfigurarea
studiului relaţiilor internaţionale, Polirom, Iasi, 2009
Robert O. Keohane, Joseph S. Nye, Putere si interdependenta, Polirom, Iasi, 2009
Philippe Bretton, Relations internationales contemporaines, Paris, 1998; Philippe
Moreau Defarges, Organizatiile internationale contemporane, Institutul European, Iasi,
2000
Visarion Neagoe, Raluca Tomescu, Geopolitica si strategii de securitate, Editura
Universitatii Natioanle de Aparare, Bucuresti, 2005
Paul Nistor, Ionut Nistor, Relatii internationale: Lumea diplomatiei – lumea conflictului,
Pim, Iasu, 2009
United Nations, Department for Public Information, Insight the UN, New York, 2004
United Nations, Department for Public Information, Basic Facts about the UN, New
York, 2003; www.un.org
Tratatul Nord-Atlantic (Washington, 4 aprilie 1949),
http://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/TRATATUL%2520NORD-ATLANTIC.pdf
Portalul 60th Anniversary North Atlantic Treaty Organization,
http://www.nato.int/60years/index.html
NATO E-LIBRARY, NATO Archives http://www.nato.int/cps/en/natolive/68238.htm
Parmena Olimid, Tranziţie şi consolidare democratică în Sud-Estul Europei: strategii, modele,
teorii şi concepte, Revista de Ştiinţe Politice, Revue des Sciences Politiques, nr. 18-19/2008,
pp. 64-69;
Anca Parmena Olimid, Dialogul România-NATO şi noua eră de securitate transatlantică,
Revista de Ştiinţe Politice, Revue des Sciences Politiques, nr. 9-10/2006, pp. 52-57.
top related