marketing - cercetari de piata
DESCRIPTION
produsul turisticTRANSCRIPT
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
1
MARKETING;CERCETĂRI DE PIAŢĂ
Universitatea Constantin Brâncoveanu Piteşti
An universitar 2010-2011
sem. I M
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
2
Motto: “Merită să conferi tuturor produselor o imagine a calităţii:
este un bilet de călătorie cu clasa întâi”David Ogilvy, fondatorul agenţiei de publicitate Ogilvy&Mather
Tema 6: Politica de produs a firmei
1. Conţinutul politicii de produs 2. Produsul în accepţiunea marketingului 3. Marca în politica de marketing 4. Ciclul de viaţă al produsului 5. Gama de produse şi dimensiunile acesteia 6. Alternative strategice în politica de produs
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
3
6.1. Conţinutul politicii de produs
Politica de produs, denumită “pivot” al întregii activităţi de marketing sau “sâmburele
marketingului”, determină toate acţiunile de marketing, în jurul ei concepându-se şi
derulându-se întregul set al activităţilor tranzacţionale
Politica de produs reprezintă principala componentă a mixului de marketing al întreprinderii
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
4
Structura politicii de produs
Politica de produs – conduita pe care o adoptă firma referitor la dimensiunile, structura şi
evoluţia gamei de produse şi servicii ce fac obiectul propriei sale activităţi,
atitudine ce se raportează permanent la cerinţele pieţei şi la tendinţele manifestate de ceilalţi concurenţi .
Strategiile de produs - principalele direcţii în care firma poate să-şi mobilizeze întregul ei potenţial în vederea realizării indicatorilor economico-financiari pe care şi i-a propus, dar şi pentru satisfacerea consumatorilor.
Modalităţile concrete de aplicare a unei anumite strategii de produs alcătuiesc tacticile de produs.
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
5
Activităţile politicii de produs
1. Cercetarea produsului 2. Activitatea de inovare 3. Modelarea produsului 4. Asigurarea legală a produsului 5. Atitudinea faţă de produsele vechi 6. Alcătuirea gamei de fabricaţie /politica sortimentală 7. Politica de service 8. Politica de garanţie
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
6
6.2. Produsul în marketing
În concepţia tradiţională, produsul - “sumă de atribute şi caracteristici tangibile, fizice şi chimice, reunite într-o formă identificabilă şi rapid de recunoscut” (W. J. Stanton)
Ph. Kotler defineşte, într-o viziune modernă, produsul ca “orice poate fi oferit pe piaţă spre atenţie, achiziţie, utilizare sau consum şi care are capacitatea de a satisface o dorinţă, o nevoie”.
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
7
Ce este produs în marketing?
Bunurile materiale biscuiţi, iaurt, aspirator praf Serviciile turism, transporturi, asigurări Evenimente expoziţii, târguri, spectacole Experienţe Euro-Disney Persoanele Nadia Comăneci, Gh. Hagi, Ilie Năstase Locurile oraşe, state, regiuni, naţiuni Proprietăţile drepturi necorporale de posesiune, valori mobiliare Organizaţiile Universitatea Constantin Brâncoveanu Informaţiile enciclopediile, reviste specializate Ideile Stop violenţei!
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
8
Componentele produsului
Componentele corporale -caracteristicile merceologice ale produsului şi ale ambalajului său determinate de substanţa materială şi utilitatea lor funcţională
Componentele acorporale: numele şi marca, instrucţiunile de folosire/utilizare, protecţia legală prin brevet, licenţă de fabricaţie sau comercializare, preţul, orice serviciu acordat pentru produs
Comunicaţiile privind produsul - ansamblul informaţiilor transmise de producător sau distribuitor cumpărătorului potenţial, prin diferite mijloace, acţiuni de merchandising, promovare la locul vânzării (PLV), publicitate prin mass-media
Imaginea produsului - sinteza reprezentărilor mentale de natură cognitivă, afectivă, socială şi personală a produsului în rândul cumpărătorilor.
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
9
Nivelurile produsului (Ph.Kotler)
Oferta pe piaţă conţine 5 niveluri ale produsului:
1. Avantajul fundamental- beneficiul pe care îl cumpără clientul, de ex., turistul cumpără odihnă şi somn
2. Produs elementar – avantajul de bază se transformă într-un produs, de ex., camera de hotel are un pat, o sală de baie, prosoape, măsuţă de toaletă, măsuţă de scris
3. Produs aşteptat- atribute la care se aşteaptă cumpărătorii –de ex. patul să fie curat, prosoape curate, lumină care să se aprindă, grad de linişte
4. Produs augmentat- depăşeşte aşteptările clientului-
5. Produs potenţial -
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
10
Clasificarea produselor (1)
În funcţie de durabilitate şi tangibilitate, produsele sunt clasificate: Bunuri consumabile (pâine, bere, ciocolată, săpun) Bunuri durabile (de uz îndelungat)- frigidere, îmbrăcăminte Servicii –transporturi, turism, coafură, consultanţă
În funcţie de frecvenţa utilizării şi de preţul lor, există: produse roşii (cele de folosinţă curentă), produse portocalii (confecţiile, articolele de încălţăminte), produse galbene (autoturisme, casele), produse albe (maşini de spălat, frigidere, alte bunuri de folosinţă
îndelungată) produse multicolore sau pestriţe (se cumpără rar, un pachet de acţiuni la o
firmă) produse albe (maşini de spălat, frigidere, alte bunuri de folosinţă
îndelungată)
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
11
Clasificarea produselor (2)
În funcţie de obiceiurile de cumpărare, produsele sunt: Bunurile de larg consum
Bunuri de uz curent –se achiziţionează fără o analiză prealabilă şi cu minim de efort (tutun, săpun, ziare)
Bunuri comparabile – calitate, preţ, stil, adecvare (îmbrăcăminte, mobilier, autoturisme la mâna a doua, aparate electrocasnice de mari dimensiuni)
Bunuri de specialitate – au caracteristici singulare sau o identitate definită prin marcă, pentru care există un număr suficient de clienţi (autoturisme, aparatura de fotografiat, costume pentru bărbaţi)
Bunuri fără căutare – consumatorul nu ştie nimic despre existenţa lor sau pe care nu se gândeşte să le cumpere, în mod normal (detectoarele de fum, asigurări de viaţă, pietre funerare, enciclopedii)
Bunurile industriale –satisfac nevoile producătorilor
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
12
6.3. Marca în marketing
O marcă - un nume, un termen, un semn, un simbol, un desen, o combinaţie între aceste elemente, având ca scop identificarea bunurilor sau serviciilor unui vânzător sau grup de vânzători şi diferenţierea acestora de cele ale concurenţilor. (AMA)
Atributele celor mai puternice mărci din lume:- se menţine relevantă- imagine coerentă- este susţinută în mod viabil şi adecvat- excelează la furnizarea avantajelor dorite de consumatori- la stabilirea preţului are în vedere percepţiile consumatorilor privind valoarea- este poziţionată aşa cum trebuie
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
13
Avantajele de marketing ale unei mărci puternice
Impresii mai bune despre performanţa produsului Fidelitate mai mare Poziţie mai puţin vulnerabilă la perioadele de criză Poziţie mai puţin vulnerabilă la acţiunile de marketing ale concurenţilor Marje mai mari de profit Reacţie mai elastică a consumatorilor la reducerile de preţ Cooperare mai mare din partea distribuitorilor Eficacitate sporită a comunicaţiilor de marketing Posibile ocazii de acordare a unor licenţe Ocazii suplimentare de extindere a mărcii
Kotler Ph., Keller K.L., Managementul marketingului, Ed. Teora Bucureşti, 2008, p. 407
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
14
Criterii de alegere a elementelor mărcii
1. să fie memorabilă (Tide, Crest, ……) 2. să fie semnificativă (Mobexpert, Brico-Plus, Praktiker)
3. să fie agreabilă (…… 4. să fie transferabilă (VW Touareg- reacţie negativă în SUA,
Mitsubishi Pajero- conotaţie sexuală în Argentina)
5. să fie adaptabilă (… 6. să fie protejabilă (Adidas, Xerox, Scotch, Carrioca)
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
15
Cele mai valoroase mărci din lumeBest Global Brands www.interbrand.com/
2004
1. Coca Cola (SUA)
2. Microsoft (SUA)
3. IBM (SUA)
4. GE (SUA)
5. Intel (SUA)
6. Disney SUA)
7. McDonald’s (SUA)
8. Nokia ( Finlanda)
9. Toyota (Japonia )
10. Marlboro (SUA)
2009 2010
1. Coca Cola Coca Cola
2. IBM IBM
3. Microsoft Microsoft
4. GE Google
5. Nokia GE
6. McDonald’s McDonald’s
7. Google Intel
8. Toyota Nokia
9. Intel Disney
10. Disney HP
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
16
Strategii de aplicare a mărcii
1. Nume individuale (Procter & Gamble cu Ariel, Tide….)
2. Nume de familie cadru (Heinz, General Electric)
3. Nume de familie separate pentru toate produsele 4. Numele firmei combinat cu nume individuale pentru
produse ( Sony, Honda, Hewlett-Packard)
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
17
Extensiile de mărci Introducerea unei serii întregi de produse noi sub un nume
puternic de marcă
Un exemplu clasic de eşec al unei extensii de marcă îl constituie cel oferit de Bic firmă franceză care este cunoscută pentru produsele sale:
- pixuri de unică folosinţă(sfârşitul anilor ’50), - brichete care nu se mai încarcă(anii ’70), - aparate de ras cu lamă încorporată (anii ’80). În 1989 a încercat să aplice aceeaşi strategie a produselor ieftine şi
dispensabile după utilizare cu parfurmuri Bic pentru femei şi pentru bărbaţi (înaltă calitate la preţuri accesibile, comod de cumpărat şi comod de folosit). Extensia a costat 20 milioane $ (acţiuni promoţionale, reclame) şi a folosit sloganul: Ai Parisul în buzunar! A fost un eşec care va dus la scoaterea de pe piaţă a parfumurilor Bic.
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
18
6.4. Ciclul de viaţă al produsului
termenul de ciclu de viaţă al produsului desemnează intervalul de timp cuprins între momentul apariţiei şi cel al dispariţiei produsului de pe piaţă.
diferă de la produs la produs, piaţă la piaţă
Fazele ciclului de viaţă al produsului: Lansare Creştere(dezvoltare) Maturitate Declin
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
19
Ciclul de viaţă al produsului vs. ciclul de viaţă umană
VIAŢA PRODUSULUI VIAŢA UMANĂ
Descoperire şi experimentare
Naştere
Decolare Copilărie
Dezvoltare şi industrializare
Adolescenţă
Stabilitate Maturitate
Declin Bătrâneţe
Sursa: A. Olmi, F. July - Le marketing imperatif pour toute l’entreprise, EME, Paris, 1972, pg. 54
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
20
Caracteristici
Faze
Lansare AvântMaturitat
eDeclin
Vânzări scăzutecresc rapid
maxime în scădere
Costuri ridicate mediirelativ scăzute
scăzute
Profituri negative în creştere ridicate în scădere
Clienţi inovatoriicei care l-au adoptat
deja
marea majoritate
conservatorii
Concurenţi
câţivanumăr în creştere
număr relativ
stabil, în scădere uşoară
număr în scădere
Sursa: Ph. Kotler – Marketing Management: Analysis, planning, implementation and control, Prentice Hall, 1994, pag. 365
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
21
6.5. Gama de produse şi dimensiunile ei Gama de produse - grupul de produse înrudite prin destinaţia lor comună
în consum şi prin caracteristicile esenţiale în ceea ce priveşte: materia primă folosită la obţinerea lor şi tehnologia de fabricaţie folosită
Linia de produse - un grup omogen de produse înrudite prin maniera asemănătoare de funcţionare sau prin aceea că sunt vândute aceleiaşi categorii de clienţi, prin acelaşi tip de canale de distribuţie şi variază între aceleaşi limite de preţ.
Produsele unei game pot fi (după G. Serraf): - motoare- produse considerate astfel prin locul deţinut în dinamica firmei şi
prin nivelul ridicat de rentabilitate;- adjuvanţi - produse care nu ridică probleme deosebite de fabricaţie şi de
comercializare, dar care nu aduc o rentabilitate sporită;- speranţe- au un nivel scăzut de rentabilitate în prezent, dar în viitor au o
perspectivă favorabilă dată de elementele de noutate pe care le conţin.
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
22
Dimensiunile gamei de produse
Lărgimea gamei de produse - numărul liniilor de produse pe care firma le realizează. De ex., lărgimea gamei de produse obţinute de firma Colgate-Palmolive România
este 5, pentru că are pe piaţa românească liniile de produse: pastă de dinţi, săpun de toaletă, produse pentru îngrijirea părului, produse cosmetice pentru bărbaţi şi produse de curăţat.
Profunzimea gamei de produse - numărul de produse distincte ale unei linii de produse. Astfel, linia de produse „pastă de dinţi”, lansată de Colgate-Palmolive în România
cuprinde: Colgate Anticarie, Colgate Antitartru, Colgate Total, Super Cristal, însemnând 4 produse distincte.
Lungimea gamei de produse reprezintă totalitatea produselor conţinute de toate liniile de produse dintr-o gamă de produse.
Omogenitatea - gradul de asociere a diferitelor linii de produse în consumul final, în procesul de producţie sau în procesul de distribuţie.
Omogenitatea liniilor de produs ale firmei Colgate-Palmolive România este relativ mare din punct de vedere al canalelor de distribuţie utilizate
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
23
Dimensiunile mixului de produse -exemplu
Detergenţi Pastă de dinţi
Săpunuri Scutece de unică folosinţă
Produse din hârtie
Dreft (1933) Crest (1955) Ivory(1879) Pampers (1961) Charmin (1928)
Tide (1946) Camay (1926)
Luvs (1976) Bounty (1965)
Dash (1954) Oil of Olay (1993)
Era (1972)
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
24
Matricea Boston Consulting Group (BCG)
Dileme (copii problemă) - produse aflate în faza de lansare, rata de creştere este mare, cota relativă de piaţă scăzută
Vedete - produse lider, au depăşit faza de lansare, se află în expansiune şi ascensiune pe piaţă, aduc vânzări mari, au nevoie de investiţii, produse de perspectivă, implică cheltuieli mari pentru imagine
Vaci de muls – produse care nu mai implică cheltuieli mari, se află spre sfârşitul fazei de creştere sau în plină maturitate, aduc vânzări mari, la costuri reduse de marketing
Pietre de moară (câini)- produse cu rata de creştere şi cota relativă de piaţă scăzute, consumă resurse, nu participă semnificativ la profituri
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
25
10%
0
2,0 1,5 1,0 0,5 0,1 cota relativă de piaţă
Rata de creştere a pieţei
20%
VEDETE DILEME
VACI DE MULS CĂŢEI
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
26
6.6. Alternative strategice în politica de produs
Menţinerea produselor actuale - canalizarea eforturilor firmei spre: creşterea consumului clienţilor actuali, atragerea unor noi consumatori şi găsirea de noi utilizări pentru fiecare produs, nemodificând dimensiunile gamei de produse şi adoptă, astfel, strategia stabilităţii.
Modificarea produsului – a) în sensul restrângerii gamei printr-o strategie de selecţie
b) în sensul creşterii dimensiunilor gamei de produse printr-o strategie de diversificare diversificarea orizontală - creşterea numărului de linii de produse diversificarea verticală- prelungirea în amonte sau aval a unei linii de produse diversificarea laterală - dezvoltarea gamei de produse în direcţii conexe structurii
de bază Eliminarea produsului - o variantă strategică care presupune scoaterea din
fabricaţie şi automat de pe piaţă a unui produs important sau chiar a unei linii de produs.
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
27
Bibliografie selectivă
Enache Elena (coord.), Asandei Mihaela, Ciochină Iuliana, Morozan C., Gangone Andreea, Cârjilă Nicoleta, Marketing, Independenţa economică, Piteşti, 2008, p.95 - 114
Kermally Sultan, Maeştrii marketingului, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2009, p. 64 - 82 (Theodore Levitt )
Klein Naomi, No logo: Tirania mărcilor, Comunicare.ro, Bucureşti, 2006 - o carte de citit!!!!!
Kotler Ph., Keller K.L., Managementul marketingului-ediţia a V-a, Ed. Teora, Bucureşti, 2008, p. 401- 496
Munteanu C.(coord.), Maxim E., Sasu C., Prutianu Ş., Zaiţ Adriana, Manolică adriana, Jijie T., Monoranu A., Marketing: principii, practici, orizonturi, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2008, p. 113- 146
www.interbrand.com/
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI
28
Naomi Klein No logo.Tirania mărcilor, comunicare.ro , 2006
O carte fascinantă despre trădarea marilor promisiuni ale post-modernităţii: posibilitatea de a alege, interactivitatea, prosperitatea şi libertatea fără limite.
Autoarea analizează fenomenele care au făcut ca lumea în care trăim să fie guvernată e tot mai mult- la nivel economic, social, politic, mediatic şi cultural- de marile corporaţii multinaţionale şi urmăreşte cristalizarea opoziţiei din ce în ce mai vehemente faţă de confiscarea spaţiului public şi a drepturilor cetăţeneşti, din campusurile marilor universităţi occidentale până în atelierele clandestine din Lumea a treia unde se fabrică produsele de marcă pe care ni le dorim cu toţii.
Cartea este…o fascinată călătorie în istoria marketingului. Umanizând într-un mod spectaculos ceea ce se părea la început u studiu detaliat, exclusiv academic, prin înserarea nor poveşti personale, Naomi Klein ajunge la concluzia că alegerea consumatorului, o idee atât de mult trâmbiţată de cătr mariel corporaţii, râmâne o iluzie şi o manipulare cinică…(The Times)