17475218 criminal is tic a sinteza 144 pag 150 grile rezolvate

Download 17475218 Criminal is Tic a Sinteza 144 Pag 150 Grile Rezolvate

Post on 07-Jul-2015

152 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

CAPITOLUL I FUNDAMENTELE CRIMINALISTICII 1. Precursorii Criminalistica 1.1. Fondatorul criminalisticii este considerat judecatorul de instruc ie austriac

Hans Gross, care a folosit pentru prima data acest termen n Manualul practic de instruc ie judiciara pentru uzul procurorilor, judecatorilor de instruc ie, ofi erilor si agen ilor de poli ie judiciara, func ionarilor de poli ie jandarmilor, agen ilor serviciului siguran ei etc. (1893). Ministerul de Justi ie si Ministerul de Interne din Austria l-au nsarcinat pe Hanss Gross, n 1894, sa organizeze un curs facultativ de criminalistica la Viena. Gra ie succesului de care s-a bucurat Manualul sau, 1.2. Defini ii la Congresul Uniunii Interna ionale de Drept penal, care a avut loc la Linz,Hans Gross a definit Criminalistica o stiin a a starilor de fapt n procesul penal". n august Criminalistica este un ansamblu de procedee n programele si 1895, s-a pus problema introducerii aplicabile n cercetareafaculta ilor de drept studiul crimei pentru a se ajunge la dovedirea ef (Pierre Fernand Ceccaldi, La a unui curs criminalistique, Paris, 1962). Criminalistica complet al judiciara, cu caracter autonom si unitar, n Prefa a edi iei franceze special si este o stiin a Criminalisticii" (E. Gardeil, care nsumeaza un ansamblu de cunostin e despre metodele, mijloacele tehnice si din 1899, procedeele tactice, destinate descoperirii, cercetarii infrac iunilor, identificarii persoanelor implicate n& Biliard). prevenirii faptelor antisociale" (Emilianapari ia Revistei Paris, Marchal savrsirea lor si Merita sa men ionam si Stancu, Tratat de criminalistica, edi ia a II-a revazuta si adaugita, Universul Juridic, trimestriale de Bucuresti, 2002). antropologie criminala multidisciplinara, de sine statatoare, bazata la 1 august 1898 Criminalistica este o stiin a exacta,si de criminalistica, aparuta pe preluarea si adaptarea stiin elor pozitive la descoperirea si analizarea macro si sub direc ia lui micro urmelor, inclusiv identificarea persoanei dupa semnalmente, produse biologice Hanns Gross genetica)" (Criminalistica. fur Kriminalanthropologie und si testul ADN (amprenta (Viertelgahrschrift Note de curs, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir", Bucuresti, 2002). Kriminalistik, n 1983, secretarul general de atunci al INTERPOL-ului, Jean Nepote, definea Criminalistica F.C. tehnica investiga iilor penale". a a fost consolidata de alte lucrari Leipzig, arta si Vogel). Noua stiin Criminalistica, deopotriva stiin a si arta, elaboreaza si foloseste mijloace remarcabile: La si metode stiin ifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea si police et Venquete judiciaire scientifique (A. Niceforo, 1907); Manuel interpretarea de police materiale, efectuarea expertizelor si constatarilor tehnico-stiin probelor scientifique (technique). Tom premier, Vols et Homicides (R. A. ifice,1.3. Metodele proprii de cercetare n Reiss, 1911); La scopul descoperirii infrac iunilor, identificarii infractorilor si probarii a) iei police scientifique (E. Goddefroy, 1911).interpretarea urmelor si vinovadescoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si acestora.

mijloacelor materiale de proba; b) examinari comparative; c) experimente; d) organizarea cartotecilor, albumelor si colec iilor n scopul identificarii persoanelor, cadavrelor si obiectelor corp delict sau produs al infrac iunii; e) elaborarea versiunilor. 1.4. Metode mprumutate de la alte stiin e a) din fizica: holografia; fonoscopia; analiza microscopica, spectrala si atomica etc; b) din chimie: spectroscopia, electroforeza, cromatografia etc; c) din medicina: anatomia comparata, histopatologia; d) din matematica: programarea lineara, calculul probabilita ilor, teoria

mul imilor vagi etc.

metode stiin ifice, reguli tehnice, tactice si metodologice n legatura cu rezolvarea unui conflict de drept); autonom (deosebit de cel al altor stiin e juridice); unitar (sistemSistemul Criminalisticii propriu); pluridisciplinar: Criminalistica este o punte de 2. legatura Sistemul Criminalisticii este dat de obiectul sau de activitate, care este ntre 2.1. stiin ele patru domenii: structurat pe naturii si stiin ele juridice, prin intermediul ei metodele celor dinti a. Fundamentele criminalisticii - sunt constituite din aspecte de ordin gasindugeneral: obiectul Criminalisticii; metode generale si particulare de investigare si aplicare n procesul judiciar" infrac iunilor; conexiuni cu alte stiin e, criminalistica; metode tehnice de prevenire a (Camil Suciu).de la cele juridice (Drept penal, Drept procesual penal, Drept civil etc.) si judiciare (Medicina legala, Criminologia, Psihologia judiciara), pna la stiin ele naturii (Chimia, Fizica, Biologia, Matematica etc); Istoricul criminalisticii; Tehnici de laborator; Capcane criminalistice; Cartoteci si colec ii de identificare criminalistica s.a. Considerarea Fundamentelor Criminalisticii ca parte distincta a Criminalisticii are la baza att considerente de ordin teoretic, ct, mai ales, de ordin practic-aplicativ, asa cum rezulta din experien a altor ari europene (Rusia, Republica Moldova, Germania s.a.), astfel ca problemele generale, tratate pna acum ca no iuni introductive, trebuie sa constituie si la noi preocupari ale cercetarii sistematice. b. Criminalistica tehnico-stiin ifica - cuprinde ansamblul metodelor si mijloacelor stiin ifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de proba, efectuarea expertizelor si a constatarilor tehnico-stiin ifice. c. Criminalistica tactica - nsumeaza reguli si procedee tactice care guverneaza ancheta penala. d. Criminalistica metodologica - desemneaza reguli particulare de cercetare a

1.5. Caracterele Criminalisticii: judiciar (studiaza si elaboreaza mijloace si

diferitelor genuri de infrac iuni n raport cu regulile generale ale tehnicii si tacticii criminalistice. fundamentale ale Criminalisticii 2.3. Principiile

2.3.1. Sunt identice sau asemanatoare cu principiile Dreptului procesual penal: a. Principiul legalita ii. Investigarea criminalistica a infrac iunilor se desfasoara n stricta conformitate cu procedurile legale (art. 2 C. pen. si art. 2 C. pr. pen.). b. Principiul aflarii adevarului. Criminalistica furnizeaza datele necesare pentru realizarea dezideratului prevazut de art. 3 C. pr. pen.: In desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si mprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului." c. Principiul prezum iei de nevinova ie. Prin investiga iile criminalistice se administreaza probe att pentru dovedirea vinova iei, ct si a nevinova iei, evitndu-se erori si abuzuri judiciare. d. Savrsirea unei infrac iuni determina modificari materiale n mediul nconjurator. ,jSfu poate exista infrac iune fara urme" (Ceccaldi). Si tot el: Criminalistica se ntemeiaza pe faptul ca un infractor, cel mai adesea fara stirea sa, lasa ntotdeauna urme la locul faptei; reciproc, el preleva pe corpul sau, pe hainele sale si pe obiectele purtate, alte urme si indicii, de obicei imperceptibile, dar caracteristice pentru prezen a sau ac iunea sa. " ntre fapta autorului si modificarea survenita trebuie sa existe un raport de cauzalitate. e. Principiul identita ii. Prin identitate se n elege acea ,^tare a unui obiect, desemnat prin doua nume diferite, de a fi ceea ce este n acelasi moment al timpului si n acelasi loc din spa iu". (Dic ionar enciclopedic, voi. III, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1999, p. 156). f. Principiul operativita ii n efectuarea investiga iei penale

Trebuie sa se ina cont de doua deziderate: Timpul lucreaza n favoarea infractorului". (Ion R. Constantin) O data cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea oamenilor istoric al Criminalistica si de pe 3. Scurt obiecte, dispar oamenii si obiectele." (S. Kahane)

a. Perioada empirica (Edmond Locard, Jiirgen Thorwald, Paul Stefanescu) Reguli de cercetare a probelor n scris: Lex Cornelia de falsis, Roma antica; novelele 49 si 73 ale lui Justinian, din anul 539.,,.. Justinian citeaza n novela 73 o eroare judiciara datorata unor exper i care au considerat fals un document a carui autenticitate a fost ulterior stabilita. El scrie: Asemanarea scrisurilor ni se pare foarte suspecta; este un argument care ne-a nselat de mii de ori; nu ne vom putea referi la ea pna No iuni de poli ie technica. ntocmite dupa Programul Scoalei Superioare de Jandarmerie pentru folosin a tuturor ofi erilor de poli ie judiciara si oricarui ceta ean. Autori: Maiorii Mihai loan si George Belloiu, profesori la Scoala speciala de Jandarmerie Oradea. 1928: Mihail Kernbach: Expertiza grafica, stiin ifica si expertiza caligrafica. Profesorul Mina Minovici publica primul volum al celebrului Tratat complet de medicina legala (voi. II n 1930, cu 3 ani nainte de a trece la cele vesnice).

1929: Scoala de Poli ie tehnica, Bucuresti. 1930: Valentin Sa va, Dactiloscopia n serviciul justi iei. 1931: Scoala Superioara de Arhivistica si Paleografie, Bucuresti. 1932: Ia fiin a Cazierul central, cu o cartoteca fotografica a infractorilor condamna i. 1937: Dr. Constantin urai publica Elemente de poli ie tehnica dactiloscopia, urmata, n 1947, de o carte de referin a pentru Criminalistica romneasca: Elemente de criminalistica si tehnica criminala. 1940: Mihail Cires si G. Batrnul, Tehnica poli ieneasca n descoperirea si dovedirea autorilor. 1941: Tactica si tehnica perchezi ionara de Eugen Bianu. 1943: Iau fiin a Serviciul tehnico-stiin ific si Laboratorul de Criminalistica la Prefectura Poli iei Capitalei. 1951: Primul curs romnesc de Criminalistica, datorat profesorului Camil Suciu. Acelasi autor elaboreaza primul manual original de Criminalistica n anul 1963, si un tratat amplu, n 1972, intitulat Criminalistica. " 1956: Institutul de Criminalistica al Procuraturii Generale. 1958: Laboratorul central de expertize criminalistice (si Laboratoare Interjude ene la Bucuresti si