PLANTE DICOTILEDONATE

Definitii

Dicotiledonatele au de obicei 2 cotiledoane – organe de depozitare sau primele frunze de care au nevoie seminţele pentru a germina – în timp ce monocotiledonatele au doar un singur cotiledon în sămînţă.

In imaginea de mai sus se observa cele doua cotiledoane din samanta in faza de incoltire, la fasole. Bobul de grau are in samanta numai un cotiledon. Toate monocotiledonatele au in samanta un singur

cotiledon. Observati cotiledoanele la fasole(in imaginea de mai sus) care sunt doua frunze ingrosate , pline cu hrana pentru plantuta care creste si se vede intre cele doua cotiledoane.

Pentru a observa cotiledonul la samanta de grau, deschideti adrea de mai jos.(Samanta de grau este sectionata(taiata pentru a se observa la interior).

Rolul cotiledonului este de a furniza energia pentru germinare(incoltire), folosindu-şi rezervele de amidon. Acesta se întîmplă înainte ca răsadul să devină indepedent şi să producă primele frunze verzi. Fotosinteza din frunze preia sarcina de a furniza energia o dată ce resursele de energie din cotiledoane sunt epuizate. Unele dicotiledonate sunt arbuşti şi arbori, dar majoritatea sunt plante erbacee. Totuşi, majoritatea monocotiledonatelor sunt grupuri precum garmineele şi liliaceele.

Comparatii intre organele dicotiledonatelor si cele ale monocotiledonatelor Radacina La dicotiledonate radacina poate fi pivotanta ca la spanac, ridiche, morcov:

Sau lemnoasa ca la arbori si arbusti:

La monocotiledonate radacina este firoasa.

Tulpina La dicotiledonate se ramifica si creste in grosime ca la visin(mariti imaginea pentru a observa cu

usurinta ramificatiile tulpinii.

Tulpina ramificata la visin

La monocotiledonate este neramificata ca la lalea(mariti imaginea)

Frunzele La dicotiledonate limbul frunzelor are nervuri ramificate.

La monocotiledonate nervurile de pe limbul frunzelor sunt paralele.

Florile La dicotiledonate sunt pe tipul 5 ca la gutui (vedeti imaginea de mai jos)sau pe tipul 4 ca la varza.

Floare de gutuiLa monocotiledonate florile sunt pe tipul 3. Observa floarea de crin in imaginea de mai jos.

Printre monocotiledonatele cele mai înalte se numără bambuşii uriaşi, graminee care ating înălţimea de 21 metri, şi sagotierii, iuce aparţinînd familiei liliaceelor, care

ating o înălţime de 11 m. Bambusul este printre plantele cu ceaa mai mare viteza de crestere. tot bambusul este planta buna la

toate din lemnul si din frunzele lui se fabrica case, mobilier etc.

Mărul

Marul este unul dintre fructele cele mai importante. Este un excelent complement alimentar, farizind indeosebi asimilarea calciului, fierului, fosforului si arsenului. Este bogat in vitamine si in principii alimentare ce regularizeaza si stimuleaza meolismul. Se spune ca un mar mincat pe stomacul gol ar dezlta memoria; mincate inainte de culcare, merele farizeaza somnul si dezintoxica organismul.Marul este folosit in farmaceutica sub forma de sirop, pentru a aienua gustul amar al anumitor medicamente.

Mărul (Malus domestica) este o specie de plante din familia Rosaceae. Această specie cuprinde între 44 și 55 de soiuri, care se prezintă ca pomi sau arbuști. Varietățile de măr cresc în zona temperată nordică din Europa, Asia și America de Nord, printre acestea existând un număr mare de hibrizi.

Cea mai răspândită formă a mărului este mărul cultivat (Malus domestica). Speciile din Asia de Est au fructe de mărimea unei cireșe, ca de exemplu mărul japonez (Malus floribunda); altele, ca Malus baccata și Malus sieboldii var. zumi, sunt cultivate numai ca plante ornamentale. Acestea nu trebuie confundate cu specia Punica granatum (rodie).

Utilizări medicinale

Chiar dacă este un aliment, calitățile sale terapeutice sunt cunoscute încă din timpuri străvechi. Plinius cel Bătrân îl recomandă în bolile de stomac, iar ceva mai târziu, călugărița Hidelgard von Bingen recomandă mărul contra migrenelor, a durerilor de ficat și de splină. Mărul are acțiune tonică, diuretică, uricolitică, depurativă, antiseptică, intestinală, hipocolesterolemiantă și laxativă. Este indicat în astenie, surmenaj, convalescență, graviditate, anemie, reumatism, gută, litiază urică, hepatită, colibaciloză, stări febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet și altele.

Trebuie să ținem cont de faptul că partea comestibilă a mărului este de fapt receptaculul(o prelungire a codiței) iar fructul în sine este ceea ce se numește în termeni populari "cotor", parte care în cele mai multe cazuri nu este comestibilă.

a)Organele vegetative ale marului. Sunt: radacina ,tulpina si frunza.

Marul face parte din plantele superioare.-radacina marului este o radacina ramuroasa.La mar deoarece traieste mai multi ani in

structura interna a radacinii se adauga noi tesuturi,prin ele creste in grasime.-radacina fixeaza marul in sol astfel in cat rezista la furtuni,ploi si viscole.

Ea absoarbe apa cu sarurile minerale din sol prin perisori sugatori care conduc seva bruta

prin scoarta la vasele lemnoase prin tulpina.-Marul face parte din grupa de arbori cu tulpina centrala,bine dezvoltata care pana la o

anumita inaltime este lipsita de ramuri.-Tulpina este alcatuita din trunchi si coroana formata din ramuri cu frunze,flori apoi

fructe .tulpina la mar creste in grosime si in inaltime,scoarta devenind tot mai ingrosata.-Tulpina prin trunchi sustine toata greutatea ramurilor incarcate de fructe.

La marul salbatic unele ramuri ale tulpini se transforma in spini si servesc la aparare.-Frunza la mar are forma ovala.ia asigura prin orientarea ei procesul de

fotosinteza,aparaflorile de razele puternice ale soarelui,de picaturile puternicer de ploaie.

-Frunzele acopera fructele de insecte si pasari.Ele asigura transpiratia si respiratia.

b)Organele de inmultire ale marului.

Sunt :floarea,fructul si samanta.Floarea de mar apare primavera in luna martie,ele iau nastere din mugurele floral.Floarea de mar contine:

- Peduncul,receptacul,sepale(5),petale(5),stamina(filament,antera,polen),pistil.Petalele formeaza corola care prin culoarea ei roz si parfumul lor atrag insectele.In urma polenizarii se dezvolta fructele cu seminte.In urma fecuntatiei sepalele si petalele cad,staminele,stilul si sticmatul se usuca iar ovarul se ingroasa.Ovarul devine fruct,iar ovulele fecundate se transforma in seminte.Pe langa ovar la formarea fructului participa si receptaculul. -Fructul de mar este un fruct carnos .Fructul are in interiorul lui seminte de accea se numeste marul planta angiosperma. Fructul de mar are forma rotunda sau conica.Are la exterior coaza de culoare de la galben la rosu;urmata de pulpa,dulce care inveleste casuta semintelor. Fructul de mar poate avea 4-8 seminte in invelisul lor.

c)1.Factorii de mediu. Marul este o planta perena. Primavera are nevoie de animite conditii:-temperaturii pozitve

-soare-vant cald-ploi.

Este important ca odata cu aparitia frunzelor si florilor sa nu mai fie frig si inghet deoarece florile mor si fructele nu mai apar.

2.Factorii de mediu. O mare importanta o are solul din livada.Toamna se faace aratura adanca in care se

introduc ingrasaminte-gunoi de grajd.Pamantul trebuie irigat pentru ca apa sa patrunda in jurul pomului la o adancime de

circa 0,8 m.Pomii au doua periode de vegetatie,prima incepe primavera si se termina pe la inceputul lui iunie,a doua-in septembrie.

Primavera devreme la mar este necesar taierile de formare a coroanei care realizeazaechilibrul dintre radacina si tulpina.

e)Tipuri de polenizare. Floarea de mar indeplineste functia de inmultire a plantei adica din ea se dezvolta

fructul de seminte. Pentru aceasta trebuie sa aiba loc polenizarea. Polenizarea la mar se realizeaza cu

ajutorul insectelor a vantului si chear a omului si se numeste , polenizarea incrucisata.-Florile la mar au corolla roz si parfumceea ce indica prezenta,nectarului si

polenului.Polenizarea are loc prin,insectele care fac polenizarea. Sunt :albine,fluturi,bondari ei fac polenizarea naturala.

-Polenizarea efectuata de om se numeste artificiala si prin ea pomii fructiferi sunt mai roditori.

f)Tipul de inmultire. La mar se utilizeaza inmultirea prin seminte cat si cea vegetative prin

altoire,marcotaj. Soiurile valoroase se inmultesc prin altoire pe diferiti portaltoi,deoarece inmultirea prin seminte duce la optinerea unor puieti neuniformi,care dau fructe de calitate inferioara.

g) Importanta marului pentru om Fructul de mar are mare importanta alimentara. Apa din fructe , zaharuurile , levuloza

si dextroza , sarurile minerale,pectinele si vitaminele A si C constituie un medicament pregatit in farmacia naturii pentru a asigura buna functionare a organismului.Fructele se consuma proaspete sau conservate sub forma de compoturi ,gemuri,prajituri,sucuri,etc.Pomii uscati impreuna cu ramurile rezultate din taierea lor constituie o importanta sursa de combustibil(sau pentru industrie,porbabil rechizite.

h)Alte observati Marul are frunzele intregi,eliptice,cu marginea crenata-serata,pe dos paroase.

Florile acestuia sunt putine,in racene umbeliforme,cu petale albe sau trandafirii.Fructul grobulos,cu receptaculul carnos,contine zaharuri,vitamine si acizi organici:de aceea se cultiva numeroase soiuri de mere create de pomicultori din Malus.

Cultivarea merilor se extinde tot mai mult,atat pentru importanta economica a fructelor cat si pentru lemnul de calitate superioara folosita in tamplarie si scultura.

Marul este inrudit cu macesul si cu alti pomi fructiferi precum: parul , gutuiul, ciresul,caisul,piersicul,visinul si cu unele plante ierboase:fragul,capsunul.