CAP. 1 AGRICULTURA, RAMURĂ A PRODUCŢIEI MATERIALE

1. Importanta agriculturii deriva din:a. ramura de producţie capabila sa acumuleze energie cu ajutorul munciib. produsele agroalimentare au o desfacere sigura pe piaţa mondialac. ramura secundara a producţiei agricoled. pondere ridicata a bunurilor si serviciilor consumate

2. Identificaţi particularităţile agriculturii:

a. Plantele si animalele participa ca obiecte si mijloace de muncab. Activitatea de producţie este direct sau indirect influenţata de condiţiile pedo-

climaticec. Activitatea de producţie este numai indirect influenţata de condiţiile pedo-

climaticed. Aprovizionează cu materii prime comertul

3. Care din următoarele funcţiile prezentate sunt specifice agriculturii:a. Aprovizionează cu materii prime industriile prelucrătoare; Piaţa de

desfacere; Sursă importantă de creare a acumulărilor generale; Furnizoare de forţă de muncă; Sursă de valută.; ecologica; furnizoare de produse agro-alimentare pentru consumul intern al populaţiei

b. Producţia principala generează si cantităţi de produse secundarec. Consumatoare de produse agro-alimentared. Foloseşte programarea liniara pentru producţie

4.Mentionati, prin intermediul căror metode se poate aprecia cat mai real raportului dintre industrie si agricultura in perioada contemporana :

a. Foarfecele preturilor si prin stabilirea cantitatii de produse agricole necesara a se vinde pentru a se putea cumpăra un produs industrial

b. Programare liniarăc. Matematice

5. Identificati principalele motive care au stat la baza trecerii de la agricultura clasica la cea durabila:

a. Scăderea veniturilor; Scăderea consumurilor intermediare; Scăderea calităţii produselor; Accentuarea disparităţilor interne.

b. Scăderea consumurilor intermediare; productivitate ridicatac. Scăderea calităţii produselor; cresterea ofertei de produse; scaderea

calitatii produselord. Accentuarea disparităţilor interne; cresterea exporturilor de produse agro-

alimentare

6. Agricultura durabilǎ reprezintǎ:a. Ramura care poate functiona profitabil din punct de vedere economic dar

compatibil cu constrangerile de natura ecologicǎb. Ramura care poate functiona profitabil din punct de vedere economic dar fara sǎ tina cont de efectele asupra mediului c. Agriculturǎ rudimentarǎd. Activitate agricolǎ din care nu se obtine profit

7. Conceptul de ,,dezvoltare durabilǎ’’a fost adoptat la:a. Conferinta Mondialǎ de la Rio de Janeiro, în 1992b. Conferinta Mondialǎ de la Bucureǎti, în 1992c. Conferinta Mondialǎ de laViena, în 1992d. Conferinta Mondialǎ de laGeneva, în 1992

8. Intre creşterea economicǎ şi calitatea mediului existǎ o relatie:a. Biunivocǎb. Unilateralǎc. Matematicǎd. Metateoreticǎ

9. Dezvoltarea durabilǎ propune mai multe reguli:a. de sustenabilitateb. istoricec. matematiced. teoretice

10. Regulile de sustenabilitate se bazeazǎ pe uramatoarele caracteristici:a. menţinerea unui nivel minimal al capitalului naturalb. menţinerea unui nivel minimal al capitalului fixc. menţinerea unui nivel minimal al capitalului variabild. menţinerea unui nivel minimal al capitalului fictiv

11. .Identificaţi funcţiunile unei resurse naturale:a. economice; biologice; recreativeb. economice; biologice; istoricec. biologice; istorice; sociologiced. economice; biologice; psihologice

12. In opinia specialiştilor industrializarea agriculturii reprezintǎ:a. influenta industriei asupra transformarilor fundamentale pe care le-a cunoscut

agricultura de-a lungul dezvoltarii sale b. influenta industriei asupra transformarilor fundamentale pe care le-a cunoscut

agricultura în perioada feudalǎ

c. influenta agriculturii asupra transformarilor fundamentale pe care le-a cunoscut industria de-a lungul dezvoltarii sale

d. un aspect lipsit de importantǎ

13. Influenta industriei asupra agriculturii consta în urmatoarele: a. furnizeazǎ elementele materiale în vederea acumularii de capital în sectorul agricol

b. creeazǎ un climat institutional si socio-economic mai favorabil inovaţiilor conform dialecticii modelului

c. nu se poate precizad. furnizeazǎ elementele lipsite de importanta în vederea acumularii de capital in

sectorul agricol

14. Sistemul de productie agricolǎ poate fi considerat:a) un ansamblu de activitati productive în domeniul culturii plantelor şi cresterii

animalelorb) un ansamblu de activitati neproductive în domeniul culturii plantelor si

cresterii animalelorc) metoda pentru calcularea ,, foarfecelui preturilor’’ d) activitate de baza in agricultura

15,, Foarfecele preturilor ‘’ se poate calcula :a) raport între indicele preturilor produselor agricole si indicele preturilor

produselor industriale pentru agricultura, luând în considerare aceeaşi perioadǎ de referinta

b) raport între indicele preturilor produselor agricole si indicele preturilor produselor industriale pentru agricultura, luând in considerare perioade diferite de referintǎ

c) raport între preturile produselor agricole si indicele preturilor produselor industriale pentru agricultura, luand in considerare aceeasi perioada de

referintǎd) raport între indicele preturilor produselor agricole si preturile produselor

industriale pentru agricultura, luând in considerare aceeasi perioada de referinta

CAP. 2 EVOLUŢII SI MUTAŢII ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI

1. Mentionati anul in care a fost realizatǎ reformă agrară în ţara noastră :a. 1864; 1918;1945;1991b. 1989; 1918;1945;1991c. 1869; 1918;1945;1991d. 1955; 1918;1945;1991

2. Care au fost fenomenele cu caracter general din perioada 1864-1918:a. sporul natural al populaţiei rurale si legislaţia au favorizat parcelarea

proprietăţii; piata agricola şi industria erau de mici dimensiunib. ponderea populaţiei rurale din total era de 75-80%; sporul natural al

populaţiei rurale si legislaţia nu au favorizat parcelarea proprietăţiic. piaţa agricolă şi industrializarea erau la un nivel redus; mari schimbări pe

plan politic si economicd. existenta relatiilor de tip socialist

3. Identificati principalele caracteristici ale agriculturii României din perioada Marii Uniri:

a. Bipolarism excesiv în ceea ce priveşte proprietatea funciară; Sistem de producţie unilateral; Existenţa relaţiilor de tip feudal.

b. Sistem de producţie unilateral si bilateralc. Sistem de producţie bilaterald. Existenţa relaţiilor de tip socialist.

4. Intervenţia directă a statului în agricultura s-a manifestat prin:a. Susţinerea preţului grâului prin: prime la export; intervenţia statului în

calitate de cumpărător; sistem combinat.b. Restricţii comerciale şi monetare pe piaţă; Prime pentru exportul de

animale, cereale şi anumite produse alimentarec. Politica protectionista pentru produsele alimentare atat importate cat si

exportated. Prime pentru exportul de animale, cereale şi anumite produse alimentare;

sustinerea conditionata a pretului la grau

5. Identificati cele mai reprezentative efecte ale protecţionismului agricol :a. extinderea suprafeţelor de grâu; creşterea subvenţiilor şi a facilităţilor la

export; îmbunătăţirea rentabilităţii agriculturii; creşterea veniturilor obţinute în agricultură.

b. scaderea productivitatii in agriculturac. scaderea subvenţiilor şi a facilităţilor la export; scaderea randamentului in

agriculturad. mărirea suprafeţelor fermelor agricole.

6. Reforma agrară din perioada postbelică s-a realizat în:

a. Martie 1945b. Martie 1944c. Martie 1949d. Decembrie 1989

7. Scopul declarat al reformei din 1945 a fost:a. Crearea de noi gospodării pentru muncitorii agricoli fără pământ si

Mărirea suprafeţelor arabile al gospodăriilor ţărăneşti b. Creşterea suprafeţelor de grâu şi porumbc. Reducerea suprafeţelor arabile al gospodăriilor ţărăneşti.d. Reducerea productivitatii din industrie

8. Situaţia dificila a agriculturii din 1989 a fost reflectata printr-o serie de fenomene:

a. Dotarea insuficientă cu tractoare şi maşini agricole; Cantităţile mici de îngrăşăminte la hectar folosite Deteriorarea biologică în producţia animalieră. Îmbătrânirea şi feminizarea populaţiei ocupate în agricultură.

b. Cantităţile mici de îngrăşăminte alternate cu cantitati semnificative folosite la hectar

c. Deteriorarea biologică în producţia animalieră; pondere mica a populatiei ocupate in agricultura; Slaba pregătire profesională a managerilor

d. Îmbătrânirea şi feminizarea populaţiei ocupate în agricultură; dotare tehnica corespunzatoare pentru agricultura

9. Principalele elemente care au înfrânat dezvoltarea agriculturii în perioada comunistă au fost:

a. Desfăşurarea activităţii într-un cadru excesiv de centralizat; Crearea unui dezechilibru intre producţia vegetală şi cea animalieră

b. Extragerea plusprodusului din agricultură prin scumpirea preţurilor la inputuri.

c. Crearea unui echilibru intre producţia vegetală şi cea animalierăd. Desfăşurarea activităţii într-un cadru capitalist

10. Legea fondului funciar (18/1991) prezinta mai multe funcţii:a.Constituirea proprietăţii; Restituirea proprietăţii funciare; Dizolvarea cooperativelor

agricoleb. Dizolvarea cooperativelor agricole.c.Crearea de noi ferme de mari dimensiuni d. Restituirea proprietăţii funciare; dizolvarea proprietatii private

11. Deficienţele in perioada de tranziţie la economia de piaţă s-au manifestat prin:

a. Parcelarea excesivă a proprietăţii funciare şi parcelarea ei excesivă; Statutul eterogen al noilor proprietari.

b. Apariţia unor exploataţii instabile din punct de vedere economico-organizatoric; Distrugerea sectorului zootehnic; Imposibilitatea noilor proprietari de a-şi procura inputurile necesare datorită creşterii excesive a preturilor acestora

c. apariţia unor noi forme de exploataţii stabile din punct de vedere tehnico-economic.

d. Sustinerea productiei vegetale si animale

12. Direcţiile de acţiune pentru dezvoltarea agriculturii sunt:a. Stimularea creării de exploataţii agricole viabile; Diversificarea cooperării

în amonte şi aval de agriculturăb. Acordarea de credite pe durată lungă şi cu dobândă redusă; Întărirea

proprietăţii private în agriculturăc. Importul de tehnologie.d. Exportul de tehnologie

13. Modernizarea agriculturii a reprezentat :a. preocupare importanta pentru toate guvernele interbeliceb. utopie pentru economia nationalac. un aspect lipsit de importanta pentru sectorul agricold. preocupare dupa anul 1989

14. Care din urmatoarele aspecte contrubuie la dezvoltarea agriculturii :a. intarirea proprietatii private; stimularea de exploatatii agricole viabile;

diversificarea cooperarii tuturor formelor si tipurilor de exploatatii private cu societatile comerciale situate in amonte si aval de agricultura; asigurarea unor credite de lunga durata cu dobanda redusa pentru investitii

b. orientatrea cercetarilor stiintifice agricole fundamentale si in special aplicative catre rezolvartea problemelor stringente din agricultura

c. intarirea proprietatii publice; stimularea de exploatatii agricole viabile d. asigurarea unor credite de scurta durata cu dobanda redusa pentru investitii

15. Reforma agrara din anul 1918 a reprezentat:a. Cea mai ampla reforma din intreaga Europa, ce a produs mutatii semnificative in

structura proprietatii agrareb. reforma lipsita de importantac. Cea mai ampla reforma din intreaga Europa, ce a produs mutatii fara semnificatie

in structura proprietatii agrared. reforma ce a vizat mai mult industria decat agricultura

16. In etapa actuala agricultura reprezinta:a. ramura de baza a economiei nationale b. factor cu rol hotarator pentru cresterea nivelului de trai c. sectorul care asigura satisfacerea cerintelor de consum ale populatieid. factorul care contrubuie la progresul general al societatii

17. Economistul Virgil Madgearu s-a de mecanismul de functionare al:a. sistemului agrar românesc b. sistemului bancar românescc. sistemului agrar comunitard. sistemului agrar mondial

18. Rǎscoala ţǎranilor din 1907 a constituit:a. baza schimbarilor agrare esentialeb. baza schimbarilor din industriec. ruptura intre agricultura si industried. motorul economiei romanesti

19. Identificaţi trasǎturile agriculturii din tara noastra corespunzatoare pentru anul 1935:

a. agricultura vizibil îmbunǎtǎţitǎ faţǎ de anul 1930b. stare de înapoiere fatǎ de realizǎrile din alte ţǎric. tehnica maşinista se aplica în sectorul agricold. productivitate ridicatǎ

20.Identificaţi anul în care au fost introduse în tara noastrǎ restricţii comerciale şi monetare pe piaţǎ:

a. 1932b. 1907c. 2007d. 1877

21. Identificaţi efectele pozitive ale protecţionismului agricol:a. a crescut valoarea tehnicii importateb. s-a extins suprafaţa de grâu cultuvatǎc. au sporit subvenţiile şi facilitaţle acordate la exportul de produse agricoled. au sporit veniturile obţinute din agriculturǎ

CAP. 3 ORGANIZAREA ECONOMICO-SOCIALA A AGRICULTURII ROMANESTI IN PERIOADA DE TRANZITIE LA ECONOMIA DE PIATA

1. Care este componenta de baza a sistemului agroalimentar?a. Producţia agricolăb. Producţia vegetalac. Producţia inustrialad. Serviciile în agricultură

2. Identificati etapele evoluţiei modernizării structurilor economico-sociale în agricultura ţărilor dezvoltate?

a. Constituirea Comunităţii Economice Europene; Demararea procesului de modernizare si dezvoltare; Accentuarea măsurilor de ajustare structurală

b. Demararea procesului de modernizare si dezvoltare; Diminuarea măsurilor de ajustare structurală

c. Diminuarea măsurilor de coeziune si ajustare structurală; Adoptarea monedei unice europene (EURO)

d. Adoptarea monedei unice europene (EURO); Integrarea globalizarii.

3. Care sunt tipurile de exploataţii care predomină în agricultura Uniunii Europene?

a. Mici si mediib. Animalierec. Vegetale d. Mari

4. Caracteristica principală a legislaţiei comunitare este:a. Stimularea şi sprijinirea puternică a agricultorilorb. Protejarea producţiei internec. Stimularea exportului

5. Care sunt factorii pe care se bazează economia sistemului agro-alimentar din statele membre ale UE?

a. Ştiinţa; Învăţământul agroalimentarb. Tehnologia; Învăţământul economicc. Inteligenta umanad. Raritatea produselor agro-alimentare

6. Principalele cai de aprovizionare a fermierilor din statele membre ale UE cu materii prime şi materiale:

a. Prin cooperative sau societăţi de aprovizionare.b. Nu exita cai de aprovizionare specificec. Direct de pe piatad. De către stat.e. De fiecare fermier în parte.

7. Care este caracteristica de baza a economiei de piaţă din punct de vedere al proprietăţii?

a. proprietatea privată şi proprietatea publica (de stat)b. proprietatea comuna c. proprietatea individuală si proprietatea centralizatad. nu exista proprietate in economia de piata

8. Care este instrumentul principal de reglare pentru accesul la bunurile economice existente pe piata?

a. Pretulb. Dobanda c. Salariul d. Oferta

9. Care este rolul statului în economia de piaţă?a. Arbitrub. Moderatorc. Intervinţie numai la nivel microeconomic d. Intervine numai cand este stabilitate economica

10. Care sunt avantajele proprietăţii private în economia de piaţă?a. Stimulează iniţiativa; Generează o concurenţă realăb. Diminuează riscul economic; Asigura autonomie agenţilor economicic. Creste incertitudinea operatiilor economiced. cresc riscurile activitatii de productie

11. Care sunt dezavantajele proprietăţii de stat?a. favorizează apariţia elementelor de birocratism; creează situaţii de monopolb. limitează iniţiativa; generează elemente de corupţiec. stimuleaza libera initiativad. stimuleaza concurenta

12. Care sunt modalităţile de punere în valoare a capitalului funciar în România?a. În regie proprie (modul direct)b. În arenda (modul indirect)c. Vânzared. Donatie

13. Tipurile de exploataţii existente în România la ora actuală?a. Gospodării ţărăneşti; Asociaţii familialeb. Societăţi agricole; Societăţi comerciale agricole; Regii autonome agricole c. Societăţi comerciale neagricoled. Societăţi de turism

14. Identificati dezavantajele specifice arendarii:a. Fermierul arendator are o situatie precarab. Apar dificultati in evaluare si rambursarea la sfarsitul perioadei de arenda a

amelioratiilor aduse de fermier exploatatieic. Fermierul furnizeaza capitalul funciar d. Fermierul arendator are numai beneficii

15. Identificati avantajele specifice modului indirect de punere in valoare a capitalului funciar:

a. Fermierul nu furnizeaza capital funciar; fermierul nu este legat de locb. Proprietarul terenului are o serie de avantaje c. Proprietarul terenului nu primeste un venit fixd. Fermierul primeste la finalul contractului o parte din capitalul funciar

16. Pentru realizarea sectorului particular in economiue s-a recurs la ma multe cai:a. transformarea economiilor bǎneşti existente în prezent la populaţie în capitalb. împroprietǎrirea populaţiei c. transformarea capitalului autohton în capital straind. menţinerea în mare proporţie a proprietatii publice

17. Identificati inconvenientele modului de punere în valoare a pǎmântului:a. între capitalul funciar şi capitalul de exploatare se poate manifesta o anumitǎ

concurenţǎb. dificultaţi de transfer între generaţiic. creşterea cererii de pǎmânt poate conduce la creşterea preţului, deja ridicatd. o bunǎ parte din capital este imobilizat în pǎmânt, lipsind exploatantul de

capitalul necesar pentru activitatea productivǎ

CAP. 4 CAPITALUL ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI

1. Capitalul numit si tehnic sau real desemneaza ansamblul bunurilor produse prin activitatea economica si folosite pentru obtinerea altor bunuri si servici aducatoare de venit; va rugam sa apreciati in ce optica este definit:

a. Optica juridicab. Optica contabilac. Optica economicad. Optica doctrinala

2. Bunurile care formeaza capitalul tehnic, după modul în care se consumă şi se înlocuiesc, se grupeaza in:

a. Capital fix si capital circulantb. Capital financiarc. Capital funciard. Capital bancar

3. Şeptelul mort este format din:a. Ansamblul utilajelor agricole utilizate pentru mecanizarea diferitelor procese de

munca in cresterea animalelor.b. Totalitatea animalelor existente intr-o exploatatie agricola la un moment dat.c. Totalitatea utilajelor agricole de tractiune, de lucrat solul, de intretinerea

culturilor, de recoltat sau pentru mecanizarea proceselor de munca in cresterea animalelor.

d. Totalitatea tractoarelor utilizate pentru cresterea productivitatii pamantuluui.

4. Capitalul de exploatare este format din:a. Şeptelul mort si septelul viub. Capitalul funciar si capitalul financiarc. Capitalul fix si capitalul circulantd. Capitalul variabil si capitalul constant

5. Şeptelul viu este format din:a. Totalitatea animalelor existente intr-o exploatatie agricola la un moment datb. Animalele de tracţiune, (cai, boi de munca, tauri reproducatori, vaci de lapte,

berbeci, scroafe etc.)c. Animalele de reproductie si rentad. Animalele aflate in crestere si destinate vanzarii (taurasi la ingrasat, vitei, miei,

porci la ingrasat etc.)

6. În funcţie de destinaţia economică a investiţiilor, distingem:a. Investiţii productive si neproductiveb. Investitii de refacere si investiti de modernizarec. Investitii cu consum specific mare de forta de muncad. Investitii cu consum specific mare de mijloace materiale

7. O problema capitala a dezvoltarii investitiilor o constituie orientarea judicioasa a acestora. In privinta orientarii investiţiilor:

a. trebuie avute in vedere realizarea cu prioritate a obiectivelor productive;b. este necesara realizarea de obiective care sa permita introducerea si aplicarea larga

in productie a tehnologiilor moderne de tip industrial;c. este de asemenea necesar sa se aiba in vedere in permanenta sporirea mijloacelor

fixe care sa asigure o reducere continua a necesarului de forta de munca si o diminuare a ponderii acesteia din totalu populatiei active ocupate pe economie;

d. trebuie pus accentul pe cresterea catitativa si imbunatatirea calitativa a obiectivelor cu o eficienta economica ridicata si imediata;

8. După sursa de finanţare se pot întâlni: a. Investiţii finanţate de la bugetul statuluib. Investiţii finanţate din fondurile propriic. Investiţii asigurate prin atragerea de capitald. Investitii straine directe

9. Proiectele de investitii pot fi evaluatedupa urmatoarele criterii de apreciere:a. Criteriul rentabilităţii financiareb. Criteriul rentabilităţii economicec. Beneficiul actualizatd. Coeficientul de eficacitate

10.in calcularea amortismentului bunurilor durabile care au o durata lunga de servciu, economistii recomanda ca metoda de calculare a amortismentului:

a. Metoda normelor progresiveb. Metoda normelor regresivec. Metoda normelor variabiled. Metoda normelor proportionale in timp

11. Formarea de capital necesar in agricultura pentru diverse utilitati se bazeaza pe urmatoarele categorii de resurse:

a. resurse proprii, bugetare si atraseb. resurse bugetare, provenite de la bugetul agricol al UEc. resurse bugetare provenite de la bugetul statuluid. resurse atrase de pe pietele financiare interne si externe

12. In cazul exploatatiilor agricole de dimensiuni reduse (gospodariile taranesti de subzistenta, cele de semi-subzistenta si asociatiile de familie simple) capitalul banesc necesar pentru relansarea productiei sau achizitionarea de noi mijloace se asigura din:

a. autofinantare – prin prelevarea unei parti din venitul agricolb. o parte din profitc. amortisment d. incasarile din vanzarea unor mijloace fixe sau valorificarea materialelor rezultate

din mijloacele fixe scoase din functiune.

13. Atragerea capitalului propriu –zis, autohton sau străin, de către exploataţii agricole este de preferat pentru ca:

a. restituirea capitalului nu este obligatorie;b. participarea capitalului strain si autohton are loc prin emiterea si cumpararea de

acţiuni;c. proprietarii capitalului primesc dividende iar daca aceste dividende nu sunt

stimulatorii ei pot vinde actiunile in orice moment; d. nu este obligatorie constituirea de garantii materiale sub forma de gaj sau ipoteca.

CAP. 5 MUNCA ÎN AGRICULTURĂ

1. Procesul de diminuare treptata a forţei de munca din agricultura, determinat de accentuarea creşterii economice, pe lângă aspectele benefice legate de creşterea productivităţii, a generat si o criza profunda. Precizaţi care sunt probleme generale ale muncii in agricultura:

a. Exodul rural, care a dus la depopularea satelor româneşti si metodele si procedeele de evaluare a muncii din agricultura

b. Gradul de tehnologizare existent, corelat cu diversificarea muncii în agricultură, care nu cunoaşte specializarea modelului industrial;

c. Lipsa fondurilor alocate in agricultură si a unui plan naţional strategi de redresare a acesteia;

d. Lipsa personalului calificat

2. Cercetările de natură sociologică au evidenţiat faptul că munca în agricultură – ca factor de producţie – prezintă unele trăsături. Precizaţi care sunt acestea:

a. Tehnice, economice şi socialeb. Munca în agricultură este puţin sigură pentru salariaţi, dificil de controlat şi

diversificată;c. Muncă este dificilă, variabilă în timp şi subordonată în mod obiectiv necesităţilor

fiinţelor vii;d. Munca in agricultură este adesea numai o muncă de tip familial.

3. Precizati care sunt trasaturile tehnice ale muncii in agricultura:a. Munca in agricultura este dificila si diversificata;b. Munca este tip familial; dificil de controlat; c. Munca este dificil de apreciat din punct de vedere calitativ si mai putin sigura

pentru salariatid. Munca in agricultura este variabila in timp si mai ales subordonata necesitatilor

fiintelor vii

4. Bilanţul demografic global ca rezultat al mişcărilor naturale ale populaţiei poate fi caracterizat cu ajutorul următoarelor instrumente de măsură:

a. Natalitate, mortalitate şi sporul natural b. Natalitate, mortalitate infantilă si grad de ocuparec. Mişcarea naturală, determinată de fenomenele demografice şi de mişcările

migratorii de la o ţară la altad. Profilele piramidale de varsta.

5. Populaţia activă disponibilă se compune din persoane care declară la recensământ că exercită o activitate profesională sau sunt în căutarea unui loc de muncă. Volumul populaţiei active este influenţat de o serie întreagă de factori structurali. Precizaţi care sunt aceştia:

a. Durata de şcolarizare, vârsta de pensionare şi gradul de folosire a forţei de muncă feminine

b. Gradul de folosire a forţei de muncă masculine

c. Participarea la activitatea economică a tinerilor, vârstnicilor şi femeilor.d. Vârsta de pensionare şi gradul de folosire a forţei de muncă masculine

6. Şomajul este un fenomen complex, statisticile curente permiţând numai o apreciere imperfectă, măsurarea lui fiind făcută în diferite moduri, de la o ţară la alta. Conform Biroului Internaţional al Muncii, un şomer este:

a. persoană peste 15 ani, fără un loc de muncă, care se află în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile;

b. o persoană aflată în căutarea unui loc de muncă realizând în ultimele 4 săptămâni demersuri pentru a-l găsi (înscrierea la oficiile de forţă de muncă şi şomaj sau agenţii particulare de plasare, publicarea de anunţuri etc.);

c. o persoană care are o calificare atestată, dar nu are un loc de muncă care sa genereze venituri

d. o persoană peste 15 ani, care doreşte să muncească, dar nu are calificarea necesară.

7. Pe câte nivele are loc formarea agriculturilor în România:a. 4b. 2c. 5d. 3

8. In accepţiunea curenta, productivitatea muncii stabileşte o relaţie cantitativă între:

a. Gradul de inzestrare tehnica si calitatea biologica a platelor si animalelorb. Producţie şi factorii de producţie utilizaţic. Venituri şi cheltuielid. Gradul de specializare şi nivelul de pregătire profesională

9. Precizaţi care sunt metodele de determinare a productivităţii muncii:a. Metoda unităţilor naturale, natural-convenţionale şi unităţilor valoriceb. Metoda determinării globale şi parţiale c. Metoda cuantificării productivităţii prin utilizarea indicilord. Metoda individuală şi naţională

CAP. 6 PĂMÂNTUL – PRINCIPALUL ELEMENT AL CAPITALULUI AGRICOL

1. In funcţie de destinaţie, fondul funciar este alcătuit din urmatoarele grupe de terenuri:

a. Terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan, terenuri cu destinaţie specială;

b. Terenuri arabile, planttatiile si pepinierele viticole, plantatiile si pipinierele pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile si fanetele;

c. Terenruile forestiere, pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si intslatii agrotehnice, amenajarile pisciole si de imbunatatiri funciare;

d. Terenurile destinate impaduririlor, terenurile neproductive, terenurile cuprinse in perimetrul construibil aprobat potrivit legii precum si alte terenuri care servesc nevoilor de constructii di amenajari de ordin tehnic si edilitar.

2. Care sunt însuşirile pământului ca mijloc de producţie?a. Este limitat ca întindere, este de neînlocuit, nu se uzează, are un caracter imobil,

nu poate fi multiplicat;b. Este un bun particular, nemobil, nereproductibil, eterogen, indivizibil, avand

anumite caracteristici nedisociabile (forma, suprafata, pozitie);c. Indeplineste simultan mai multe functii cum ar fi: productie, consum, valoare,

speculatii;d. Fertilitatea naturala.

3. Prin amelioratii funciare se inteleg:a. lucrarile cu carater agrotehnic, chimic si biologic prin care se asigura conservarea

si ameliorarea durabila a calitatii pamantului;b. interventiile antropice profunde asupra armonizarii cerintelor biologice ale

plantelor cu mediul inconjurator;c. lucrarile de stopare a proceselor de degradare a solului si de recuperare a unor

terenuri neproductived. lucrarile de stabilizare a productiei agricole si de crestere a fertilitatii solului.

4. „Cadastrul funciar este operatiunea prin care se detrermina suprafata si calitatea solului, cu venitul net ce-l produce: determinarea suprafetei este denumita cadastrul tehnic, iar determinarea calitatii naturale si economice a solului o face sectiunea economica a cadastrului”. Aceata definitie o regasim in:a. lucrarea „Politica agrara cu privire speciala la Romania” a renumitului economist agrar Gheorghe ionescu Sisesti publicata in 1913;b. „Marea enciclopedie agricola a Romaniei” data publicitatii in 1937c. textul „Legii pentru organizarea cadastrului funciar si pentru introducerea cartilor funduale in Vechiul Regat si Basarabia” adoptta in anul 1933d. textul „Legii fondului funciar. L 18/1991”

5. In literatura de specialitate intalnim mai multe categorii de fertilitate ale pamantului. Care dintre ele apare ca un rezultat al actiunii omului, exprimandu-se in final prin nivelul productiei la unitatea de suprafata?

a. Fertilitate naturalăb. Fertilitate economicăc. Fertilitate de tranziţied. Fertilitate potenţată

6. Care sunt elementele componente ale cadastrului funciar general?a. Cadastru funciar tehnic, economic si juridic b. Cadastrul agricol, forestier si al apelorc. Cadastrul cailor ferate d. Cadastrul imobiliar, edilitar

7. Metodele de estimare a valorii terenurilor se pot clasifica după mai multe criterii, în funcţie de scopul urmărit şi de elementele disponibile în momentul evaluării. Precizaţi care sunt metodele care se disting, după procedeul utilizat?

a. Estimare directă şi indirectăb. Estimarea partialac. Estimarea economică d. Estimarea totala

8. Valoarea pământului se exprimă prin:a. Preţ de vânzare, de cumpărare, cheltuieli de producţieb. Măsurători topograficec. Valoare venală şi de amatord. Valoarea de schimb

9. Problema formelor rentei funciare în viaţa economică se află de mai bine de două secole în atenţia majorităţii şcolilor. Care sunt formele de manifestare ale rentei funciare?

a. Rentă absolută, diferenţială şi de monopolb. Rentă de poziţiec. Renta financiarad. Rentă progresivă

10. „Acea parte a produsului solului pe care o plătim pentru a avea dreptul de a exploata facultăţile productive, originale şi neperisabile ale solului” este definiţia rentei funciare pe care o regăsim în:a. „Principiile de economie” - 1817b. ”Repartiţia bogăţiei” - 1899c. „Tratat asupra impozitelor şi taxelor” - 1662d. „Legea arendei – 16/1994”

CAP. 7 DEZVOLTAREA STRUCTURALĂ A AGRICULTURII

1. În soluţionarea problemelor legate de repartizarea teritorială a producţiei agricole, literatura de specialitate face referiri la utilizarea în acest scop a programării matematice. Formularea problemei de programare pentru obţinerea unui efect economic optim constă în elaborarea unui model economico-matematic, care cuprinde:

a. 2 părţi distincteb. 5 părţi distinctec. 4 părţi distincted. 3 părţi distincte

2. În cadrul modelelor clasice economico-matematice de amplasare teritorială a producţiei agricole, părţile componente sunt reprezentate de:

a. Funcţia obiectiv şi funcţia subiectivăb. Condiţiile restrictive şi funcţia obiectiv c. Funcţia subiectivă şi sistemul restrictivd. Funcţia de repartiţie şi restricţiile legate de „comanda socială”

3. Având în vedere condiţiile ecologice puternic diversificate de pe teritoriul ţării noastre care determină o ofertă ecologică variată s-au identificat şi caracterizat 23 de zone pedoclimatice care au fost grupate în:

a. 5 agroecosisteme zonaleb. 10 agroecosisteme zonalec. 4 agroecosisteme zonaled. 23 agroecosisteme zonale

4. Daca formele de exploatare reprezintă latura socială a politici de folosire raţională a resurselor de producţie din agricultură, sisteme de producţie reprezintă latura economică a aceleiaşi politici, urmărind modul de îmbinare proporţională a utilizării resurselor de producţie. Va rugăm să precizaţi, cate sisteme de exploatare sunt cunoscute în acest moment?

a. 4 sistemeb. 2 sistemec. 5 sistemed. 3 sisteme

5. Sistemele extensive de exploatare sunt dominate de consumurile interne, deci se bazează pe potenţialul sistemului, volumul producţiei fiind asigurat prin numărul unităţilor de producţie. Precizaţi care sunt principalele sisteme de exploatare agricolă extensivă?

a. Agricultura pastorală b. Sistemul de agricultură complet extensivc. Sistemele de producere a furajelord. Sistemele de agricultură ecologică, biologică, biodinamică şi forestieră

6. În agricultură, unde principalul mijloc de producţie este pământul, şi unde obiectele muncii şi câteodată mijloacele de producţie sunt organisme vii, concentrarea producţiei poate fi:

a. Pe orizontală şi pe verticală b. Socială şi economicăc. Tehnică şi naturalăd. Vegetală şi animală

7. În Europa de Nord creşterea productivităţii a fost obţinută fie prin intensificarea folosirii mijloacelor de producţie, fie printr-o bună valorificare a producţiei, fie printr-o gestionare mai eficientă a input-urilor. Astfel, sistemele de producţie din Europa de Nord se împart în:

a. Sisteme productiviste şi sisteme cu o productivitate mai scăzutăb. Sistemele tehnologice şi economicec. Sisteme vegetale intensive si extensived. Sisteme cerealiere intensive

8. În raport de greutatea specifică pe care o deţin în valoarea producţiei agricole marfă dintr-o anumită zonă sau unitate productivă, ramurile de producţie se împart în:

a. De bază şi complementareb. Ajutătoare şi anexe producţiei agricole c. Cumulative şi competitived. Care se condiţionează reciproc

9. Sub raportul relaţiilor între diferitele ramuri de producţie, organizate în agricultură, acestea se clasifică în:

a. Ramuri cumulative şi competitiveb. Ramuri animaliere şi vegetalec. Ramuri care se condiţionează reciprocd. De bază şi complementare

10. Indicatorul principal al specializării producţiei agricole atât la nivel de ramură, teritorial sau la nivel de unitate productivă, îl constituie:

a. Cifra de afaceri şi productivitateab. Volumul producţiei şi structura producţiei c. Volumul vânzărilord. Costul de producţie

11. Anul înfiinţării primelor bănci populare este:a. 1885b. 1893c. 1900d. 1889

12. Anul apariţiei primelor obşti de cumpărare şi arendare este:

a. 1875b. 1893c. 1864d. 1885

CAP. 8 COSTURI, PREŢURI, PROFIT ÎN AGRICULTURĂ

1. După câte criterii sunt clasificate cheltuielile?a. 5b. 3c. 2

2. După perioada în care sunt efectuate şi aceea în care trebuiesc suportate, cheltuielile de producţie se împart în:

a. Cheltuieli fixeb. Cheltuieli curentec. Cheltuieli anticipated. Cheltuieli preliminate

3. În funcţie de modul de includere al cheltuielilor în costul de producţie, avem:a. Cheltuieli directeb. Cheltuieli materiale c. Cheltuieli indirected. Cheltuieli financiare

4. Care sunt costurile pe perioadă scurtă?a. Costul globalb. Costul de producţiec. Costul mediud. Costul marginal

5. Pentru calculul costurilor se pot utiliza mai multe metode, care se împart în:a. Metode moderneb. Metode economicec. Metode financiared. Metode clasice

6. Metoda pe faze pentru calculul costului de producţie se utilizează:a. În cazul în care produsul finit se obţine în cadrul unui proces de producţie

omogen, care se desfăşoară pe fazeb. În cazul în care se obţin mai multe principale pe cultură sau categorii de

animalec. În cazul în care se obţin unul sau mai mult produse principale şi unul sau

maia multe produse secundare

7. Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?

a. Preţ de catalogb. Preţ de licitaţiec. Preţul bursei

d. Preţ de tranzacţie

8. Piaţa este un mod specific de confruntare dintre:a. Producători şi consumatorib. Vânzători şi cumpărătoric. Creditori şi debitori

9. Formele de piaţă pot fi diferenţiate după:a. Obiectul pieţeib. Sfera de cuprinderec. Locul de întâlnire

10. care sunt principalele tipuri de pieţe?a. Piaţa de monopolb. Piaţa monopsonc. Piaţa oligopold. Piaţa agricolăe. Piaţa bancară

11. Care sunt căile de comercializare a produselor agricole de către fermieri?a. Vânzări directeb. Vânzări pe piaţăc. Vânzări către comercianţid. Vânzări către cooperativee. Contracte de vânzare

12. Care sunt formele de manifestare a eficienţei economice?a. Sinteticeb. Specialec. De bazăd. Economică e. Agricolă

13. Masa profitului reprezintă:a. Câştigul obţinut de un agent economicb. Diferenţa dintre veniturile totale şi cheltuielile totalec. Veniturile din vânzărid. Suma tuturor veniturilor, inclusiv subvenţiile

14. Rata profitului reprezintă raportul dintre:a. Masa profitului şi cheltuielib. Cheltuieli si venituri totalec. Cheltuieli şi masa profitului

LUCRĂRI PRACTICE

1. O exploataţie agricolă prezintă următoarele caracteristici tehnico-economice pentru cultura de grâu:

- Suprafaţa: 15 ha- Producţie totala: 120.000 kg.- Cheltuieli totale de producţie: 80.400 lei- Valoare producţie secundara: 15.600 lei

  - Preţ de vânzare producţie secundara: 0.45 lei  - Consum ore-om: 750 ore

- Amortisment pentru clădiri şi utilităţi: 985 leiPe baza acestor date, vă rugăm să precizaţi producţia medie la hectar si costul de producţie.

a. 8200 kg şi 0.8 lei/kgb. 8000 kg si 0,67 lei/kg.c. 7500 kg şi 0,5 lei/kg

2. O exploataţie agricolă prezintă următoarele caracteristici tehnico-economice pentru cultura de porumb:

- Producţie totala: 120.000 kg.- Valoarea producţiei principale: 136.000 lei- Cheltuieli totale de producţie: 127.500 lei- Valoare producţie secundara: 32.500 lei

  - Consum ore-om: 800 ore- Suprafaţa cultivată: 18 ha- Cheltuieli cu forţa de munca: 6580 lei

Pe baza acestor date, vă rugăm să precizaţi preţul de vânzare si rata rentabilităţii.a. 1,00 lei/kg şi 35%b. 0,9 lei/kg şi 28,9%c. 1,13 lei/kg şi 32,1%

3. O exploataţie agricolă prezintă următoarele caracteristici tehnico-economice pentru cultura de sfecla de zahăr:

- Producţie totala: 120.000 kg.- Valoarea producţiei principale: 160.000 lei- Cheltuieli totale de producţie: 120.500 lei

  - Consum ore-om: 5688 ore- Suprafaţa cultivată: 25 ha- Cheltuieli cu lucrările mecanizate: 1890 lei.

Pe baza acestor date, vă rugăm să precizaţi productivitatea muncii in expresie valorica si profitul pe unitatea de produs.

a. 28,12 ore/om şi 0,32 lei/kgb. 27,3 ore/om şi 0,23 lei/kgc. 29,9 ore/om şi 0,45 lei/kg

4. O exploataţie agricolă prezintă următoarele caracteristici tehnico-economice pentru cultura de soia:

- Producţia principala: 55.000 kg.- Cheltuieli totale de producţie: 27.500 lei- Valoarea producţiei principale: 33.000 lei- Valoarea producţiei secundare: 36.300 lei- Suprafaţa cultivată: 15 ha- Consumul de ore om: 1260 ore- Dobânzi la credite: 1310 lei- Pret vânzare producţie secundară: 0,6 lei

Pe baza acestor date, vă rugăm să precizaţi costul de producţie şi producţia medie secundară.

a. 0,5 lei/kg şi 4033 kgb. 0,7 lei/kg şi 4000 kgc. 0,9 lei/kg şi 4160 kg

5. O exploataţie agricolă crescătoare de vaci de lapte, prezintă următoarele caracteristici tehnico-economice

- Producţie principala: 45.600 l- Valoare producţie principala: 34200 lei- Valoare producţie secundara: 665 lei- Preţ de vânzare producţie secundara: 0.7 lei- Cheltuieli totale de producţie: 29640 lei

Pe baza acestor date, vă rugăm să precizaţi costul de producţie şi rata rentabilităţii.a. 0,65 lei şi 11,5%b. 0,4 lei şi 10%c. 0,73 lei şi 15%d. 0,8 lei şi 35%