mihaela_sanda_popescu creativitatea si spectacolul total

7
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2013 Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2013 68 CREATIVITATEA ŞI CONCEPTUL DE SPECTACOL TOTAL Mihaela Sanda POPESCU Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” dinTârgu-Jiu Motto We are all students of creativity, and what a path we walk! John R. Osborn [1888 – 1966] Abstract: Secolul în care trăim a dovedit, nu odată, că există riscul încartiruirii existenţiale: Quo vadis humanitas? Proces mental şi social, creativitatea rămâne componenta esenţială a înnoirilor permanente, nu numai în artă, ci şi în ştiinţă şi tehnologie. Apariţia domeniilor inter şi transdisciplinare, confirmă idea unui spectacolul total al tuturor înnoirilor. Creativitatea ca metodă în domenii bazate pe eficienţă poate fi un răspuns la această întrebare, dovada clară că tot oamenii rămân bunul cel mai de preţ. În 1940, americanul Alex Faickney Osborn concepe o nouă metodă având ca scop succesul în promovarea agenţiei sale publicitare; această nouă metodă cea mai populară dar şi cea mai controversată se va numi brainstorming („furtună în creier”). Dezbaterea despre Camerata florentină din extrema barocă a modernităţii, are ca scop demonstraţia că această metodă a creativităţii nu este o invenţie, ci o descoperire; va exista mereu un spaţiu real al tuturor înnoirilor, o grupare avangardistă care va promova ideea şi un viitor ca măsură a valorii. Toate acestea se înscriu într-un spectacol total, de la formă la concept. Branstorming este metoda care nu supune ideile, ci se supune lor. Cuvinte cheie: creativitate, furtună în creier, spectacol total Branstorming – furtună în creier În 1940, americanul Alex Faickney Osborn (24 mai 1888 – 4 mai 1966) concepe LA CREATIVITE ET LE CONCEPT DU SPECTACLE TOTAL Mihaela Sanda POPESCU „Constantin Brăiloiu” High School of Târgu-Jiu Motto We are all students of creativity, and what a path we walk! John R. Osborn [1888 – 1966] Abstract : Ce siècle a prouvé à plusieurs reprises, que il ya un risque de l’emprisonnement existentiel: Quo vadis humanitas? Processus mental et social, la créativité reste une composante essentielle des innovations permanentes, non seulement dans l'art mais aussi, dans la science et la technologie . L’emergence des zones inter- et transdisciplinaires confirme l'idée du spectacle total de tous les renouvellements. La créativité comme méthode dans les domaines de l’efficacité peut être une réponse à cette question et la preuve que la ressource humaine est le meilleur don . En 1940 , l'américain Alex Faickney Osborn a concu une nouvelle méthode pour promouvoir le succès de son agence de publicité;cette nouvelle méthode, la plus populaire et la plus controversée, sera appelé branstorming, remue-méninges (tempête de cerveau) . Le débat sur Camerata fiorentina de l'extrémité baroque de la modernité démontre que la méthode de la créativité n'est pas une invention, elle est une découverte. Il y a toujours un espace réel de toutes les renouvellements, un groupe d'avant -garde qui favorisent l'idée et le temps d’avenir qui mesure la valeur. Tout cela fait partie d'un spectacle total, d'une forme au concept. La tempête de cerveau – branstorming comme spectacle total c’est la méthode qui ne soumet pas des idées, elle s’y soumet. Mots-clés: créativité, spectacle total, tempête de cerveau Branstorming, remue-méninges (tempête de cerveau)

Upload: danielstanciu244666

Post on 13-Sep-2015

219 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria tiine ale Educaiei, Nr. 2/2013

    Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2013

    68

    CREATIVITATEA I CONCEPTUL DE

    SPECTACOL TOTAL

    Mihaela Sanda POPESCU Liceul de Arte Constantin Briloiu

    dinTrgu-Jiu

    MottoWe are all students of creativity, and what a

    path we walk!John R. Osborn

    [1888 1966]

    Abstract: Secolul n care trim a dovedit, nu odat, c exist riscul ncartiruirii existeniale: Quo vadis humanitas? Proces mental i social, creativitatea rmne componenta esenial a nnoirilor permanente, nu numai n art, ci i n tiin i tehnologie. Apariia domeniilor inter i transdisciplinare, confirm idea unui spectacolul total al tuturor nnoirilor. Creativitatea ca metod n domenii bazate pe eficien poate fi un rspuns la aceast ntrebare, dovada clar c tot oamenii rmn bunul cel mai de pre. n 1940, americanul Alex Faickney Osborn concepe o nou metod avnd ca scop succesul n promovarea ageniei sale publicitare; aceast nou metod cea mai popular dar i cea mai controversat se va numi brainstorming (furtun n creier). Dezbaterea despre Camerata florentin din extrema baroc a modernitii, are ca scop demonstraia c aceast metod a creativitii nu este o invenie, ci o descoperire; va exista mereu un spaiu real al tuturor nnoirilor, o grupare avangardist care va promova ideea i un viitor ca msur a valorii. Toate acestea se nscriu ntr-un spectacol total, de la form la concept. Branstorming este metoda care nu supune ideile, ci se supune lor.

    Cuvinte cheie: creativitate, furtun n creier, spectacol total

    Branstorming furtun n creier

    n 1940, americanul Alex Faickney Osborn (24 mai 1888 4 mai 1966) concepe

    LA CREATIVITE ET LE CONCEPT DU

    SPECTACLE TOTAL

    Mihaela Sanda POPESCU Constantin Briloiu High School

    of Trgu-Jiu

    MottoWe are all students of creativity, and what a

    path we walk!John R. Osborn

    [1888 1966]

    Abstract : Ce sicle a prouv plusieurs reprises, que il ya un risque de lemprisonnement existentiel: Quo vadis humanitas? Processus mental et social, la crativit reste une composante essentielle des innovations permanentes, non seulement dans l'art mais aussi, dans la science et la technologie . Lemergence des zones inter- et transdisciplinaires confirme l'ide du spectacle total de tous les renouvellements. La crativit comme mthode dans les domaines de lefficacit peut tre une rponse cette question et la preuve que la ressource humaine est le meilleur don . En 1940 , l'amricain Alex Faickney Osborn a concu une nouvelle mthode pour promouvoir le succs de son agence de publicit;cette nouvelle mthode, la plus populaire et la plus controverse, sera appel branstorming, remue-mninges (tempte de cerveau) . Le dbat sur Camerata fiorentina de l'extrmit baroque de la modernit dmontre que la mthode de la crativit n'est pas une invention, elle est une dcouverte. Il y a toujours un espace rel de toutes les renouvellements, un groupe d'avant -garde qui favorisent l'ide et le temps davenir qui mesure la valeur. Tout cela fait partie d'un spectacle total, d'une forme au concept. La tempte de cerveau branstorming comme spectacle total cest la mthode qui ne soumet pas des ides, elle sy soumet.

    Mots-cls: crativit, spectacle total, tempte de cerveau

    Branstorming, remue-mninges (tempte de cerveau)

  • Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria tiine ale Educaiei, Nr. 2/2013

    Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2013

    69

    o nou metod avnd ca scop succesul n promovarea ageniei sale publicitare; aceast nou metod cea mai popular dar i cea mai controversat se va numi brainstorming (furtun n creier). n 1948, n cartea sa, Your Creative Power care devine n curnd un best seller, Osborn dezvluie cele patru reguli de baz:

    a nu critica ; cdere liber (freewheeling); revenire asupra ideilor exprimate (hitchhike - autostopul); obinerea unui mare numr de idei posibile, fr impunerea propriilor idei. Osborn acord importan imaginaiei

    pe care o consider o zon att de vast i de tulbure, n care i psihologii se tem s peasc. n brainstorming se pleac de la teza c, dac nu tim dect puine lucruri despre factorii creativitii, tim, n schimb mai multe despre obstacolele puse n calea ei [] convenionalismul, descurajarea, timiditatea, ironizarea netiinei sau a greelilor. (Dicionar de Pedagogie, EDITURA DIDACTIC I PEDAGOGIC, Bucureti, 1979, p.278). Brainstorming-ul se aplic grupurilor restrnse, ntr-o atmosfer de camaraderie, cu promovarea spiritului de competiie (Idem). Astfel, grupul va promova spiritul de avangard, de nnoire permanent i de eliminare a elementelor rutiniere. Cantitatea este admis doar ca premis a calitii. Brainstorming-ul, ca metod, nu este propriu-zis o invenie, ci o descoperire, aa cum mrul lui Newton a descoperit gravitaia; metoda creativitii nu supune ideile, ci se supune lor.

    n muzic, asaltul de idei - brainstorming-ul ia forma spectacolului total care a stat ntotdeauna, la originea marilor schimbri; acesta afirm, de fiecare dat, un nou coninut i implicit, o nou form artistic. Spectacolul total de la form la concept, se regsete n toate grupurile cu nume sugestiv de coal, academie, sau de idee fundamental. Conceptual vorbind, cel mai sugestiv spectacol total este barocul

    En 1940, l'amricain Alex Faickney Osborn (1888 - 1966) conoit une nouvelle mthode visant le succs dans la promotion de son agence de publicit; cette nouvelle mthode, la plus populaire et la plus controverse sera appele brainstorming, remue-mninges ( tempte de cerveau ) . En 1948 , dans son livre , Your Creative Power qui devient vite un best-seller Osborn rvle les quatre rgles de base : ne pas critiquer ; chute libre (freewheeling) retour des ides exprimes ( stop - attelage ) obtenir un grand nombre d'ides possibles , sans imposer les ides propres.

    Osborn attache de l'importance l'imagination qu'il considre comme un domaine aussi vaste et trouble, o les psychologues ont peur de s'engager . Dans le brainstorming "on commence partir de la thse selon laquelle mme si nous ne savons que peu de choses sur les facteurs de la crativit, nous place davantage sur les obstacles [ ... ] le conventionnalisme , le dcouragement , la timidit , lironie ladresse de l'ignorance ou des erreurs. " ( Dictionnaire de l'ducation , didactique et pdagogique, Publishing Bucarest , 1979 , p.278 ) . Le brainstorming s'applique aux petits groupes, dans une atmosphre de camaraderie, de promouvoir l'esprit de comptition (Ibid.) . Ainsi, le groupe fera la promotion de l'esprit d'avant-garde, de renouvellement permanent etde llimination des lments de routine. La quantit peut tre utilise seulement comme une condition pralable pour la qualit. La mthode de brainstorming, n'est pas en soi une invention, mais une dcouverte , comme la gravitation dcouverte par la pomme de Newton; la mthode de la crativit ne soumet pas les ides, elle sy soumet. En musique, l'assaut des ides, comme partout dailleur, prend la forme du spectacle total qui a toujours t l'origine de grands changements; il promeut chaque fois

  • Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria tiine ale Educaiei, Nr. 2/2013

    Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2013

    70

    despre care Eugenio dOrs spunea n cartea sa, Profesiunea de critic de art [Ed. Meridiane 1977 p.130], urmatoarele: [] barocul nu este un fenomen al istoriei, este un numr, prezent n toate i n fiecare din fenomenele care de obicei sunt clasificate drept baroce []. Cu 500 de ani nainte de Hristos, Heraclit, n al su panta rhei afirma ideea c singura constant este doar schimbarea. Elementul de identificare al spectacolului total, este acel spaiu liber din forma nelefuit a perlei (barroco), n care se regsea lumea contrariilor ca preludiu armonic. De la un baroc al tuturor timpurilor afirmat de Eugenio dOrs, Pierre Khler, profesor universitar la Universitatea din Berne (Elveia) afirm ideea unui baroc existenial ca norm permanent i stare fundamental (Grigurcu, Gheorghe Baroc existenial, n Romnia Literar, nr.22, 2007). n istoria muzicii, barocul ca furtun de idei este o suprapunere ntre genul polifon i omofon i nu ntmpltor se poate vorbi de o extrem baroc a modernitii, la interferena secolelor XVI-XVII. S ne oprim atenia asuprea Cameratei florentine ca grupare avangardist n care asaltul ideilor nsemna afirmarea monodiei acompaniate, iar corespondena artistic a spectacolului total este noul gen al operei. Spectacolul de oper este consecina artistic a eliberrii cuvntului de conglomeratul polifonic, ideal estetic promovat de Camerata Florentin la sfritul secolului XVI. dac nu tim dect puine lucruri despre factorii creativitii, tim, n schimb mai multe despre obstacolele puse n calea ei [] convenionalismul, descurajarea, timiditatea, ironizarea netiinei sau a greelilor. n cadrul Cameratei, Vincenzo Galilei prezenta inconvenientele la care ajunsese cntarea: n timp ce o voce cnt nceputul cuvintelor, o alta se afl nu numai la mijlocul sau la sfritul aceluiai vers, dar chiar la nceputul sau sfritul versului urmtor. Totodat, fiecare vers este rostit de cte patru sau cinci ori, mpotriva oricrei logici (R.I.

    un nouveau contenu, et donc, une nouvelle forme d'art. Le spectacle total, entre la forme et le concept se retrouve dans tous les groupes qui portent le nom vocateur de l'cole, de lacadmie, ou de l'ide fondamentale. Conceptuellement parlant, le spectacle total cest le baroque dont, Eugenio d'Ors, dans son livre, La profession de critique d'art [ Ed Mridiens 1977 p.130 ] disait: " Le baroque n'est pas un phnomne de l'histoire, il est un numro prsent dans toutes choses qui sont habituellement classs comme baroque [ ... ] " Avec 500 ans avant la naissance de Jsus-Christ, Hraclite, dans son panta rhei affirme l'ide que la seule constante est le changement mme. Le signe d'identification du spectacle total est l'espace libre de la forme approximative et imparfaite de la perle (barroco) , qui comprenait le monde des contraires comme "prliminaires" harmonique . Si Eugenio d'Ors promeut le baroque de tous les temps Pierre Kohler, professeur l'Universit de Berne ( Suisse) dclare l'ide d'un baroque existentiel : il me parat plus vrai de tenir le baroque pour la norme permanente ou pour ltat fondamental " (Grigurcu , George baroque existentiel en Roumanie littraire , n 22 , 2007). Dans l'histoire de la musique, le baroque comme tempte de cerveau est un chevauchement entre la polyphonie et homophonie et pas incidemment on peut parler dune extrme baroques de la modernit, linterfrence de XVIe-XVIIe sicles. Orientons-nous l'attention sur la Camerata fiorentina, ou Camerata de' Bardi, le groupe d'avant-garde qui affirme la monodiei accompagne et la correspondance du spectacle total avec le nouveau genre artistique de l'opra. Le spectacle de l'opra est une consquence de la libration mot du conglomrat polyphonique, idal esthtique promu par Camerata. si nous ne savons que peu de choses sur les facteurs de la crativit, nous place davantage sur les obstacles [ ... ] le conventionnalisme , le dcouragement , la timidit , lironie ladresse de l'ignorance

  • Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria tiine ale Educaiei, Nr. 2/2013

    Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2013

    71

    Gruber Istoria muzicii universale, vol. I, Editura muzical, Bucureti, 1963. p.415). Orientarea Cameratei oferea modelul tragediei antice, greceti n care monodia simpl, acompaniat dezvluia n textul poetic, imagini diverse care vor contribui la alctuirea unui spectacol divers: muzic, poezie, dans, tablouri scenice. Camerata nsi era o diversitate ideatic adunnd, dup mrturiile lui Caccini, o mare parte a nobilimii si liderii muzicieni si geniile i poeii i filozofii oraului. ntr-o atmosfer de camaraderie, cu promovarea spiritului de competiie.

    Aceasta nou academie era frecventat, alturi de Vincenzo Galilei (1520-1591), tatl marelui astronom, de ctre poetul Ottavio Rinuccini (1562-1621), nvatul Jacopo Corsi (1560-1604), Emilio de Cavallieri (1550-1602) - directorul spectacolelor i serbrilor populare din Florena, muzicianul Pietro Strozzi, tinerii cntrei Jacopo Peri (1561-1633) i Giulio Caccini (cca.1545-1618) care folosete pentru prima dat numele cameratei ntr-o dedicaie adresat lui Bardi, pe partitura operei Euridice - 20 decembrie 1600 (Vlasin, Cristina Camerata florentin http://cristinavlasin.wordpress.com/2009/09/13/camerata-florentina). Creaiile care definesc orientatea Cameratei sunt: Discorso de Bardi adresat lui Caccini (1578) i Dialogo della musica antica e della moderna (1581/2) a lui Galilei. Amndou sunt inspirate de principiile filologului Girolamo Mei: tonurile strvechi trebuiesc imitate deoarece ele permit exprimarea cu afeciune a textului prin intermediul vocii; doar melodia ar trebui sa fie cntata o singura dat contrapunctarea fiind folositoare doar pentru a asigura fluena armoniei n acompaniament, iar ritmul i melodia ar trebui s urmeze modul de a vorbi al persoanei care interpreteaz (R.I. Gruber Istoria muzicii universale, vol. I, Editura muzical, Bucureti, 1963. p.415). Modernismul Cameratei a avut precursori ilutri, tot n spirit avangardist, chiar dac trecerea timpului chiar dac trecerea timpului: le-a

    ou des erreurs." Dans la Camerata, Vincenzo Galilei

    prsents les inconvnients de la chanson: "Alors quand une voix chante partir du commencement du vers, une autre chante le milieu ou la fin de la mme ligne. Cependant , chaque ligne est parl par quatre ou cinq fois, contre toute logique " (RI Gruber histoire de la musique universelle , tome I , dition musicale , Bucarest , 1963. P.415 ). Orientation de Camerata donne lexemple de la tragdie de le Grce ancienne o la monodie accompagnait un texte simple et de diverses images contribueront la formation d'un spectacle vari: musique, posie, danse, peinture. Camerata ctait lespace dune diversit d'ides, selon le tmoignage de Caccini : une grande partie de la noblesse et les grands musiciens et des potes et des philosophes et des gnies ville." dans une atmosphre de camaraderie , de promouvoir l'esprit de comptition.

    Cette nouvelle acadmie tait frquente par Vincenzo Galilei (1520-1591), le pre du grand astronome, le pote Ottavio Rinuccini (1562-1621), lrudit Jacopo Corsi (1560-1604) , Emilio de Cavallieri (1550-1602), le directeur des ftes populaires Florence, le musicien Pietro Strozzi, les jeunes chanteurs Jacopo Peri (1561-1633); Giulio Caccini (cca.1545 - 1618) emploie pour la premire fois le nom de Camerata sur une ddicace Bardi , sur la partition dEuridice, le 20 dcembre 1600 (Vlasin Cristina Camerata florenti, http://cristinavlasin.wordpress.com/2009/09/13/camerata-florentina). Les crations qui dfinissent lorientation de Camerata sont: Discorso de Bardi adress Caccini ( 1578 ) et Dialogo della musica antica e della moderna (1581/2) de Vincenzo Galilei Ces deux sont inspirs par les principes du philologue Girolamo Mei: " les tons anciens devraient tre imits pour permettre interprter affectueusement le texte, par la voix ; la mlodie ne devrait tre chant qu'une seule fois, le contrepoint n'est utile que pour assurer la fluidit de l'harmonie dans

  • Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria tiine ale Educaiei, Nr. 2/2013

    Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2013

    72

    acordat o imuabilitate statuar. n 1555, reverendul Nicola Vicentino, vizionar constructor al unui clavecin cromatic, lanseaz ideea unui instrument perfect care s exprime multe secrete muzicale i scrie tratatul Lantica musica ridotta alla moderna prattica, con la dicia, ratione, et con gli essempi dei tre generi, con le loro spetie et con linventione di uno nuovo stromento, nelquale si contiene tutta la perfetta musica, con molti segreti musicali. (Muzica veche adaptat la practica modern cu precepte i exemple pentru trei genuri, cu specificul lor si cu invenia unui nou instrument care s conin toat muzica perfect, mpreun cu multe secrete muzicale). Giuseppe Zarlino (1514 - 1590) adept al stilul sever polifonic (prima prattica), este autorul tratatelor teoretice, Istitutioni harmoniche (1558) i Dimonstrationi harmoniche (1571) care vor fundamenta noutatea gndirii armonice; lui Zarlino i se atribuie modernismul armoniei tonale, bazat pe cele dou moduri, major i minor. Stilul su este recunoscut ca prima prattica, iar adepii si vor numi ironic, stilul nou, al lui Monteverdi, seconda prattica. n 1594, Jacopo Corsi si Jacopo Peri compun prima oper care s-a pierdut, Dafne, dup modelul antic, pe textul lui Ottavio Rinuccini. Urmeaz Euridice, scris de Peri cu ocazia cstoriei Mariei de Medici cu Henri al IV-lea, la Florenta n octombrie 1600. Noutatea libretului lui Rinuccini const n faptul c finalul e modificat, Orfeu reuind s o salveze pe Euridice. Creaia definitorie a Barocului muzical i forma corespondent spectacolului total rmne Orfeo-favola in musica (1607) pe un libret n cinci acte de Alessandro Striggio, scris cu ocazia carnavalului anual de la Mantua. Monteverdi creaz noul stil, dramma per musica - drama muzical, expresie sincretic a spectacolului total i pe care esteticianul Theodor W. Adorno (1978) o consider arhetipul operei. Vincenzo Galilei sftuia pe muzicieni s observe ce este muzical n declamaia actorilor dramatici (R.I. Gruber Istoria muzicii universale, vol. I, Editura

    laccompagnement, le rythme et la mlodie doivent suivre la faon de parler de la personne qui interprte. " ( R.I., Gruber Histoire de la musique universelle, vol.I , d. Musicale, Bucarest, 1963 p.415 ) Le modernisme de Camerata avait des prcurseurs illustres, toujours en esprit d'avant-garde, mme si le temps leur a donn une immutabilit statuaire. En 1555 , le rvrend Nicola Vicentino , constructeur visionnaire d'un clavecin chromatique, a lanc l'ide d'un instrument "parfait" pour exprimer les secrets de la musique et crit le trait Lantica musica ridotta alla moderna prattica, con la dicia, ratione, et con gli essempi dei tre generi, con le loro spetie et con linventione di uno nuovo stromento, nelquale si contiene tutta la perfetta musica, con molti segreti musicali. (La musique antique, adapte la pratique moderne avec des prceptes et des exemples de trois types, avec leurs spcificits et avec l'invention d'un nouvel instrument qui contient toute la musique parfaite et avec beaucoup dautres secrets musicales). Giuseppe Zarlino (1514 - 1590) promoteur du style polyphonique svre (prima prattica), est l'auteur de traits thoriques Istitutioni harmoniche - 1558 (http://imgbase-scd-ulp.u-strasbg.fr/displayimage.php?album=556&pos=0)i Dimonstrationi harmoniche (1571) qui assureront la nouveaut de la pense harmonique; le modernisme de Zarlino comprend l'harmonie tonale base sur les deux modes, majeur et mineur. Son style est reconnu comme prima prattica et ses disciples vont appeler ironiquement le nouveau style de Monteverdi, seconda prattica. En 1594 Jacopo Corsi et Jacopo Peri ont compose Dafne, la premire opra (qui st perdue), selon le modle antique sur le texte dOttavio Rinuccini. Eurydice , opra crite par Peri loccasion du mariage de Marie de Mdicis avec Henri IV Florence en octobre 1600; la nouveaut du livret de Rinuccini est que la fin est modifie: Orphe a russi sauver Eurydice. La cration dcisive du baroque et la forme de du

  • Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria tiine ale Educaiei, Nr. 2/2013

    Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2013

    73

    muzical, Bucureti, 1963. p.416). Brainstorming - furtun n creier Debutul nnoirilor expresive cu o tematic din mitul orfic, confirm ideea c adevrata revigorare artistic const n reversibilitatea ritualic, idee confirmat de apariia Antropologiei n modernismul interferenei secolelor XIX-XX i de exotismul impresionist; Orfeu nsui era un semn antropologic, al revenirii ritualice. Pe lng noua orientare estetic a muzicii, promovat de Camerata, ideea fundamental a epocii era heliocentrismul preluat de la Nicolaus Copernic (1473 - 1543) i continuat de Galileo, fiul lui Vincenzo Galilei, concepie care combtea geocentrismul lui Ptolemeu (cca. 87 165 d. Hr.). Atenia acordat cuvntului ca expresie spectral prea o consecin a noii viziuni heliocentrice. Heliocentrismul afirmat n Italia de Galileo Galilei influeneaz de asemenea gndirea filosofului francez, Descartes; acesta va scrie n 1633, Le Monde ou Trait de la lumire (Lumea sau Tratatul despre lumin). Galilei publicase Dialogo sopra i due massimi sistemi del mondo (Dialogul asupra celor dou mari sisteme ale lumii); pentru poziia sa heliocentrist, papalitatea i intenteaz celebrul proces din 1633, n urma cruia, de teama condamnrii, Galilei abjur, dar pn la noi vor rzbate celebrele cuvinte: Eppur si muove. Recitativul-vorbirea cntat devine, nc din extrema baroc a modernitii, expresia ideal n care muzica e un adaos poetic al cuvntului; cuvntul devine un adaos spaial la temporalitatea muzicii; aceast nou spaio-temporalitate este un spectacol total al expresiei, aa cum, creaia lui Monteverdi, Orfeo (1607) afirm noul spectacol total al spectacolului de oper (favola in musica). Camerata florentin, gruparea avangardist, confirm faptul c brainstorming-ul, ca metod, nu este propriu-zis o invenie, ci o descoperire, aa cum mrul lui Newton nu a inventat ci a descoperit gravitaia; este

    spectacle total, est Orfeo, favola in musica (1607) sur un livret d'Alessandro Striggio en cinq actes, crits pour le carnaval annuel de Mantoue. Monteverdi a cre un nouveau modle, dramma per musica - drame musical, expression syncrtique de du spectacle total que lesthticien Theodor W. Adorno (1978) la considr comme l'archtype de lopra. Vincenzo Galilei "conseillait les musiciens d'observer ce qui est musical dans la dclamation des acteurs dramatiques." (R.I. Gruber Universal Music History, Volume I, dition de musique, Bucarest, 1963 p.416). Brainstorm - remue-mninges tempte de cerveau

    Le dbut des innovations expressives dans le mythe orphique, confirme l'ide que l'art vritable se trouve dans un rituel de la rversibilit. Cela est confirm par lapparition de lAnthropologie dans le sicle de lexotisme impressionniste; Orphe lui-mme tait un signe anthropologique de la rversibilit rituelle. Outre la nouvelle orientation esthtique de la musique promue par Camerata , l'ide fondamentale de l'poque a t la conception l'hliocentrique prise de Copernic (1473 - 1543) et continue par Galileo, le fils de Vincenzo Galilei; ctait la conception qui niait le gocentrisme de Ptolme (environ 87-165 ap.J.C.). Le renouvellement du mot comme expression spectrale semblait tre une consquence de la nouvelle vision hliocentrique . Le hliocentrisme affirm en Italie par Galileo Galilei influence la pense du philosophe franais Descartes qui, en 1633, Le Monde ou Trait de la lumire. Galilei avait publi Dialogo sopra i due massimi sistemi del mondo (Dialogue sur les deux grands systmes du monde) et pour de l'audace de la conception la papaut lui lance le clbre procs, en 1633, o il prononce galement la formule d'abjuration et le clbre Eppur si muove. Le rcitatif, la parole chante devient depuis le dbut baroque de la modernit, l'expression idale o la musique est la potique ajoute du mot; le mot devient lespace ajout la temporalit de la musique;

  • Analele Universitii Constantin Brncui din Trgu Jiu, Seria tiine ale Educaiei, Nr. 2/2013

    Annals of the Constantin Brncui University of Trgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2013

    74

    metoda care nu supune ideile,ci se supune lor. Bibliografie Dicionar de Pedagogie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1979 DOrs, Eugenio, Profesiunea de critic de art, Ed. Meridiane, 1977 Grigurcu, Gheorghe, Baroc existenial, n Romnia Literar, nr.22, 2007 Gruber, R. I., Istoria muzicii universale, vol. I, Editura muzical, Bucureti, 1963 Vlasin, Cristina, Camerata florentin http://cristinavlasin.wordpress.com/2009/09/13/camerata-florentina

    cette nouvelle spatio-temporalit cest le spectacle total de lexpression, comme la cration de Monteverdi , Orfeo (1607) affirme que le nouveau spectacle total de l'opra (favola in musica). Camerata fiorentina, groupe d'avant -garde, confirme que le brainstorming, et une mthode, il n'est pas en soi une invention, elle est une dcouverte comme la pomme de Newton qui n'a pas invent, mais il a dcouvert la gravitation; cest la mthode qui ne soumet pas des ides, elle sy soumet. Bibliographie:

    Dicionar de Pedagogie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1979 DOrs, Eugenio, Profesiunea de critic de art, Ed. Meridiane, 1977 Grigurcu, Gheorghe, Baroc existenial, n Romnia Literar, nr.22, 2007 Gruber, R. I., Istoria muzicii universale, vol. I, Editura muzical, Bucureti, 1963 Vlasin, Cristina, Camerata florentin http://cristinavlasin.wordpress.com/2009/09/13/camerata-florentina