piata muncii in romania
TRANSCRIPT
PIATA MUNCII IN ROMANIA
SORA LOREDANA, BPC AN I Eu am apelat la aceasta tema deoarece piata fortei de munca in Romania constituie o
problema cu care se sonfrunta toata lumea.
Pe baza ultimelor previziuni în ceea ce priveşte şomajul şi angajările putem observa
că anul acesta va fi unul dificil şi plin de provocări. Specialiştii din domeniu susţin că am
putea vedea semne de redresare in anul 2011.
Către anul 2011 putem privi cu optimism şi cu speranţa că domeniile care au fost
înfloritoare în anii 2007 şi 2008 vor reveni, iar altele noi vor apărea. Iar sectoarele care
vor simţi ceva mişcări vor fi: Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, agricultura,
vânătoarea, silvicultura şi pescuitul, reiese dintr-un studiu realizat de Manpower. Eu sper
totusi sa se redreseze si domeniul economic, pentru ca dupa cum toti stim suntem foarte
multi studenti care nu au unde sa lucreze sau lucreaza pe un salar foarte mic. Pentru mine
realitatea este crunta
Potrivit analizei Manpower, în 2010, angajatorii din şase dintre cele 10 sectoare de
activitate analizate se aşteaptă ca ritmul de angajare să se îmbunătăţească, comparativ cu
trimestrul anterior si ii inteleg pe ceilalti pentru ca si eu ma confrunt cu aceasta problema.
Cele mai puternice intenţii de angajare în acest trimestru sunt raportate de către cei din
sectorul Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (+7%), unde previziunea înregistrează o
creştere considerabilă cu 10 puncte procentuale comparativ cu trimestrul trecut, şi cu 9
puncte procentuale faţă de Trimestrul 2, 2009 şi de către cei din Agricultură, vânătoare,
silvicultură şi pescuit, unde comparativ cu trimestrul anterior există o îmbunătăţire
remarcabilă de 18 puncte procentuale. În schimb angajatorii din sectoarele Construcţii şi
Transport, depozitare şi comunicaţii raportează cele mai sumbre previziuni de angajare,
respectiv de -21% fiecare.
Salariul rămâne prima motivaţie pentru un angajat
În condiţiile în care toate companiile reduc cheltuielile şi nicidecum nu se gândesc
la măriri salariale, am încercat să găsim alte motivaţii pentru un angajat. totusi cu toate că
s-a menţionat de nenumărate ori rolul pe care factorii de natură non-monetară îl au în
crearea satisfacţiei faţă de locul de muncă, consider că salariul este încă foarte important
pentru angajaţi.
Cele mai importante elemente pentru mulţumirea unui angajat sunt: drepturile
salariale, avantajele (asigurare medicală, bonusuri, prime, bonuri de masă etc.), siguranţa
jobului, flexibilitate şi echilibru între muncă şi viaţă personală şi comunicarea între
angajaţi şi conducere.
După 1989 capitalul uman din România a fost supus unor şocuri puternice datorate
tranziţiei către o economie de piaţă a societăţii româneşti şi instalării unui sistem politic
democratic.
Evaluarea capitalului uman permite efectuarea de analize, proiecţii şi înţelegerea
celor mai bune căi de acţiune pentru utilizarea acestor resurse.
Succesul de regulă nu este determinat de mărimea resurselor umane existente într-o
arie geografică ci în mare măsură de capacitatea capitalului uman de a folosi eficient şi
raţional aceste resurse.
Unele ţări precum Japonia sunt un exemplu elocvent pentru susţinerea acestui punct
de vedere. Dezvoltarea tehnică, inovaţia, disciplina de muncă sunt elemente care fac din
Japonia una dintre cele mai dezvoltate ţări din lume. La polul opus se situează multe ţări
în special din Africa şi Asia care deşi beneficiază de resurse bogate se află într-o stare
avansată de sărăcie şi dependenţă de ajutoarele ţărilor dezvoltate.
Reformele declansate in tara noastra in 1990 urmaresc, in esenta, crearea unei
economii cu piata concurentala, performanta si durabila, in cadrul careia piata muncii are
un rol primordial. Unii cercetatori au ajuns la concluzia ca aceasta piata este atat de
importanta si revelatoare, incat trebuie considerata barometrul realizarii economiei
concurentiale.
Caracterizarea pietei muncii in Romania evolueaza in directia apropierii de piata
Uniunii Europene a muncii.
Starea pietii muncii in Romania se caracterizeaza prin mai multe trasaturi din care cele
mai importante sunt:
Existenta unui pachet de legi si alte reglementari care constituie cadrul formal
de functionarea a acestei piete, intr-un mod care se apropie, in general, de cel
european;
Resursele de munca ce formeaza obiectul acestei piete au fost pe termen lung
relativ constante, avand insa o usoara tendinta de crestere ca pondere in populatia
totala, in timp ce populatia ocupata s-a redus considerabil;
Somajul a evoluat oscilant, dar are tendinta generala evidenta de crestere, rata
somajului sporeste nu atat pe seama diminuarii ocuparii, cat mai ales prin iesirea de
sub incidenta legala a perioadei de somaj;
Raportul dintre populatia ocupata, salariati si pensionari s-a schimbat in
favoarea pensionarilor. Avand in vedere ca pensiile sunt platite prin contributia
baneasca a celor care lucreaza s-a accentuat presiunea ce se manifesta asupra
veniturilor acestora din urma;
Restructurarea ocuparii in Romania nu s-a infaptuit prin substitutia fireasca dintre
munca si capital, pe calea investitiilor. Restructurarea ocuparii este sensibil mai
puternica in industria miniera, industria siderurgica si industria constructoare de
masini, adica in ramurile care inregistreaza o productivitate scazuta si au caracter
energo-intensiv. Aceasta inseamna ca, defapt nu s-a realizat o restructurare
competitiva, iar masurile luate in aceasta directie au fost aleatorii, conjuncturale;
Cererea de munca s-a diminuat considerabil din cauza scaderii generale a
productiei, diminuarii investitiilor, decapitalizarii intreprinderilor, precum si altor
procese esentiale, cum ar fi dereglarea monetar-financiara, scaderea consumului si
cererii la anumite categorii de bunuri, scaderea salariului real, pierderea unor piete
externe pe care Romania facea ample exporturi etc.
Dificultatile in functionarea pietei muncii in Romania.
Disfunctionalitatile care au aparut in mecanismele aceste piete, concretizate in
salarii mici si necorelate cu productivitatea muncii, ceea ce influenteaza negativ
incadrarea in munca si cererea interna de bunuri, nivelul mai scazut al salariilor in
sectorul firmelor private decat in sectorul firmeor de stat, fapt care afecteaza neplacut
imaginea celor doua categorii de firme si este greu de admis din punct de vedere al
efectelor practice, comportamentul discretionar al multor firme la recrutarea noilor
salariati, lipsa transparentei sau mimarea acesteia in organizarea concursurilor de
selectie sau de atestare pe post etc., caracterul nestimulativ al politicii salariale pentru
cresterea calificarii etc. ;
Diminuarea gradului de cuprindere in invatamant a populatiei cu varsta de
scolarizare. Astfel, reducerea duratei invatamantului obligatoriu de la 10 la 8 ani,
genereaza aparitia unei categorii de tineri de 15-16 ani, neprotejata legal in situatia in
care nu isi gasesc un loc de munca, avand in vedere prevederea potrivit careia pot fi
incluse in categoria de someri numai persoanele in varsta de peste 16 ani. De
asemenea, s-a diminuat gradul de cuprindere al tinerilor in invatamantul liceal,
manifestandu-se abandonul scolar, acesta fiind in expansiune.
Elaborarea cu prioritate a unei legislatii care prevede o serie de masuri privind
protectia salariatilor in situatia lichidarii intreprinderii, protectia salariatilor din
sectorul particular si in cazul restructurarii unitatilor economice supuse regimului de
supraveghere etc. ;
Imbunatatirea gradului de ocupare a fortei de munca pe structuri profesionale
relevata de optiunile tot mai numeroase ale tinerilor pentru specializari legate de
ramuri si subramuri cele mai noi pe plan mondial, de tehnologiile de varf; se opteaza
tot mai mult spre profesiile de manager, de informatician, cibernetician, programator,
jurist s.a . Aceasta orientare este efectul procesului general de tranzitie spre un nou tip
de economie care se fundamenteaza pe modificari substantiale in domeniul
proprietatii si al stimularii liberei initiative.
Eu stiu ca s-a realizat o analiza a pietei fortei de munca din Romania. Analiza este
grupata in cinci teme de discutie: “Salarii”, “Industrii afectate de deficit de personal”,
“Importul de muncitori straini”, “Migratia la nivel de management” si “Romanii care
muncesc in afara tarii” si se bazeaza pe estimarile tuturor jucatorilor importanti de pe
piata muncii - angajatori si patronate, specialisti in resurse umane, sindicate si autoritati -
Ministerul Muncii si Comisia Nationala de Prognoza.
Pentru a vizualiza mai bine evolutia pietei fortei de munca de-a lungul aniilor voi
prezenta niste tabele si grafice, sursa fiind Institutul National de Statistica:
POPULATIA OCUPATA CIVILA, PE PRINCIPALELE ACTIVITATI ALE
ECONOMIEI NATIONALE:
Anii
Agricultura, vanatoare si silvicultura Constructii Servicii Industrie
2003 34.7 4.8 35.7 24.82004 32 5.1 38 24.92005 31.9 5.5 39.1 23.52006 29.7 6.1 41 23.22007 28.2 6.8 42.5 23.52008 27.6 7.8 42.7 21.9
34.7
4.8
35.7
24.8
32
5.1
38
24.9
31.9
5.5
39.1
23.5
29.7
6.1
41
23.2
28.2
6.8
42.5
23.5
27.6
7.8
42.7
21.9
0
20
40
60
80
100
120
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Industrie
Servicii
Constructii
Agricultura, vanatoare sisilvicultura
Conform tabelului si graficului observam ca domeniul serviciilor reprezinta ponderea cea
mai mare si creste de la un an la altul. Apoi locul doi ca si pondere este reprezentat de
agricultura, care scade de la un an la altul, ceea ce era de asteptat. Dupa cum se observa
domeniul industriei scade de la un an la altul, iar constructiile care au cea mai mica
pondere cresc de la un an la altul.
STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE, DUPA STATUTUL PROFESIONAL, PE
SEXE SI MEDII IN ANUL 2008:
Salariat PatronLucrator pe cont propriu si membru al unei
societati agricole sau al unei cooperative
Lucrator familial
neremunerat
Total 67.4 1.3 19.5 11.8
Masculin 67.2 1.9 24.9 6
Feminin 67.6 0.7 12.8 18.9
Urban 92 1.8 5.2 1
Rural 38 0.7 36.6 24.7
0
20
40
60
80
100
120
Total Masculin Feminin Urban Rural
Lucrator familialneremuneray\t
Lucrator pe cont propriu
Patron
Salariat
Din graphic observam ca ponderea cea mai mare o reprezinta salariatii, fiind urmata de
lucratorii pe cont propriu, apoi de lucratorii familiali neremunerati si de o pondere mai
putin semnificativa, patronii.
STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE IN ACTIVITATI NEAGRICOLE, PE SEXE,
ÎN ANUL 2008:
Industrie ConstructiiServicii
comerciale Servicii socialeTotal 33.1 11.2 34.5 21.2
Total
33.1
11.234.5
21.2
1
2
3
4
Industrie ConstructiiServicii
comerciale Servicii socialeMasculin 34.1 18.1 32.1 14.9
Masculin
34.1
18.1
32.1
14.9
1
2
3
4
Se observa ca barbatii activeaza cel mai mult in domeniul industriei, care concureaza cu
domeniul serviciilor comerciale. Iar apoi constructiile reprezinta o pondere destul de
mare, fin urmata de serviciile sociale.
Industrie ConstructiiServicii
comerciale Servicii socialeFeminin 31.8 2.4 36.5 29.3
Feminin
31.8
2.4
36.5
29.3
1
2
3
4
In ceea ce privese sexul feminine, acestea ocupa o pondere semnificativa in
domeniul serviciilor comerciale si a industriei. Apoi cu un procent un pic mai mic se
prezinta serviciile sociale si cu o pondere nesemnificativa constructiile.
In prezent, piata romaneasca a fortei de munca este marcata de o serie de
paradoxuri:
1. Avem o criza a fortei de munca la nivelul intregii tari, dar si una dintre cele mai
mici rate ale ocuparii din UE;
2. In timp ce milioane de romani muncesc in strainatate, piata locala incepe sa
importe muncitori
3. este marcata de o competitivitate scazuta a fortei de munca, in timp ce cresterile
salariale au depasit cu mult indicele de productivitate;
4. Exista discrepante salariale majore intre top manageri si restul pesonalului din
companii, capitol care ne situeaza in randul tarilor din America Latina;
5. S-au conturat discrepante regionale adanci in privinta salarizarii, ocuparii si
pregatirii profesionale, care ne fac sa vorbim de existenta a doua Romanii (exista,
pe de o parte, axa Bucuresti-Timisoara, pe de alta parte, restul tarii)
Prima dintre analize ia in discutie cel mai sensibil dintre subiecte - salariile in 2011.
Cat de mari vor fi acestea si cu cat va creste puterea de cumparare a romanilor in anii
urmatori. Vom reusi sa ajungem din urma tarile vecine din Europa Centrala si de Est? In
ce industrii vor fi cele mai mari salarii, dar cele mai mici?
In cea de-a doua analiza, veti afla care dintre industriile care nu au probleme in
prezent vor fi afectate de criza de personal in 2010 si care isi vor rezolva aceasta
problema intre timp. De asemenea, veti afla daca sistemul de educatie din va asculta mai
bine de nevoile businessului in 2010.
Al treilea articol va raspunde intrebarii: cati straini vor munci pe piata locala in 2010-
2011, in conditiile in care in prezent sunt inregistrati circa 45.000? Vom urmari care sunt
industriile care vor atrage cei mai multi straini in urmatorii ani si din ce tari vor proveni
acestia.
A patra analiza estimeaza care va fi numarul managerilor straini prezenti pe piata
romaneasca in 2010. De asemenea, veti afla care sunt industriile care vor atrage cei mai
multi manageri straini in 2010, in ce domenii si in ce tari vom exporta manageri romani.
In ultimul articol, intebarea-cheie este cati romani vor mai pleca sa munceasca in
strainatate in anii viitori si cati se vor intoarce acasa? Vom vedea cum vor afecta fiecare
dintre cele doua scenarii economia Romaniei.
Regresia inflatie-somaj:
AniiRata inflatiei
Rata somajului
1992 210.4 1.81993 256.1 5.41994 136.7 9.21995 32.3 111996 38.8 101997 154.8 7.81998 59.1 7.51999 45.8 9.32000 45.7 11.42001 34.5 11.22002 22.5 92003 15.3 10.22004 11.9 7.62005 9 6.82006 6.56 5.82007 4.84 5.42008 7.85 4.3
SUMMARY OUTPUT
Regression StatisticsMultiple R 0.372488R Square 0.138747Adjusted R Square 0.08133Standard Error 73.79696Observations 17
ANOVA
df SS MS FSignificance
FRegression 1 13160.17 13160.17 2.416487 0.140906289Residual 15 81689.87 5445.991Total 16 94850.04
CoefficientsStandard
Error t Stat P-value Lower 95%Upper 95%
Lower 95.0%
Upper 95.0%
Intercept 148.0715 56.8182 2.606058 0.019858 26.96640837 269.1767 26.96641 269.176672Rata somajului -10.6587 6.856641 -1.55451 0.140906
-25.27326918 3.955899 -25.2733 3.955899205
RESIDUAL OUTPUT
ObservationPredicted Rata
inflatiei ResidualsStandard Residuals
1 128.8859 81.51409 1.140797562 90.51464 165.5854 2.3173830033 50.01164 86.68836 1.213211954 30.82601 1.473995 0.0206286975 41.48469 -2.68469 -0.0375724996 64.9338 89.8662 1.257686147 68.1314 -9.0314 -0.1263953498 48.94577 -3.14577 -0.044025359 26.56253 19.13747 0.267830713
10 28.69427 5.805732 0.08125177311 52.14338 -29.6434 -0.41486188512 39.35295 -24.053 -0.33662339213 67.06553 -55.1655 -0.77204695214 75.59248 -66.5925 -0.93196818615 86.25117 -79.6912 -1.11528554116 90.51464 -85.6746 -1.19902483517 102.2392 -94.3892 -1.320985848
Rata somajului Line Fit Plot
0
200
400
0 5 10 15
Rata somajului
Rat
a in
flat
iei
Rata inflatiei
Predicted Ratainflatiei
Rata somajului Residual Plot
-200
0
200
0 2 4 6 8 10 12
Rata somajului
Res
idu
als
Bibliografie:
Şimon, Ilie – Civilizaţia salariului, Editura Eficient, Bucureşti, 1997Ciobanu, Gheorghe- Macroeconomie, Editura Risoprint, 2009Dumitru, Otovescu- – Populaţia României şi resursele de muncă locale, Editura Beladi, 2006Sursa INSSE, internet