Grecu Gheorghe

Management Comparat

1. Managementul international consta in: a. ansamblul activitatilor desfasurate cu scopul obtinerii de profit,care depasesc granitele nationale ale unei tari b. dezvoltarea activitatilor internationale, prin care o intreprindere cauta sa obtina un avantaj competitional, ca urmare a cresterii volumului productiei si reducerii costurilor de productie c. exercitarea functiilor managementului, de prevedere, organizare, coordonare, antrenare si control-reglare, intr-un mediu multinational sau transcultural d. exercitarea rolurilor de manager in cadrul companiilor internationale e. exercitarea functiilor managementului in cadrul unei filiale a unei companii internationale

2. Compania transnationala reprezinta: a. un ansamblu de subunitatii structurale, diferite, specializate, amplasatein diferite tari, legate intre ele printr-o retea de operatii, care sa le permita realizarea unor obiective strategice multidimensionale; b. o federatie descentralizata de bunuri si responsabilitati c. o federatie coordonata de catre un management profesional d. o intreprindere cu subunitati amplasate in diferite tari e. un nucleu care centralizeaza bunuri, resurse si responsabilitati

3. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristica a companiei transnationale? a. dispune de subunitati specializate in resurse si capacitati b. conducerea centrala realizeaza o coordonare si cooperare complexe intre subunitatile componente c. intre subunitatile specializate se realizeaza fluxuri importante de componente, produse, resurse, oameni, informatii d. concentrarea patrimoniului si responsabilitatilor la nivel central e. amplasarea subunitatilor in diferite tari

4. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta rol al filialelor nationale in cadrul companiei transnationale? a. colabolator b. lider strategic c. gaura neagra d. executant e. intreprinzator

5. Rolurile indeplinite de catre filialele nationale se stabilesc in functie de: a. importanta strategica a mediului local si nivelul resurselor si capacitatilor locale b. gradul de participare la luarea deciziilor strategice si nivelul capacitatilor de productie de care dispune fiecare filiala c. nivelul resurselor si potentialul managerial al filialei d. importanta strategica a mediului local si capacitatea manageriala din cadrul filialei e. calitatea managementului si resursele de care dispune fiecare filiala

6. Care dintre urmatoarele variante reprezinta cel mai bine categoriile de mediu in care actioneaza managerii implicati in afaceri internationale? a. extern si intern b. national si international c. economic, tehnic, tehnologic, juridic d. politic si de afaceri e. operational, national si international

7. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta caracteristica a mediului international? a. relatiile dintre companiile transnationale si mediul national al tarii gazda b. etica muncii c. cultura organizatiei d. responsabilitatea sociala e. economie, politica

8. R.N.Farmer considera ca: a. managementul comparat, in sens larg, se concentreaza asupra similaritatilor si diferentelor dintre sistemele de management si de afaceri din contexte diferite b. managementul comparat reprezinta studiul si analiza managementului in diferite medii si ratiunile pentru care intreprinderile obtin rezultate diferite in diferite tari c. managementul comparat studiaza ansamblul metodelor si tehnicilor de management folosite in cadrul intreprinderilor din diferite tari d. managementul comparat este stiinta prin care se analizeaza asemanarile si diferentele dintre sistemele de management din diferitele tari e. managementul comparat este un domeniu de studiu al managementului prin care se evidentiaza asemanarile si diferentele dintre tari prin prisma metodelor si tehnicilor manageriale

9. Ragu Nath considera ca: a. managementul comparat, in sens larg, se concentreaza asupra similaritatilor si diferentelor dintre sistemele de management si de afaceri din diferite contexte b. managementul comparat reprezinta studiul si analiza managementului in diferite medii si ratiunile pentru care intreprinderile obtin rezultate diferite in diferite tari c. managementul comparat studiaza ansamblul metodelor si tehnicilor de management folosite in cadrul intreprinderilor din diferite tari d. managementul comparat consta in identificarea si interpretarea transculturala a similaritatilor si deosebirilor dintre diferite medii si procese de management e. managementul comparat consta in identificarea similaritatilor si deosebirilor dintre conceptele de management din diferite tari

10. Care este cea mai completa definire a managementului comparat data de Edwin l. Miller? a. ansamblul metodelor si tehnicilor de management folosite in diferite culturi b. studiul fenomenelor de management dintre tari sau culturi c. managementul comparat cuprinde studiul fenomenelor de management intre tari sau culturi, prin concentrarea asupra detectarii, identificarii, clasificarii, masurarii si interpretarii similaritatilor si deosebirilor privind procesele, conceptele si tehnicile de management d. managementul comparat consta, in primul rand, in identificarea si interpretarea transculturala a similaritatilor si deosebirilordintre medii si procese de management. Apoi, aceste informatii sunt utilizate de catre manageri pentru a deveni mai eficienti in afacerile pe care le fac in alte culturi decat din cea din care provin e. managementul comparat consta in identificarea similaritatilor si deosebirilor dintre conceptele de management din diferite tari

11. Cea mai corecta definire a managementului comparat data de catre J.A.C.Stanbury este:

a. managementul comparat international consta, in primul rand, in indentificarea si interpretarea transculturala a similaritatilor si deosebirilor dintre diferitele medii si procese de management. Apoi, aceste informatii sunt utilizate de catre manageri pentru a deveni mai eficienti in afacerile pe care le fac in alte culturi decat cea

din care provinb. managementul comparat cuprinde studiul fenomenelor de management intre tari

sau culturi, prin concentrarea asupra detectarii, identificarii, clasificarii, masurarii si interpretarii similaritatilor si deosebirilor privind procesele, conceptele si tehnicile de management

c. managementul comparat international este reprezentat de studiul conceptelor, proceselor, metodelor si tehnicilor de management din mai multe tari, cu scopul identificarii, interpretarii, caracterizarii asemanarilor si deosebirilor dintre acestea, a universalitatii lor si a posibilitatilor de transfer a cunostintelor de management intre aceste tari si/sau culturi in vederea cresterii eficacitatii muncii managerilor

d. managementul comparat in sens larg se concentreaza asupra similaritatilor si diferentelor dintre sisteme de management si de afaceri din contexte diferite

e. managementul comparat reprezinta studiul si analiza managementului in diferite medii si ratiunile pentru care intreprinderile obtin rezultate diferite in diferite tari

12. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta cerinta pentru cercetarile de management comparat international? a. sa aiba ca obiect conceptele, procesele, metodele si tehnicile de management b. sa se realizeze in doua sau mai multe tari sau culturi c. sa urmareasca identificarea asemanarilor si deosebirilor dintre sistemele de management din diferite tari d. sa identifice cazurile de universalitate si cele de specific cultural e. sa realizeze o comparatie a sistemelor economice din tarile analizate

13. Deosebirea dintre managementul comparat si managementul comparat international, consta in faptul ca:

a. managementul comparat consta intr-o analiza a managementului dintro tara sau cultura, iar managementul comparat international presupune studiul managementului din mai multe tari sau culturi

b. managementul comparat presupune identificarea asemanarilor si diferentelor dintre sisteme de management, iar managementul comparat international presupune exercitarea functiilor managementului in mai multe tari sau culturi

c. managementul comparat urmareste numai identificarea asemanarilor si deosebirilor, iar managementul comparat international presupune si transferul de cunostinte de management

d. managementul comparat vizeaza numai teoria in domeniul managementului, pe cand managementul comparat international vizeaza atat teoria, cat si practica manageriala din mai multe tari

e. managementul comparat se refera numai la domeniul managementului, pe cand managementul comparat international cuprinde si elemente de comparabilitate din domeniul economic

14. Prin afaceri internationale se intelege: a. ansamblul activitatilor desfasurate cu scopul obtinerii de profit, care depasesc granitele nationale ale unei tari b. exercitarea funciilor managementului, de prevedere, organizare, coordonare, antrenare si control-reglare, intr-un mediu multicultural sau transcultural c. desfasurarea unor activitati de negociere intre intreprinderi care apartin mai multor tari, dar intre care se creeaza relatii de colaborare d. desfasurarea unor activitatii de colaborare intre intreprinderi apartinand mai multor tari, in virtutea unor contracte de asocierepentru exploatarea in comun a anumitor oportunitati

f. exercitarea functiilor managementului, de prevedere, organizare, coordonare, antrenare si control-reglare, in cadrul uni filiale apartinand de o companie internationala

15. In literatura de specialitate, TRIADA este reprezentata de: a. SUA, Japonia si Europa de Vest b. America, Japonia si Europa de Vest c. Comunitatea Europeana, Asia si America de Nord d. SUA, Asia si Europa de Occidentala e. Europa, Asia si America

16. Compania multinationala reprezinta: a. federatie descentralizata de bunuri si responsabilitati b. federatie coordonata de catre un management profesional c. un nucleu central care concentraza bunurile, resursele si responsabilitatile d. un ansamblu de subunitatii structurale specializate, amplasate in diferite tari e. intreprindere cu subunitati amplasate in diferite tari

17. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristica a companiei multinationale ? a. dispune de un sistem de management caracterizat printr-un control simplu b. in cadrul ei se realizeza o coordonare personala informala c. are la baza conceptia potrivit careia activitatile internationale reprezinta portofoliu de afaceri nationale d. este organizata ca o federatie descentralizata e. in cadrul ei se realizeaza o coordonare de catre un management profesional

18. Compania internationala reprezinta: a. o federatie descentralizata de bunuri si responsabilitati b. federatie coordonata de catre un management profesional c. un nucleu central care concentraza bunurile, resursele si responsabilitatile d. un ansamblu de subunitatii structurale specializate, amplasate in diferite tari e. intreprindere cu subunitati amplasate in diferite tari

19. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristici ale companiei internationale? a. este o federatie coordonata de catre un management profesional b. managementul central delega autoritate c. managementul central mentine un control de ansamblu d. controlul de ansamblu se bazeaza pe sisteme sofisticate si pe o echipa de specialisti de la nivel central e. in cadrul ei se realizeaza o coordonare personala informala

20. Compania mondiala reprezinta: a. o federatie descentralizata de bunuri si responsabilitati b. federatie coordonata de catre un management profesional c. un nucleu central care concentreaza bunurile, resursele si responsabilitatile d. un ansamblu de subunitatii structurale specializate, amplasate in diferite tari e. intreprindere cu subunitati amplasate in diferite tari

21. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristica a companiei mondiale ? a. concentrarea patrimoniului si responsabilitatilor la nivel central b. desfasurarea unor activitati in strainatate c. control strict al deciziilor, resurselor si informatiilor d. considerarea activitatilor din stainatate ca sursa de aprovizionare pentru piata mondiala e. este o federatie descentralizata

22. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? a. riscul politic consta in orice eveniment de natura politica ce poate afecta pe termen lung profitabilitatea sau valoarea firmei b. in contextele stabilite, companiile multinationale sunt supuse riscului de nationalizare sau expropiere c. riscul economic este determinat de capacitatea tarii de a-si satisface obligatiile financiare d. managementul riscului politic presupune o adaptare la mediul in care functioneaza compania e.analiza riscului politic se poate face folosind mai multe metode, intre care:

cantitativa, calitativa

23. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta variabila prin care se explica necesitatea managementului comparat international? a. studiul teoriei si practicii manageriale din tarile dezvoltate b. largirea sferei variabilelor prin care se studiaza procesele de management c. nevoia firmelor multinationale de a conduce activitati in diferite culturi d. nevoia generala a oamenilor de a avea ceva mai bun e. necesitatea cunoasterii nivelului de performanta al firmelor care actioneaza in diferite culturi sau tari

24. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? a. managementul comparat international studiaza sistemele de management din diferite culturi b. managementul comparat international consta in exercitarea functiilor managementului asupra colectivitatilor formate din personae apartinand mai multor culturi c. managementul comparat studiaza asemanarile si deosebirile dintre metodele si tehnicile de management din diferite intreprinderi d. managementul comparat international studiaza atat conceptele, cat si procesele si metodele de management e. managementul comparat international se poate desfasura numai in contextul a doua sau mai multe tari sau culturi

25. Definirea corecta data de catre G.Hofstede culturii este: a. modalitatea prin care un grup de oameni rezolva problemele b. acea dominanta a spiritului care isi lasa amprenta asupra generatiilor prin operele realizate de catre indivizi c. rezultatul unor adausuri succesive de valori d. programarea mentala colectiva, care ne face sa acceptam ceva impreuna cu membri natiuniisau grupului din care facem parte, dar nu cu componentii altor grupuri sau natiuni e. un sistem de conceptii mostenite istoric, exprimate simbolic, prin care oamenii comunica, perpetueaza si-si dezvolta cunostintele si atitudinile fata de viata

26. Cele trei straturi culturale sunt urmatoarele: a. cunostintele,atitudinile, valorile si normele b. simbolurile si produsele,valorile si normele, conceptii de baza despe viata c. valori si norme, operele realizate de catre indivizi, limba vorbita d. simboluri si produse, setul de cunostinte, atitudini si obiceiurile e. conceptiile de baza despre viata, operele realizate de catre indivizi, setul de cunostinte

27. Potrivit opiniei lui F.Trompenaars, cele trei elemente care constituie geneza diferentelor culturale sunt: a. valorile,normele si conceptiile despre viata b. relatiile dintre oameni, valorile si normele c. conceptia asupra timpului, relatiile dintre oameni si relatiile omului cu natura d. valorile, normele si relatiile dintre oameni e. conceptiile de baza despre viata, relatiileomului cu natura si valorile si normele

28. Universalismul, ca una dintre laturile dimensiunii culturale ”universalism/particularism”, se explica prin: a. acceptarea universalitatii principiilor, metodelor si tehnicilor de management b. obligatia oamenilor de a adera la standardele universale, la principiile general valabile, admise de majoritatea componentilorunei culturi c. orientarea oamenilor catre interesele generale ale grupului din care fac parte sau la care adera d. tendinta oamenilor de afaceri de a-si extinde afacerile in afara granitelor tarii e. tendinta de globalizare manifestata pe plan mondial, care atrage tot mai multe state

29. Particularismul, ca latura a dimensiunii culturale “universalism/particularism”, se explica prin:

a. obligatia de a tine seama de persoanele cu care venim in contact, de situatiile particulare

b. abordarea problemelor de la particlar la general c. abordarea problemelor de la general la particular d. tendinta generala a oamenilor de a intra in viata particulara a altora e. implicarea persoanelor in spatiul privat al altora

30. Care din urmatorele elemente reprezinta, in opinia lui G. Hofstede, caracteristica a dimensiunii”distanta ierarhica mare/mica”: a. diferentierea rolurilor in societate b. inegalitatea dintre indivizii unei societati c. intensitatea relatiei dintre indivizi d. atitudinea oamenilor fata de riscul evenimentelor viitoare e. obligatia de a adera la standardele universale sau la situatii particulare

31. Dimensiunea culturala” individualism/colectivism” este reprezentata de: a. modul in care relatiile dintre oameni se bazeaza mai mult pe ratiune sau pe sentimente, stari emotionale ale individului b. modul in care ne implicam in viata individului c. gradul de formalizare al relatiilor dintre indivizi d. ponderea spatiului privat in spatiul vial al unei persoane e. conflictul dintre ceea ce fiecare dintre noi, ca individ, dorim si interesele grupului de care apartinem, de intensitatea relatiilor dintre indivizii unei societati

32. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta un efect al influentei culturii prin prisma dimensiunii”individualism/colectivism”, asupra managementului organizatiilor

a. intr-o cultura cu un coeficient ridicat de individualism, procesul de luare a deciziilor este mai scurt, dar aplicarea acestora dureaza mai mult

b. inr-o cultura cu un coeficient ridicat de coletivism, procesul de luare a deciziilor este mai lung, dar aplicarea lor dureaza mai putin

c. intr-o cultura individualista procesul decizional este mai subiectiv, luarea deciziei are loc pe baza unor criterii care tin de starea psihica a decidentului, pe cand

intr-o cultura colectivista procesul decizional este mai obiectiv d. intr-o cultura individualista structura organizatorica este mult mai formalizata e. intr-o cultura colectivista, pe langa avantajele materiale, aprecierea si suportul din partea colegilor reprezinta importante stimulente de motivare in munca

33. Care dinre urmatoarele elemente sta la baza dimensiunii “efectiv/neutre”: a. stilul de comunicare dinre doua persoane b. amplitudinea tonului folosit in diferite culturi c. intensitatea relatiei dintre indivizii unei societati d. gradul de implicare in viata altora e. daca relatiile dintre oameni se bazeaza mai mult pe ratiune sau pe sentimente, stari emotionale

34. Care din urmatoarele caracteristici este specifica unei culturi latine: a. intreruperea interlocutorului in timpul conversatiei si o amplitudine mica a vocii b. intreruperea interlocutorului in timpul conversatiei si o amplitudine mare a vocii si a tonului folosite c. continuarea discutiei imediat dupa ce interlocutorul a terminat de comunicat mesajul si o amplitudine moderata a tonului si a vocii d. continuarea discutiei imediat dupa ce interlocutorul a terminat de comunicat mesajul si o amplitudine redusa a tonului si a vocii e. dupa ce interlocutorul a terminat de comunicat se face o pauza, dupa care se continua folosind tonuri inalte alternand cu tonuri foarte joase

35. Care din urmatoarele elemente reprezinta caracteristica a culturii “neutre”: a. verbal sau nonverbal oamenii isi exteriorizeaza sentimentele si trairile b. gesturile, expresia fetei sunt comune, obisnuite c. emotiile sunt exprimate normal, fara inhibitie d. comunicarea este declamativa, dramatica e. emotiile pot exploda ocazional

36. Care dintre urmatoarele elemente sta la baza dimensiunii culturale”specific/difuz”: a. intensitatea relatiilor dintre indivizii unei societatii b. daca relatiile se bazeaza mai mult pe ratiune sau pe sentimente, stari emotionale c. conflictul dintre ceea ce fiecare dintre noi, ca individ, dorim si interesele grupului de care apartine

d. obligatia oamenilor de a adera la standardele universale sau, deopotriva, la ceea ce este specific fiecarei culturi

e. modul in care ne manifestam fata de altii, gradul de implicare in viata altora,gradul de formalizare a relatiilor care se stabilesc intre oameni

37. Potrivit opiniei lui K.Lewin, persoanele de “Tipul U” se caracterizeaza prin: a. ponderea mai mare a spatiului privat, fata de spatiul public, in total spatiu vital al unei persoane si o delimitare aproximativa a acestora

b. ponderi egale ale spatiilor privat si public, in spatiul vital al unei persoane si o delimitare neta dintre acestea

c. ponderea mai mica a spatiului privat fata de cel public, in spatiul vital al unei persoane si o elimitare neta intre acestea

d. ponderea mai mica a spatiului privat fata de cel public, in spatiul vital al unei persoane si o delimitare aproximativa intre acestea

e. pondere mai mare a spatiului privat in total spatiu vital si o delimitare neta fata de spatiul public

38. Potrivit opiniei lui K.Lewin, persoanele de “Tipul G” se caracterizeaza prin: a. ponderea mai mare a spatiului privat fata de spatuil public, in spatiul vital al unei persoane si o delimitare aproximativa a acestora b. ponderea mai mare a spatiului privat fata de spatiul public, in spatiul vital al unei persoane si o delimitare neta intre acestea c. ponderea egala a spatiului privat fata de spatiul public, in spatiul vital al unei persoane si o delimitare neta dintre acestea d. ponderea egala a spatiului privat fata de spatiul public, in spatiul vital al unei persoane si o delimitare aproximativa dintre acestea

f. ponderea mai mica a spatiului privat fata de spatiul public, in spatiul vital al unei persoane si o delimitarea neta dintre acestea

39. Relatiile specifice care caracterizeaza”o cultura specifica” se stabilesc intre: a. doua persoane de “Tip G” b. persoana de “Tip G “si o persoana de “Tip U” c. doua persoane de “Tip U” d. mai multe persoane de “Tip G” e. persoane de “Tip U” si mai multe persoane de “Tip G”

40. Relatiile difuze, care caracterizeaza “o cultura difuza”, se stabilesc intre: a. doua persoane de “Tip G” b. o persoana de “Tip G” si o persoana de”Tip U” c. doua persoane de “Tip U” d. mai multe persoane de”Tip U” e. o persoana de “Tip G” si mai multe persoane de “Tip U”

41. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta particularitate a unei culturi specifice: a. abordarea direct la obiect, de la particular la general b. comportament deschis, transparent, ferm c. principiile si morala sunt independente de persoanele la care se refera d. delimitarea neta intre spatiile privat si public, in cadrul spatiului vital al unei persoane e. moralitatea este dependenta de persoana si de context

42. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa: a. in cadrul culturilor caracterizate prin “statutul castigat”, acordarea statutului unei persoane se face pe baza de realizari personale b. in cadrul culturilor caracterizate prin “statut atribuit”, acordarea statutului unei persoane se face pe baza de varsta, educatie, clasa sociala, sex c. in culturile in care predomina protestantii, statutul se acorda mai mult pe baza realizarilor individuale d. in culturile in care predomina catolicii, budistii sau hindusii, statutul se acorda mai mult pe baza de apartenenta la un anumit clan, pe baza de educatie e.in tarile mai dezvoltate din punct de vedere economic, statutul se acorda mai mult

pe baza realizarilor individuale

43. Care dintre elementele de mai jos nu reprezinta particularitate a culturilor caracterizate prin “statut castigat”? a. folosirea titlurilor numai cand au relevanta pentru competenta persoanei b. managerii sunt in general mai in varsta si se prefera barbatii c. respectul superiorilor are la baza performantele acestora d. tendinta spre acordarea de sanse egale e. managerii sunt in general mai tineri, dispusi la schimbari si sunt mai agresivi

44. Care dintre elementele de mai jos nu reprezinta particularitate a culturilor in care timpul se percepe “secvential”? a. efectuarea intr-o perioada a doua sau mai multe activitati b. efectuarea intr-o perioada, de obicei, a unei singure activitati c. timpul este sesizabil si masurabil d. intalnirile se programeaza cu exactitate si nu se intarzie la acestea e. relatiile dintre oameni sunt subordonate programului

45. Care dintre elementele de mai jos reprezinta particularitate a culturilor orientate spre prezent? a. se vorbeste despre originea familiei, afaceri, natiune b. se acorda mare interes tineretului c. se vorbeste foarte mult despre potential d. strategiile sunt laborioase, entuziasmante e. nu se neaga planificarea, dar rareori planurile sunt indeplinite

46. Identificati care dintre urmatoarele elemente reprezinta caracteristica a culturii in care timpul este perceput in mod “sincron”: a. efectuarea intr-o perioada, de obicei, a unei singure activitati b. programarile sunt, de obicei, subordonate relatiilor dintre oameni c. timpul este sesizabil si masurabil d. relatiile dintre oameni sunt subordonate programului e. intalnirile se programeaza cu exactitate

47. Care dintre elementele de mai jos nu reprezinta particularitate a culturilor orientate spre viitor: a. in evaluarea personalului primeaza rezultatele imediate b. la nivelul organizatiilor functioneaza numeroase compartimente in care se desfasoara activitati de prevedere c. se acorda mare interes tineretului si potentialului d. se vorbeste mult despre potential, aspiratii e. schimbarile in toate domeniile sunt mai lente

48. Relatiile omului cu natura influenteaza managementul organizatiilor, in primul rand, prin: a. tehnologiile adoptate, ca obtiuni strategice de realizare a obiectivelor b. relatiile dintre manageri si subordonati c. motivarea in munca a angajatilor d. metodele de management foloite in cadrul organizatiilor e. eficienta muncii managerilor

49. Principalele doua orientari in relatiile omului cu natura sunt: a. omul facand parte din natura, trebuie sa traiasca in armonie cu natura si omul trebuie sa aiba o atitudine flexibila, de compromis b. omul ca fiinta superioara trebuie sa stapaneasca natura si omul simte discomfort cand mediu natural scapa de sub control c. omul trebuie sa se supuna naturii si omul trebuie sa se concentreze asupra propiei persoane d. omul trebuie sa stapaneasca natura si omul trebuie sa manifeste o atitudine agresiva fata de natura e. omul trebuie sa controleze natura si omul trebuie sa traiasca in armonie cu natura

50. O prima grupare a scolilor de management comparat a fost facuta de catre H.Schollhamer, care a identificat urmatoarele: a. socio-economica, ecologica, comportamentala,eclectic-empirica b. dezvoltarii economice, a mediului, comportamentala, contigency c. dezvoltarii economice si a mediului, comportamentala, contigency d. dezvoltarii economice, a mediului, comportamentala,a sistemelor deschise e. socio-economica, a mediului, a sistemelor deschise, contigency

51. Clasificarea scolilor de management comparat facuta de catre Edwin Miller cuprinde urmatoarele scoli: a. socio-economica, ecologica, comportamentala, eclectic-empirica b. dezvotarii, economice si a mediului, comportamentala, contigency c. socio-economica, a mediului, comportamentala, centrata pe rolul culturii d. dezvotarii, economice, a mediului, comportamentala, a sistemelor deschise e. dezvotarii, economice si a mediului, eclectic-empirica, a sistemelor deschise

52. Raghu Nath grupeaza curentele de gandiredin domeniul managementului comparat in urmatoarele scoli: a. socio-economica, ecologica, comportamentala, electic-empirica b. dezvoltarii economice si a mediului, comportamentala, contingency c. dezvoltarii economice, a mediului, comportamentala, sistemelor deschise,centrata pe rolul culturii d. socio-economica, a mediului, comportamentala, contingency, centrata pe rolul culturii e. dezvoltarii economice, contingency, comportamentala, sistemelor deschise, centrata pe rolul culturii

53. Una dintre particularitatile lucrarilor care se incadreaza in scoala dezvoltarii economice este urmatoarea: a. conceptia ca eficienta managementuluieste o functie a factorilor de mediu b. considerarea influentei pe care o au atitudinile, credintele, sistemele de valori, asupra practicilor manageriale c. considerarea organizatiei ca sistem deschis cu stranse legaturi cu mediul d. recunoasterea rolului culturii asupra managementului e. considerarea teoriei si practicii manageriale ca find universal valabile

54. Cea mai reprezentativa caracteristica a scolii mediului consta in: a. conceptia ca eficienta managementului este o functie a factorilor de mediu b. considerarea influentei pe care o au atitudinile, credintele, sistemele de valori asupra practicilor manageriale c. considerarea organizatiei ca sistem deschis cu stranse legaturi cu mediul d. recunoasterea rolului culturii asupra managementului e. considerarea teoriei si practicii manageriale ca fiind universal valabile

55. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta cea mai reprezentativa caracteristica a cercetarilor grupate in scoala comportamentala?

a. evidentiaza cu prioritate influenta atitudinilor, credintelor, sistemelor de valori, filosofiei manageriale asupra practicilor manageriale din diferite culturi b. reliefeaza influenta culturii asupra managementului din diferite tari c. pornesc de la premisa ca teoria si practica manageriala sunt universal valabile d. scot in evidenta similaritatile si diferentele dintre diferite contexte sau culturi prin prisma influentei factorilor de mediu asupra managementului e. prezinta similaritati si diferente dintre diferite tari prin prisma relatiilor organizatiilor cu mediu

56. Precizati cea mai reprezentativa caracteristica a cercetarilor grupate in scoala sistemelor deschise: a. reliefarea influentei culturii asupra managementului din diferite tari sau culturi b. evidentierea asemanarilor si diferentelor dintre tari sau culturi privind influienta atitudinilor, credintelor, sistemelor de valori asupra managementului c. considerarea principiilor de management ca fiind universal valabile d. considerarea mediului ca variabila independenta cu influenta asupra managementului organizatiilor e. prezentarea similaritatilor si diferentelor dintre culturi prin prisma relatiilor organizatiei, ca sistem deschis, cu mediul in care functioneaza ???

57. Una dinre particularitatile scolii centrata pe rolul culturii consta in: a. explicarea diferentelor dintre practicile manageriale din diferite tari, prin influenta culturii, ca variabila independenta asupra acestora

b. considerarea mediului ca variabila independnta cu actiune asupra teoriei si practicii manageriale

c. recunoasterea organizatiei ca sistem deschis, cu multiple legaturi cu mediul in care functioneaza

d. luarea in considerare a atitudinilor, credintelor, sistemelor de valori, in explicarea diferentelor dintre sistemele de management din diferite tari e. considrarea managementului ca avand o aplicabilitate universala, mai ales intarile dezvoltate

58. Modelele de management comparat reprezinta: a. sisteme de management care se practica in diferite tari sau culturi b. metodologii standardizate care se folosesc in cercetarile de management comparat c. conceptii ale unor specialisti despre modalitatea de elaborare a studiilor de management comparat d. structuri organizatorice tip folosite in cadrul diferitelor culturi sau tari e. structurile organizatorice care se folosesc frecvent in cadrul diferitelor culturi sau contexte nationale

59. In cadrul modelului Farmer-Richman de management comparat: a. variabilele se impart in doua categorii extraorganizatiilor si intraorganizationale b. eficienta manageriala este influentata atat de constrangerile exogene, cat si de elementele procesului de management c. practicile manageriale sunt influientate de factorii de mediu si de filosofia manageriala d. variagilele intraorganizationale influenteaza variabilele personale e. eficienta organizatiei este influentata de practici manageriale

60. Modelul Negandhi-Prasad se caracterizeaza prin accea ca: a. eficienta manageriala determina eficienta organizatiei, iar aceasta determina eficienta sistemului b. variabilelor intraorganizationale se concretizeaza in: tehnologii, obiective, structure si strategii c. variabilele de rezultate se concretizeaza in evaluari economice si neeconomice d. trebuie identificata eficienta organizatiei datorita factorilor de management de cea datorata factorilor nonmanageriale

e. practicile manageriale sunt influentate de factorii de mediu si de filosofia managementului

61. Cea mai adecvata caracteristica a modelului Tung consta in faptul: a. evidentiaza patru categorii de variabile: extraorganizationale, intraorganizationale, personale si de rezultate b. surprinde pentru prima data puterea de influenta a managementului, prin filozofia manageriala, asupra practicilor manageriale c. evidentiaza patru categorii de variabile: stiinta managementului, functiunile intreprinderii, resursele umane si financiare, si constrangerile de mediu d. scoate in evidenta influenta factorilor de mediu atat asupra eficientei managementului, cat si asupra eficientei organizatiei e. arata influenta eficientei manageriale asupra eficientei organizatiei si a acesteia asupra eficientei sistemului

62. Una dintre caracteristicile modelului Koontz este accea ca: a. face distinctie intre practicile manageriale si cele nonmanageriale b. scoate in evidenta influenta constrangerilor de medu asupra managementului c. subliniaza importanta perceptiei asupra climatului organizational d. arata influenta atributelor personale asupra climatului organizational e. scoate in evidenta influenta variabilelor personale asupra variabilelor de rezultate, prin intermediul motivatiei

63. Identificati cea mai reprezentativa caracteristica a studiilor parohiale: a. se proiecteaza si se realizeaza intr-o cultura de catre cercetatori apartinand culturii respective b. analizeaza asemanarile si deosebirile dintre sistemele de management numai din doua culturi c. pornesc de la premisa ca standardizarea este sinonima cu echivalenta d. cerceteaza procesele de management din cadrul grupurilor de persoane apartinand mai multor culturi e. au un pronuntat caracter practic aplicativ

64. Care din urmatoarele variante reprezinta cea mai adecvata caracteristica a studiilor etnocentice?

a. se proiecteaza si se realizeaza intr-o cultura de catre cercetatori apartinand culturii respective

b. raspund la intrebarea”Cum conduc managerii si cum se comporta subordonatii din diferte culturiinvestigate?”

c. se proiecteaza si se desfasoara intr-o cultura, dupa care se rpeta si intr-o a doua cultura

d. se desfasoara in doua sau mai multe culturi si au un pronuntat caracter aplicativ e. urmaresc crearea de noi modele manageriale si/sau organizationale

65. Caracteristica cea mai reprezentativa pentru studiile policentrice consta in aceea ca: a. pornesc de la premisa ca standardizarea este sinonima cu echivalenta b. nu urmaresc rescrierea culturilor si a sistemelor de management din cadrul acestora, ci crearea de noi modele manageriale si/sau organizationale c.urmaresc evidentierea deopotriva atat a similaritatilor, cat si a diferentelor in domeniul managementului din diferite culturi sau tari

d. reprezinta descrieri ale practicilor manageriale si organizationale din cadrul culturilor straine specifice

e. urmaresc intelegerea modelelor de relatii si teorii care se aplica unor colectivitati formate din persoane apartinand mai multor culturi, care se intersecteaza

in campul muncii

66. Prin care dintre urmatoarele elemente se caracterizeaza cel mai bine studiile comparative?

a. pornesc de la premisa ca incercarea de a generaliza anumite principii de management s-ar dovedi o sarcina de neandeplinitb. reprezinta cercetari conduse intr-o anumita cultura, care apoi se repeta intr-o a doua cultura c. sunt cercetari prin care se investigheaza conducerea companiilor multinationale, care pornesc de la ipoteza universalitatii modelelor de organizare si conducered. raspund la intrebarea”Cum pot fi conduse interactiunile culturale in cadrul organizatiilor?”e. scot in evidenta, deopotriva, atat diferentele, cat si similaritatile dintre procesele de management din doua sau mai multe culturi

67. Cea mai reprezentativa caracteristica a studiilor geocentrice este: a. pornesc de la ipoteza universalitatii modelelor de organizare si conducere, si investigheaza conducerea companiilor multinationale, cu scop practic b. sunt cercetari efectuate intr-o singura cultura de catre cercetatori apartinand respectivei culturi c. se desfasoara in doua culturi, in cea dea doua cultura ele reprezentand replici ale unor cercetari din prima cultura d. in cadrul lor se face diferentierea dintre culturi pe seama superioritatii unei culturi fata de alta e.studiaza modelele de relatii dintre membri unor grupuri de persoane apartinanad mai multor culturi

68. Studiile sinergetice se caracterizeaza cel mai bine prin urmatoarea caracteristica: a. urmaresc sa surprinda sinergia diferitelor sisteme de management practicate in diferite culturi sau in diferite tari b. se desfasoara in mai multe culturi de catre echipe de cercetatori apartinand culturilor respective si au un caracter descriptiv c. urmaresc descrierea practicilor manageriale din cadrul filialelor companiilor multinationale d. scot in evidenta deopotriva similaritatile si deosebirile dintre sistemele de management practicate in diferite culturi e.urmaresc intelegerea modelelor de relatii si a teoriilor care se aplica colectivitatilor formate din persoane apartinand mai multor culturi, care urmaresc scopuri comune prin activitatea desfasurata

69. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta particularitate a studiilor de management comparat? a. complexitatea deosebita a cercetarilor b. solutionarea problemelor de echivalenta c. volumul mare de munca necesitat de desfasurarea lor d. costul ridicat al ceretarii e. solutionarea problemelor de management si nu a unora colaterale

70. Odata cu stabilirea scopurilor cercetarii, in prima etapa de elaborare a studiilor comparative se va urmarii si solutionarea urmatoarei dileme:

a. care sunt comportamentele organizationale specific culturale si care sunt universale

b. daca tematica studiului este comuna tuturor culturilor c. care trebuie sa fie numarul de culturi care formeaza esantionul de cercetat d. daca variabilele folosite in diferite culturi sunt echivalente e. daca subiectii investigati prezinta aceeasi familiaritate cu instrumentarul folosit in cadrul cercetarii

71. In cadrul etapei de esantionare a desfasurarii cercetarilor comparative, care dintre urmatoarele elemente nu se vor urmarii de catre cercetator? a. stabilirea numarului de culturi care vor face obiectul cercetarii b. selectia culturilor care vor fi investigate c. optiunea pentru un esantion reprezentativ sau pentru un esantion pereche d. echivalenta variabilelor e. asigurarea independentei culturilor ce vor fi investigate

72. Care din urmatoarele probleme nu reprezinta preocupare in etapa de masurare si instrumentalizare a proceselor de management? a. modul de prezentare a obiectivelor cercetarii b. echivalenta instrumentarului folosit in toate culturile investigate c. echivalenta variabilelor d. echivalenta scarilor de valori e. echivalenta limbajului folosit

73. Care dintre urmatoarele elemente nu constituie preocupare a cercetatorului in etapa de administrare a studiului pentru a evita fenomenul Heisenberg? a. familiaritatea subiectilor cu instrumentarul utilizat b. starea psihologica a subiectilor din toate culturile c. efctul investigatorului d. caracteristicile persoanelor investigate e. eliminarea asa-zisei”confuzii ecologice”

74. In etapa de analiza si interpretare a informatiilor, pentru elaborarea studiilor comparative de management comparat, se va urmarii: a. echivalenta nivelului de manipulare b. echivalenta variabilelor utilizate in diferite culturi c. evitarea fenomenului de “confuzie ecologica” d. mentinerea aceleiasi stari psihologice a subiectilor investigati in diferite culturi e. echivalenta limbajului folosit in diferite culturi

75. Intre caracteristicile culturale comune pentru Asia de Sud-Est pot fi mentionate: a. paternalism, personalism, colectivism b. individualism, personalism, universalism c. particularism, individualism, colectivism d. universalism, individualism, paternalism e. context specific, individualism, paternalism

76. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta particularitate a “managementului de tip k”, care este specific contextului din Corea de Sud? a. orientarea catre armonie b. loialitatea personaluilui c. flexibilitatea angajarii pe viata d. luarea deciziilor prin consens e. marea mobilitate a muncitorilor

77. Precizati care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristica a companiilor coreene:

a. capacitatea acestora de a asimila tehnologii performante si de a coordona eficient activitatile

b. dependenta de guvern, ca urmare a unui control subtil efectuat prin intermediul politicilor de incadrare in planul national de dezvoltare c. tendinta acestora de a folosi forta de munca ieftina d. cultura organizatiei dominanta in cadrul acestor organizatii de tip”militar”, ceea ce asigura o disciplina stricta si un respect al ierarhiilor e. orientarea puternica spre export, ca instument al politicii guvernamentale

78. Organizarea structurala a companiilor coreene nu se caracterizeaza prin: a. inalt grad de formalizare si centralizare b. numar redus de niveluri ierarhice c. un control ierarhic vertical din partea compartimentelor functionale d. descrierea mai putin riguroasa a sarcinilor individuale e. rol important al organizarii informale

79. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata? a. in companiile coreene se remarca autoritatea puternica a superiorilor si procesul de luare a deciziilor de sus in jos b.armonia in cadrul organizatiilor coreene se realizeaza inre inegali din punct de vedere al rangului, puterii si prestigiului

c. cei mai importanti factori motivationali in companiile coreene sunt marimea salariilor si siguranta muncii

d. angajatii din cadul companiile coreene acorda mai mare importanta comunicarii formale ascendentee. coreenii pun un accent mai mare pe factorii intrinseci (creativitate, autorealizare),

decat pe factorii intrinseci (conditii de munca, securitatea muncii)

80. Printe valorile culturale thailandeze pot fi mentionate urmatoarele: a. orientate catre sine, orientarea psihoreligioasa, relatii de gratitudine b. individualism, flexibilitate, interdependenta c. context specific, indeplinirea sarcinii, relatii amicale d. universalism, orientarea catre umor, orientarea catre sine e. angajarea pe viata, individualism, educatie si competenta

81. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? a. in Thailanda, comunicarea personala, fata in fata este mai putin eficienta b. in contextul thailandez exista retinerea de a exprima o idee care ar putea fi respinsa de interlocutor c. printre factorii motiationali, in companiile thailandeze nu trebuie inclus stilul de management d. in societatea thailandeza nu se respinge conflictul, cautandu-se ca prin solutionare directa sa se gaseasca cea mai buna cale de urmat e. Thailanda se situeaza printre tarile cu procentul cel mai mic al persoanelor care considera ca managerul trebuie sa aiba la indemana raspunsuri precise la toate problemele

82. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta factori care motiveaza, in contextul thailandez? a. mediul social favorabil:colegi si sefi buni b. sef cu calitati:drept, amabil, intelegator c. recunoasterea muncii bine facute d. organizatie cu o buna reputatie e. promovarea numai pe baza de vechime

83. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata pentru contextul din Singapore? a. mediul afacerilor din Singapore este dominat de populatia de origine chineza b. populatia din Singapore pune un accent mai mare pe familie decat pe individ c. in Singapore, in mediul afacerilor un rol important revine relatiilor personale d. in Singapore este adoptat un stil de management paternalist si autoritar e. Guvernul din Singapore este foarte putin implicat in afaceri

84. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa pentru managementul din Filipine? a. o caracteristica a contextului filipinez consta in predominanta relatiilor de rudenie b. necesitatea apropierii inteprinzatorilor, a oamenilor de afaceri de putere, de cercurile politice, caracterizeaza mediul afacerilor din Filipine c.pregatirea managerilor in Filipine se realizeaza dupa un model specific, total diferit de modelele din alte tari d. desi din punct de vedere formal structurile organizatiilor filipineze sunt similare cu cele din Vest, relatiile informale si comportamentul angajatilor sunt specific filipineze e.in relatiile interpersonale din Filipine un rol important este acordat profundului simt al onoarei

85. Dintre elementele de mai jos urmatoarea afirmatie este falsa: a. cultura in tarile latino- americane a fost influentata de valorile europene b. una dintre particularitatile culturale ale contextului latino-american este clientelismul c. spiritul de proprietate (patrimonialismul) sau dorinta de dominare reprezinta o alta particularitate culturala a tarilor latino-americane d. contextul latino-american este specific e. particularitatile culturale ale contextului latino-american determina o dominare asupra subordonatilor si o centralizare a luarii deciziilor in cadrul organizatiilor din acest context

86. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? a. in contextul latino-american, organiztiile sunt prea mult preocupate de un control birocratic

b. fundamentarea deciziilor in tarile latino-americane se bazeaza pe criterii de natura personala si mai putin pe cele obiective, stiintifice

c. schimbul de cunostinte in domeniul managementuluiintre tarile latino-americaneeste foarte intens, datorita avantajelor similaritatilor de limba

d. multe firme din tarile latino-americane cheltuiesc mult pentru a cumpara echipamente scumpe, dar fara a avea o instruire corespunzatoare a personalului e. in contextul latino-american negocierile sunt considerate ca un joc cu suma nula

87. Referitoare la sindicatele din contextul latino-american este corecta afirmatia ca: a. in tarile latino-americane miscarea sindicala prezinta aceleasi particularitati, datorita fondului de valori comune b. statul nu a intervenit si nu intervine in medierea conflictelor de munca dintre salariati si patronat c. miscarea muncitoreasca din Argentina a fost una dintre cele mai puternice din America Latina d. in Brazilia, sindicatele sunt integrate intr-o singura uniune nationala e. in tarile latino-americane nu exista nici o legatura intre miscarea muncitoreasca si partidele politice

88. Pentru stilul de management din tarile latino-americane urmatoarea afirmatie este falsa:

a. se practica un stil autoritar, dovada faptul ca luarea deciziilor este in general apanajul managerilor, a superiorilor

b. in mod obisnuit oamenii intarzie la sedinte, la intalniri sau in alte ocazii in care se cere o anumita punctualitate

c. in general managerii fac mai multe lucruri deodata, raspund la telefon, semneaza un cec etc.

d. din cauza unei competitii acerbe intre intreprinderi, in contextul latino-american s-

a trecut la un management participative. motivarea personalului se realizeaza mai ales prin satisfacerea unor nevoi de baza

89. Prin prisma celor patru dimensiuni ale lui G.Hofstede, tarile africane se caracterizeaza astfel: a. distanta fata de putere mare, control al incertitudinii intens, colectivism, feminitate b. distanta fata de putere mica, control al incertitudinii redus, individualism,feminitate c. distanta fata de putere mare, control redus al incertitudinii, colectivism, masculinitate d. distanta fata de putere mare,control intens al incertitudinii, colectivism, feminitate e. distanta fata de putere mica, control intens al incertitudinii, colectivism, coeficient mediu de masculinitate

90. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? a. sistemul juridic din tarile africane, in special din tarile din sudul desertului Sahara, are un caracter dual b. cadrul legal de desfasurare a proceselor de management in contextul african se bazeaza atat pe legi scrise de provenienta europeana, cat si pe legi indigene inradacinate in comportaentul oamenilor c. comertul dintre tarile africane si restul tarilor lumii a cunoscut cresteri semnificative d. in toate tarile aficane statul intervine mai mult in afaceri, cu scopul gestionarii mai

bune a resurselor e. un rol important in mediul economic al afacerilor din tarile africane il au grupurile economico-politice

91. Managementul organizatiilor din tarile africane este influentat de cateva aspecte mai generale care tin, in opinia unor specialisti, de filosofia managementului. Care dintre urmatoarele elemente nu se inscrie intre acesta aspecte generale? a. planificarea pe termen lung reprezinta pentru intreprinderile africane un element permanent de orientare a activitatii lor b. distinctia neta dintre statutul managerilor si cel al executantilor c. etica muncii se caracterizeaza prin nevoile si circumstantele familiale, ceea ce face ca obiectivele individuale sa ghideze comportamentul salariatilor d. recompensele utilizate cu precadere in intreprinderile africane sunt extrinseci e. organizatiile africane nu sunt sensibile la schimbare, de aceea inovarea, spiritul intreprinzator, asumarea riscului nu sunt suficient de apreciate

92. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? a. intreprinderile publice, de dimensiuni mari, sunt mai puternic ierarhizate, cu o organizare de tip mecanicist si inalt grad de formalizare si centralizare b. intreprinderile de dimensiuni mici dispun de o organizare structurala cu o pondere mare a elementelor de natura informala c. filosofia managementului in tarile africane are la baza un stil de management participativ si o orientare catre abordarea holistica d.unul dintre domeniile in care managerii africani sunt deficitari este cel al calitatilor si practicilor manageriale in functiunea financiar-contabila e.eficacitatea managementului in tarile africane necesita imbunatatirea relatiilor organizatiei cu mediul extern si utilizarea eficienta a resurselor

93. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta particularitate a contextului australian?

a. Australia se poate caracteriza ca o societate industrializata, cu un inalt grad de urbanism

b. majoritatea intreprinderilor din Australia sunt de dimensiuni mici c. desi Australia se caracterizeaza printr-o productivitate inalta, managerii din acest context nu dispun de calitati care sa le permita o abordare strategica, intr-o viziune internationala d. unele ramuri din contextul australian sunt controlate de catre straini e. in ultima perioada a scazut ponderea fortei de munca folosita in servicii

94. Potrivit unui studiu intreprins de catre S.K. Mukhi asupra managerilor din sectorul privat si cel public din Australia, au fost evidentiate cateva caracteristici ale managerilor australieni. Care dintre urmatoarele nu au reiesit din cadrul respectivului studiu? a. nevoia de a inregistra anumite rezultate b. calitatea de a lua decizii in situatii deosebite c. abilitatea de a lucra cu o mare varietate de oameni d. capacitatea de a influenta oamenii e. calitati de negociator

95. Referitor la recrutarea, remunerarea si pregatirea managerilor australieni, care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata? a. recrutarea managerilor se face diferit in functie de nivelul ierarhic b. in ultima perioada tot mai multi manageri nu isi vad cariera doar intr-o singura organizatie c.experienta internationala devine din ce in ce mai importanta in promovarea managerilor, din cauza internationalizarii afacerilor australiene d. salariile managerilor de la orice nivel se stabilesc ad-hoc e. promovarea managerilor in organizatiile australiene se realizeaza in principal pe baza experientei, desi in ultima perioada se acorda atentie tot mai mare pregatirii

96. Referitor la sindicatele managerilor din Australia, care din afirmatiile urmatoare este falsa?

a. cele mai multe sindicate din Australia sunt constituite din membrii apartinand diferitelor profesii, cu mici exceptii ele nu includ si manageri b. unele sindicate (ale “gulerelor albe”) includ printre membrii lor si manageri c. cele mai puternice sindicate ale managerilor sunt cele din domeniul guvernamental d. exista o retinere a managerilor australieni de a se inscrie in sindicate e. numarul problemelor cu care se confrunta sindicatele este mult mai mare in intreprinderile de dimensiuni mici

97. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata pentru contextul din China? a. managementul timpuriu chinez a fost influentat de vechea filosofie, care a inclus Confucionismul, Taoismul sau Budismul

b. Confucius considera ca bunavointa trebuie privita ca fiind cel mai inalt ideal de moralitate si ca baza a puterii administrative c. Taoismul a condamnat sistemul ierarhic administrativ d. Budismul a evidentiat egalitatea si intelegerea e. ideile referitoare la etica muncii, evaluarea performantelor, selectia personalului, contabilitatea sunt de data mai recenta

98. Inca din perioada managementului timpuriu chinez au fost stabilite si aplicate patru principii de management. Care dintre urmatoarele nu se numara printre ele? a. managementul prin obiective b. managementul bazat pe standarde si regului c. managementul bazat pe planificare strategica si controlul personalului d. stabilirea responsabilitatii si autoritatii in cadrul organizatiilor e. prevenirea prin orice mijloace a uzurpatorilor

99. Care dintre urmatoarele elemente nu constituie nivel de la care provin sursele de diferentiere dintre culturi? a. nivel societal b. nivel cultural c. nivel organizational d. nivel atitudinal e. nivel de grup sau individ

100. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta variabila culturala, prin prisma careia trebuie analizate diferentele intre diferite contexte? a. sistemul legislativ b. tehnologiile utilizate c. sistemul politic d. valorile e. productivitatea

101. Pentru a anticipa influenta particularitatilor culturale asupra practicilor manageriale, cercetatorii in domeniul managementului comparat international trebuie sa parcurga mai multe etape. Care dintre urmatoarele nu reprezinta etapa specifica acestui demers? a. caracterizarea tarilor care fac obiectul cercetarii prin prisma dimensiunilor culturale b. identificarea sistemului politic predominant in cadrul ansamblului tarilor analizate c. stabilirea unor “harti culturale” d. stabilirea “profilurilor culturale” pentru fiecare tara analizata e. compararea “profilurilor culturale” si determinarea diferentelor cu influenta asupra practicilor manageriale

102. In urma cercetarii realizate pe baza de chestionar s-a constatat ca Romania se caracterizeaza prin:

a. coeficient redus spre mediu de universalism, coeficient mare de individualism, o cultura mai mult afectiva, o cultura difuza, statut mai mult castigat, importanta

mai mare acordata viitorului, apoi prezentului si trecutului, si tendinta spre a stapani natura

b. coeficient mare de universalism, colectivism, o cultura afectiva, o cultura specifica, statut mai mult atribuit, importanta mai mare acordata trecutului,

apoi prezentului si viitorului, tendinta spre a trai in armonie cu naturac. coeficient redus spre mediu de universalism, colectivism, o cultura neutra, o

cultura difuza, statut mai mult castigat, importanta mai mare acordata viitorului, apoi prezentului si trecutului, si tendinta spre a stapani natura

d. coeficient mare de universalism, individualism, o cultura neutra, o cultura difuza, statut mai mult castigat, importanta mai mare acordata viitorului, apoi

prezentului si trecutului, si tendinta de a stapani naturae. coeficient redus spre mediu de universalism, individualism, o cultura specifica, o

cultura afectiva, statut mai mult castigat, importanta mai mare acordata prezentului, apoi viitorului si trecutului, si tendinta de a stapani natura

103. Din punct de vedere al impartirii economiei in sector privat si public se remarca asemanari intre: a. S.U.A. si Europa b. S.U.A. si Japonia c. Europa si Japonia d. Europa si Asia e. S.U.A. si Asia

104. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? a. in S.U.A. guvernul, prin agentii specializate stabileste liniile directoare de dezvoltare aleeconomiei americane, dar care nu sunt obligatorii pentru companiile care functioneaza in acest context b.in unele tari europene, guvernul este considerat “Chaiman of the board”, deoarece asigura o perspectiva a afacerilor pentru toate companiile din tara respectiva c. politica externa si de aparare influenteaza afacerile in contextul S.U.A. d. desi Japonia este considerata ca o tara protectionista, in carul ei guvernul nu are nici o influenta asupra afacerilor pe care le fac companiile independente de tip “keiretsu” e.toate tarile europene se aseamana prin prisma interventiei guvernului asupra afacerilor

105. Care dintre uematoarele afimatii este falsa? a. din punct de vedere al orientarii in afaceri se remarca asemanari intre S.U.A. si Europa, deoarece in aceste contexte intalnim intreprinderea libera capitalista b. dupa natura economiei toate cele patru contexte( SUA,Euopa, Japonia si Asia)se aseamana, deoarece au o economie mixta

c. din punct d vedere al sistemului bancar pot fi remarcate asemanari intre SUA, Japonia si Europa, deoarece in toate aceste contexte avem de-a face cu sisteme

bancare puterniced. intre SUA si Japonia se remarca aseanari prin prisma raportului

agricultura/industrie, care in ambele situatii este reduse. principalele diferente dintre SUA si Japonia apar prin prisma ponderii clasei de

mijloc, care in SUA este mai mare, iar in Japonia este mai mica

106. Prin prisma orientarii mangeriale mai mult catre “Teoria X”sau catre “TeoriaY”se remarca asemanari intre: a. Japonia si Asia b. SUA si Asia c. Japonia , Asia si SUA d. SUA si Japonia e. Europa si SUA

107. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? a. in SUA managerul are toate prerogativele luarii deciziilor b. in Japonia, in procesul decizional se foloseste”codeterminarea”, ca si in Germania si Suedia c.in majoritatea intreprinderilor din Asia de Sud-Est, managerul are autoritatea luarii deciziilor d.intre tarile europene exista diferente prin prisma luarii decizilor, deoarece in unele

se foloseste”codeterminarea”, iar in altele procesul decisional este foarte centralizat e. in Japonia deciziile se iau prin consens

108. Care dintre urmatarele afirmatii este adevarata? a. prin prisma orientarii managerilor se remarca deosebiri intre SUA si Europa, deoarece managerii americani sunt orientati catre interesele propietarilor, iar managerii europeni sunt orientati spre stabilirea de obiective pe termenscurt b. managerii din tarile asiatice sunt orientati catre interesele salariatilor c. managerii din tarile europene sunt orientati mai mult catre interesele salariatilor d. se pot remarca asemanarile intreEuropa si Asia, deoarece in ambele contexte managerii sunt orientati catre interesele propietarilor e.se pot remarca diferente intre SUA si Europa, deoarece managerii amaricani sunt orientati catre interesele proprietarilor, iar cei europeni catre interesele salariatilor

109. Din punctul de vedere al “tipului de abordare”pot fi remarcate diferente intre: a. toate contextele analizate(SUA, Europa, Japonia si Asia) b. SUA, Japonia si Asia c. SUA pe de o parte, si Japonia si Asia, pe de alta parte d. Japonia si Asia e. Japonia, pe de o parte, si Europa si Asia, pe de alta parte

110. Prin prisma”conceptului de performanta”se pot identifica asemanari intre: a. SUA, Europa si Asia b. Japonia, Europa si Asia c. SUA, Japonia si Europa d. SUA si Japonia, pe de o parte si Europa si Asia, pe de alta parte , deoarece in primele performantele intreprinderrilor sunt mai mari e. SUA si Europa ,pe de o parte, si Japonia si Asia, pe de alta parte

111. Abordarea analitica se explica prin faptul ca: a. presupune o diagnosticare a activitatii intreprinderii pentru identificarea punctelor forte si slabe, si a unor masuri de imbunatatire a managementului acesteia b. o analiza a sistemului de management al intreprinderii, cu scopul perfectionarii componentelor acestuia si implicit a practicii manageriale c.o analiza a ansamblului organizatiei, cu toate functiunile (de cercetare-

dezvoltare, comerciala, de productie, financiar-contabila si de resurse umane) pentru identificarea disfunctionalitatilor

d.are la baza o “gandira matematica”, premisa ca daca fiecare parte a unui fenomen, proces sau obiect este bine inteleasa si functioneaza bine, inseamna

ca si intregul fenomen, proces sau obiect va fi bine perceput si va functiona bine e.evidentierea asemanarilor si diferentelor dintre sistemele de management

practicate in diferite tari presupune o analiza prealabila a caracteristicilor fiecaruia in parte

112. Abordarea holistica are la baza premisa ca: a. intregul este mai mult decat suma partilor componente, ca exista inca ceva care determina efectul de sinergie, acel ceva fiind reprezentat de relatiile dintre elementele componente

b. abordarea sistemelor de management din diferite contexte trebuie facuta prin prisma variabilelor culturale din contextele respective

c. analiza managementului din diferitele tari trebuie realizata pe baza unui esantion reprezentativ care sa justifice concluziile referitoare la asemanarile si deosebirile dintre acestea

d. abordarea managementului trebuie realizata prin prisma acelorasi variabile in toate contextele analizate

e. managementul intreprinderii, dintr-o anumita cultura, trebuie abordat in ansamblul sau si nu numai anumite componente ale acestuia

113. Conceptul de performanta de “acceptabilitate” are la baza convoingerea ca: a. s-a inregistrat o anumita performanta atunci cand au fost atinse anumite niveluri, praguri prestabilite, care s-au convenit a fi acceptabile pentru realizarile din domeniul respectiv b. se accepta un anumit sistem de management, atunci cand acesta contribuie la cresterea eficientei muncii managerilor si a performantelor intreprinderii respective c. se inregistreaza o anumita performanta atunci cand realizarile intreprinderii sunt mai mari decat realizarile intreprinderii concurente d. performanta unei intreprinderi poate fi acceptata ca un succes numai atunci cand realizarile acesteia sunt superioare celor mai performante intreprinderi de pe plan mondial e.performanta acceptabila pentru managementul unei organizatii este atunci cand aceasta obtine rezultate economico-financiare, care ii permit mentinerea pe piata

114. Potrivit conceptului de performanta “cel mai dorit”: a. realizarile unei organizatii trebuie sa se situeze deasupra realzarilor organizatiilor concurente b. managementul unei intreprinderi trebuie sa urmareasca sa aiba cel putin o data realizari peste cele ale intreprinderilor concurente c. chiar atunci cand au fost atinse anumite praguri prestabilite in diferite domenii, se poate face ceva pentru a realiza o performanta superioara d.fiecare echipa de conducere a unei intreprinderi urmareste sa se situeze pe

primul loc, din punct de vedere al realizarilor e.performanta unei intreprinderi depinde de obiectivele dorite a fi realizate intr-o anumita perioada

115. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? a. in cadrul intreprinderilor din Asia, pentru ocuparea posturilor in structura organizatorica, legaturile de rudenie sunt importante b. se pot identifica asemanari intre intreprinderile din S.U.A. si cele din Europa, deoarece in ambele cazuri se acorda mare importanta structurii organizatorice formale c. o caracteristica a organizarii structurale a intreprinderilor nipone consta in importanta mare care se acorda elementelor de natura informala d.in toate cele patru contexte analizate se intalnesc in organizarea structurala formala aceleasi elemente componente e.structurile organizatorice din intreprinderile nord-americane sunt mai alungite, deoarece prezinta un numar mai mare de niveluri ierarhice

116. Care dintre caracteristicile procesului decizional de mai jos este falsa? a. in contextul S.U.A. procesul decizional poate fi caracterizat ca fiind rational, deciziile se elaboreaza in majoritate de catre managerii de la nivelurile superioare si sunt transmise subordonatilor spre executare b. procesul decizional in cadrul intreprinderilor japoneze este centralizat la nivelul presedintilor de companie, care sunt persoane in varsta, foarte respectati, care nu se ocupa de conducerea operativa a companiei c. desi exista multe diferente intre tarile europene in ceea ce priveste procesul decizional, ca o caracteristica generala a acestuia consta in faptul ca in general el revine managerilor,subordonatii fiind foarte putin atrasi in astfel de procese d. in cadrul intreprinderilor din Asia de Sud-Est, procesul decizional este centralizat e. in Japonia, cea mai importanta caracteristica a luarii deciziilor la nivelul intreprinderilor este folosirea consensului

117. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? a. in S.U.A. predomina comunicarea scrisa, din cauza gradului inalt de formalizare a organizarii structurale b. se remarca asemanari intre Europa si Asia, deoarece in ambele contexte predomina comunicarea nonverbala c. in intreprinderile europene se pune accentul pe pregatirea de generalisti d. in contextul S.U.A. se pune accentul pe recrutarea si plasarea angajatilor, pe specializare e. in domeniul rsurselor umane in Asia se acorda importanta mare specializarii

118. Referitor la relatia management-sindicate in cele patru contexte, este falsa urmatoarea afirmatie:

a. in S.U.A. relatia dintre management si sindicate este adversiala, deoarece sindicatele sunt organizate pe companie

b. in Europa sindicatele sunt organizate pe ramuri, subramuri si meserii c. sub presiunea societatii catre consens, in contextul nipon exista o mai mare conlucrare intre management si sindicate, pentru realizarea obiectivelor companiei d.in S.U.A. cu ocazia negocierilor dintre management si reprezentantii sindicatelor, se poate stabili o clauza, potrivit careia pe perioada conventiei sunt interzise grevele e.se pot remarca asemanari intre S.U.A. si Europa, deoarece in ambele contexte sindicatele sunt organizate pe ramuri, subramuri si meserii

119. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta particularitate a exercitarii functiei de organizare a managementului in context japonez? a. responsabilitati si bugete colective b. predominanta elementelor informale in organizarea structurala c. cultura organizatiei: identificarea mai mult cu profesia decat cu organizatia d. cultura organizatiei: spirit competitiv fata de alte intreprinderi e. organizarea schimbarilor pe baza de consens

120. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristica a exercitarii functiei de antrenare a managementului in S.U.A.? a. aprecierea pe baza rezultatelor pe termen scurt b. promovare rapida c. intrepatrunderea muncii din intreprindere cu viata particulara a individului d. diferente mari intre salarii e. recompense pentru rezultatele individuale

121. In Europa functioneaza trei tipuri principale de grupuri economice: a. grupul industrial, holding-ul national si conglomeratul financiar b. grupul industrial, holding-ul industrial si conglomeratul financiar c. holding-ul national, holding-ul industrial si conglomeratul intreprenorial d. conglomeratul financiar, holding-ul industrial si conglomeratul intreprenorial e. conglomeratul intreprenorial, holding-ul industrial si grupul industrial

122. Conglomeratul intreprenorial se caracterizeaza prin: a. independenta in capitalizarea pietei interne, prin reunirea la nivel national a mai multor companii, din care una detine controlul central asupra afacerilor din celelalte companii,care la randul lor pot avea legaturi prin diferite participatii la constituirea capitalului b. legaturile de interese dintre companiile componente, realizate de presedintii acestora reuniti, de o maniera inormala, intr-un club, in cadrul caruia se schimba opinii referitoare la problemele majore si la viitorul grupului, iar crearea de valoare noua depinde de abilitatea presedintilor de a coordona, de o maniera informala, activitatile din cadrul companiilor componente c. o constelatie de unitati de afaceri (intreprinderi) care nu au neaparat o sursa

comuna generatoare de sinergie, care sa asigue valoare nou creata, realizarile grupului fiind determinate in special de parghiile financiare utilizate

d.un portofloiu de unitati de afaceri, care imparte o serie de competente comune si in care cresterea valorii nou create depinde de modul in care managementul de la nivelul corporatiei conduce si exploateaza interdependentele dintre unitatile componente e. diversitate de unitati bancare, comerciale, de prelucrare si de servicii, avand drept principala sursa pentru crearea de valoare noua abilitatea intreprinzatorului in a utilize parghiile financiare, resursele umane, in a stabili relatii, a conlucra cu guvernul si cu partenerii de afaceri, in a impune disciplina si loialitatea in cadrul unitatilor de afacrei componente

123. Cea mai semnificativa diferenta dintre grupurile care fucntioneaza in Europa si cele care functioneaza in Asia consta in faptul ca:

a. grupurile europene au o organizare formala, mecanicista, administrativa, potrivit conceptiei ca viata organizatiei poate fi “construita” dupa modelul mecanismelor, in timp ce rupurile asiatice functioneaza ca entitati in care indivizi sau grupuri de persoane obtin avantaje in urma cooperarii

b. grupurile europene sunt organizate sub forma de federatii, in timp ce grupurile asiatice functioneaza ca o constelatie

c. in cadrul grupurilor europene predomina controlul personal, in timp ce in grupurile asiatice predomina controlul prin sistem

d. grupurile europene pun accent mai mare pe rezultatele financiare, pe cand cele asiatice urmaresc mai mult rezultatele pe termen lung

e. grupurile europene au o conducere centrala, in timp ce grupurile asiatice nu au o conducere formala, ci sunt coordonate de catre “clubul presedintilor”

124. Raporturile afaceri-guvern-cultura pot fi cel mai bine analizate prin interdependentele dintre:

a. rolurile indeplinite intr-o societate de sfera politica, cea economica si cea culturala, si interdependentele dintre acestea

b. agentiile guvernamentale si intreprinderile productive c. partidele politice, presedintie si ansamblul organizatiilor care functioneaza in societatea respectiva d. institutiile culturale, partidele politice si conducerea administrativa a societatii e. patronat, sindicate si managementul societatilor comerciale

125. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta valori specifice contextului S.U.A.? a. pragmatismul b. tendinta spre realizare personala c. patriotismul d. neutralitatea e. distanta mare fata de putere

126. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta faze ale procesului de conturare a afacerilor din cadrul contextului S.U.A.?

a. crearea in colonii a unor companii, dar care aveau sediul in tara de origine, de unde erau practic conduse

b. pierderea de autoritate de catre sediul central, destabilizari in activitatea economica din colonii, dar si cresterea sanselor dezvoltarii unor afaceri proprii

c. crestera stabilitatii afacerilor din colonii prin largirea autoritatii din colonii in detrimental celei central

d. maturizarea afacerilor pe taram american si crestera independentei proprietarului colonial,care devine egalul partenerilor din tara de origine

e. transferul autoritatii proprietarului din tara de origine catre proprietarul din colonii prin delegare

127. Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica economiei din S.U.A.? a. sistemul intreprinderii private b. economie de piata c. sistemul bazat pe profit d. economie reprezentata de marile corporatii e. economie mixta

128. Cea mai adecvata caracterizare a pietei din S.U.A. este urmatoarea: a. piata concurentiala b. dimensiunea mare a pietei interne c. modelul “mainii invizibile” d. “responsabilitatea sociala” a organizatiei pe piata S.U.A. e. reglarea pietei pe baza interesului actionarilor

129. Intreprinderea proprietate persoanal (proprietarship) se caracterizeaza prin: a. proprietarul primeste anual un raport financiar referitor la operatiunile din anul respectiv b. poate functiona nelimitat c. profitul intreprinderii este considerat parte a veniturilor proprietarului d. responsabilitatea proprietarului este limitata la nivelul investitiilor pe care acesta le-a facut e. aceste intreprinderi dispun de fonduri insemnate de capital

130. Intreprinderea societara (partnership) se caracterizeaza prin: a. proprietarii primesc anual un raport financiar referitor la operatiunile din anul respectiv

b. toti partenerii sunt raspunzatori pentru obligatiile legale, inclusiv cu averile lor personale

c. este o entitate separata si distincta de persoanele proprietarilor d. responsabilitatea proprietarilor este limitata le nivelul investitiilor pe care acestia le-au facut

e. poate functiona nelimitat131. Corporatia (corporation) se caracterizeaza prin: a. este o entitate legala, separata si distincta de persoanele proprietarilor b. toti partenerii sunt raspunzatori pentru obligatiile legale, inclusiv cu averile lor personale c. profitul intreprinderii este considerat parte a veniturilor proprietarilor d. managementul intreprinderii este asigurat in mod egal de catre toti actionarii e. in multe cazuri proprietarii participa nu numai la managementul intreprinderii, ci si la procesele de productie

132. Care dintre urmatoarele caracteristici este specifica pentru contextul S.U.A., dupa F. Trompenaars? a. statut atribuit b. context mai mult difuz c. cultura mai mult afectiva d. coeficient redus de individualism e. societate orientata mai mult spre trecut

133. Care dintre urmatoarele caracterizari nu este specifica pentru contextul S.U.A., prin prisma dimensiunilor lui G. Hofstede? a. distanta fata de putere mica b. coeficient mediu de control al incertitudinii c. individualism accentuat d. masculinitate e. coeficient mediu de masculinitate/feminitate

134. Cea mai adecvata caracteristica a structurii organizatorice functionale este urmatoarea: a. favorizeaza introducerea progresului tehnic in productie b. pentru coordonarea activitatilor de productie, comerciale, financiar-contabile etc. se prevede o unitate centrala ce desfasoara mai mult activitati din domeniul relatiilor cu publicul c. subdiviziunile organizatorice sunt stabilite pe functiuni sau domenii de activitate d. subdiviziunile organizatorice sunt constituite pe produse sau familii de produse e. necesita un numar mare de manageri generalisti

135. Structura matriceala se caracterizeaza prin aceea ca: a. unele persoane din cadrul intreprinderii pot sa fie subordonate si managerului ierarhic direct si managerului de proiect, din colectivul caruia face parte b.se aplica intreprinderilor care fabrica un singur produs sau o singura familie de produse c. are organizate divizii pe produse sau teritoriale d. subdiviziunile organizatorice sunt organizate pe functiuni sau pe domenii e. are avantajul ca nu necesita un numar mare de manageri generalisti

136. Cea mai adecvata caracteristica a structurii organizatorice de tip retea consta in faptul ca:

a. presupune organizarea unei unitati centrale, cu atributii in coordonarea activitatilor celorlalte subunitati structurale care desfasoara activitati in diferite domenii (productie, comercial etc.)

b. cuprinde divizii organizate teritorial c. cuprinde divizii organizate pe produse sau familii de produse d. unele persoane din cadrul intreprinderii pot avea dubla subordonare e. dispune de subdiviziuni organizatorice pe functiuni sau domenii de activitate

137. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta o caracteristica a responsabilitatii sociale a organizatiei in contextul S.U.A.?

a. un ansamblu de obligatii fata de grupurile din societate, altele decat cele care au interese in intreprinderea respectiva (actionari, salariati, sindicate, guvern etc.) b. solutionarea unor probleme de interes general (saracia, urbanizarea etc.) c. indeplinirea obiectivelor de natura economica privind realizarea produselor sau prestarea serviciilor d.o actiune a organizatiei din proprie initiativa si nu o actiune ca urmare a unor reglementari legale e. un autocontrol privind modul de indeplinire a unor obiective de natura sociala

138. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta, in opinia lui James O’Toole, principii care trebuie sa stea la baza unui comportament etic in afaceri? a. supunerea in fata legii b. impunerea si respectul adevarului c. respectul fata de semeni d. trateaza pe altii asa cum doresti sa fii tratat e. respecta regulamentul de organizare si functionare

139. Una dintre particularitatile sistemului informational din intreprinderile din S.U.A. este reprezentata de: a. manifestarea fenomenului de redundanta b. circulatia informatiilor in mod selectiv c. circuite informationale lungi d. folosirea informatiilor primare in procesul decizional e. o larga informare a personalului despre obiectivele intreprinderii

140. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristici ale sistemului decizional din intreprinderile americane? a. luarea deciziilor aproape in exclusivitate de catre manageri b. managerii din prima linie nu dispun de autoritate pe masura responsabilitatii c. centralizarea procesului decizional d. predominanta deciziilor de grup e. predominanta deciziilor individuale

141. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristica a managementului resurselor umane din S.U.A.? a. se apeleaza mai degraba la inlocuirea personalului decat la formarea lui b. unul dintre obiectivele intreprinderii este motivarea ca premisa a cresterii eficientei folosirii fortei de munca c. angajarile si desfacerile de contracte de munca sunt frecvente si rapide d. supraveghetorii au autoritate in angajarea persoanelor din directa subordonare e. se aloca fonduri mari pentru pregatirea personalului propriu

142. In contextul S.U.A. veniturile managerilor nu se caracterizeaza prin: a. influentarea marimii veniturilor de catre performantele pe termen scurt b. influentarea veniturilor managerilor in special de profitul obtinut c. dimensionarea lor in functie de vechime d. componentele: salarii, prime, dividende si actiuni e. dependenta lor de marimea companiei

143. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta criterii de promovare a personalului in contextul S.U.A.? a. calitatile b. nivelul de pregatire c. vechimea d. faptul ca sunt anagajati ai respectivei intreprinderi e. abilitatile

144. Sindicatele din S.U.A. sunt organizate: a. pe ramuri si meserii b. pe companie c. pe zone geografice d. pe nivel de pregatire e. pe state

145. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristici ale sindicatelor din S.U.A? a. sunt puternice b. dispun de fonduri importante c. folosesc aceste fonduri prin investirea lor in actiuni sau in afaceri imobiliare d. sustin greve pe perioade indelungate e. sunt adesea in legatura cu partidele politice

146. Principala schimbare care se manifesta in cadrul sindicatelor din S.U.A., in ultima perioada consta in faptul ca: a. creste ponderea membrilor de sindicat in total salariati b. scade ponderea membrilor de sindicat in total salariati c. scade numarul protestelor d. se renunta la conventia care se stabilea intre reprezentantii sindicatului si patronat e. tind spre o conlucrare cu managementul organizatiei

147. Care dintre urmatoarele caracteristici nu sunt adecvate managerului american? a. integritate b. simtul responsabilitatii c. munca asidua d. ambitia e. nivelul scazut de pregatire

148. Intre perspectivele managementului din S.U.A. pot fi mentionate: a. managementul participativ b. accentuarea distinctiei intre procesele de management si cele de executie c. diminuarea dimensiunii sociale a afacerilor d. accentuarea interventiei asupra mediului ambiant e. diminuarea perioadei pentru care se fac previziuni

149. In contextul japonez, conceptul MURA semnifica: a. ansamblul de gospodarii sau de familii intre care se stabilesc relatii economice b. faptul ca o persoana trebuie sa-si sacrifice interesul personal pentru interesul grupului din care face parte c. o modalitate japoneza de a realiza unitatea sociala d. o stare specifica de dependenta si intrajutorare intre membrii unei colectivitati e. expresia obligatiilor si indatoririlor care deriva din schimburile sociale voluntare

150. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta cai de protejare, de catre stat, a industriilor si corporatiilor in contextul japonez?

a. formarea de carteluri pentru obtinerea de produse complexe la preturi competitive pe piata externa

b. reducerea capacitatii de productie excedentara prin stimulente financiare c. diminuarea surplusului de forta de munca din anumite sectaore, prin transferul acestuia catre alte companii in curs de dezvoltare d.finantarea unor activitati de cercetare si a unor investitii, precum si a unor programe de pregatire si reprofilare a personalului e.preluarea unor cheltuieli de la intreprinderile in dificultate, pentru ca acestea sa poata sa-si administraze costul produselor fabricate

151. Pentru a intelege mai corect modul de functionare a societatii nipone, mai mult pe baza de morala decat pe baza de drept, prin morala ar trebui sa se inteleaga: a. o lista de tabuuri arbitrare, standardizate, impuse din exterior b. arta de a trai in grup, prin care se urmareste sa se impiedice dezlantuirea agresivitatilor si sa se apere interesul pe termen lung, prin intermediul regulilor, actiunilor si valorilor comune, fondate pe experienta si adevar, insuflate prin educatie si asigurate printr-un control social c.o particularitate a contextului cultural japonez, care consta in modul de gandire si abordare holistica a problemelor, la baza caruia sta perceptia ca intregul este mai mult decat suma partilor d.faptul ca finalitatea primordiala a intreprinderii este aceea de a servi societatea in schimbul resurselor puse la dispozitie (oameni, capital, terenuri etc.),deoarece intreprinderea trebuie considerata ca o persoana morala e.faptul ca o persoana trebuie sa-si sacrifice interesul personal pentru interesul grupului din care face parte

152. Prin prisma dimensiunilor lui G. Hofstede, contextul japonez se caracterizeaza prin:

a. distanta fata de putere medie, un control intens al incertitudinii, colectivism si masculinitateb. distanta fata de putere mica, un control intens al incertitudinii, colectivism si feminitatec. distanta fata de putere mare, un control redus al incertitudinii, colectivism si

masculinitated. distanta fata de putere medie, un control redus al incertitudinii, colectivism si

masculinitatee. distanta fata de putere medie, un control intens al incertitudinii, individualism si masculinitate

153. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta componente ale marilor grupuri economice japoneze (ZAIBATSU)? a. compania comerciala generala b. companiile asociate grupului c. subantreprenorii d. companiile cliente ale bancii grupului e. Consiliul de Administratie al grupului

154. Una dintre particularitatile organizarii structurale a intreprinderilor japoneze este: a. accentul pus pe pregatirea de generalisti b. ponderea mai mare a elementelor de natura informala c. folosirea structurii organizatorice de tip functional d. folosirea de catre manageri a metodei delegarii e. accentul pus pe formularea de obiective pe termen lung

155. In domeniul decizional din cadrul intreprinderilor japoneze, conceptul NEMAWASHI semnifica:

a. pregatirea timp de 2-3 ani a radacinilor arborelui unui copac, inainte ca acesta sa

fie transplantat in alta parteb. legatura dintre managementul de nivel superior si managementul de nivel inferior, prin intermediul managementului de nivel mediuc. un ansamblu de demersuri si negocieri pregatitoare, prin care se vizeaza obtinerea adeziunii tuturor inainte ca o decizie sa fie luata

d. etapele de luare a unei decizii in contextul nipon e. simularea continua a unor situatii de criza, astfel incat intregul personal al intreprinderii sa fie mentinut in stare de alerta

156. In contextul japonez, procesul de luare a deciziilor se caracterizeaza prin: a. durata mare de luare si de aplicare a deciziilor b. durata mica de luare si de aplicare a deciziilor c. durata mai mica de luare si de aplicare a deciziilor, decat in tarile vestice d. durata mica de luare a deciziilor si durata mare de aplicare a acestora e. durata mare de luare a deciziilor si durata mica de aplicare a acestora

157. In domeniul decizional, din cadrul intreprinderilor japoneze, principiul KANBAN-lui consta in: a. un tablou de afisaj, folosit in ateliere pentru a controla fluxul de fabricatie b. un ansamblu de demersuri si negocieri pregatitoare, prin care se vizeaza obtinerea adeziunii tuturor inainte ca o decizie sa fie luata c. etapele de luare a unei decizii pe termen scurt d. simularea continua a unor situatii de criza, astfel incat intregul persoanl al intreprinderii sa fie mentinut in stare de alerta e.intoarcerea la locul de munca, “la baza”, ori de cate ori te confrunti cu o problema careia nu-i gasesti solutie

158. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristica a managementului resurselor umane in Japonia? a. accentul pus pe pregatirea de specialisti b. anagajarile si concedierile de personal nu sunt folosite ca mijloc de adaptare la eventualele cresteri sau diminuari ale productiei c. considerarea fortei de munca drept o resursa a intreprnderii d. considerarea investitiilor in pregatirea personalului ca investitii pe termen lung e. forta de munca nu genereaza costuri variabile, ci costuri fixe

159. Intre avantajele “angajarii pe viata”, in cadrul intreprinderilor nipone, nu poate fi mentionata urmatoarea situatie: a. creeaza premisele pentru o buna pregatire a fortei de munca b. presiuni ale personalului pentru largirea sferei activitatilor desfasurate in cadrul intreprinderilor c. conduce la o mai buna folosire a timpului de munca al personalului d. permite stabilirea mai judicioasa a evolutiei nivelului salariului pentru fiecare angajat e. conduce la crearea unui climat favorabil de munca in intreprindere

160. Componentele sistemului de integrare a noilor angajati in intreprinderile nipone sunt urmatoarele: a. anagajarea, educatia spirituala si stabilirea “oyabun-ului” b. educatia spirituala, stabilirea “oyabun-ului” si angajarea c. educatia spirituala, integrarea propriu-zisa si stabilirea “oyabun-ului” d. selectia, integrarea si stabilirea “oyabun-ului” e. selectia, angajarea si stabilirea “oyabun-ului”

161. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta componente ale veniturilor managerilor din intreprinderile japoneze? a. salarii b. bonusuri c. sporuri pentru munca grea, munca periculoasa si pentru ore suplimentare d. buget de cheltuieli anual, stabilit diferentiat pe fiecare manager e. prime de export

162. Intre particularitatile sindicatelor din Japonia nu poate fi mentionata urmatoarea: a. sunt organizate pe companie b. din sindicat face parte intregul personal, mai putin managementul de nivel superior c. pe perioada conventiei dintre conducerea sindicatului si patronat sunt interzise formele de protest d. relatiile dintre sindicat si managementul intreprinderii nu au un caracter adversial e. disputele dintre conducerea companiei si sindicat se desfasoara sub presiunea societatii catre consens

163. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta particularitate a sistemului “Just in Time”? a. constructie flexibila b. fabricatie in loturi mari c. planificarea incepe cu prima faza a procesului tehnologic d. controlul operational centralizat e. planificarea incepand cu ultima operatie

164. Metodologia de lucru a unui cerc de calitate cuprinde urmatoarele etape: a. stabilirea obiectivelor, identificarea problemelor, selectia problemelor, studiul problemei si elaborarea unei solutii, prezentarea la conducere si stabilirea de catre conducere a masurilor

b. identificarea problemelor, selectia problemelor, studiul problemei si elaborarea solutiilor ce trebuie aplicatec. stabilirea obiectivelor, identificarea problemelor, studiul problemelor si

elaborarea unor solutiid. stabilirea obiectivelor, identificarea problemelor, selectia problemelor, studiul problemei si elaborarea unei solutiie. identificarea problemelor, selectia problemelor, studiul problemei si elaborarea

unei solutii

165. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta particularitate a marketingului in contextul japonez? a. separarea mai mare a responsabilitatilor pentru productie si pentru marketing b. crearea unor firme comerciale specializate, cunoscute sub denumirea de “sogoshosha” c. optiunea intreprinderilor de a-si vinde produsele prin comercianti cu amanuntul d. elaborarea unor cercetari de marketing e. puternica baza informationala a companiilor comerciale

166. Intre rpincipiile fundamentale aplicate de intreprinderile japoneze in domeniul strategic nu poate fi mentionat urmatorul: a. dorinta de supravietuire prin crestere b. interesul permanent pentru activitatile concurentilor c. crestera si exploatarea maxima a unui avantaj concurential d. o strategie de personal si financiara in corelatie cu cele de mai sus e. obtinerea de rezultate financiare imediate

167. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristici ale managerilor japonezi? a. majoritatea au o diploma univesitara b. ocuparea unui post de manager depinde nu atat de numarul de diplome, cat de apartenenta la intreprinderea respectiva c. pana la nivel de sectie, managerii fac parte din sindicatul intreprinderii d. promovarea managerilor se face pe baza de vechime e. varsta medie a managerilor japonezi este redusa

168. Printre obiectivele pregatirii prin rotatia pe posturi a personalului nu se numara obiectivul: a. pregatirea de specialisti b. cresterea capacitatii de prelucrare a informatiilor din diferite domenii c. dezvoltarea capacitatii de a lucra in echipa d. aprecierea colegilor din diferite compartimente e. asigurarea armoniei in organizatie

169. Preocuparea pentru o depistare “precoce” a vocatiei de manager in intreprinderile japoneze nu vizeaza folosirea urmatoarei metode” a. observarea si recomandarea superiorilor b. teste de aptitudini c. ucenicia pe langa un manager mai in varsta d. autoevaluarea e. rotatia pe posturi

170. Una dintre caile de patrundere a intreprinderilor straine pe piata japoneza, in perioada de protectie a economiei de pana in anii ‘60, a fost: a. o autorizatie administrativa de investitii pe langa guvernul japonez b. achizitionarea unei intreprinderi performante c. cumpararea de actiuni la o intreprindere nipona existenta d. joint-venture e. aderarea la un grup economic nipon

171. Unul dintre factorii care au determinat Japonia sa investeasca in strainatate a fost: a. tendinta de pe plan mondial de a investi in alte tari decat in cea de origine b. reevaluarea yenului, in sensul intaririi acestuia c. presiuni din partea tarilor occidentale d. lipsa de materii prime e. surplusul de capital de pe plan intern

172. Cea mai larg raspandita explicatie a “miracolului japonez” a constat in: a. teoria supraomului japonez, care multumindu-se cu putin produce mult b. specificul culturii nipone c. sistemul de management practicat d. pozitia geografica a Japoniei e. ajutorul dat de catre S.U.A.

173. Relatiile de tip “oyabun-kobun” sunt: a. relatiile care se stabilesc intre firmele componente ale grupurilor economice nipone b. relatii formale stabilite intre sef si subordonat in cadrul firmelor nipone c. relatiile dintre componentii unui grup de persoane dintr-o intreprindere d. relatii informale stabilite intre o persoana mai in varsta si alte persoane mai tinere, de pe niveluri ierarhice inferioare e. relatiile dintre banca unui grup si companiile componente ale grupului respectiv

174. Potrivit analizei efectauta de catre R. Lessem si F. Neubauer, celor patru grupe de tari europene le corespund urmatoarele tipuri de cultura:

a. tarile capitaliste traditionale-cultura intreprenoriala, tarile sudice-cultura familiala, tarile scandinave-cultura responsabilitatii si tarile foste comuniste-cultura ierarhiei

b. tarile din nordul europei-cultura birocratica, tarile din sudul Europei-cultura de tip familial, tarile din vestul Europei-cultura comerciala si tarile din estul Europei-cultura industriala

c. tarile capitaliste traditionale-cultura birocratica, tarile sudice-cultura de tip templu, tarile vestice-cultura comerciala si tarile aproape estice-cultura comerciala

d. tarile din nordul europei-cultura egalitarista, tarile capitaliste traditionale-cultura comerciala, tarile sudice-cultura de tip familial si tarile din vestul Europei-cultura industriala

e. tarile scandinave-cultura egalitarista, tarile capitaliste traditionale-cultura comerciala,tarile sudice-cultura de tip familial si tarile aproape estice-cultura ierarhica

175. Care dintre urmatoarele aprecieri caracterizeaza cel mai corect modul in care tarile Comunitatii Europene dezvoltate au ajuns, dupa al doilea razboi mondial, la performante economice?

a. exista o asemanare in ritmul si nivelul de dezvoltare economica a principalelor tari ale viitoarei Comunitati Europene, deoarece acestea au avut la baza proprietatea capitalista si economia de piata concurentiala

b. diferentele de ritm si nivel de dezvoltare intre principalele tari ale viitoarei Comunitati Europene s-au datorat in principal ajutorului diferit acordat de catre S.U.A.

c. se renarca diferente in special intre Marea Britanie, care, desi a fost secatuita de resurse, a ramas cu infrastructurile tehnologice si economice pe baza carora si-a reconstruit economia intr-un ritm insa mai lent, pe de o parte, si Germania si Franta care au fost nevoite sa importe tehnologii noi, ceea ce le-a asigurat un ritm mai mare de dezvoltare

d. apar diferente intre tarile capitaliste care s-au dezvoltat mai rapid si cele socialiste care au cunoscut o dezvoltare mult mai lenta

e. diferentele in dezvoltarea economica a tarilor europene s-a datorat in exclusivitate diferentelor culturale

176. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristici ale “pietei unice europene”?

a. libertatea de circulatie a bunurilor, prin eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor fiscale

b. libertatea de circulatie a fortei de munca c. posibilitatea de stabilire a sediului pentru fiecare individ sau agent economic in oricare loc din Uniunea Europeana d. libertatea de circulatie a capitalurilor intre tarile Uniunii Europene e. libertatea de alegere a legislatiei din oricare tara a Uniunii Europene careia sa i se supuna

177. Parlamentul European este constituit din: a. reprezentantii delegati de guvernele statelor membre, care actioneaza pe baza instructiunilor si autoritatii primite de la guvernele lor

b. membri alesi pe baza competentelor lor generale si a caror independenta este deasupra oricarei banuielic. persoane desemnate printr-un acord al guvernelor statelor membre, care dispun

de calificarea necesara pentru a ocupa functii inalte pe linie juridica in tarile lor d. reprezentanti alesi de guvernele statelor membre, pe termen de sase ani e. reprezentanti ai popoarelor din statele membre ale Comunitatii

178. Consiliul Europei se compune din: a. reprezentantii popoarelor din statele membre ale Comunitatii b. reprezentantii delegati de guvernele statelor membre, care actioneaza pe baza instructiunilor si autoritatii primite de la guvernele lor c. membri alesi pe baza competentelor lor generale si a caror independenta este deasupra oricarei banuieli

d. persoane desemnate printr-un acord al guvernelor statelor membre, care dispun de calificarea necesara pentru a ocupa functii inalte pe linie juridica in tarile lor

e. reprezentanti alesi de guvernele statelor membre, pe termen de sase ani

179. Care dintre urmatoarele argumente nu reprezinta obiectii la conturarea unui “model de management european”? a. diferentele dintre tarile europene din punct de vedere economic, social si politic b. nevoia unei strategii globale promovata de catre unii specialisti in contextul tendintei generale de globalizare c. identitatea companiilor europene, mai mult nationala, decat europeana d. tendinta companiilor din tarile europene mai mult spre internationalizare, decat spre transeuropenizare

e. diferentele de ritm in procesul de internationalizare a diferitele laturi ale economiei tarilor europene

180. Unul din argumentele care sustin necesitatea crearii unui “model de management european” este urmatorul: a. tendinta companiilor din tarile europene de internationalizare a activitatii lor b. tendinta generala spre o globalizare, fenomen recunoscut si acceptat si de catre specialistii din cadrul tarilor europene c. schimbarile care au loc in viata sociala si in domeniul afacerilor din Europa, care determina o tendinta spre transeuropenizare

d. companiile europene au mai mult o identitate nationala, aceasta constituind o sursa pentru un avantaj concurentiale. diferentele de ritm in procesul de internationalizare a diferitelor laturi ale economiei tarilor europene

181. K. Thurley si H. Wirdenius considerau ca prin “management european” trebuie sa se inteleaga:

a. ansamblul de sisteme, metode si tehnici de management folosite de catre managerii care conduc companiile care poarta sigla Uniunii Europeneb. ansamblul modalitatilor folosite de catre managerii din cadrul intreprinderilor din tarile europene, in exercitarea functiilor managementuluic. modele de comportament managerial, un concept de rezolvare a problemelor si

luarea deciziilor la toate nivelurile organizatiei, prin care sa se distinga identitatea europeana in elaborarea strategiilor, a structurilor organizatorice, a sistemului decizional, a sistemului informational si a aplicarii unor metode si tehnici de management

d. modele de comportament managerial, care sa asigure o identitate europeana a modului de exercitare a functiilor managementului si a aplicarii sistemului, metodelor si tehnicilor de management de catre managerii din tarile europenee. ansamblul particularitatilor in comportamentul managerilor, care asigura o

identitate europeana a modului de exercitare a functiilor managementului si a aplicarii sistemului,metodelor si tehnicilor de management de catre managerii din tarile europene

182. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta particularitate a unui “model de management european”?

a. diversitatea si complexitatea culturala, sociala, economica si politica a contextului in care actioneaza

b. conceperea, elaborarea si aplicarea unor strategii la nivelul companiilor, care sa depaseasca prin sfera de cuprindere a obiectivelor, optiunilor strategice, resurselor, dar si a efectelor scontate granitele unei tari c.organizarea companiilor sa se faca pe baza descentralizarii in unitati de afaceri, care sa fie coordonate pe orizontala d. accentul pus pe elementele de natura informala e. un set comun de concepte despre viata, valori si norme specific europene

183. In urma studiului intreprins de catre J. Horovitz s-a constatat ca in intreprinderile din Franta se intalnesc mai frecvent urmatoarele structuri organizatorice: a. matriceale si divizionale b. holding simplu si holding cu embrion divizional c. holding si de tip retea

d. functionale simple si functionale compuse e. teritoriale si pe produs

184. In Germania, cele mai intalnite structuri organizatorice la nivelul intreprinderilor sunt: a. functionale si divizionale b. functionale si pe produs c. matriceale si de tip retea d. teritoriale si functionale e. functionale simple si de tip holding

185. In Anglia, la nivelul intreprinderilor, cel mai frecvent se intalnesc structurile organizatorice: a. matriceale si functionale b. de tip holding simplu si holding cu embrion divizional c. functionale simple si functionale compuse d. functionale si teritoriale e. de tip holding si divizionale

186. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? a. in cadrul intreprinderilor franceze managerii opteaza pentru descentralizare, din cauza insuficientei lor pregatiri ca manageri integratori

b. intreprinderile engleze sunt conduse la nivel superior de un “directorat”, care functioneaza ca un Consiliu de Administratie

c. in cadrul “directoratului” din structura organizatorica divizionala germana, directorii isi impart in mod egal responsabilitatea

d. in cadrul “directoratului” din structura functionala engleza, directorii au o raspundere limitata la domeniul in care sunt specializati

e. structura de tip holding simplu, din cadrul intreprinderilor germane, cuprinde ca subdiviziune organizatorica divizia condusa de un presedinte

187. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta caracteristica a holdin-ului, ca entitate juridica si instrument de management? a. este condus de catre un Presedinte Director General b. este condus de catre un “directorat”, format din doi, pana la cinci directori care raspund ficare de cate un domeniu sau functiune a intreprinderii in care sunt specializati c.are un sediu social in care lucreaza un numar redus de persoane, care coordoneaza mai multe filiale dintre care multe sunt proprietatea firmei-“mama” d.are organizate servicii centrale si unitati operationale (de productie sau divizii

comerciale) e. este organizat pe departamente conduse de catre un director de specialitate

188. Referitor la procesul decizional in cadrul intreprinderilor din tarile europene, care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata? a. in tarile din sudul Europei exista un grad mare de centralizare a autoritatii b. in carul intreprinderilor familiale grecesti se respecta ierarhia, din care cauza se delega putin c.in Spania si Portugalia se manifesta o participare redusa a salariatilor la

procesele decizionale d. belgienii si italienii acorda o mare importanta “codeterminarii”, care presupune o

consultare a salariatilor in problemele care ii privesc in mod directe. in Anglia, datorita sistemului de recrutare si promovare al managerilor, acestia

opteaza pentru descentralizarea procesului decizional

189. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristica a “modelului scandinav”? a. dintre toate valorile cea mai reprezentativa este egalitatea b. participarea comuna a guvernului, organizatiilor si anagajatilor la realizarea obiectivelor social-democratiei c. reducerea diferentelor din domeniul salarizarii, mai ales dintre barbati si femei d. reducerea somajului, cresterea productivitatii si profitului e. intarirea autoritatii managerilor de nivel mediu190. “Legea deciziei concertate”, din cadrul contextului suedez, nu prevede: a. ca fiecare decizie importanta sa fie discutata cu delegatii salariatilor b. fiecare decizie sa fie negociata cu sindicatele c. fiecare decizie importanta sa faca obiectul unei informari si al unei consultari inainte de a fi adoptata d. deciziile sa fie luate de catre un Consiliu al tuturor directorilor din intreprindere e. fiecare decizie importanta sa fie adusa la cunostinta salariatilor dupa ce a fost discutata si negociata cu delegatii salariatilor si cu sindicatele

191. In procesul de recrutare si promovare al managerilor din tarile europene, primul model, pentru care contextul specific este cel al Regatului Unit al Marii Britanii, se caracterizeaza prin:

a. recrutarea managerilor din randul specialistilor functionali, care pentru promovare la nivelurile superioare vor fi pregatiti pentru indeplinirea unor roluri de integratori

b. recrutarea managerilor din randul specialistilor in diferite functiuni ale organizatiei, acordandu-se mai putina importanta calitatilor de generalisti c.recrutarea managerilor din randul celor cu o pregatire de generalisti, care sa le permita sa indeplineasca roluri de integratori d.distinctia neta dintre managerii functionali de la nivelurile inferioare si medii, si managerii integratori de la nivelurile superioare ale organizatiei e.accentul pus pe pregatirea generala, in mai multe domenii care le permite sa fie eficienti in oricare domeniu pe care-l vor conduce

192. Al doilea model de recrutare si promovare, pentru care caracteristic este contextul german, se caracterizeaza prin:

a. recrutarea managerilor din randul specialistilor functionali, care pentru promovarea la nivelurile superioare vor fi pregatiti pentru indeplinirea unor roluri de integratori

b. recrutarea managerilor din randul specialistilor in diferite functiuni ale organizatiei, acordandu-se mai putina importanta calitatilor de generalisti c.recrutarea managerilor din randul celor cu o pregatire de generalisti, care sa le permita sa indeplineasca roluri de integratori d.distinctia neta dintre managerii functionali de la nivelurile inferioare si medii, si managerii integratori de la nivelurile superioare ale organizatiei e.accentul pus pe pregatirea generala, in mai multe domenii, care sa le permita sa fie eficienti in oricare domeniu pe care-l vor conduce

193. Al treilea model de recrutare si promovare, pentru care Franta este considerata reprezentativa, se caracterizeaza prin:

a. recrutarea managerilor din randul specialistilor functionali, care pentru promovarea la nivelurile superioare vor fi pregatiti pentru indeplinirea unor roluri

de integratorib. recrutarea managerilor din randul specialistilor in diferite functiuni ale organizatiei,acordandu-se mai putina importanta calitatilor de generalistic. recrutarea managerilor din randul celor cu o pregatire de generalisti, care sa le

permita sa indeplineasca roluri de integratorid. distinctia neta dintre managerii functionali de la nivelurile inferioare si medii, si

managerii integratori de la nivelurile superioare ale organizatieie. accentul pus pe pregatirea generala, in mai multe domenii, care sa le permita sa

fie eficienti in oricare domeniu pe care-l vor conduce

194. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta caracteristica a relatiilor management-sindicate din cadrul tarilor europene? a. sunt organizate pe ramuri, subramuri si meserii b. cele mai puternice sindicate sunt cele ale muncitorilor c. managementul este in contradictie cu sindicatele d. intre formele de protest se numara si greva e. in conventia incheiata intre management si sindicat, in urma negocierilor, se prevede o clauza potrivit careia pe timpul conventiei sunt interzise grevele

195. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta sursa de diferentiere a sindicatelor din tarile europene? a. modul de abordare al grevei ca forma de protest b. modul de organizare al sindicatelor pe ramuri, subramuri si meserii c. tendinta din ultima perioada de reducere a ponderii membrilor de sindicat in total personal d. caracterul adversial al relatiilor management-sindicate e. faptul ca cele mai puternice sunt sindicatele muncitorilor

196. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata pentru pregatirea managerilor in Franta?

a. in Franta se poate intra in categoria de “cadres” numai prin absolvirea uneia dintre “les grandes ecoles”b. in categoria “cadres” se poate intra fie prin obtinerea unei diplome in urma unor

studii universitare de patru sau cinci ani, fie prin promovarea in interiorul intreprinderii

c. in Franta termenul de “cadres” se suprapune integral peste cel de “manager” d. in categoria “cadres” intra numa persoanele carora li se delega o autoritate e. managerii din cadrul intreprinderilor franceze sunt pregatiti numai in “les grandes ecoles”

197. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata referitor la nivelurile de angajare a unui manager intr-o intreprindere germana?

a. primul nivel la care intreprinderea anajeaza persoane dupa terminarea unui invatamant general (Hauptschule), dar pentru care persoana trebuie sa parcurga stadii intermediare de ucenic, muncitor necalificat, maistru

b. al doilea rand de anagajare se remarca dupa terminarea liceului sau a unei scoli tehnice

c. al patrulea nivel corespunde unei diplome de studii politehnice, intr-o scoala de ingineri,un institut tehnic superior, un invatamant de comert (Wirtschaft), de stiinte sociale

d. nivelul corespunzator diplomei de studii universitare, care asigura candidatului un post la nivel superior reprezinta al cincilea nivel de incadrare

e. al saselea nivel si cel mai inalt de incadrare corespunde diplomei de doctor

198. In Marea Britanie, un viitor manager poate opta pentru trei filiere de pregatire , care sunt: a. scoala generala, intreprinderea si universitatea b. scoala de comert, intreprinderea si universitatea c. intreprinderea, universitatea si scoala profesionala d. politehnica, universitatea si intreprinderea e. scolile de tip MBA, universitatea si scoala profesionala