Plante Sup

Download Plante Sup

Post on 11-Apr-2016

20 views

Category:

Documents

9 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

jhgf

TRANSCRIPT

<p>PLANTE SUPERIOARE CU SPORITEMA: Particularitatile structurale ale plantelor cu sporiMuschiul de pamint (inul cucului)- muschi intilniti prin paduri,mlastini,zone muntoase, alcatuind un covor verde. Dezvolta tulpini erecte,cilindrice, cu numeroase frunze liniar-lanceolate,dispuse spiralat. La baza tulpinii sunt rizoizii-analogi ai radacinilor.Tulpina este acoperita cu epiderma,sub care se disting tesuturile mecanic si fundamental,iar in centru-fascicule conducatoare foarte primitive din celule alungite ce amintesc xilemul si floemul.Pe plante diferite, in virful tulpinii ,primavara devreme,se dezvolta anteridiile si arhegoanele. Prin intermediul picaturilor de apa spermatozoizii patrund in oosfera si in urma fecundarii se dezvolta sporogonul,format din picior,seta si capsula in care se afla sporii,acoperita de caliptra. La maturitate , capsula se desface si sporii dusi de curentii de aer in mediul favorabil ,germineza,da nastere protonemei-faza initiala a gametofitului.Muschiul de turba (muschiul alb)- sunt plante dioice sau monoice , dezvolta tulpini ramificate care cresc apical, iar partile bazale permanent mortifica;rizoizii lipsesc din care cauza planta obtine planta minerala prin absorbtia capilara a solutiilor ce se ridica prin tulpini si frunze. Organele sexuale se dezvolta pe ramuri diferite : anterdiile in axila frunzelor, iar arhegoanele in virful ramurilor. Frunze dispuse spiralat, lipsite de nervatiuni si formate dintr-un singur strat de celule de doua tipuri:-similatoare-lungi,inguste,clorofiliene, cu functie de fotosinteza-hialinoice-incolore,transparente,lipsite de protoplast,moarte,cu peretii inelati ingrosati spiralat, strabatuti cu pori cu rol de absorbtie. Acest tip de celule absorb usor apa si o retin multa vreme.S-a calculat ca masa apei acumulata de o planta este de 25 de ori mai mare in raport cu masa substantei uscate a ei. Pedicuta plante semipervirescente,semilemnoase, intilnite in paduri si poenite montane de conifere. In flora Moldovei nu vegeteaza.Dezvolta radacini adventive,subtiri , tulpini tiritoare, de pe care se ridica ramuri ascendente,ramificate dichtotomic, cu frunze mici,liniar-lanceolate,sesile,dese,dispuse spiralat. In virful ramurile se dezvolta, doua , trei spice sporifere pedunculate. Sporofilele au la baza suprafetei superioare cite un sporang reniform, in care se formeaza izospori.</p> <p>Coada calului- plante perene ierbacee ce vegeteaza in flora spontana a Moldovei , pe soluri umede din lunci,poienite din paduri , pe malul bazinelor acvatice. Pa parcursul perioadei de vegetatie apar doua tipuri de tulpini: fertile care sunt initiate in sol pe rizomi de cu toamna , dar apar la suprafat solului primavara devreme; sunt groase , suculente, cu frunze solzoase, neramificate,de culoare bruna-deschisa,inailte de 15-20cm si terminate cu spic conic sporifer ce poarta sporangi sesili cu spori din care de dezvolta protalul dioic.La maturitatea deplina a sporilor , aceste tulpini se usuca, schimbindu-se cu al doilea tip de tulpini-estivale, inalte de 50-60 cm, sterile , asimilatoare, articulate, rigide care se dezvolta in aceeasi rizomi,cu frunze reduse membranoase.</p> <p>Feriga comuna sau feriga masculina- plante perene intilnite in Codri Moldovei.Tulpina este un rizom subteran,oblic,gros cu solzi cenusii-resturi ale petiolurilor frunzelor din anii precendenti.De la rizom pornesc radacini adventive subtiri.Are frunze dublu penat-sectate cu rachis gros ce cresc direct din rizom,lungi de pina la 1 m. Vara, pe fata inferioara a frunzelor apar sorii reniformi,acoperiti de o induzie membranoasa. In sori se dezvolta sporangii cu spori. O planta produce milioane de spori care, nimerind in conditii prielnice de mediu, germineaza in protal independent, autotrof,cordiform cu anteridii si arhegoane.In urma contopirii gametilor sexuali se formeaza zigotul care dezvolta mai tirziu o noua plantula-sporofitul. </p> <p>PLANTE SUPERIOARE CU SAMANTA (GYMNOSPERMAE)</p> <p>Derivate din pteridofite strvechi (macrofile, heterospore), gimnospermele sunt plante lemnoase (arbori sau arbuti), avnd rdcinile rmuroase formnd micorize (Pinus) sau pneumatofori (Taxodium); tulpina ramificat monopodial la Pinopsida, simpodial la Gnetopsida sau de tip stipes - la Cycadopsida, cu ritidom bine dezvoltat, ce se desface, uneori, n plci (Pinus); ramurile pot fi lungi (macroblaste), sau scurte (microblaste). n structura anatomic sunt prezente canalele rezinifere n toate organele plantei (excepie Taxus); creterile n grosime ale rdcinii i tulpinii se realizeaz pe baza meristemelor secundare, cambiul i felogenul.Frunzele persistente (triesc de regul ntre 2-12 ani), cu dispoziie spiralat, opus, sau verticilat, pot fi mari, penat-sectate, bilobate, aciculare sau solzoase (cu structur xeromorf). Florile sunt lipsite de nveli floral, unisexuate (flori hermafrodite sunt ntlnite la cicadopside strvechi - ex. Benetitales), dispuse monoic sau dioic. Cele brbteti alctuite din numeroase stamine (microsporofile) aezate spiralat pe un ax comun, au la baz civa solzi sterili. Microsporofilele pot avea form de frunz penat, solz, scut sau filamente ntregi sau divizate; pe partea dorsal se gsesc doi sau mai muli saci polenici n care se formeaz gruncioare de polen; acestea sunt protejai de un nveli dublu, alctuit din dou straturi, numite exin i intin; la unele specii cele dou straturi se ndeprteaz unul de cellalt, formnd saci cu aer, ce faciliteaz rspndirea polenului; la interior se difereniaz o celul vegetativ i una generativ. Florile femeieti (macrosporofilele) pot avea form de solzi, scut, cup, frunze ntregi sau penate .a. Acestea susin unul sau mai multe ovule (macrosporangi). Ovulul este acoperit de un singur integument (la Gnetate sunt dou integumente) ce las la partea superioar un spaiu numit micropil; spaiul intern este ocupat de nucel scobit la vrf unde se gsete camera polinic. n esutul nucelar, n apropierea camerei polinice, se difereniaz o celul ce se va divide meiotic, rezultnd 4 macrospori. Din acetia, numai unul este viabil i, continund s se divid mitotic, d natere la un macroprotal (endosperm primar). Acesta crete treptat n volum, nlocuind, n cea mai mare parte, esutului nucelar. Spre micropil, la nivelul endospermului primar, se vor forma un numr variabil de arhegoane, fiecare avnd o oosfer la interior.Polenizarea este anemofil; polenul ajuns prin micropil n camera polinic, germineaz; intina va forma tubul polenic n care coboar nti celula vegetativ, apoi celula anteridial ce va da natere celor doi gamei brbtet). Un gamet brbtesc fecundeaz oosfera, formndu-se celula ou sau zigotul i apoi embrionul; cel de-al doilea dispare. Fecundaia este simpl (la Pinaceae aceasta dureaz circa un an). Embrionul rezultat este alctuit din radicul, tulpini, mugura i 3-20 cotiledoane.Smna gola (gymnos = gola), poate fi prevzut cu arip, nvelit n aril sau nchis ntr-un con crnos.</p> <p>GnetopsidaGimnosperme evoluate, prezentnd n structura intern trahee, alturi de traheide. Florile au un nceput de nveli floral: cele brbteti un perigon alctuit din 2 bractei, cele femeieti un perigon n form de tub, pielos la maturitate; ovule sunt protejate de dou integumente, cel intern fiind prelungit ntr-un tub lung prin care polenul, asemntor cu cel al angiospermelor, ajunge n camera polenic; endospermul primar i arhegoanele sunt reduse. Cuprinde 3 ordine: Ephedrales, Gnetales, Welwitschiales, n ara noastr ntlnindu-se un singur reprezentant din familia Ephedraceae, ordinul Ephedrales.Ephedra distachya crcel: arbust dioic, avnd ramuri articulate, verzi, asimilatoare i frunze reduse la solzi, dispuse opus. Seminele sunt nvelite parial, cte dou, la maturitate, de perigon i integumentul extern al ovulului; nveliul format este rou i crnos. ntlnit rar, pe soluri cernoziomice, marne sau nisipuri din zona stepei pn n etajul gorunului. Era cunoscut n China Antic cu 5 000 ani .Hr., unde servea pentru obinerea alcaloidului efedrin, cu ntrebuinri terapeutice n afeciuni respiratorii sau alergice.</p> <p>Familia Pinaceae: specii cu frunze aciculare, solitare sau grupate n fascicule. Carpelele poart cte 2 ovule, deosebindu-se de bracteele situate la baz. Staminele au 2 saci polenici.P.sylvestris pin: arbore cu ritidom rou-crmiziu, observat mai ales pe ramurile tinere; acele lungi de 4-7 cm, verzi-albstrui sau verzi-cenuii, sunt grupate cte dou n fascicul; conurile ating 3-6 cm n lungime. Crete din etajul gorunului pn n cel boreal, pe soluri oligotrofe, moderat sau puternic acide, fiind o specie heliofil. Cultivat ca ornamental n parcuri, grdini sau spaii verzi, aezat n grupuri, masive, sau solitar, ofer un decor deosebit. Lemnul este utilizat n construcii navale, la fabricarea mobilei, n industria celulozei etc. Mugurii, frunzele i produsul obinut din distilarea lemnului au ntrebuinri n medicin, fiind recomandate n tratarea multor afeciuni printre care i cele ale cilor respiratorii.</p> <p>Familia Cupressaceae: specii de arbori sau arbuti, avnd frunze solzoase, cu dispoziie opus sau subulate, n verticil; florile unisexuate monoice, sau dioice; cele femeieti prezint carpelele concrescute complet cu bracteele i poart 2 20 ovule; staminele au 3-5 saci ploenici.J. communis ienupr: arbust ce atinge nlimi de 3 m, avnd un port vertical; frunzele aciculare, cte 3 n verticil, sunt rigide, neptoare, formndu-se pe lstari trimuchiai. Conurile femeieti, albstrui-brumate, nchid seminele care se matureaz n anul al doilea sau al treilea dup formare. ntlnit frecvent din etajul gorunului n cel boreal, n rariti, margini de pdure sau n pajiti. Conurile femeieti numite galbule, conin diferite principii active i sunt utilizate ndeosebi ca diuretic i antiseptic al cilor urinare sau sunt comercializate sub numele de enibahar, pentru aromatizarea buturilor alcoolice i mncrurilor.</p> <p>CONCLUZIE: Muschiul de truba uscat se utilizeaza in calitate de pansament absorbant, in chirurgie gratie capacitatii sporite de absorbtie si a prezentei sfagnolului cu proprietati antiseptice.PEDICUTA: Produsul medicinal: Licopidii herba-contine alcaloizi, flavonozide, triterpene. Se utilizeaza in artrite reumatice, boli hepatice si ale cailor urinare, in combatrea alcoolismului, si tabacismului cronic.Licopidii sporae-Contine fitosterine , pina la 50% acizi grasi.Pe scara restrinsa se utilizeaza la fabricarea comprimatelor , pulberilor , utilizate in dermatologie pediatrica, planta toxica.COADA CALULUI: Produsul medicinal:Equiseti herba- tulpini sterile, contin saponoizide,flavonoizide,saruru de siliciu,ulei volatil.Se utilizeaz in afectiuni renale , in calitate de diuretic.Planta toxica.FERIGA MASCULINA: Produsul medicinal: Filicis maris rhizomata-contine acid filicic,alei gras.Are actiune antihelmintica prin paralizia musculaturii netede a animalelor cu singe rece,in calitate de vermifug.Planta toxica.CIRCEL:PRODUSLUL MEDICINAL: Ephedrae herba-contine alcaloidul efedrina,utilizat in producerea medicamentelor destinate afectiunilor bronsice,asmatice,in hipotensiune.PINUL:PRODUSUL MEDICINAL:Pini sylvestris turiones-muguri vegetativi, contin ulei volatil,taninuri,rezine,vitamina C.Se utilizeaza in bronsite,traheite,infectii ale cailor renale.Ramurile tinere se utilizeaza pentru inhalatie si bai medicinale.Utilizri terapeutice ale jneapnului:Extractele i uleiul volatil n concentraii mici au efecte antiinflamatoare, antiseptice ale cilor respiratorii (bronite, traheite i traheo-laringite) i cilor urinare (pielite, cistite catarale, uretrite). Are proprieti diuretice i ca adjuvant n medicamentele utilizate n calculoza renal. La doze ridicate poate produce nefrite nsoite de oliguree, albuminurie i hematurie, fapt care determin administrarea numai sub form de preparate farmaceutice precis dozate. Mugurii de jneapn sau de pin (Turiones Pini) intr n compoziia ceaiului antibronitic .Infuzia din ace, datorit coninutului n vitamina C, poate fi utilizat n avitaminoz C.Uleiul volatil intr n compoziia unor inhalante sau ca aromatizant si corectiv al gustului unor medicamente (Aetheroleum Pini montanae. Aromatizant n produse cosmetice.BRADUL. Datorit componentelor din uleiul volatil, stimuleaz secreiile mucoaselor, fiind utilizat n special ca expectorant. Slab diuretic. Extern, n cantiti mai mari, are aciune revulsiv. Se utilizeaz n fitobalneologie : uleiul volatil obinut prin antrenare cu vapori de ap n amestec cu extractul apos obinut din resturile de la antrenare, evaporate la presiune redus pn la o consisten siropoas se poate utiliza la bi. Bile de extract de conifere (brad, molid, pin) se recomand n boli ale sistemului nervos, n reumatism i n nevralgii de natur diferit.IEPANURAR:PRODUSUL MEDICINAL:Jupineri fructus-pseudobacele contin ulei volatil,lipide,flavonoide,taninuri,vitamina C. Poseda actiune antiseptica, se utilizeaza in afectiunile cailor urinare,in calitate de diuretic.Din bacele false se prepara bauturi septice.Esenta de iepanurar este folosita pentru aromatizarea bauturilor spirtoase si lotiunilor deodorante.</p>