disertatie piata muncii

7/27/2019 Disertatie Piata Muncii

1/68

CAPITOLUL I

CONSILIEREA PROFESIONALA,

O NECESITATE PENTRU TINERI

Analiznd piata institutiilor de studii superioare din Romnia, observam ca foarte

multi tineri se indreapta spre domeniile economic, politehnic sau care au legatura

cu mult asteptata integrare europeana, ignorand sau chiar nefiind informati in

privinta optiunilor posibile. Astfel, numerosi tineri care opteaza pentru una din

aceste directii educationale, fac acest lucru deseori fara o analiza lucida a propriilor

aspiratii profesionale. Sistemul de educatie romnesc nu incurajeaza inca tinerii

pentru formarea abilitatilor in timp util pentru a fi orientati catre o profesie, mai

degraba dect spre o facultate.

Apare astfel intrebarea daca studiile superioare in Romania, mai reprezinta la ora

actuala un reflex al dorintei de promovare a convingerilor personale ale tinerilor,

sau alegerea facultatii se face doar din dorinta de a fi cool, de a urma un trend.

n momentul in care se trezesc cu diploma de studii superioare in maini, o mare

parte dintre absolventi, fie din dezamagirea numarului de locuri de munca existente

pe piata, fie in urma confruntarii aspiratiilor personale cu realitatea, sfarsesc prin a

se indrepta spre domenii diametral opuse specializarilor pentru care s!au pregatit.

"


2/68

#nul dintre motivele acestei situatii este absenta campaniilor de informare a

liceenilor din anii terminali in ceea ce priveste diversele oportunitati de studiu.

$a urmare a acestui fapt, numerosi tineri isi aleg facultatea fara sa ia in calcul

viitorul post!absolvire, sau fara a avea elementare cunostinte despre profesia spre

care se indreapta si despre piata locurilor de munca din acel domeniu, ghidndu!se

dupa principiul suna bine.

%ara intentia unei critici la adresa sistemului, in speta la adresa profesorilor si a

echipelor manageriale ale liceelor, nu putem sa nu observam, totusi, diferenta

substantiala care exista intre sistemul romnesc de orientare scolara si profesionala,

si cel din spatiul european, a dificultatii cu care tinerii, dupa absolvire, isi gasesc

locuri de munca satisfacatoare si conforme cu pregatirea lor,subliniaza necesitatea

preocuparii pentru viitorul tinerilor ce vor fi absorbiti de piata locurilor de munca

din Romania in viitorul apropiat.

n momentul alegerii unui anumit loc de munca, tinerii tind sa valorizeze foarte

mult satisfactia profesionala, urmata imediat de satisfactia de ordin financiar, si

apoi de construirea unei cariere. nteresant este faptul ca marea majoritate a

tinerilor considera ca studiile superioare, inainte de orice, le sporesc sansele de a

avea un venit mai ridicat. &orinta de a!si continua studiile numai din aspiratia de a

acumula un volum mai mare de cunostinte sau de a dobandi recunoastere speciala

in baza diplomei obtinute, cade astfel pe un loc secund. 'e partea celealta abaricadei este grupul celor care considera ca pregatirea universitara nu ofera

absolut nici o garantie pe latura profesionala, acestia extragandu!si exemple

ilustrative in acest sens din realitatea imediata (vezi personajele cele mai

cunoscute! mediatizate ale momentului).

*


3/68

+u putem sa nu observam ca o parte insemnata dintre tinerii aflati in pragul

absolvirii nu cunosc lucruri esentiale despre profesia aleasa, incepand cu abilitatile

si calificarile necesare si sfrsind cu notiunile legate de piata locurilor de munca

din domeniul respectiv, cum ar fi posturile care pot fi ocupate posednd

calificarea respectiva, disponibilitatea pietei de a absorbi noi candidati.

Astfel apare ca necesara asigurarea unei consilieri profesionale si realiste in

alegerea unei profesii, pe baza careia sa se cunoasca oportunitatile oferite de piata

educationala, implicand toti pasii necesari pentru luarea unei decizii in cunostinta

de cauza.

&esi la nivel educational au aparut cabinetele psihologice in cadrul institutiilor de

invatamant preuniversitar, nivelul implementat acestor institutii asupra deciziilor

educationale ale elevilor este inca insuficient resimtit, intrucat in Romania nu s!a

impamntenit practica mergerii la un psiholog, cu atat mai putin pentru alegerea

carierei si a traseului educational.

I.1. Criterii in alegerea unei meserii

-ptiunea unui tanr pentru o anumita cariera fara nici un sprijin extern este unproces dificil, adesea asociat cu alegerea prin abandon, amnare, si toate acestea

cu un serios impact asupra viitorului sau profesional.


4/68

/ulti dintre noi avem cunostinte sau prieteni care au renuntat la o anumita

facultate si au inceput alta, pe motiv ca nu si!o mai doresc. Acesta este cazul

fericit. $azul nefericit este atunci cand ramne in acea facultate( la insistentele

parintilor sau din comoditate) si se pregateste pentru o meserie pe care nu si!o

doreste sau poate chiar o uraste.

%iecare ne alegem viitoarea meserie in functie de anumite criterii. Astfel sunt mai

multe tipuri de alegeri

! social orientate prestigiu, succes, pozitie

! altruiste sprijinirea familiei, a categoriilor defavorizate

! egoiste confortul personal, castigul material, munca usoara si fara

responsabilitati

! frustrante alegerea unui traseu profesional opus dorintei celor cu care intram

in conflict

! conformiste acceptarea solutiei gasite de altcineva si plierea aspiratiilor in acest

sens

! narcisiste motivate prin placerea in sine, riscul pe care il implica, satisfactia

furnizata.

$um in Romania cele mai multe scoli nu au consilieri profesionali, consilierea

tinerilor cu privire la cariera revine familiei.

'onderea influentei parintilor asupra copiilor in alegerea unei cariere este, de

multe ori, decisiva. /odelele comportamentale sunt vehiculate in familie (de

apreciere sau, dimpotriva, de depreciere a anumitor profesii), vor fi preluate si

de copii ducnd treptat la conturarea alegerilor. &in motive lesne de inteles,

multi parinti isi supraapreciaza copiii (lucru de altfel bun pana la un moment

dat) si le impun trasee educationale si filiere profesionale la care acestia nu

0


5/68

adera cu convingere sau pentru realizarea carora fac fata cu greu si duc, in mod

penibil, la esecuri repetate sau rezultate mediocre, fapt ce se va rasfrange si

asupra satisfactiei sau reusitei lor in viata de familie.

'arintii transfera adesea copiilor nemultumirile lor profesionale, stereotipurile

cu privire la munca (grea, banoasa, sigura) sau propriile aspiratii nerealizate,

faptul avand efecte nefavorabile in alegerea si realizarea carierei acestora.

'onderea legata de dorinta parintilor cu privire la filiera scolara de urmat si

profesia viitoare scade pe masura ce acestia sunt inclusi in etape inalte de

scolarizare. (liceu, facultate). 1oti cei iesiti de pe bancile liceului si!au pus, la

un moment dat intrebari cu privire la profesia care ar fi cea mai potrivita pentru

ei. n general 2 criteriile 3 pe care le au in vedere parintii in influentarea scolar!

profesionala a copiilor lor se refera la

! siguranta si viitorul profesiei pe piata fortei de munca 4

! durata studiilor pentru a atinge un astfel de obiectiv (timp in care tanarul este

dependent de familie) 4

! costurile financiare (taxe de educatie) 4

! avantajele materiale neasteptate 4

! pozitia sociala conferita de profesie 4

! potentialele riscuri ale muncii 4

$ategoriile de argumente folosite de familie sunt, cel mai adesea, diferite de cele

ale specialistilor in consiliere scolara si profesionala, adesea fiind de natura

economica, afectiva, de conservare a traditiilor, de pozitie sociala.

ata cateva sfaturi date de /ihai 5igau, autorul cartii 2 ConsiliereaCarierei3,

parintilor in vederea consilierii tinerilor

6


6/68

! tanarul trebuie tratat cu seriozitate si respect, ascultat si incurajat sa!si asume

responsabilitati 4

! parintii trebuie sa se asigure ca vor sa!l sprijine in a lua o decizie buna si nu sa!

si impuna punctul de vedere sau profesia pentru a!si compensa propriile

nereusite sau pentru a!si realiza propriile aspiratii 4

! sa stea de vorba cu copiii pe tema carierei, sa le asculte cu rabdare temerile,

ezitarile, punctul de vedere 4

! sa stea de vorba cu profesorii 4

! sa se informeze, impreuna cu copiii, despre ofertele de educare7 angajare 4

! sa le puna la dispozitie si sa!i incurajeze sa citeasca ziare si reviste de

specialitate pe piata muncii, care contin anunturi si si prezentari de companii 4

! sa le atraga atentia asupra continutului unui anumit anunt care nu este serios

( cum ar fi cele care contin promisiuni transparente la alte activitati sau

obligatii) 4

! la inceput, lista optiunilor profesionale ale tinerilor este mai larga 4 ei trebuie

ajutati treptat sa!si contureze interesul pentru cariera, prin luarea in considerare

a tot mai multe criterii, conditii sau restrictii impuse de realitate si astfel, sa se

focalizeze pe un numar mic de alternative 4

! nu trebuie inoculate, in mintea tinerilor, idei preconcepute si stereotipuri cu

privire la anumite profesii 4

! tinerii trebuie preveniti ca este o realitate a pietei muncii schimbarea profesiei, a

locului de munca, concedierea si somajul, perfectionarea continua sau

reorientarea profesionala 4

! pentru ca unii tineri au tendinta de a se limita la niveluri de studii mai reduse

sau parasesc un anumit tip de educatie fara incheierea oficiala a duratei acestuia

si fara sa se inscrie la o alta forma de educatie, ei trebuie avertizati asupra

8


7/68

faptului ca numarul de locuri de munca si salarizarea sunt in legatura directa cu

nivelul de studii finalizate 4

! este extrem de utila cultivarea permanenta a increderii in sine, in fortele proprii,

in capacitatea de a realiza ceva, fara a valoriza la modul absolut 4

! tinerii trebuie trebuie ajutati sa nu se descurajeze daca, dupa ce au mers la mai

multi angajatori, si dupa luni de cautare, nu si!au gasit un loc de munca.

$autarea unui loc de munca poate fi foarte frustranta, de aceea se recomanda

apelarea la ajutorul unor specialisti in domeniu 4

! tinerii nu trebuie impiedicati, ci dimpotriva, sa se angajeze pentru o luna sau

doua pe perioada verii 4

! tinerii trebuie informati asupra drepturilor ce le revin odata angajati, salarii,

carte de munca, concedii de odihna, protectia muncii etc. 4

n majoritatea situatiilor, familia este reperul major in conturarea optiunilor

pentru o anumita cariera a tinerilor.

I. 2. Disciplinele scolare si profesia

9xista o stransa legatura intre disciplinele scolare si profesia pe care un tanar o

urmeaza. Spre exemplu, daca un elev are aptitudini la:el poate deveni :

- limba romana/ limbi straine profesor de limba romana sau de limbi straine,

cercetator in lingvistica, lucrator in publicitate, invatator, educator, ghid, translator,

actor, diplomat, jurnalist. $ritic de arta, corector, editor, etc.

! matematica profesor de matematica, economist!contabil, informatician!

programator, inginer in diferite domenii, technician in constructii, agent

commercial, architect, pilot, statistician, astronom, etc

;


8/68

! fizica, chimie, biologie profesor sau cercetator in unul din aceste domenii,

fizician, chimist, biolog, biochimist, biofizician, inginer, farmacist, medic,

stomatolog, agronom, geolog, horticultor, cosmetician, etc.

! istorie professor sau cercetator in acest domeniu, ghid turistic, muzeograf,

arheolog, diplomat, scriitor

! informatica professor, contabil, informatician!programator, astronom,

statistician, economist, inginer, cartograf, lucrator in domeniul financiar!bancar,

specialist in telecomunicatii, architect, controlor de traffic aerian, etc

! educatie fizica profesor de sport, antrenor, fizioterapeut, ofiter in armata,

politest, pompier, commentator sportive, atlet, etc

Aceasta modalitate de punere in relatie a materiilor scolare cu ulterioarele

dezvoltari profesionale este posibila in masura in care elevul alege sa continue

pe domeniul ales. &esigur, rezultatele bune la aceste domenii nu pot impiedica

un elev sa aleaga un alt drum profesional .'erformantele scolare bune la

anumite materii duc, cu o posibilitate mai mare, catre anumite profesii si

faciliteaza drumul in cariera sau, altfel spus, exercitarea unor profesii presupune

anumite aptitudini.

Am terminat facultatea. Ce ma fac ?

/ulti angajatori pot afirma urmatorul fapt majoritatea proaspectilor absolventi

care le calca pragul sunt in mare masura debusolati.


9/68

#nul dintre primele locuri unde am cautat un raspuns la intrebarea 2 $e ma

fac = 3 a fost mediul universitar. oan 'anzaru, rectorul #nuversitatii din

?ucuresti, spune ca, la nivel national, avem anual 6@@ @@@ de studenti,

incluzand aici si facultatile particulare. Acest numar, $rede 'anzaru, ar trebui sa

fie cam cu *@@ @@@ mai mic. $u alte cuvinte, invatamantul superior romanesc

este supradimensionat. /otivele le putem intui. Slaba finantare a facultatilor

face ca acestea sa introduca din ce in ce mai multe locuri cu taxa, ceea ce

inseamna din ce in ce mai multi studenti. 'e de alta parte, 2 sunt studenti care

asta cauta. +u incercam sa limitam aceste specializari fara cautare, dar exista o

piata pentru cei care doresc sa aiba o diploma de licenta. Sunt oameni care au in

jur de 0@!6@ ani si care nu ar vrea sa iasa la pensie fara sa aiba o diploma. 9i s!

ar inscrie la o facultate la distanta pentru a avea aceasta satisfactie, de a iesi la

pensie cu o diploma, fara ca aceasta diploma sa le foloseasca la ceva. Sunt

oameni care nu se gandesc la ce vor face dupa aceea. %aptul ca exista un

asemenea public face sa traiasca o serie de universitati si o serie de

specializari 3, explica oan 'anzaru. ar acesta nu este numai cazul

universitatilor particulare. 2 9xista foarte mult inavatamant care este vorba

goala, chiar si in invatamantul de stat profesori improvizati: n multe

universitati de provoncie apare un entuziasm care sa corecteze un pic situatia,

dar exista un imens volum de balast 3, spune 'anzaru, care ne ofera si un

exemplu concret 2 &e pe site!il 'atriarhiei Romane aflam ca, anul trecut,

facultatile de teologie pastorala au produs peste " @@@ de absolventi , la "" @@@

de parohii, ceea ce este foarte mult. &eci facultatile de teologie pastorala au

produs peste " @@@ de absolventi la "" @@@ de parohii, ceea ce este foarte mult.

&eci facultatile de teologie au produs 2 pe stoc 3.Acestia sunt absolventi fara

posibilitate de integrare. 3 'e de alta parte, sunt facultati la care numarul de

candidati este intr!o continua descrestere, cum ar fi facultatea de matematica,


10/68

de chimie sau fizica, dar acest lucru nu inseamna ca aceste facultati ar trebui sa

dispara. n schimb, printre cele mai cautate facultati ale #nuversitatii din

?ucuresti sunt cele de studii europene, stiinte politice, jurnalism, sociologie,

admin istratie publica si gestiunea afacerilor. #n alt element care face ca

punctul de echilibru dintre cerere si oferta de forta de munca sa nu fie atins

foarte usor este modul in care se elaboreaza in prezent planurile de invatamant

pentru invatamantul superior. Acestea depind in mare masura de fler, iin

conditiile in care un plan de invatamant ar trebui sa sa ia in calcul niste

previziuni clare pe mai multi ani, facute de /inisterul /uncii, pentru a vedea

ce se cere pe piata, care este rata de pensionare, care sunt efectivele actuale intr!

o anumita profesie, cu distributia pe varste, pentru a putea prezice unde vor

aparea nise favorabile etc. -r, astfel de cercetari nu se fac. Singurele

instrumente cu care lucreaza cei care elaboreaza un plan de invatamant sunt

informatiile colectate in urma targurilor de joburi si unele rapoarte ale

nstitutului +ational de Statistica. 2 Am vazut ultimele studii pe societatea

informatioanla, unde ni se spune, de exemplu, ca ;,6B dintre familiile din

Romania au un calculator acasa. +i se dau si alte cifre, referitoare la accesul la

nternet, numarul de programatori, competente. #iunea 9uropeana vorbeste de

8@@ @@@ de programatori, care vor fi probabil luati din 9uropa de 9st. n afara

de aceste domenii si de cumularea rezultatelor targurilor de joburi, nu avem

nici o informatie precisa 3, spune oan 'anzaru. n urma targurilor de joburi

organizate de universitati, a reiesit, de pilda, faptul ca a crescut cererea de

ingineri, ce are drept motiv cresterea investitiilor in industrie. +umai ca acest

fenomen este semnalat mai degraba in zona centrelor universitare, intre care

?ucurestiul conduce detasat, concentrand investitii aproape cat restul tarii la un

loc. +u este de mirare deci ca in provincie vom intalni multi absolventi care

"@


11/68

nu!si gasesc un loc de munca pe masura competentelor acumulate sau care

lucreaza intr!un cu totul alt domeniu decat cel pentru care s!au pregatit.

n ceea ce priveste continutul invatamantului romanesc, una din principalele

probleme este excesul de disciplinarizare, in sensul ca nu este organizat in asa

fel incat sa cuprinda niste culoare de sinteza si aplicatie. %iecare profesor se

ocupa numai de disciplina lui. 'rofesorii nu se aduna la un loc ca sa!i spuna

studentului 2 #ite, in meseria ta, vei face asta si asta. 'entru acest lucru, iei ce

ai invatat la materia C si combini cu ce ai invatat la materia D si gasesti o

solutie. 3. nvatamantul nostru este orientat spre memorizare, nu spre aplicare.

'rofesorii nu colaboreaza intre ei, desi ei ar trebui sa alcatuiasca niste echipe de

formare. $orelate, aceste elemente fac ca proaspatul iesit de pe bancile

facultatii sa nu se poata integra imediat in activitate. n mod normal, ceea ce ar

trebui sa faca /inisterul /uncii pentru ca aceasta probleme sa se rezolve E cel

putin partial! este sa furnizeze universitatilor niste job descriptiomns, pe care

responsabilii din invatamantul superior sa le descompuna in competente si in

nivele, pentru a se vedea clar ce ar trebui sa stie un absolvent. Asa ceva exista

in Sua, unde &epartamentul /uncii publica inclusiv salariile platite in fiecare

bransa. n plus, tot peste ocean exista agentii de acreditare specializate. &e

pilda, pentru ingineri exista A?91, care furnizeaza institutiilor de invatamant

superior toate informatiile necesare pentru alcatuirea unui plan de invatamant.

'entru corectarea deficientelor din planurilor romanesti de invatamant, o sa li se

ceara profesorilor si studentilor de la o anumita specializare niste judecati

despre respectiva specializare, despre viitorul ei si despre locul pe care il ocupa

in strategia facultatii. n acest fel, nu o sa se poata ascunde prea multa vreme

opiniile sceptice, daca ele exista. n plus, se va cere de la fiecare profesor sa

""


12/68

precizeze clar care este obiectivul fiecarui curs, in asa fel incat profesorii vor fi

siliti sa se concentreze pe competentele studentului, sa abandoneze o parte din

materie si, in schimb, sa incerce sa obtina rezultate mai bune de invatare.


13/68

bine, sau este traditie de familie, sau pentru ca admiterea la facultatea

respectiva este usoara. $onsecintele acestor alegeri superficiale se vad in

momentul in care ajung sa profeseze si realizeaza ca personalitatea lor nu este

compatibila cu meseria. Si atunci, cum sa ne mai miram ca sub 6@B dintre cei

cu diplama universitara lucreaza in alte domenii decat cele pentru care au

studiat =

Consilierea Cenusareasa invatamantului romanesc.

9xista consiliere in scoli, dar insuficienta si nici nu se prea ia in serios. n cadrul

#niversitatii ?ucuresti exista un centru de consiliere pentru studenti. &ar

consilierea, asa cum se face la ora actuala, se rezuma la completarea $H!ului si

la cateva informatii despre interviul de angajare. -r, ar trebui sa insemne mai

mult decat atat evaluarea punctelor forte si a celor slabe, plan de cariera,

completrarea portofoliului personal,, informare despre evolutia pietei muncii, a

meseriilor si asteptarile angajatorilor.

%oarte putini studenti sunt la curent cu existenta acestui serviciu. Si chiar daca

ar fi informati, exista o problema de atitudine,, care depaseste sfera studentilor,

fiind valabila in cazul majoritatii romanilor nu suntem educati sa investim in

propria persoana. 1elefoane, masini, imbracaminte, excursii: 'rioritatile

noastre sunt altele decat investitiile in propria instruite. deea educatiei

permanente E life long learning E nu este incurajata la noi. 1inerii trebuie sa

invete ca se afla mereu intr!un mediu compettitional, iar angajatorii trebuie sa

se obisnuiasca sa apeleze la servicii de resurse umane pentru oferte de personal.

+u este normal ca intr!o firma, secretara sau asistane managerul sa faca

angajarile.

"


14/68

$e!ar fi de facut pentru armonizarea cerintelor angajatorilor cu pregatirea

absolventilor de facultate = - intervievata, dupa doi ani de experienta de

recrutor, raspunde 2 $onsilierea in cariera ar trebui sa inceapa de la varsta de

"0!"6 ani, pentru ca liceul este prima optiune de cariera pe care o iei. Apoi,

absolventul de facultate trebuie sa tina cont de tendintele pietei muncii in

alegerea profesiei. 'entru identificarea acestor tendinte, e nevoie de cercetari

serioase si constante ale pietei muncii. +u in cele din urma, trebuie sa se

promoveze educatia permanenta.

esponsa!ilitatea inlantuita.

$at priveste pregatirea pe care angajatorul o asteapta de la proaspatul absolvent de

facultate, aceasta trebuie in general sa bifeze doua aspecte experienta si

adaptabilitatea 4 de la ultima pornesc celelalte flexibilitate, dorinta de a te angaja

pe termen lung si capacitatea de a invata lucruri noi. Angajatorii se asteapta ca

absolventul sa aiba macar un an de experienta. 9i vor un material uman cu care sa

lucreze usor E oameni care sa stie sa abordeze clientul, care au prezenta de spirit si

stiu sa se descurce intr!o situatie data. Responsabilitatea pentru insuccesele in

gasirea unui loc de munca nu revine in intregime tinerilor. +u exista o

comunicare reala intre angajatori, specialisti in resurse umane si forta de munca.

+u exista un spatiu de intalnire, un forum, in care fiecare sa spuna cu ce situatii se

confrunta, cu ce oameni se intalneste, care este rolul lui. 9 nevoie de un flux

informational care sa fluidizeze procesele, de la cautarea unui loc de munca, la

angajarea unei persoane in acel loc de munca. 9ste nevoie cu adevarat de o

atitudine pro!activa de ambele parti. 'ana la reglementarea acestui spatiu de

comunicare si pana cand consilierea profesionala va deveni unul dintre actorii

principali i invatamantului romanesc, ramanem cu statistici triste @B dintre

tineri care recurg la -$#' pentru gasirea unui job sunt absolventi de &rept, *@B

"0


15/68

au terminat AS9!ul, iar 6@B provin din domeniul politehnic, al filologiei si din

randul absolventilor cu studii medii.

"lanul de cariera un scop pe jumatate atins.

$are este starea de spirit printre studenti si cu ce ganduri pornesc la drum dupa

absolvire = $osmin 1oma, $ommunication /anager la A9S9$ Romania, afirma

ca aproximativ jumatate dintre tineri nu au un plan de cariera bine definit, si asta

pentru ca nu exista o preocupare din partea nimanui sa!i indrume din liceu sau din

primul an de facultate. &aca nu li se prezinta oportunitatilor pe care le au , de genul

2 Acestea sunt domeniile care vor fi cel mai cautate in urmatorii cinci ani 3 ,

tinerii vor da la facultate unde li se va parea lor ca e mai bine, unde au auzit ei ca

se plateste bine dupa . $e! drept, tinand cont de participarea crescanda la diverse

actiuni organizate de catre facultati ! gen bursa locurilor de munca, seminarii,

IorJ!shop!uri, etc. E rezulta faptul ca tot mai multi studenti incep sa!si dea seama

ce vor sa faca cu adevarat in viata. &e la un timp, facultatil 4ei au inceput sa

tipareasca brosuri in care povestesc, mai mult sau mai putin amanuntit , ce se

intampla in interiorul lor, dar nu este suficient. $osmin 1oma crede ca ar trebui

infiintate niste centre de consiliere si orientare profesionala pe langa fiecare

facultate, unde studentii sa fie informati si altfel decat 2 dupa ureche 3 despre

perspectivele pe care le au dupa finalizarea studiilor.

$e ii dezorienteaza oarecum pe absolventi este faptul ca, la intalnirile dintre

studenti si companii, acestia afla ca nu conteaza ce invata in facultate, deoarece

oricum vor intra in programme de training. $onteaza mai mult atitudinea pe care o

au si dorinta lor de a invata lucruri noi. Acest fapt are radacini in neincrederea

mediului economic fata de obiectevitatea mediului universitar. Absolventii se vad

astefel in situatia de a constata ca anii petrecuti in facultate cantaresc mai putin

"6


16/68

decat dinamismul afisat de candidat si ca fluturarea unei diplome pe sub nasul

angajatorului nu o sa!l impresioneze prea tare pe acesta. $ei care nu vor sa

recunoasca acest lucru si, in plus, au si pretentii financiare sporite, desi nu au

experienta, risca sa ramana pe dinafara. Asta nu inseamna insa ca facultatea nu isi

are rostul ei. $u facultatea facuta, stii macar unde sa te duci sa cauti, daca ai

nevoie de ceva. /ai ales ca, invatamantul romanesc ofera niste solide cunostinte

generale. $eea ce ii lipseste este, asa cum am mai afirmat, practica.1inerilor care

termina facultatea le este recomandat sa isi elaboreze un plan de cariera bine pus la

punct, care sa ia in considerare atat punctele tari cat si punctele slabe, pentru ca

planul respectiv sa aiba sanse de realizare. &ar cat de realist este acest plan = /ulti

isi fac acest plan, termina facultatea si isi dau seama ca, de fapt, nu au luat in

considerarea anumite aspecte si se trezesc fara nici o oportunitate sau nu acolo

unde si!au dorit ei.

Care este raul cel mai mic # un C$ fara diploma sau unul fara suportul

e%perientei ?

n Romania, lipsa diplomei univesitare este un impediment pentru angajarea in

aproape orice domeniu. &iploma atesta ca stii sa faci ceva si iti confera un anumit

statut. 1endinta aceasta are si aspecte negative. &e ce trebuie ca un casier de la

banca sa invete despre procesele macroeconomice, cand treaba lui e sa numere

bani = 'ana si in cazul secretarelor se cer studii superioare. n lumea business!ului,

pentru un job curat, in care nu trebuie sa te murdaresti pe maini si care nu implica

forta fizica, se care facultate. 9xista oameni foarte potriviti pentru un post, care nu

sunt acceptati deoarece nu au facultate. $ad sunt patru candidati finalisti, cu

abilitati comparabile , pentru un singur post, iar unul dintre ei nu are facultate, e

clar ca el va fi primul respins.

"8


17/68

'e de alta parte, sunt la fel de putine sanse sa fii selectat daca ai numai facultatea.

- facultate poate fi absolvita de 6@@ de oameni in acelasi an, dar, ca sa se aleaga

intre ei, trebuie privit si dincolo de diploma la un job part!time, la un proiect in

cadrul unei firme =organizatii non!guvernamentale, la pregatirea extra!curriculara,

la eventualele certificari:

+u exista candidat ideal, ci candidatul potrivit la locul potrivit. 9xperienta este

foarte importanta, la fel si certificarile. $onteaza mult sa studiezi tot ce se poate

face cu un limbaj de programare ( domeniul 1 ) sau cu o tehnologie, dar si sa ai

experienta unor studii complexe. Sunt lucruri pe care nu le inveti in facultate, ci pe

masura ce accezi in firme si te lovesti de ele. &in fericire, in zona 1K$, apar tot

mai multe parteneriate intre firme si facultati. %irmele selecteaza studenti pe care ii

trimit la pregatire si din randul carora isi selecteaza ulterior angajati. Astfel de

initiative sunt laudabile, dar destul de putine, avand in vedere cererea de oameni

specializati.

";


18/68

CAPITOLUL II

CUM SA-TI CONSTRUIESTI SINGUR

CARIERA

">


19/68

#na dintre primele intrebari pe care le primesti cand te reintalnesti cu un fost

coleg sau prieten este 2 $u ce te mai ocupi = 3 +u e de mirare atunci ca in ziua de

astazi, din ce in ce mai mult, statutul nostru profesional dicteaza statutul social pe

care il avem. #n job bine platit, o promovare, conditii mai bune de lucru sunt

obiectivele principale ale majoritatii persoanelor aflate intr!un nou loc de

munca.#sor de spus dar mai greu de realizat. 'entru a avea succesul pe care il

doresti , exista cateva lucruri care trebuie facute bine si la momentul potrivit

"). &a!ti seama ce!ti place sa faci cu adevarat

9xista un adevar foarte greu de acceptat de majoritatea dintre noi si pe care

multi il realizam atunci cand este prea tarziu, si anume ca ceea ce facem nu ni se

potriveste , indiferent cat de mare este salariul si cat de mult ne vom stradui sa

facem o treaba buna, nu vom reusi mai mult decat un profesionist mediocru. #n

profesonist mediocru care va sfarsi nesatisfacut si limitat in cresterea sa

profesionala.

'entru a evita acest lucru sunt trei cai prin care poti sa te clarifici. %ie faci ce!ti

spun parintii ( cu conditia ca ei sa aiba o buna cunoastere a situatiei),fie incerci cat

mai multe la inceput de drum pentru ca prin excludere sa!ti dai seama ce ti se

potriveste, fie apelezi la un consilier care poseda mijloacele necesare de a te ajuta

sa identifici unde esti bun cu adevarat si ce tip de job se potriveste talentelor pe

care tu le detii in mod natural.

"


20/68

*). %ii foarte bun in ceea ce faci.

Al doilea lucru pe care trebuie sa!l faci este sa fii extraordinar de bun in tot ceea

ce intreprinzi. &aca tot ai ales o cale preferata, fiecare pas pe care il faci sa fie la

un excelent.+iciodata rezultatele si munca de calitate nu au trecut neobservate.

Aceasta realitate este din ce in ce mai evidenta si in Romania pe masura ce mediul

business se profesionalizeaza. #n pas concret pe care!l putem face noi este sa

aflam cat mai multe despre domeniul de interes. - singura ora sau jumnatate de ora

de citire concentrata ( materiale de specialitate) ne va diferentia de concurenta cu

siguranta.

#n contabil fara studii superioare a reusit sa invete despre procesul de fotografiere

din reviste de specialitate , a fost atat de pasionat in acest domeniu incat a incercat

sa!l imbunatateasca. $inci ani mai tarziu, compania LodaJ pe care a creat!o a

lansat pe piata primul aparat de fotografiat de o marime ce se putea tine in mana.

). Risca!ti 2 gatul 3 F

'oate cea mai puternica cale de a te face remarcat este de a!ti asuma

responsabilitatea unor proiecte nepopulare si de mare risc. A rezolva probleme pe

care altii le evita este cea mai scurta si sigura cale spre succes. +u te limita doar la

sfera ta de activitate, identifica probleme la granita dintre domeniul tau de

specialitate si celelalte functii din firma, rezolva!le si beneficiile nu se vor lasa

asteptate.

#n sef de paza identifica probleme in procedura de orientare a noilor angajati,

omprocedura care nu integra toate activitatile pentru o administrare eficienta.

Acesta initiaza o sedinta cu principalele departemente implicate resurse umane,

paza si protectie 4 cateva luni mai tarziu, sefului de paza i se propune sa conduca

departamentul de resurse umane.

*@


21/68

0). -fera!te voluntar pentru tasJuri mici dar utile F

A lua initiativa sa te implici in niste activitati pe care organizatia le apreciaza

fara a primi ceva in schimb este de asemenea un mod de a!ti mari vizibilitatea in

ochii echipei. &oua exemple clasice ar fi organizarea activitatilor recreationale sau

de team!building cu echipa sau asistarea noilor angajati in timpul perioadei de

acomodare cu compania. Menul de oameni entuziasti sa duca la bun sfarsit orice

sarcini, chiar si cele care nu tin de post, sunt doriti, apreciati si recompensati, daca

nu in firma in care lucreaza, atunci in afara firmei, de unde vor veni si ofertele de

serviciu.

6). +u te izola F

n a!ti constru cariera, 2 marJeting!ul personal 3 este foarte important. 9xista

trei secrete vorbeste, scrie si fa activitati cvare te ajuta sa devii cunoscut in afara

cercului tau. /ulte profesii au deja asociatii pe care le poti investiga. Asuma!ti

responsabilitati, fii un participant activ in comitete, in proiecte. Alege acele

organizatii care sunt apreciate de angajatorul tau si care te tin la curent cu noutatile

in domeniu. &e foarte multe ori recruiterii vin in aceste cluburi pentru a identifica

prospecti pentru clientii lor, asa ca inca o data ai sansa de a fi remarcat.

8). Schimba!ti pozitia F

Asuma!ti roluri noi ori de cate ori ai ocazia, pentru a!ti largi aria de expertizare

si de expunere. Hei dobandi cunostinte noi, vei cunoaste oameni noi si ei te vor

cunoaste pe tine. $u cat urci mai sus, cu atat trebuie sa stii mai multe din toate si

sa ai un vast bagaj cu cunostinte anterioare.

$onsidera ca succesul profesional in ziua de astazi este definit de masura in care

reusesti sa!ti schimbi responsabilitatile fara ca angajatorul sa!ti ceara acest lucru, la

maximum *!0 ani.

*"


22/68

;). $oncentraza!te F

+u le poti face pe toate si nici nu ar trebui sa incerci. mplica!te intr!o activitate

pentru ca iti place si gasesti ca te implineste profesional. Revenim aici la primul

punct. n acest fel efortul si pasiunea pentru munca pe care o depui vor risipi

oboseala aparenta.

$oncentreaza!ti eforturile intr!o anumita directie. $redibilitatea se construieste

mult mai rapid si intr!un mod sustenabil intr!o directie clara.

$redibilitatea se construieste mai greu daca ti!ai dat seama ca ce!ai facut pana acul

nu te mai pasioneaza si vrei sa fugi dintr!un domeniu in altul. #n astfel de salt insa

se face cel mai usor si cu succes in cadrul aceleiasi firme in care lucrezi.

&incolo de toate acestea trebuie sa ceri mai mult de la sansa ta profesionala si sa

nu te multumesti cu putin. 9 bine sa te bucuri de ce ai in prezent dar si sa tintesti

sa evoluezi la urmatorul nivel de performanta.

**


23/68

CAPITOLUL III

RESPECTUL - FACTOR DECISIV PENTRU ALEGEREA

UNUI LOC DE MUNCA

1oti specialistii care lucreaza in resurse umane par a fi ajuns la un accord

respectful devine tot mai important in asteptarile pe ca re le are un angajat fata de

organizatia in care lucreaza. 1oti lucram, ca angajati sau pe cont propriu si dorim

sa fim respectati de cei din jur, mai cu seama de superiorii nostri. &ar este respectul

pe care acestia ni!l ofera cel mai important pentru noi = Se pare ca da.

&upa multi ani anumite tensiuni intre angajati si patroni( unii dintre ei au inceput

impreuna si nu au avut succes decat pe un drum netezit angajatii nu!si mai diresc

aceeasi casa ca fostii lor colegi de liceu care au reusit, dar vor sa fie respectati.

ncep sa inteleaga ca nu toti pot avea aceleasi salarii, ca veniturile lor nu pot fi

*


24/68

egale cu ale muncitorilor din occident, chiard aca firma este multinationala. 9i cer,

in schimbul intelegerii lor si a unei munci de calitate, sa fie respectati.( 9conomistii

ar replica ca ramane inca nerezolvata partea productivitatii.


25/68

creste atunci cand i se alatura si o mustrare verbala, care vine dupa un sir de

lucruri bune incheiate cu o greseala 2 'entru sefuN n!a contat ce am facut toata

saptamana, m!a certat pentru greseala de astazi: 3 &aca greseala lui mai este si

impartita intre mai multi colegi, atunci toate premisele pentru a fi nedreptatit si

nerespectat sunt create.

n replica redata mai sus este un verb care functioneaza ca un bun indicator pentru

respect 2 a conta 3. -amenii vor sa conteze pentru colegii lor, pentru echipa din

care fac parte,pentru organizatie vor sa li se recunoasca calitatea de membri ai

unui intreg, calitate de care sunt deplin comstienti. 9i au inteles ca 2 a le fi bine la

un loc de miunca 3 nu inseamna doar 2 vin, muncesc, plec, imi iau leafa la sfarsit

de luna 3 . Atitudinea de respect a acestor oameni saraci nu inseamna ca au

abandonat competitia cu economia de piata si nu mai vor salarii mari ci faptului ca

mediul de lucru e mai important vor schimba serviciul pentru aceiasi bani, uneori

chiar mai putini, doar pentru atmosfera de care au nevoie respectul celor din jur si

respectul lor fata de ei insisi.

$um pot iesi managerii din dilema sunt sau nu sunt suficient de respectuos cu

subordonatii mei = n primul rand trebuie societatea convins aca un manager lipsit

de respect pentru subordonatii sa nu este la fel de nerespectuos si cu sefii sai.

1oate scoliule din lume ii invata pe viitorii manageri cum sa!si motiveze

subordonatii, respectul aratat fiind unul din mijloace. Aici s!ar recomanda

2 exercitiul celuilalt 3 sa incerce sa se puna in locul subordonatului sau. Si sa

aplice proverbul romanesc 2 $e tie nu!ti place, altuia nu!i face 3.

*6


26/68

CAPITOLUL IV

STUDENTII DE AZI, SOMERII DE MAINE

n conditiile in care traim intr!un secol al informatiei si tehnologiei iar tarile din

intreaga lume pun tot mai mult accentul pe educatie si pe o mai buna formare

profesionala, sistemul romanesc de invatamant este pe butuci. %ostul /inistru al

9ducatiei, /ircea /iclea a demisionat datorita bugetului mic acordat educatiei 4

profesorii au protestat printr!o greva generala de mare amploare, fiind sustinuti se

de catre elevi si parintii acestora iar o mare parte a scolilor nu corespund normelor

de functionare. Asa arata sistemul romanesc de invatamnt la aproximativ un an

pana la mult asteptata aderare la #niunea 9uropeana.

Invatamantul romanesc& su!finantat si necalitativ.

'otrivit Raportului asupra starii sistemului national de invatamant pe anul *@@6,

dat publicitatii pe "0 octombrie, /inisterul 9ducatiei si $ercetarii (/9d$),

sistemul educational romanesc are trei probleme importante

*8


27/68

". Subfinantarea cronica. /edia europeana a finantarii educatiei reprezinta

6,**B din '? ( in noile state member fiind de 6, "B din '?), in timp ce

in Romania este de sub 0B. &e la infrastuctura si dotari materiale, pana la

motivarea financiara si formarea personalului, numeroase probleme sunt

rezolvate partial sau amanate pentru urmatorul an bugetar,

*. $alitatea educatiei. Rezultatele si testele internationale arata ca sistemul de

invatamant romanesc este la nivel mediu sau sub media -9$&( -rganizatiei

pentru &ezvoltare si $ooperare 9cinomica), rezultatele olimpicilor romani

datorandu!se calitatilor lor personale si nu performantelor sistemului.

. &escentralizarea sistemului de invatamant preunuversitar. &escentralizarea

inceputa ar trebui continuata ferm, printr!o strategie coerenta. 1oate deciziile

importante, privind personalul si executia bugetara trebuie sa ajunga la

nivelui scolii si apoi al consiliului local.

' treime din someri sunt proaspeti a!solventi.

'otrivit Raportului, cea mai mare crestere a ratei de cuprindere din anul scolar

*@@0!*@@6 a cunoscut!o invatamantul superior su 0*,*B. n ceea ce priveste rata

somajului insa, aceasta tinde sa afecteze din ce in ce mai multi tineri. $onform

?iroului nternatioanl al /uncii, in *@@0, o trime din totalul somerilor erau

proaspeti absolventi. $ea mai mare rata a somajului s!a inregistrat in randul

absolventilor din scoala primara si a celor care nu au terminat nici o scoala

( *6,>B) si, surprinzator, in randul absolventilor sistemului universitar ( cu *"B).

Acest lucru evidentiaza adaptarea inca insuficienta a sistemului de educatie si

formare la cerintele pietei fortei de munca. &e asemenea, fenomenul somajului la

tineri reflecta rezervele multor companii de a angaja forta de munca fara

experienta( >@B dintre tinerii someri nu au lucrat niciodata). Ratele scazute de

angajare ale absolventilor diverselor forme de invatamant superior au repercusiuni

*;


28/68

atat asupra formarii resurselor umane si a cererii de educatie, dar si asupra

motivatiei pentru participarea la invatatrea pe parcursul intregii vieti.

$ei care viseaza la un loc de munca in spatiul european in viitorul apropiat si nu

vor avea studii cel putin medii, vor mai avea de steptat. $onform estimarilor, din

totalul locurilor de munca ce se vor crea in tarile membre ale #9 pana in anul

*@"@, la aproape jumatate nu vor putea sa aiba acces decat cei cu studii

superioare, in timp ce la aproximativ 0@B dintre locurile de munca vor putea

aspira numai cei cu studii la nivel secundar sau superior.

A!solventii romani sunt totusi optimisti.

n ciuda acestor previziuni sumbre, absolventii romani sunt optimisti. 'otrivit unui

studiu comparativ realizat de compania $ontinental in randul absolventilor cu

studii superioare romani si germani, romanii sunt mai motivati si mai optimisti in

ceea ce priveste viitorul. ata ce arata unele din rezultatele importante ale 2

chestionarele in randul studentilor 3 prezentate la ?ucuresti. Studentii roamani, in

ciuda patriotismului, sunt in principiu mobili si atrasi de construirea unei cariere in

tarile vestice, in special in S#A. nsa locurile de munca din tarile vecine estice,

cum ar fi Rusia sau #craina, sunt respinse cu aceeasi vehementa ca si cele din

$hina sau ?razilia. Studentii considera ca beneficiaza de o pregatire preponderent

buna comparativ cu cea internationala, insa le lipseste in mare masura experienta

practica.

1alentele bine instruite reprezinta un capital important pentru firme, iar 9uropa de

9st dispune de un rezervor de talente enorm. n calitate de cel mai mare investitor

international in Romania si potential angajator pentru ingineri, oameni de stiinta

sau economisti. 2 +e intereseaza opiniile noii generatii academice referitoare la

*>


29/68

probleme importante legate de viitor in ceea ce priveste pregatirea, ocupatia si

cariera 3, a declarat 1homas Sattelberger, directorul de resurse umane al companiei

$ontinental.

n ceea ce priveste mobilitatea pentru un loc de munca ulterior, romanii au

preferinte bine conturate 8"B din absolventii chestionati au bifat pentru optiunea

S#A ca 2 sigur 3 sau 2 mai degraba da 3, doar ";B au bifat 2 mai degraba nu 3,

respectiv 2 cu siguranta nu 3 'entru Mermania s!ar decide 6@,8B, 2 sigur 3 sau

2 mai degraba da 3, *,8B au bifat 2 mai degraba nu 3, respectiv 2 cu siguranta

nu 3.

'e de alta parte se releva o respingere clara( >@,>B) a unui loc de munca in Rusia

sau #craina, $hina( ;>,B) sau ?razilia. /otivele invocate de studenti pentru

aceasta atitudine sunt distanta mare fata de casa, necunoasterea limbilor din tara

respectiva si diferentele culturale.


30/68

CAPITOLUL V

CUM SA OBTII UN JOB IN ROMANIA ?

%ara nici o indoiala, una din cele mai stresante probleme este gasirea unui loc de

munca. %ie ca esti absolvent, fie ca ai deja ani buni de experienta in urma, nevoia

de a schimba, imbunatati sau obtine ceva in plus, constituie de cele mai multe ori o

experienta neplacuta, chiar traumatizanta. A gestiona in mod corespunzator aceasta

situatie inseamna a!ti fixa niste obiective si a gasi raspunsuri la intrebari care, de

cele mei multe ori, sunt menite sa te puna in acord cu tine insuti. ata cateva repere

@


31/68

orientative, care pot constitui puncte de plecare intr!o astefl de situatie si care

incearca sa lamureasca ce inseamna sa!ti cauti un loc de munca in Romania.

$e criterii ar trebui luate in considerare = &aca iti cauti pentru prima oara un loc

de munca sau daca vrei sa schimbi domeniul de activitate , prima intrebare care

apare este daca ai studii suficiente.

Contea(a studiile ?

&e cele mai multe ori la noi se respecta un model traditional, in care selectia este

bazata pe competente, cum ar fi gradul de instruire sau experienta acumulata, insa

cunostintele nu sunt atestate doar de simpla prezenta a unei diplome. A sti cum se

face nu e garantat nici de studii, nici de experienta, nici de pozitia ocupata anterior.

A lucra profesionist inseamna sa fii capabil sa convertesti cunostintele in practica

sau sa fii capabil sa!ti transferi cunostintele adaugand astfel valoare mediului in

care lucrezi, imprimand energie la locul de munca.

$um sa convingi un angajator ca stii mai degraba cum se face, decat cum se

explica =

'unerea in practica a cunostintelor inseamna intotdeauna rezultate, a!ti negocia

cariera anterioara ca un produs al rezultatelor obtinute. ata marele talent pe care

trebuie sa!l ai la un interviu.$hiar pentru un absolvent care se p!lange ca lipsa de

experienta il plaseaza prost in ochii angajatorilor, e foarte important sa!si prezinte

ca rezultate practice cunostintele anterioare 2 am fost capabil sa fac asta, deci

pot fi capabil si pentru ceea ce cereti. 3

n concluzie, puneti in lumina rezultatul si nu studiile, puneti accentul pe cum se

face si nu pe descrierile teoretice ale traseului vostru.

"


32/68

)otivatia.

$e sta la baza cautarii unui nou loc de munca = 9 bine sa!ti schimbi locul de

munca = &e cate ori poti s!o faci astfel incat sa nu!ti afecteze $H!ul =

/ajoritatea am fi tentati sa raspundem ca in primul rand salariul constituie

motivatia. nsa acest raspuns poate fi luat in considerare numai daca ne raportam la

job pe termen scurt. &upa "> piata muncii in Romania a suferit schimbari,

companiile au creat mai multe programe fixe , iar oamenii au devenit astfel, in

interiorul lor, mai stabili. &aca insa vreti un job stabil, pe termen lung, pe langa

bani ar trebui sa va intereseze si alte beneficii cum ar fi atmosfera, relatiile cu

colegii si conducerea, posibilitatea de avansare si instruire.

&in pacate, in Romania motivarea angajatului este mai mult negative, grija de a nu

pierde locul de munca, de a nu pierde din salariu, salariile mici si criticile

permanente fac ca angajatul sa nu fie interesat, ci doar sa isi foloseasca

cunostintele pentru atingerea unor scopuri punctuale. nca nu s!a inteles ca

sentimentul apartenentei la locul de munca, creat prin prin oferirea unor prime,

vacante, excursii, asigurari de sanatate, punerea la dispozitie a unui telefon mobil

motiveaza mult mai puternic angajatul decat salariul, pentru ca toate acestea

confera stabilitate.

A!ti schimba locul de munca nu este un lucru rau, dimpotriva, insa conteaza cum o

faci. +u poti pleca in mijlocul unui proiect pentru care prezenta ta este vitala, fara

a!ti crea un prost renume. /obilitatea cea mai mare este concentrata in zona

pozitiilor de entrO si middle Elevel. &e aceea e important sa ceri angajatorului sa!ti

prezinte din timp posibilitatile de avansare. Avantajele mobilitatii vin din aceea ca

*


33/68

ajungi sa cunosti foarte bine moduri diferite de lucru si medii diferite.

&ezavantajul este dat de faptul ca nu ajungi sa stabilesti relatii suficient de

puternice cu cei cu care lucrezi. &aca ai o dilema reala legata de acest lucru, exista

companii specializate in tranzitiile in cariera care analizeaza ofertele de joburi si te

ghideaza in luarea unei decizii potrivite.

Cautarea.

9xista mai multe variante te poti baza pe relatiile peronale, te poti adresa unei

firme de recrutare, poti folosi site!urile de joburi pe internet, oferte din ziare, etc.

A folosi simultan toate aceste campuri de cautare inseamna a!ti oferi cele mai

multe sanse de angajare . $e faci insa daca esti intr!un domeniu 2 mort 3 = &aca

esti actor, absolvent de foilosofie, arte plastice, etc =

n primul rand, trebuie sa te informezi care sunt oportunitatile in domeniul tau.

Apo poti profita de ofertele unei firme de management cultural si sa te poti inscrie

in programele acesteia, fie ca sunt de animator, fie selectii pentru reclame. Astfel

vei putea sa!ti creezi contacte in diferite domenii, sa incerci sa te faci remarcat si

sa nu!ti pierzi niciodata din vedere competentele profesionale, motivatiile profunde

astfel incat sa fii intotdeauna pregatit pentru ceea ce poate aparea.

Interviul.

n cazul in care ati reusit sa ajungeti la interviu, fie pe post de tamplar, fie de

manager, exista cateva reguli generale care trebuie respectate.

$um ne imbracam la interviu = $at mai sobru, fara machiaj excesiv, fara bijuterii si

fara culori stridente, tipatoare.


34/68

$um va prezentati la interviu = n primul rand punctuali, siguri pe voi, gandindu!va

inainte care sunt calitatile sau performantele care ne fac viabili pentru acel post,

cum sa ne prezentam punctele slabe in asa fel incat sa nu ne afecteze imaginea.

1rebuie sa stim cum am reactiona in situatii de criza sau cum am intelege munca

de echipa in functie de cerintele job!ului.

n etapa de negociere, este necesar calmul, cat mai putina implicare emotionala,

incercand sa stabilim cat mai clar ce vrem sa obtinem, sa fim decisi si sa putem da

raspunsul pe loc. &aca se respecta toate acestea, sansa este mare de a obtine un job

cat mai potrivit asteptarilor solicitantului.

$. 1. Agentiile de recrutare& punct de plecare in cautarea unui

jo!.

$heia gasirii unui loc de munca bun sta in cunoasterea pietei fortei de munca. &aca

ati 2 diseca 3 putin aceasta piata ati vedea ca exista doua metode de a obtine o

slujba directe si indirecte.

/odalitatea directa implica raspunsul la un anunt dat de angajator, iar modalitatea

indirecta presupune fie la apelarea la diferite cunostinte care lucreaza in domeniul

ales de voi, participarea la diverse targuri de joburi, pe internet, sau pur si simplu

va puteti depune $H!ul catre diverse companii, chiar daca acestea nu ofera la

momentul respectiv un post.

1ot o modalitate indirecta este si inscrierea in baza de date a unei agentii de

recrutare. Acestea nu percep nici o taxa pentru a va inscrie $H!ul in baza lor de

date. 'e langa acest avantaj exista si cel al economiei de timp. 'ractic agentia

0


35/68

lucreaza pentru voi, selectand din multitudinea de oferte disponibile pe piata pe

cale care sunt mai potrivite cerintelor si profilului vostru.

ata cum functioneaza sistemul unei astfel de companii. n prima faza va depuneti

$H!ul la sediul agentiei, ulterior va avea loc un interviu cu unul dintre consultanti

pentru a identifica punctele vostre de interes. Ha trebui sa completati un numar de

formulare si chestioanare si vi se va cere sa rezolvati o serie de teste

psihometrice.- data aceasta etapa incheiata, va va fi prezentata o lista cu genurile

de posturi care vi s!ar potrivi ca tipologie, si ar trebui sa vi se descrie firmele

angajatoare care au posturi libere in momentul respectiv, precum si posturile in

sine cu tot ce implica ele (pozitie, cerinte, atributii) . &aca veti fi interesati de unul

dintre acestea, consultantul va trebui sa inainteze datele voastre angajatorului si sa

faca, in numele vostru, demersurile necesare pentru un interviu cu angajatorul.

$e agentie sau agentii veti alege este o optiune personala. #n singur lucru nu ar

trebui sa acceptati insa, acela de a plati agentiei pentru inscrierea $H!ului vostru in

baza de date. /otivul = Angajatorul deja plateste pentru toate serviciile de cautare

si selectare a personalului sau. #nele agentii solicita firmelor, ca plata pentru

serviciul de recrutare echivalentul a doua!trei salarii lunare ale personalului

selectat in cazul in care ramane angajat stabil (dupa perioada de proba care difera

de la companie la companie). &aca angajatul tespectiv nu face fata solicitarilor

postului, agentia ofera un imlocuitor fara plata altor taxe suplimentare.

9xista agentii specializate in ceea ce pe romaneste se traduce 2 vanatoarea de

capete 3( head hunting). Acestea opereaza putin diferit fata de agentiile

traditionale, in sensul ca lucreaza cu posturi mai putine, dar mult mai importante si

ofera servicii foarte personalizate. Acestea fac angajari numai pentru pozitiile de

top dintr!o companie, iar ceea ce este interesant de stiut este ca procesul de

6


36/68

recrutare se desfasoara invers celui prezentat anterior, in sensul ca nici un candidat

nu se duce la o astefl de agentie. Agentia ii cauta pe cei mai buni in domeniul

pentru care se face recrutarea, din diverse companii si le face o oferta directa.

'entru a fi selectat prin aceasta metoda este necesar sa ai un profil de pregatire de

exceptie sau o experienta perfect corespunzatoare celei solicitate de postul in

cauza. $hiar si asa, recrutarea nu este garantata si depinde de cat de bine cunoaste

domeniul respectiv acea agentie, pentru a sti unde sa caute. &upa acest ultim

criteriu, in special se diferentiaza intre ei 2 vanatorii de capete 3.

$e trebuie sa faceti pentru a va inscrie in baza de date a unei agentii = n primul

rand, cautati agentiile de plasament din zona voastra geografica si aflati care dintre

ele suntn specializate in domeniile voastre de interes. -data facut acest pas, vizitati

cateva dintre ele si comparati serviciile pe care le ofera, inclusiv modul in care

sunteti tratat. 'uteti apela la mai multe deodata, nu se impune o limita.

Care sunt avantajele celor care apelea(a la o agentie de recrutare ?

'entru un tanar este mult mai avantajos sa apeleze la o firma de recrutare, are sansa

sa!si gaseasca mult mai repede un loc de munca avantajos. n primul rand, va

beneficia de o consiliere care il va ajuta sa castige incredere in resursele proprii dar

sa si invete cum sa!si faca un $H corect, cum sa se prezinte la un interviu de

angajare. Apo, are sansa sa isi gaseasca un loc de munca serios, pentru ca o firma

de recrutare isi rezerva dreptul de a selecta companiile cu care lucreaza si de a oferi

candidatilor toate informatiile despre acestea. Astfel, lucrul cu o agentie de resurse

umane este interesant pentru candidati din mai multe puncte de vedere

8


37/68

! inscrierea in baza de date a unei agentii de recrutare permite accesul in

screening pe diferite pozitii compatibile cu asteptarile, motivatia, parcursul

educational si profesional al candidatului 4

! spre deosebire de o companie, agentiile de recrutare au mai multe pozitii

deschise in paralel, deci mai multe sanse pentru un candidat 4

! agentiile de recrutare lucreaza cu companii de renume din toate ariile de

activitate, garantand atat seriozitatea companiei cat si a procesului de recrutare.

$ompaniile multinationale sau romanesti, mari corporatii sau //!uri pot

apela la serviciile unei agentii de recrutare, deschinzand un spectru foarte larg

de oportunitati pentru candidati 4

! candidatura inscrisa intr!o baza de date a unei agentii poate avea un raspuns si

dupa o perioada mai mare de timp, nu doar pentru proiectele imediate anuntate

la un moment dat in presa.

2 &in punctul de vedere al avantajelor firmelor care apeleaza la companii de

recrutare, cele mai importante trei avantaje sunt economia de timp si personal,

siguranta gasirii unor persoane adecvate job!ului si garantia oferita de catre

compania de recrutare si cunoasterea mai buna a noilor angajati! companiile de

recrutare oferind un portet psihologic al angajatului, portret realizat in urma

testarii psihologice din perioada interviurilor 3.

(Robert ?arsan, Recruiter and &evelopment Specialist, -ptim

Solutions PR)

$.2. C$- ul& un document desc*is.

;


38/68

n ultima vreme, piata abunda in surse de informare care ne invata cum sa

redactam un $H corect. %ie ca este vorba de internet sau de diverse publicatii sau

manuale, toate au ca scop acelasi lucru sa ne initieze in 2 tainele 3 unui $H care

sa ne asigure succes.

+u ne propunem aici sa vorbim despre regulile redactarii $H!ului si nici sa facem

recenzia la publicatiile de specialitate, cu siguranta ca fiecare dintre noi poate avea

destule surse de inspiratie in acest sens.

Hrem doar sa prezentam cateva aspecte legate de redactarea unui $H care ne pot

aduce mai repede in atentia angajatorului si de care multi dintre noi nu prea tinem

cont. +e facem constiinciosi temele si redactam $H!ul de care suntem mandri si

incepem sa aplicam peste tot, poate!poate o sa pice 2 jobul 3 mult visat. Hazand ca

nu se intampla nimic, ne intrebam contrariati 2 oare de ce nu am fost chemat la

interviu, doar corespundeam intru totul cerintelor 3 = #itam insa faptul ca acest

$H este cartea noastra de vizita, este primul contact pe care il avem cu angajatorul.

&e aceea, inainte de a!l trimite pentru un un post sau altul ar fi bine sa!l privim

putin cu un ochi critic.

n primul rand, ar trebui sa ne intrebam sincer 2 oare acesta este job!ul pe care il

doresc si caruia i!as face fata sau este doar un alt job la care trimit un job din

intamplare = 3. &aca raspunsul la aceasta intrebare este afirmativ atunci va trebui

sa!l privim putin prin prisma angajatorului 2 9u, daca as primi acest $H, m!as

invita la un interviu = 3.

#n $H bine facut trebuie sa atinga cateva obiective

! sa fie sincer, redactat corect si bine pus in pagina 4

! sa fie actualizat 4

! sa!l faca remarcat pe posesorul lui 4

>


39/68

ar cel mai important lucru este ca $H!ul sa fie privit in permanenta ca un

document deschis, flexibil, pe care va trebui sa!l adaptam de fiecare data in functie

de cerintele postului pentru care aplicam, ramanand insa onesti. 9l nu este

nicidecum un 2 passe!partout 3. n functie de postul pentru care aplicam va trebui

sa evidentiem sau sa prioritizam anumite responsabilitati care ne prezinta ca pe un

candidat potrivit pentru postul respectiv.

$H!urile studentilor si ale tinerilor, in general, 2 sufera 3 de un pacat sunt neutre

si goale la capitolul experienta. n cazul lor, orice stagiu, internship, concurs, job

temporar, competitie , acivitate de voluntariat, trebuie mentionate in $H. %iecare

experienta de acest fel spune ceva despre candidatul respective,, il

individualizeaza, iar sansele de a fi invitat la un interviu cresc.

Mreseli frecvente

! $H!uri mai mari de doua pagini 4

! folosirea hartiei colorate 4

! corecturile cu mana! nu numai ca arata neprofesional dar este si greu de citit 4

! repetitiile 4

! fotocopierea multipla a $H!ului, care duce la pierderea lizibilitatii textului 4

! mentionarea salariului dorit va aduce dupa sine o 2 bila neagra 3 4

! informatiile nu sunt prezentate intr!o succesiune logica, fiind greu de urmarit 4

! propozitii si paragrafe prea lungi care ofera prea putine informatii 4

! nu este orientat spre rezultate, nu arata ceea ce de fapt s!a realizat in cadrul

slujbei 4

! contine prea multe detalii irelevante! sex, stare civila si sanatate nu mai sunt

necesare in $H!urile din zilele noastre 4

! prea incarcat grafic! fonturile elegante, fotografiile distrag atentia de la

claritatea prezentarii 4


40/68

! neincluderea unei liste de abilitati. - astfel de lista inclusa intr!un $urriculum

Hitae este una din cele mai 2 grele 3 arme avute la indemana. #n candidat care

si!a facut temele, stie foarte precis care sunt competentele si abilitatile cerute in

slujba solicitata. Aceasta sectiune va insirui toate calitatile posesorului $H!ului.

$. +. ,im!a straina face diferenta.

n cautarea unui job, cunoasterea unei limbi straine poate fi elemental care face

diferenta. +u exista post de la nivelul de middle in sus care san u necesite

cunoasterea foarte buna a unei limbi straine daca nu chiar doua.$unoasterea uneilimbi straine este necesara oriunde exista activitati de import!export sau tranzactii

comerciale cu parteneri straini. &e la redactarea si mentinerea unei corespondente

de afaceri, pana la dialogul fluent intr!o limba straina cu un partener de alta

nationalitate, cunoasterea unei limbi straine este tot mai mult o necesitate.

1inerii absolventi termina o facultate cu o buna cunoastere a limbilor de circulatie

internationala, dar daca nu exista interes personal pentru mai mult, doar studiile din

scoala nu sunt suficiente. Sentimentul de competenta lingvistica este destul de

crescut deoarece cerintele sistemului sunt reduse. n afara de facultatea de profil

( %acultatea de


41/68

ceea ce priveste scris!vorbitul insa, lucrurile sunt exact invers.


42/68

titrare pentru filmele de la televizor si conversatie cu prietenii in limba dorita. - si

mai buna solutie este cea a inscrierii la cursurile de specialitate oferite cu

generozitate de numeroasele institutii de prestigiu. 9xista formule dedicate

oamenilor ocupati iar preturile, fara a fi mici, nu sunt imposibil de suportat.

9lementul important adus de un curs este disciplina in studierea unei limbi straine.

&isciplina pe de o parte in ceea ce priveste abordarea sistematica a ceea ce intr!

adevar trebuie cunoscut intr!o limba straina ( cunoastere pe care o are profesorul),

si disciplina, deoarece la cursuri platite , nimeni nu!si permite sa lipseasca. n plan

particular, se intampla adesea, ca perioada de o luna de entuziasm, problemele

zilnice sa duca in final la abandonul studiului autodidact. nstitutiile care ofera

astfel de cursuri pot fi gasite cu usurinta pe nternet. 9ste important insa ca ele sa

confere garantia unor profesionisti autentici iar diplomele sa fie recunoscute, daca

se poate chiar la nivel international. 9xamenul suprem in ceea ce priveste

cunoasterea unei limbi straine sunt examenele internatioanle, sustinute contra cost

in institutii dedicate. &e exemplu pentru limba engleza de cater ?ritish $ouncil iar

pentru limba franceza de nstitutul %rancez. +umai trecerea unui astfel de text,

confera o garantie de adevarata competenta limgvistica.

%oarte interesante sunt si limbile mai putin utilizate, precum germana, italiana,

spaniola, ori limba rusa. - intreaga cariera se poate cladi plecand de la foarte buna

cunoastere a acestora pentru ca vorbitorii buni sunt rari. -data intrat intr!o

companie datorita atuului limbii straine, evolutia carierei poate intra pe o curba

ascendenta. - limba straina merita deci tot efortul iar acesta trabuie concentrat cel

mai tarziu in liceu si facultate.

&incolo de limba straina, trebuiesc insa adesea perfectionate abilitatile de utilizare

a limbii romane. +u este vorba aici de mari greseli de gramatica ori dezacorduri,

0*


43/68

cat de existanta unui vocabular limitat, redus si lipsa de suplete si naturalete in

comunicare.

CAPITOLUL VI

CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA

0


44/68

$ontractul de munca, fie el individual, fie colectiv este actul care guverneaza

relatiile dintre patron si angajat, sau asa cum ii denumeste legea, dintre angajator si

salariat. Relatiile de munca sunt guvernate de codul muncii si de alte legi speciale.

9ste bine de stiut ca

! o pesoana poate incheia un contract de munca de la varsta de "6 ani, caz in care

este necesar acordul parintilor sau al reprezentantilor legali 4

! persoanele sub varsta de "6 ani nu pot incheia contracte de munca 4

! in cazurile locurilor de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate face

incadrarea in munca numai dupa implinirea varstei de "> ani, aceste locuri de

munca fiind stabilite prin hotarare de guvern 4

! pentru tinerii in varsta de pana la "> ani durata timpului de lucru este de 8 ore

pe zi si de @ ore pe saptamana, iar acestia nu pot presta ore suplimentare iar

pauza de masa este de cel putin @ minute, daca durata zilnica a timpului de

munca este mai mare de 0 ore si jumatate. n cazul concediului de odihna,

acestia beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin zile

lucratoare 4

! contractele de munca pot fi colective, caz in care negocierea clauzelor

prevazute de acesta revine unor reprezentanti ai salariatilor si pot fi contracte

individuale de munca, pe perioade determinate si pe perioade nedeterminate,

sau contracte de timp partial 4

! contractele individuale de munca se negociaza de catre fiecare salariat in parte,

astfel incat trebuie multa atentie la semnarea acestora 4

! daca se doreste contractarea unui credit, unitatea bancara solicita beneficiarului

prezentarea unui coontract de munca pe o perioada determinata, in vederea

dovedirii surselor sigure din care se va face rambursarea creditului 4

! contractul individual de munca incheiat pe o perioada determinata nu poiate fi

incheiat pe o perioada mai mare de "> luni 4

00


45/68

! perioada de proba constituie vechime in munca 4

! perioada de proba variaza in functie de durata contractului individual de munca

pe perioada determinata 4

! in cazul in care devin vacanta locuri de munca, angajatorul este obligat sa

informeze salariatii, angajatii cu contract individual de munca pe durata

determinata despre locurile devenite vacante, sa le asigure accesul la aceste

locuri de munca 4

! atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, fisa anexa la contractul

individual de munca 4

! durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 0> ore pe

saptamana, inclusiv orele suplimentare, iar durata minima a concediului de

odihna anual este de *@ zile lucratoare 4

! un contract poate cuprinde si clauze cum ar fi clauza de neconcurenta, aceasta

obligandu!l pe salariat sa nu presteze o acivitate care sa nu fie in concurenta cu

cea prestata de angajatorul sau. 'entru aceasta clauza inclusa in contractul

individual de munca se poate obtine o indemnizatie de cel putin *6B din

salariu 4

! orele suplimentare trebuie platite conform legii, iar sporul acordat, stabilit prin

negocieri, nu poate fi mai mic de ;6B din salariul de baza 4

! ore le de noapte, si anume cel putoin ore prestate intre orele **,@@!8,@@ duc

fie la un spor de salariu de minumum "6B din salariul de baza pentru fiecare

ora de munca prestata, fie la un program de lucru redus cu o ora fata de durata

normala a zilei de munca 4

! angajatorul are obligatia de a garanta un salariu brut lunar cel putin egal cu

salariul de baza minim brut pe tara, cuantum stabilit prin hotarare de Muvern 4

06


46/68

! in cazul contractului individual de munca de tip partial, salariatul nu poiate

presta mai putin de doua ore pe zi si nici mai putimQn de zece ore pe saptamana,

dar nu poate efectua ore suplimentare 4

! un salariat angajat cu un contract individual de munca cu timp partial are

aceleasi drapturi ca si salariatii cu norma intraga iar drepturile salariale se

acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, ca si durata concediului de odihna

anual 4

! atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, fisa anexa la contractul

individual de munca 4

! angajatorul are obligatia de a!i aduce la cunostinta salariatului clauzele generale

pe care intentioneaza sa le inscrie in contract anterior incheierii acestuia. n

cazul in care exista un contract individual de munca, aceeasi obligatie exista din

partea angajatorului in momentul modificarii unor clauze.

Aceste sunt cateva dintre cele mai importante aspecte pe care salariatul trebuie

sa le cunoasca la incheierea unui contract de munca.

08


47/68

0;


48/68

CAPITOLUL VII

EUROPA DE EST SE CONFRUNTA CU O CRIZA ACUTA

A OPORTUNITATILOR DE ANGAJARE

$ele mai multe tari in tranzitie din 9uropa de 9st si fosta #niune Sovietica se

confrunta cu o criza a oportunitatilor de angajare, iar angajarea fortei de munca

poate fi stimulata doar prin politici care ca permita restructurarea intreprinderilor

si sa imbunatateasca mediul de investitii, potrivit unui raport al ?ancii /ondiale.

'otrivit site!ului # *ttp# .informatia.ro& raportul, intitulat 2 &ezvoltarea

oportunitatilor de angajare in 9uropa de 9st si fosta #niune Sovietica 3, face o

analiza a pietei muncii din *; de tari in tranzitie inca de la prabusirea

comunismului, in urma cu "6 ani. Acesta ofera raspunsuri la trei seturi majore de

intrebari in ce mod a afectat transformarea economica piata muncii = $t de mult

au progresat tarile si care sunt obstacolele care stau in calea crearii de locuri de

munca mai numeroase si mai bune = $are sunt politicile care pot promova crearea

de locuri de munca =

n pofida succesului economic inregistrat in regiune in ceea ce priveste trecerea de

la planificarea centralizata la piata libera intr!un domeniu major s!au inregistrat

rezultate nesemnificative! acela al crearii de locuri de munca productive.

0>


49/68

2 +umerosi muncitori disponibilizati datorita transformarilor structurale nu au

reusit sa!si gaseasca noi locuri de munca si foarte putini altii fie au ramas fara

locuri de munca timp de peste un an , fie sunt angajati in locuri de munca ce au

productivitate de munac scazuta. n unele dintre noile state membre ale #niunii

9uropene, precum si in unele dintre tarile candidate la aderare, rata somejului tinde

sa fie de doua cifre. n tarile din cadrul $omunitatii Statelor ndependente,

problema locurilor de munca sta mai mult in calitatea acestora E sunt mai putin

productive si nu sunt remunerate la fel de bine 3, explica Stefano Scarpetta,

coautor al Raportului, consultant in domeniul pietei muncii si economist senior al

Hicepresedintiei ?ancii /ondiale pentru &ezvoltare #mana si 'rotectie Sociala.

Raportul indeamna tarile sa!si dezvolte mediile de investitii intr!o maniera care sa

stimuleze companiile sa investesca si sa creeze locuri de munca productive. &e

asemenea, acesta cere masuri care sa diminueze costurile mobilitatii fortei de

munca prin dezvoltarea pietelor imobiliare si ipotecare, precum si prin sporirea

accesului la oportunitati de educatie pe toata durata vietii.

'rintre factorii care descurajeaza companiile sa faca investitii sau angajari se

numara instabilitatea economica si politica, impozitele mari si justitia ineficienta.

$II. 1. ecomandari specifice.

Reprezentantii ?ancii /ondiale au facut recomandari tarilor vizate de acest raport,

pentru a crea locuri de munca mia numeroase si mai bune. Astfel, guvernele si

companiile din sub!regiuni trebuie sa ia urmatoarele masuri, adaptate la conditiile

specifice fiecarei tari.

n 9uropa $entrala si de 9st, pentru a redresa problema ratei inalte a somajului,

trebuie depuse eforturi mai mari pentru ameliorarea conditiilor mediului de

0


50/68

investitii, in pofida progreselor inregistrate in ultima vreme. 9ste esential sa se

reduca costurile pentru infiintarea unei afaceri noi, sa se simplifice inregistrarea

proprietatii si sa se dezvolte executarea contractelor. Se impun de asemenea

reforme ale sistemului de pensii si asigurari sociale, ca o modalitate de diminuare

a impozitelor pe salarii.

'otrivit ?ancii /ondiale, in 9uropa de Sud!9st, trebuie sa se ia masuri pentru a

reduce barierele administrative si pentru a diminua impozitele pe piata muncii, cel

din urma aspect trebuind sa fie in combinatie cu reformarea sistemului de pensii si

asigurari sociale. n afara de aceasta, statele trebuie sa desfasoare reforme

institutionale si ale cadrului de reglementare, astfel incat sa dezvolte o piata a

muncii flexibila, unde drepturile fundamentale ale angajatilor sunt protejate efectiv,

insa unde angajatorii nu sunt constransi abuziv sa!si ajusteze numarul si calificarea

fortei de munca.

Reducerea barierelor administrative ar trebui sa constituie o prioritate, ca si

reglementarea drepturilor de munca si concentrarea asupra aplicarii standardelor de

munca fundamentale. &e asemenea, daca ar putea fi dezvoltate strategii privind

somajul, ar putea fi dezvoltate si alte programme care sa ii sprijine pe muncitorii

disponibilizati si mai putini s!ar simti obligati sa ramana in locuri de munca lipsite

de orice perspectiva pentru a supravietui.

2 &atorita faptului ca firmele private noi, mici, sunt cele care creeaza locuri de

munca, guvernele trebuie sa promoveze reforme care sa favorizeze afacerile.

'rogramele si strategiile de pe piata muncii pentru reconversie profesionala sau

pentru a!i asista pe someri nu sunt suficiente pentru a rezolva aceasta problema

fundamenatala 3, a mai declarat Stefano Scarpetta.

6@


51/68

6"


52/68

CAPITOLUL VIII

EFECTELE INTEGRARII ASUPRA PIETEI MUNCII


53/68

! provocari generale (stoparea declinului demografic, accelerarea cresterii

populatiei ocupate si active, cresterea economica bazata pe cresterea populatiei

ocupate) 4

! 'rovocari specifice in sensul tintelor stabilite la


54/68

! anticipand si facand fata schimbarii si adaptand ocuparea fortei de munca la

noul mediu de munca (obiectivul consta in descoperirea unei abordari pozitive

si pro!active de schimbare promovand informatia adecvata atat pentru

companii, cat si pentru angajati.

! Adresandu!se ocuparii fortei de munca si consecintelor sociale ale fortei de

munca si adaptand conditiile de munca contractuale la noua economie in

vederea sprijinirii relansarii echilibrului intre flexibilitate si securitate 4

! 'rin exploatarea oportunitatilor economiei bazate pe cunoastere (obiectivul

principal il reprezinat accelerarea dezvoltarii unei economii bazata pe

cunoastere, cu scopul de a crea mai multe locuri de munca) 4

! 'rin promovarea mobilitatii (asigurarea implementarii practice a miscarii libere

a muncitorilor prin desfiintarea obstacolelor aflate in calea mobilitatii

geografice) 4

9xtinderea #9 la *6 de state membre (9# E *6) aduce inca ;6 milioane de

consumatori pe piata unica europeana ceea ce ar trebui sa duca la intensificarea

schimbului de marfuri si servicii, la economii de scala, la cresterea concurentei

si a investitiilor, deci la o mai mare crestere economica, atat in actualele cat si

in viitoarele tari membre. n acest sens, extinderea seamana cu realizarea pietei

unice, prin care a trecut #9 in anii N@.

$III. 1. )igratia fortei de munca& avantajul e%tinderii U/.

#nul dintre avantajele majore ale extinderii #9 este migratia fortei de munca,

care duce la castinguri economice./ajoritatea cetatenilor di viitoarele state

membre pot deja circula liber( fara viza) pe teritoriul #9.

60


55/68

9ste o preocupare generala la nivelul #9 privind o eventuala migrare masiva a

lucratorilor din noile si viitoarele state membre, cauzata de diferenta mare dintre

venituri. n aceste conditii, a fost stabilit un angajament provizoriu prin care

actualele state vor avea dreptul sa restrictioneze afluxul de forta de munca dinspre

9uropa $entrala si de 9st timp de sapte ani. 1rei dintre statele membre si!au aratat

intentia de a nu restrictiona intrarea lucratorilor din noile membre, dupa extindere.

1otusi, trebuie remarcat faptul ca, daca politica economica va incuraja cresterea

ratei angajarilor si dezvoltarea economiei statelor membre, perspectivele opimiste

ii vor determina pe lucratorii din aceste tari sa ramana la ei acasa.

$are vor fi efectele probabile asupra pietelor muncii din actualele state membre=

Acestea depind, in parte, de combinatia de lucratori care migreaza si de sectoarele

pietei muncii in care activeaza cei calificati care migreaza dinspre viitoarele state

member acopera deja lipsa de forta de munca in sectorul serviciilor si al meseriilor

cu un nivel de pregatire relative ridicat, insa deseori calificarea lor se pierde prin

migrare, intrucat acestia tind sa lucreze in acele companii impreuna cu alti lucratori

straini, cum ar fi in constructii, salubrizare si manufactura. 'rin extinderea #9, o

crestere a aprovizionarii cu munca necalificata! inclusive a muncii l la negru! ar

putea avea un impact asupra salariilor si ocuparii fortei de munca necalificate din

actualele state member, mai ales in regiunile noilor state member.

/obilitatea fortei de munca va fi factorul cheie in procesul de adaptare care va

urma dupa extindere. Asigurarile temporare, sprijinirea celor care cauta de lucru

vor facilita mult mai eficient schimbarea, decat o legislatie destinata protejarii

fortei de munca.

66


56/68

9xtinderea va forta o redistribuire a fortei de munva intre industrii si tari, mai ales

in statele membre si in regiunile invecinate statelor membre, si va constitu inca un

impuls in sensul realizarii unor asemenea reforme.

$III. 2. ,i!era circulatie in spatiul Sc*engen.

#n alt aspect al efectelor integrarii asupra pietei muncii este cel al liberei circulatii

a persoanelor in spatial Schengen. 1arile din acest spatiu au convenit sa elimine

controalele la frontierele dintre ele, masura compensata prin schimbul de

informatii si inarirea granitelo r in asa fel incat orice cetatean al unui stat membru

are libertatea de a trai si de a munci oriunde in alta parte in #9, chiard aca statul

respectiv nu este uin spatiul Schengen 4 este cazul /arii ?ritanii si al rlandei.

+oile state membre nu vor deveni imediat membri cu drepturi depline in acest

spatiu, ci doar dupa ce vor fi indeplinit intr!o masura satisfacatoare standardele

privind siguranta frontierelor.

, fostul Art. >a. 'rimul acord Schengen

a fost semnat in ">6 si face acum parte din acuis!ul ce urmeaza a fi adoptat in

fiecare tara candidata.

Acuis!ul acopera patru mari domenii recunoasterea reciproca a calificarilor

profesionale, drepturile cetatenilor, libera circulatie a lucratorilor si coordonarea

schemelor de protectie sociala.n ceea ce priveste recunoasterea reciproca a

calificarilor profesionale , #9 incearca sa elimine obstacolele din calea refuzului

unei profesii cunoscute, acceptand principiul ca o persoana pe deplin calificata

68


57/68

pentru a practica o profesiune recunoscuta de un stat membru ar trebui sa aiba

dreptul de a o practica oriunde in cadrul #niunii.

1oate tarile candidate sunt incurajate sa!si sporeasca eforturile pentru introducerea

structurilor administrative necesare de educare si de formare profesionala, in

csopul de a garanta nivelul de competenta cerut de directivele #9 pentru

persoanele calificate. 'otrivit RaportuluOi de monitorizare al $omisiei 9uropene pe

anul *@@6, facut public pe data de "> octombrie, raman valabile conditiile #9 in

privinta egalitatii de sanse intre barbati si femei, siguranta si protectia la locul de

munca, protectia sociala. $u toate acestea, mai este de lucrat la legislatia muncii, la

dialogul social, la sanatatea publica.

n termeni strict economici, viitoarea extindere a #9 inseamna integrarea unui

grup de tari care constituie o economie cu ;6 de milioane de locuitori, cu un grup

de tari mult mai putin bogate,, cu o populatie totala de ;6 milioane de locuitori.

Actuala extindere este diferita de extinderile anterioare datorita diferentelor

economice in viitoarele tari membre '?!ul pe locuitor este in medie 0@B din

'?!ul actualelor state member. ( paritate bazata pe puterea de cumparare).

$III. +. "iata muncii in U/& greu accesi!ila romanilor.


58/68

reguli diferite de tarile comunitare si, prin urmare, cei care pleaca la munca in

strainatate trebuie sa!si recunoasca limitele.

2


59/68

&upa doi ani de la momentul aderarii, considerat a fi " ianuarie *@@;, fiecare stat

membru al #9 va transmite o informare oficiala $omisiei 9uropene.

Astfel, statele vor face cunoscut daca se impune, pentru inca trei ani, permisul de

munca sau daca se va aplica in totalitate acuis!ul comunitar in domeniul liberei

circulatii a fortei de munca, adica se va putea lucra in statele membre fara a mai fi

impuse restrictii.

$hiar daca se se merge pe principiul ca la cinci ani dupa momentul aderarii

perioadele de tranzitie se vor incheia, statele membre vor putea solicita $omisiei

9uropene permisiunea de a continua aplicarea prevederile nationale inca doi ani,

asta daca intampina dezechilibre grave pe piata muncii sau exista posibilitatea de a

se intampla asta.

Astfel, perioadele de tranzitie nu pot depasi sapte ani, iar pe masura ce restrictiile

sunt eliminate, tarile membre nu vor mai solicita permise de munca. &e asemenea,

discriminarile pe motiv de nationalitate sunt interzise, iar in ceea ce priveste

accesul la locurile de munca, tarile membre vor acorda prioritate lucratorilor noului

stat.

6


60/68

CAPITOLUL IX

CINE SAU CE POATE SCHIMBA MENTALITATI IN

ROMANIA ?

Se spune adesea ca Romania are nevoie in primul rand de schimbareamentalitatilor si, in buna masura, in aceasta banalitate se ascunde un adevar. 9u

cred, insa, ca valoarea si continutul acestei 2 lozinci 3 depinde foarte mult de cel

care o spune, tocmai pentru ca ea revine atat de des si din directii uneori

neasteptate. /ulti dintre cei care vorbesc despre nevoia disperata de schimbare a

mentalitatilor in Romania nu fac, de fapt, altceva decat sa se lamenteze ca aceste

mentalitati sunt catastrofale si ca schimbarea lor va necesita un numar de ani

multiplu cu *@.

Aceste profetii sunt, desigur, contraproductive si demobilizatoare, si de aceea

simpla lozinca a 2 schimbarii mentalitatilor 3 e foarte vaga si nu inseamna mare

lucru. mportant e sa vedem ce putem face concret pentru a schimba mentalitatile 4

si important este sa acceptam faptul ca mentalitatile s!au schimbat sensibil in

ultimii ani. &aca mergem pe o viziune integral negativa si pesimista, nu cred ca

vom putea ajunge vreodata la ceva bun 4 ea nu corespunde intocmai realitatii (desi,

pe de alta parte, este adevarat ca situatia nu e deloc roz). n plus, daca acceptam

aceasta viziune a unei realitati prea sumbre, va trebui sa acceptam, logic, solutii de

un radicalism nefericit, de nuanta autoritara sau totalitara. Sunt deja destui romani

8@


61/68

cu mentalitati 2 occidentale 3. Sunt deja multi cei care s!au format dupa ">,

intr!o societate mult ma

disertatie piata muncii

Documents