Tema lucrTema lucrăăriirii:: STIMULAREA CREATIVITĂŢII STIMULAREA CREATIVITĂŢII

ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR PRIN ORELE DE MATEMATICĂPRIN ORELE DE MATEMATICĂ

Tema lucrTema lucrăăriirii:: STIMULAREA CREATIVITĂŢII STIMULAREA CREATIVITĂŢII

ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR PRIN ORELE DE MATEMATICĂPRIN ORELE DE MATEMATICĂ

Coordonator ştiinţific, Coordonator ştiinţific, Conf. Univ. Dr. CRÎNGANU JENICĂConf. Univ. Dr. CRÎNGANU JENICĂ

Candidat, Candidat, Institutor, IAVORSCHI GENOVEVA MĂDĂLINAInstitutor, IAVORSCHI GENOVEVA MĂDĂLINA

Planul lucrării Argument

Capitolul 1

Creativitatea, latură transformativ – constructivă a personalităţii

1.1 Creativitatea – concept, caracteristici

1.2 Creativitatea ca proces şi produs. Personalitatea creatoare. Factorii creativităţii

1.3 Importanţa cultivării creativităţii în învăţământ

Capitolul 2

Stimularea potenţialului creator al elevilor din învăţământul primar

2.1 Aspecte specifice creativităţii şcolarului mic

2.2 Descoperirea potenţialului creator al şcolarului mic

2.3 Strategii educaţionale intreprinse pentru stimularea potenţialului creator

Capitolul 3

Studiu experimental privind modalităţile de stimulare a potenţialului creator al elevilor în învăţământul primar

3.1 Ipoteza şi obiectivele cercetării. Tipul cercetării

3.2 Modele, tehnici şi instrumente utilizate în cercetare

3.3 Organizarea cercetării

3.4 Eşantionul cercetării

3.5 Procedura

3.5.1 Etapa pregătitoare (pretest)

3.5.2 Metode interactive folosite în lecţiile de matematică

5.2.1 ciorchinele – Brainstorming

5.2.2 Ştiu / Vrea să ştiu / Am învăţat

5.2.3 Turul galeriei

5.2.4 Gândiţi / Lucraţi în perechi / Comunicaţi

5.2.5 “ÎNVĂŢÂND CREATIV DEVENIM CREATIVI” – Program de stimulare a potenţialului creator al şcolarilor mici

3.5.3 Etapa finală – posttest

Capitolul 4

Consideraţii finale

Anexe

Bibliografie

Motto: „CREATIVITATEA este o floare atât de delicată, încât elogiul o face să înflorească, în timp ce descurajarea o înăbuşă adesea, chiar înainte să se poată transforma în floare.”

Thomas Carlyle

Delimitări conceptuale Potenţialul creativ reprezintă sistemul capacităților care

pot asigura succesul producţiei creatoare, condiţiile sau premisele de care dispune persoana, fără să însemne că ele au fost utilizate efectiv.

”Implică realizarea unui produs nou şi de valoare pentru societate” (Al. Roșca).

Factorii creativităţii

I. Factorii subiectivi (psihici) se împart în :

- Factori intelectuali: gândirea divergentă, imaginaţia creatoare, memoria, inteligenţa creatoare;

- Factori nonintelectuali (de personalitate) : motivaţia, nivelul de aspiraţie, intersele personale, sentimentele intelectuale şi atitudinile, temperamentul şi aptitudinile speciale;

- Factori aptitudinali: încrederea în sine – unul dintre cei mai importanţi.

II. Factorii obiectivi: sociali şi biologici

Performanţa creatoare depinde în mare măsură nu de existenţa diverşilor factorilor intelectuali, nonintelectuali sau sociali, ci de relaţiile ce se stabilesc între aceştia.

Creativitatea în învăţământul primar

Învăţământul primar asigură elementele fundamentale ale cunoaşterii, îndeplinind un rol decisiv în asimilarea cunoştinţelor de bază, în egalizarea şanselor de instruire a tuturor copiilor.

Şcoala s-a preocupat destul de puţin de stimularea imaginaţiei şi, în speţă, a creativităţii, necesare fiind modificări în învăţământul românesc, cum ar fi:

- stimularea imaginaţiei trebuie să constituie obiectiv de bază alături de educarea gândirii;

- trebuie promovată cultura generală, ce favorizează creativitatea;- cadrul didactic trebuie să aibă relaţii prietenoase cu elevii, să-i încurajeze, astfel ca

aceştia să-şi manifeste în voie curiozitatea;- există mijloace pentru dezvoltarea creativităţii, favorizând formarea unei atitudini

creative şi a aptitudinii de a căuta şi a găsi probleme, orientarea şi incitarea spre nou, spre neexplorat. Învăţătorul poate să insufle prin stilul său o atitudine şi un stil creator, liber independent.

Toate acestea se pot constitui ca premise ce pot fi considerate drept cerinţe specifice ale cultivării şi stimulării creativităţii la elevi sau ale învăţării de tip creativ.

Specificul creativităţii la vârsta şcolară mică

Creativitatea elevului din ciclul primar este deosebită de cea a unui adult, în sensul că produsul creativ la care a ajuns elevul pe cale independentă nu este nou şi pentru societate. Găsirea unei soluţii mai deosebite la rezolvarea unei probleme poate fi considerată produsul unui proces creativ, deşi pentru ştiinţă aceasta nu este o noutate.

Imaginaţia creatoare se manifestă şi în produsele activită-ţilor creative concretizate în compuneri, rezolvări de probleme,

desene, picturi, lucrări practice, etc.

Studiu experimental privind modalităţile de stimulare a creativităţii elevilor din ciclul primar prin orele de matematică

Ipoteza şi obicetivele cercetării. Tipul cercetăriiDacă voi utiliza în mod frecvent strategii activ-participative în cadrul lecţiilor voi stimula

potenţialul creator al şcolarului mic.

Obiective:

- Identificarea unor stategii didactice care să stimuleze potenţialul creator al şcolarului mic;

- Evidenţierea unor modalităţi şi tehnici de lucru şi a gradului de eficienţă al acestora în stimularea creativităţii elevilor;

- Utilizarea celor mai adecvate modalităţi şi tehnici de lucru pentru evoluţia factorilor creativi: fluenţă, flexibilitate, originalitate, elaborare;

- Antrenarea potenţialului creator prin a cărui solicitare se pot obţine produse creative de un nivel ridicat.

Metode şi tehnici de investigaţie Dat fiind caracterul multidimensional şi multidisciplinar al fenomenului creativităţii,

metodele de investigare care s-au utilizat au fost variate.

Organizarea cercetării

Pe un eşantion de 22 de elevi, cu vârsta între 6-7 ani, cercetarea educaţională s-a realizat în trei mari etape:

• Etapa de pregătire a cercetării;

• Etapa de efectuare a cercetării:

• -aplicarea pretestului pentru a determina nivelul potenţialului creativ al elevilor la momentul declanşării experimentului educaţional.

• După evaluarea, analiza şi interpretarea rezultatelor iniţiale obţinute, am stabilit o serie de măsuri prin care, în activitatea următoare ce o voi realiza la clasă, să introduc unele modificări pentru a stimula potenţialul creativ al elevilor.

• -iniţierea şi derularea unui program de stimulare a potenţialului creator, intitulat „Învăţând creativ devenim creativi” ce a constat în exersarea unor modalităţi de stimulare a potenţialului creator.

• -aplicarea posttestului, în evaluarea, analiza şi interpretarea rezultatelor finale obţinute.

• Etapa finalizării cercetării:

• -în această etapă am realizat o analiză şi interpretare comparativă a informaţiilor iniţiale şi finale, elaborând apoi concluzii prin argumentare şi raportare la obiectivele cercetării.

Procedura

Etapa pretest• Pentru a obţine informaţii cu privire la nivelul creativităţii elevilor am adaptat chestionarul original al autorului

Gheorghe Zapan la particularităţile vârstei elevilor cu care lucrez. În ceea ce priveşte modul de aplicare şi prelucrare, chestionarul a necesitat schiţarea profilului elevului dotat, a conduitei elevilor creativi şi noncreativi, observabile în clasă şi în afara clasei.

• Prin acest chestionar am urmărit să identific elevii care manifestă în orele de curs mare capacitate de înţelegere şi expunere a cunoştinţelor, considerată ca semn de recunoaştere a elevului creativ, elevi cu gândire divergentă, deschidere la nou, curiozitate şi spirit inventiv care manifestă o mare flexibilitate spontană şi intuiţie rapidă a problemei, elevi descurcăreţi în orice situaţie, elevi care au potenţial creativ ce poate fi stimulat şi dezvoltat.

• Al doilea chestionar s-a aplicat părinţilor elevilor implicaţi în experiment, în urma căruia s-au surprins şi s-au depistat caracteristicile elevului creator.

• Chestionarul a fost preluat după Mihai Jigău şi adaptat la cerinţele temei studiate, respectiv creativitatea.

Aplicarea pre - testelor şi interpretarea rezultatelor:• Punctul de plecare în cercetarea efectuată l-a constituit pre - testul (format din 2 probe) aplicat spre sfârşitul

clasei I. Prin rezolvarea sarcinilor date se evaluează nivelul celor trei factori intelectuali ai potenţialului creativ: flexibilitatea, originalitatea, fluenţa (ideativă, verbală, asociativă).

• Punctajul la fluiditate a fost dat de numărul total de răspunsuri la o probă. Flexibilitatea am cotat-o în funcţie de numărul de domenii în care s-au putut încadra răspunsurile la un item. Originalitatea am măsturat-o în funcţie de raritatea statistică a unui răspuns într-o colectivitate dată.

 Proba 1

Obiective:- să compună o problemă după o formulă numerică dată;

- să aplice în mod creator cunoştinţele şi deprinderile matematice însuşite

Conţinutul probei:

Compuneţi o problemă după exerciţiul următor şi rezolvaţi-o!

15 + ( 15-5 ) =

Proba 2 - Test de diagnosticare a creativităţii figurale- „ Ce pot face din figuri geometrice”

Din probele administrate am desprins faptul că elevii dispun de potenţial creativ dar nu îndeajuns stimulat şi dezvoltat, se exprimă cu dificultate în scris, reuşesc cu greu să se transpună într-o anumită situaţie, orizontul lor de cunoaştere este limitat. Am observat că nu neaparat elevii care dispun de fluiditate verbală dispun şi de flexibilitate şi originalitate.

Predispoziţiile creatoare ale elevilor mei favorizează începerea unui antrenament de stimulare care să urmărească atingerea factorilor intelectuali ai creativităţii: flexibilitatea, fluiditatea, originalitatea, elaborarea, sensibilitatea, intuiţia care să determine un comportament imaginativ creativ.

Metode interactive folosite în lecţiile de matematicăCIORCHINELE – BRAINSTORMING

Unitatea de învăţare: Elemente de geometrie

Subiectul: Forme geometrice – joc: Constructorii

Momentul lecţiei în care a fost aplicată metoda: dirijarea consolidării

Tipul lecţiei: de consolidare

Obiective operaţionale

O1 – să enumere toate formele geometrice;

O2 – să analizeze fiecare formă geometrică în funcţie de formă şi laturi;

O3 – să deseneze figurile geometrice în funcţie de cerinţă;

O4 – să grupeze formele geometrice în funcţie de mărime şi formă.

 

Dirijarea consolidării

Se cere elevilor să scoată din trusă: un dreptunghi mare, două pătrate mici şi un triunghi mare.

Cu aceste piese elevul trebuie să construiască o casă. Câştigă elevul care termină primul (ca recompensă, la alegere).

ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT

Unitatea de învăţare: Adunarea numerelor naturale în concentrul 0 – 100

Lecţia: Adunarea numerelor naturale

Momentul lecţiei în care a fost aplicată metoda: începe în etapa de captare a atenţiei prin completarea primelor două coloane, în etapa de dirijare a învăţării se caută răspunsuri la întrebările formulate şi se completează a treia coloană în etapa de evaluare.

Tipul lecţiei: mixtă

Obiective operaţionale:

O1 – să noteze în tabelele personale tot ce ştiu despre operaţia de adunare;

O2 – să formuleze clar şi corect întrebări despre calculul unei adunări;

O3 – să cunoască terminologia specifică: termeni, sumă sau total, cu atât mai mult, plus;

O4 – să rezolve exerciţiile propuse folosind terminologia specifică.

TURUL GALERIEI Unitatea de învăţare: Adunarea numerelor naturale în concentrul 0 – 100

Subiectul lecţiei: Adunarea când unul din termeni este 10

Momentul lecţiei în care a fost aplicată metoda: evaluare

Tipul lecţiei: mixtă

Obiectivele operaţionale ale lecţiei

O1 – să efectueze corect operaţiile de adunare atunci când un termen este 10;

O2 – să utilizeze corect terminologia matematică în rezolvarea exerciţiilor şi problemelor;

O3 – să rezolve problemele cu cel puţin 3 operaţii, utilizând corect operaţia de adunare;

O4 – să scrie rezolvarea problemei sub forma unui exerciţiu;

O5 – să compună o problemă pe baza unui exerciţiu dat.

GÂNDIŢI / LUCRAŢI ÎN PERECHI / COMUNICAŢI 

• Unitatea de învăţare: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la 100.

• Subiectul lecţiei: Probleme care se rezolvă prin cel puţin două operaţii cu numere de la 0 la 100

• Momentul lecţiei în care a fost aplicată metoda: dirijarea consolidării

• Obiectivele operaţionale specifice pentru întrebările şi rezolvarea problemelor prin această metodă:

• O1 – să formuleze corect întrebarea pentru problema ce trebuie rezolvată;

• O2 – să stabilească, împreună cu colegul (a) de bancă întrebarea finală a problemei;

• O3 – să rezolve problema în parteneriat, toţi cei şapte membri.

„ ÎNVĂŢÂND CREATIV DEVENIM CREATIVI ”- PROGRAM DE STIMULARE A POTENŢIALULUI CREATOR AL ŞCOLARILOR MICI

  Programul de stimulare a potenţialului creator «Învăţând creativ devenim creativi» s-a desfăşurat pe parcursul anului

şcolar 2009-2010 şi a avut ca obiective:

• realizarea grupului creativ de formare;

• conceperea activităţilor şcolare sub formă creativă;

• aplicarea unor metode şi tehnici de lucru pentru a se stimula şi dezvolta parametrii creativi: fluenţă, flexibilitate, originalitate şi elaborare.

În cadrul acestui program am reorganizat creativ activităţile didactice ca aspect-prin prezentarea creativă a sarcinilor de îndeplinit şi ca structură-utilizând metode şi tehnici creative în tratarea conţinuturilor.

Am urmărit ca elevul să nu mai fie un simplu receptor de informaţie ci pe parcursul orelor el să fie pus în situaţia de a participa la rezolvarea unui număr de operaţii mintale: discriminare, modelare, argumentare,interpretare de rezultate, generalizare şi particularizare, integrare. Am încurajat discuţiile libere, dialogul, ceea ce a îmbunătăţit relaţiile cu elevii. Am căutat să elimin rigiditatea, exigenţa sporită, stereotipia, manifestând dorinţa de receptivitate pentru nou în utilizarea modalităţilor de consiliere modernă a elevilor.

Am ajutat elevii să treacă peste reţineri, să-şi exprime deschis opiniile personale, să vorbească despre evenimentele la care participă, despre calităţile şi defectele lor.

Supleţea şi originalitatea gândirii, găsirea unor soluţii noi şi satisfacţia faţă de găsirea acestora pot fi cultivate prin toate disciplinele de învăţământ.

Sesiunea 1-CLASA – GRUP CREATIV- factor al stimulării potenţialului creator Scopul sesiunii: reorganizarea clasei ca şi grup creativ şi asigurarea unui climat favorabil stimulării creativităţii

Grupul creativ are ca obiective:

descoperirea şi dezvoltarea potenţialului creativ / inventiv; dezinhibarea / deblocarea acestui potenţial individual şi de grup; crearea unui climat generator de efecte psihoterapeutice; transferul abilităţilor creative în procesul instructiv-educativ; însuşirea artei de a te pune în valoare; educarea gândului bun.

Codul grupului creativ:

-Acceptăm, nu criticăm ideile altora! ( critica ideilor, opiniilor care se exprimă în grup este interzisă);-Dăm frâu liber imaginaţiei!-Aici şi acum începem schimbarea!-Bun venit gândului pozitiv!-Eşecul este o provocare la creativitate şi schimbare!-Preluăm ideile altora şi le dezvoltăm!-Emitem un număr cât mai mare de idei!-Tot ce este neobişnuit, este original!

Sesiunea 2 – MATEMATICA = DISCIPLINA CE FORMEAZĂ O GÂNDIRE INVESTIGATOARE, CREATOARE

Scopul sesiunii: abordarea în mod creator a cunoştinţelor şi deprinderilor matematice

Modele de exerciţii care stimulează elevii la un efort creativ:-Exerciţii care solicită cunoaşterea componenţei zecimale a numerelor.-Exerciţii de numeraţie.-Exerciţii cu toate operaţiile studiate.-Exerciţii de aflare a numărului necunoscut din egalităţi pe baza relaţiei dintre termeni şi rezultate.-Exerciţii de calcul mintal.-Jocuri didactice (“Caută şi vei găsi”, “Semnul ascuns”, “Completează şirul”, “Pătratul magic”).-Rezolvare de probleme.-Compunerea problemelor.

APLICAREA PRE–TESTĂRILOR ŞI ANALIZA COMPARATIVĂ A REZULTATELOR

  

Prin efectuarea acestui experiment, am urmărit pregătirea intensivă a elevilor de clasa I, în vederea familiarizării cu elementele de limbaj matematic şi formării priceperilor

şi deprinderilor de scriere, exprimare scrisă şi orală şi de calcul matematic.La aceasta a contribuit atât proiectarea activităţilor propriu–zise, dar şi realizarea

efectivă a lecţiilor de matematică, folosind metode interactive care au fost îmbinate cu metodele tradiţionale ducând la dezvoltarea creativităţii.

În acest sens am aplicat din nou probe la matematică pentru a putea observa progresele înregistrate în urma desfăşurării acestui experiment.

?

Testarea finală – MATEMATICĂObiective operaţionale:O1 – să rezolve exerciţii şi probleme cu cele două operaţii matematice învăţate;

O2 – să efectueze exerciţii cunoscând terminologia matematică şi diverse formulări referitoare la cele două operaţii;

O3 – să descopere cele două moduri de rezolvare a unei probleme;

O4 – să realizeze formula numerică a problemei rezolvate anterior;

O5 – să compună o problemă pornind de la o schemă dată;

O6 – să scrie corect, îngrijit, lizibil.

Itemi1. Aşezaţi semnele pentru a verifica egalitatea: 1 punct18 9 9 40 23 6422 7 29 89 25 642. Găsiţi un număr “a” cu 3 mai mare decât 11 şi un număr “b” cu 4 mai mic decât 39. 1 puncta) Care este suma dintre “a” şi “b”?b) Care este diferenţa dintre “a” şi “b”?3. Rezolvaţi problema următoare prin două moduri: 3 puncte “Un cioban are13 oi albe şi 12 oi negre. Miei avea cu 3 mai puţini decât numărul oilor albe şi negre la un loc. Câte oi şi câţi miei avea la un loc ciobanul?”4. Scrieţi rezolvarea problemei de mai sus sub formă de exerciţiu (pentru fiecare mod de rezolvare) 1 punct5. Formulaţi o problemă după schema următoare: 1,5 puncte 6 - 3 24 - 3

6. Rezolvaţi problema compusă după schema de mai sus. 1,5 puncte

Pentru scris corect, îngrijit şi lizibil 1 punctTimp de lucru 50 minute

punctaje 4 5 6 7 8 9 10 Media punctajelor

Nr. elevi 0 0 1 2 4 5 10 9,00

Consideraţii finale

Potenţialul creator pe care îl au toţi copiii nu trebuie lăsat să evolueze la întâmplare, el trebuie educat prin instruire şi muncă.

În lucrarea de faţă am vrut să arăt cum s-au oglindit preocupările mele în direcţia stimulării potenţialului creator al elevilor din ciclul primar prin activităţile matematica. Aceste activităţi desfăşurate în mod sistematic şi variat contribuie la dezvoltarea operaţiilor gândirii, a judecăţilor şi raţionamentelor.

Formarea prin creativitate conduce la modelarea personalităţii, la transformarea aptitudinilor creative într-un comportament adecvat şi manifestarea acestora la potenţialul maxim, astfel încât subiectul să poată rezolva creativ orice situaţie-problemă ivită.

Şcoala trebuie să-l pună pe elev în situaţia de a poseda cât mai devreme mijloacele proprii de însuşire a cunoştinţelor, de prelucrare şi integrare a acestora în sisteme şi structuri noi şi de aplicare a lor în practică, în mod creator, în ideea ca aceştia să obţină performanţe superioare la nivelul real al posibilităţilor individuale.