NDRUMAR DE AFACERI

______________________

INDRUMAR DE AFACERI ______________________

Venezuela2013 noiembrie

A. PANORAMA GENERALA ........................................................... 51. INTRODUCERE.............................................................................51.1 Asezare, suprafata, suprafata agricola, relief si clima.....61.2 Demografia si Societatea....................................................71.2.1 Populatia, etnii, densitatea demografica,rata de crestere

1.2.2 Populatia urbana si principalele orase

1.2.3 PIB pe cap de locuitor

1.2.4 Populatia activa

B. STRUCTURA DE STAT SI MEDIUL POLITIC...............................71. Sistemul de guvernare, partidele politice si impartirea puterii.72. Organizarea administrativa si teritoriala a statului....................8 3. Administrarea economica si comerciala si impartirea competentelor...............................................................................9C. RELATII INTERNATIONALE/REGIONALE....................................9 Organizatii Internationale Economice si Comerciale la care Venezuela este parte...................................................................10D. CADRUL ECONOMIC...................................................................111. SITUATIA ECONOMICA...............................................................111.1 Evolutia principalelor variante...........................................111.1.1 Structura PIB.............................................................121.1.2 Preturile.....................................................................151.1.3 Populatia activa si piata muncii;Samajul...................161.1.4 Distributia venitului....................................................161.2 Principalele sectoare ale economiei.................................161.2.1 Sectorul Primar..........................................................161.2.2 Sectorul Secundar.....................................................171.2.3 Sectorul Tertiat...........................................................21

1.3 Infrastructura economica...................................................221.4 Previziuni macroeconomice...............................................251.5 Comertul exterior................................................................261.5.1 Deschiderea comerciala..............................................271.5.2 Principalii parteneri comerciali.....................................271.5.3 Principalele sectoare de bunuri...................................291.5.4 Principalele stectoare de servicii (export si import).....311.6 Turismul................................................................................32 1.7 Investitiile straine.................................................................331.7.1 Regimul investitiilor.....................................................331.7.2 Investitiile straine pe tari si sectoare...........................351.7.3 Operatiuni importante de investitii straine..................361.8 Investitiile in exterior...........................................................371.9 Balanta de plati.....................................................................381.10 Rezervele international........................................................391.11 Moneda, Cursul de schimb..................................................401.12 Datoria externa si serviciul datoriei externe. Principalele obiective................................................................................411.13 Riscul de tara.......................................................................42

2. RELATIILE BILATERALE.............................................................422.1 Cadrul juridic........................................................................422.2 Schimburile economice bilaterale......................................433. REGIMUL DE COMERT EXTERIOR.............................................453.1 Formalitatile de import...........................................................453.2 Taxe vamale si regimuri economice vamale.........................453.3 Norme si conditii tehnice.......................................................463.4 Norme de incasari si plati la exterior.....................................483.5 Achizitii publice......................................................................49E. SISTEMUL FISCAL........................................................................511. Structura Generala.......................................................................512. Sistemul impozitiv........................................................................513. Impozite.........................................................................................513.1 Impozitul aplicat societatilor...................................................513.2 Impozitul pe venit aplicat persoanelor fizice...........................513.3 Impozitul pe consum..............................................................533.4 Alte impozite si taxe...............................................................544. Tratamentul fiscal aplicat investitiilor straine............................54F. SISTEMUL FINANCIAR................................................................55G. INFORMATII PRACTICE..............................................................591. Zece sfaturi practice...................................................................592. Costuri de stabilire......................................................................623. Informatii utile..............................................................................63 4. Alte date de interes......................................................................65 5. Adrese utile..................................................................................71 6. Principalele manifestari expozitionale.......................................77Anexe: Tabel cu principalele date despre tara.........................79

APANORAMA GENERALA 1. INTRODUCERE

Denumirea oficiala: Republica Bolivariana a VenezueleiZiua nationala: 5 iulie (1811), ca zi a independentei. Alte sarbatori nationale: 1 ianuarie; 19 aprilie (initierea procesului de independenta); 1 mai; 24 iunie (marea batalie de eliberare nationala de la Carabobo); 24 iulie (ziua de nastere a lui Simon Bolivar); 12 octombrie (Ziua Rasei) si 25 decembrie;

Limba oficiala: spaniola

Moneda nationala: bolivarul (VEF), care are stabilit cursul fix de 6,29 Bolivari Forte VEF/USD din 8 februarie 2013 (pana la aceasta data valoarea ratei de schimb fata de dolarul american era de 1 US$= 4,3 VEF)1.1. Asezare, suprafata, suprafata agricola, relief si clima

Republica Bolivarian Venezuela, cum este cunoscut n mod oficial, este situata in extremitatea nord-vestica a continentului sudamerican, avand o zon de coast de 2. 813 Km., Marea Caraibelor la nord i Oceanul Atlantic la nord-vest; teritoriu sau (916.445 Km2, din care a cincea parte este suprafata agricola si 52% padure), se invecineaza cu Columbia la vest i sud-vest, cu Brazilia la sud i Guyana la est. Pe lng continent sau Tierra Firme, Venezuela are 72 insule si arhipelaguri, printre care: Margarita, Coche, La Tortuga, Los Roques, Las Aves i Orchila.Se pot distinge patru mari zone geografice:Sistemul Guyana: are o suprafa de 365,000 Km2 i prin urmare, este zona geografica cea mai mare din ar. Cuprinde toata partea meridionala a Venezuelei, de la tarmul sud-estic al fluviului Orinoco pana la granita cu Brazilia. Este o zon foarte putin populat i izolata de restul ar. Subsolul este bogat n fier, bauxit, aur si hidrocarburi.

Litoralul: constituit dintr-un lant muntos maritim care strabate tot nordul tarii, de la Lacul Maracaibo pana in Delta Orinoco i unde se gaseste cea mai mare parte a populaiei rii. Regiunea orientala i Maracaibo se afla printre primele zece arii mondiale in ceea ce privesc rezervele de hidrocarburi.

Anzii: compusi din Muntii Mrida la poalele muntilor Anzi. Aici se afla cel mai inalt varf din Venezuela, Bolvar de peste 5.000 de metri.Cmpia: este o regiune plana cu o suprafata de 240.000 Km2, care se extinde de la baza Anzilor i muntilor de coasta, pana la fluviul Orinoco. Este o zona propice cresterii animalelor, cu pasuni bogate, favorizate de irigatiile afluentilor fluviului Orinoco.

Venezuela are un subsol foarte bogat, n afar de rezervele de hidrocarburi gsite n Maracaibo i regiunea orientala, ara are, de asemenea, importante resurse miniere. n acest sens, i o dat certificate rezerve de petrol din fasia Orinoco, compus mai ales din petrol greu i extragreu, ara va avea cele mai mari rezerve mondiale de petrol: 316.000 milioane de barili, fata de 260.000 milioane barili, rezervele confirmate ale Arabiei Saudite. In decembrie 2010, rezervele confirmate ale Venezuelei se ridicau la 296.500 milioane de barili (inclusiv centura de Est Orinoco), conform cifrelor de la Ministerul Energiei si Petrolului, situand Venezuela pe primul loc in lume.Rezervele de gaze sunt de cca. 200 miliarde picioare cubice i cifra este in continua crestere datorit faptului ca exploatarea este in faza incipienta. Aceste cifre situiaza Venezuela pe primul loc printre rile din America Latin, a opta la nivel mondial si a aptea intre rile membre OPEC.

Clima este tropicala n cea mai mare parte a teritoriului. n Caracas, cu o altitudine de 1.042 metri, temperatura medie este de 24 de grade. Ca tara tropicala are numai dou sezoane: umed, cu precipitaii in general torentiale in intervalul mai-octombrie i uscat intre noiembrie si mai.

1.2. Demografia si societatea1.2.1. Populatia, etnii, densitate demografica si rata de crestere

Venezuela este o ar care i-a mrit de patru ori populaia n cincizeci de ani, de la doar 5 milioane in 1950, la 29,23 milioane de locuitori (iulie 2012). Conform World Factbook rata de crestere estimata pentru 2012, este de 1,55%. Aceast cretere spectaculoas a populaiei, cu rate cumulative de 3,7%, n perioada1950 - 1980 i 2,7% n anii '90, se explica prin exodul de imigranti sositi in Venezuela. In 2011 rata de crestere a populatiei a fost de 1,47%. Cu toate acestea, densitatea este foarte mic (31.7 locuitori pe km2). De cca. 9 ani Venezuela a devenit un exportator de migranie, n special persoane cu studii medii i superioare.1.2.2. Populatia urbana si principalele orase

In 2011 populatia urbana a Venezuelei a fost de 94,25%, concentrata in partea de nord a tarii. Marile orase sunt: Caracas (1,97 milioane locuitori), Maracaibo (2,63 milioane), Valencia (1,85 milioane), Barquisimeto (1,16 milioane), Ciudad Guayana (1 milioan), Maracay (627 mii) i Barcelona (620 mii). In perioada 2005 2010, urbanizarea a inregistrat o rata de crestere anuala de 2%.n 9 state se concentreaz 66,2% din populatia recenzata in 2011. Aceste state sunt: Zulia, Miranda, Carabobo, Distrito Capital, Lara, Aragua, Anzoategui, Bolivar i Tachira.

In regiunea de coast din nordul tarii (22% din teritoriu) se concentreaz 68% din populaie. Speranta de viata 74,08 ani (2011).1.2.3 PIB pe cap de locuitor: 12.220 US$ ( 2012)1.2.4. Populatia activaVenezuela are o populatie activa estimata la nivelul anului 2011 de 15.01 millones. Procentajul populatiei active pe sectoare sau ocupatii, se imparte dupa cum urmeaza:

Agricultura: 11% Industria: 23% Servicios: 66% (2010 estimado)

Rata somajului a fost de 8,3% in 2012 (estimat) si 9,2% in 2011B.STRUCTURA DE STAT i MEDIUL POLITIC1. Sistemul de guvernare, partidele politice si impartirea puteriiAdunarea Naional are 163 membri (deputai principali) si este format dinPartidul Socialist Unit din Venezuela - PSUV (90 deputai), Aciunea Democratic (14 deputai), Independenii (10 deputai), Primero Justicia (6 deputai), O Noua Era(15 deputai), COPEI (7 deputai), Podemos (4 deputai), PCV (3 deputai), Causa R (3 deputai), Patria pentru toi (2 deputai), Proiectul Venezuela (3 deputai), Cuentas Claras (1 deputat), Convergencia (1 deputat), Alianza Bravo Pueblo (1 deputat ), CONIVE (1 deputat), DALE (1 MP) i Gente Emergente (1deputat). n rezumat, 90 de deputai la PSUV i 63 la opoziie, dac adugmPPT. PSUV deine majoritatea absolut n noua Adunare, care a fost format pe01/05/2011, dar nu are majoritatea calificate stabilit de ctreConstituia sau legile organice pentru anumite funcii cum ar fimembri ai Curii Supreme de Justiie, Procurorul General, Avocatul Poporului iautoritile electorale unde este necesar majoritatea calificata de dou treimi (110 membri) sau de trei cincimi (99 deputai), care sa permita promovarea de motiuni de cenzura contra vicepresedintrelui sau minitrilor si legilor. PSUV are control asupra majoritatii instituiilor statului, deoarece functiile mentionate(Membrii Curii Supreme, Procurorul General, Avocatul Poporului iautoritile electorale) sunt n prezent ocupate de persoanele desemnate deanterioara Adunarea Nationala n care opoziia nu a fost prezent si care sunt apropiate PSUV.

2. Organizarea administrativa si teritoriala a StatuluiForma de Stat: Republica Prezidentiala. Conform constitutiei exista cinci puteri in stat:

Puterea Executiva: Presedinte, Vicepresedinte si ministri. Presedintele Venezuelei este Nicolas Maduro, in urma decesului presedintelui Hugo Chvez la 5 martie 2013 si alegerilor pentru desemnarea noului presedinte al Venezuelei organizate la data de 14 aprilie 2013. Puterea Legislativa: Adunarea Nationala (parlament unicameral) compus din 167 membri alesi la fiecare 5 ani prin vot universal direct.

Puterea Judiciara: Tribunalul Suprem de Justitie si restul tribunalelor si judecatoriilor.

Puterea Electorala: Consiliul National Electoral.

Puterea Cetateneasca: Procurorul General al Republicii, Inspectia Generala a Republicii si Avocatul Poporului.Organizarea teritoriala a statului: Venezuela este un stat federal, descentralizat, teritoriul su este mprit n 23 state federale (Amazonas, Anzoategui, Apure, Aragua, Barinas, Bolivar, Carabobo, Cojedes, Delta Amacuro, Falcon, Guarico, Lara, Merida, Miranda, Monagas, Nueva Esparta, Portuguesa, Sucre, Tachira, Trujillo, Vargas, Yaracu y Zulia), Districtul Capital i Dependenele Federal (311 insule si insulite) si teritoriul Guayana Esequiba (zona reclamata de Venezuela) . Fiecare stat are un guvernator i un legislativ ales n mod democratic, Districtul Capital/Caracas este condus de un primar general.3. Administrarea Economica si Comerciala si impartirea competentelor

Acesta este configurata pe sectoare i teoretic, condusa de un minister planificator. Vice Presedintele Executiv al Republicii, desemnat de Preedinte este Jorge Alberto Arreaza, ncepnd din martie 2013 ca urmare a asumarii functiei de Presedinte interimar al tarii de catre fostul Vice Prersedinte Executiv Nicolas Maduro.Din 2007, toate ministerele au fost redenumite ministere ale PuteriiPopulare (PP) pentru fiecare din portofolii. Minitrii sectoarelor economice sunt:

ministrul PP al planificrii i finanelor, Jorge Giordani, ministrul PP pentru comert, Edmee Betancourt, ministrul PP al Petrolului i Minerit i preedinte PDVSA, Rafael Ramirez, ministrul PP al Industriilor, Ricardo Menendez, ministrul PP pentru Turism, Alejandro Fleming, ministrul PP al tiinei, Tehnologiei i Inovarea, Jorge Arreaza.Exist, de asemenea, un ministru pentru locuine, Ricardo Molina, i unul pentru produse alimentare, Carlos Osorio si un portofoliu de ministru PP al Agriculturii i Terenurilor, ocupat de Juan Carlos Loyo.n octombrie 2009, a fost creat Ministerul PP al Energiei Electrice, al crei titular este n prezent Hector Navarro, care este si preedinte alcorporatiei Netionale de Electricitate (CORPOELEC).n total guvernul are 32 portofolii n prezent.Statul venezuelean are institutii publuce in diferite sectoare, respectiv: Financiar si de Servicii, Apa potabila si Salubritate, Energie, Infrastructura, Industrie, Comert, Tehnologie si telecomunicatii.In continuare sunt prezentate un ele dintre acestea: Financiar si Servicii: Almacenadora Caracas, C.A., Banca Centrala Venezuelei (BCV), Banca Industriala a Venezuelei (BIV), Banca de Dezvoltare Regionala los Andes (BANFOANDES), Banca Agricola a Venezuelei, C.A., Banca de Comert Exterior (BANCOEX), Banca de Dezvoltare Economica si Sociala a Venezuelei (BANDES), Banco de la Mujer (BANMUJER), Banca Popurului Suveran (BPS), Banca Tezaurului, Banca Nationala a Locuintei (BANAVIH); Apa potabila si Salubritate: Hidrologica de Venezuela (HIDROVEN) (holding hidrologic al intreprinderilor publice de apa) si filialele sale, Sistemul HidraulicYacamb Quibor; Energie: C.A. de Administrare si Dezvoltare Eletrica (CADAFE), Centrul International de Educatie si Dezvoltare (CIED), PDV Marina, Petrleos de Venezuela, S.A. (PDVSA), Electricidad de Caracas (EDC); Infrastructura: Compania Anonima Metro de Caracas, Metro Los Teques, Metro de Valencia (VALMETRO); Industrie: Compana Nationala de Reforestare, Compaa Annima Venezolana de Industrias Militares (CAVIM), Instituto Autnomo Corporacin Venezolana Agraria (CVA), Corporacin Petroqumica de Venezuela (PEQUIVEN), Corporacin Venezolana de Guayana (CVG), Complexul Agroindustrial pentru producerea Zaharului Cojedes, C.A. C. RELATIILE INTERNATIONALE/REGIONALEn ultimii ani, Venezuela a promovat o serie de acorduri multilaterale (UNASUR, ALBA, Petrocaribe, Petrosur, Petroandina, South Bank, Banca ALBA, etc) i a semnat, de asemenea, acorduri bilaterale cu o serie de ri, evideniindu-se cele semnate cu rile din America Central i de Sud ( bazate pe furnizarea de petrol) i cele cu Rusia, China, Vietnam, India i Iran, derivate n principal din noua strategie geopolitic mondiala, promovat de preedintele Hugo Chavez.La 22 aprilie 2006, Venezuela a anunat retragerea din CAN, devenita efectiva din 2011, precum i retragerea simultan din G3. Venezuela a anulat la nceputul lunii aprilie 2007, toate datoriile ctre Banca Mondial i Fondul Monetar Internaional. La 30 aprilie 2007, preedintele a semnat decretul de retrage a Venezuelei din aceste instituii. La nivel regional, Venezuela apartine Asociatiei Latinoamericane de Integrare (ALADI), n cadrul creia a semnat acorduri de preferinte tarifare, acorduri regionale i pariale. Are, de asemenea, acorduri cu CARICOM i Asociaia Statelor din Caraibe.Venezuela a fost, de asemenea, iniiatoarea crerii Banco del Sur a carui act de constituire s-a semnat la 22 decembrie 2007 n Buenos Aires, unde isi are sediul, de efii de stat ai celor sapte ri membre (Argentina, Venezuela, Bolivia, Brazilia, Ecuador, Paraguay i Uruguay). Valoarea capitalului 7.000 milioane de euro.

La 26 ianuarie 2008 a fost semnat actul de infiintare al Banco del ALBA (Alternativa Bolivarian pentru Americi), cu un capital subscris de 1.000 de milioane de dolari si un capital pltit de 2.000 de milioane de dolari. Aceasta este o banc dedicata dezvoltarii i fondurile sunt destinate programelor sociale i proiectelor agricole i de energie. n Banco del ALBA participa Venezuela, Cuba, Nicaragua, Bolivia i Republica Dominicana. Honduras este in prezent in negocieri pentru a se altura Bancii (este parte din ALBA). Sediul instituiei este la Caracas i preedinia este rotativa.

n aprilie 2009, rile din ALBA (Venezuela, Cuba, Bolivia, Nicaragua, Honduras, Antigua si Barbuda, Ecuador, San Vicente si Las Granadinas), au aprobat n unanimitate Sistemul Unic de Compensare Regionala a Platilor (SUCRE), moneda de integrare pentru Sud. n decembrie 2011, la Caracas, a fost creata Comunitatea Statelor din America Latin i Caraibe (CELAC), care este compusa din 33 de tari americane, cu excepia SUA i Canada. Acest organism a fost creat pentru a concura deschis cu Organizatia Statelor Americane - OEA.Pe 31 iulie 2012, n Brasilia, s-a formalizat intrarea Venezuelei in MERCOSUR. Adoptarea Nomenclatorului vamal comun va fi primul pas al Venezuelei n Mercosur.ORGANIZATII INTERNATIONALE ECONOMICE SI COMERCIALE LA CARE VENEZUELA ESTE MEMBRU:ACNUR (Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati)

ALADI (Asociatia Latinoamericana de Integrare)

BDC (Banca de Dezvoltare pentru Caraibe)

BID (Banca Interamericana de Dezvoltare)

BM (Banca Mondiala)

CAF (Corporatia Andina de Promovare)

CCI (Camera Internationala de Comert)

CFI (Corporatia Financiara Internationala)

CMT (Confederatia Mondiala a Muncii)

CPA (Curtea Permanenta de Arbitraj)

Delegatia Venezuelei la UNESCO in Paris

FAO (Organiztia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura)

FMI (Fondul Monetar International)

Grupul de Produse TropicaleG-20, cunoscut si ca G21, G22, G23 si G20+G-33 (de asemenea, numit "Prietenii Produselor Speciale" in agricultura)

GR (Grupul de la Ro).

IICA (Institutul Interamerican de Cooperare pentru Agricultura)

INTERPOL (Organizatia Internationala a Politiei Criminale)

ISO (Organizatia Internationala de Standardizare)

MERCOSUR (in negociere pentru accesul deplin)

OEA (Organizatia Statelor Americane)

OIM (Organizatia Internationala pentru Migratie)

OIT (Organizatia Internationala a Muncii)

OMC (Organizatia Mondiala a Comertului)

OMPI (Organizatia Mondiala pentru Proprietatea Intelectuala)

OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii)

ONU (Organizatia Natiunilor Unite) si diferitele sale organismeOPEP (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol)

PNUD (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare)

SELA (Sistemul Economic Latinoamerican)

UNICEF (Organizatia Natiunilor Unite pentru Ccopii)D. CADRUL ECONOMIC1. SITUATIA ECONOMICA1.1. Evolutia principalelor variabilen 2011, PIB-ul a crescut cu 4,2%, inflaia anual a fost de27,6%, deficitul bugetar (- 4%), datoria public (79.289 mil.dolari), excedent comercial de 46.161 mil. dolari, excedent de cont curent de 27.271 mil. dolari i investiia strin 5.311 mil. $.

n luna iunie 2012, rezultatele au fost urmtoarele: creterea PIB (5,6%), datoria public (93.589 mil. dolari), excedent comercial 22.481 mil. dolari, excedent de cont curent de 10.212 mil. dolari si investiii strine de 1.891 mil. dolari. In luna august, inflatia anuala a fost de 18,1%.TABELUL 1: PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICIPRINCIPALII INDICATORI

MACROECONOMICI2009 2010 2011 2012 *

PIB

PIB (mil. US$ la preturi curente)325.133322.236315.695381.473 estimat

Rata de variatie reala (%)4,4-1,5 -2,020,8

PIB pe cap de locuitor (US$)11.49010.32010.12312.220

INFLATIA

Media anuala (%)28,5927,8526,4526,22

Sfarsit de perioada (%) /a25,127,227,622.8

TIPURI DE DOBANZI DE INTERVENTIE A BANCII CENTRALE

Media anuala (%)20,317,917,3 16,3 (aug)

Sfarsit de perioada (%)18,917,915,616,5 (aug)

POPULATIE SI RATA SOMAJULUI

Populatie (mii) /b28.38628.83129.27229.567(aug)

Populatie activa (mii)13.26513.41813.53213.514 (aug)

Somaj / populatia activa (%)6,66,56,57,9 (aug)

DEFICITUL PUBLIC

% din PIB-5,1-3,6-4,0n.d.

DATORIA PUBLICA /c

In mil. US$59.88071.76879.28993.589 (aug)

In % din PIB18,228,728,0n.d.

EXPORTUL DE BUNURI /d

In mil. US$ (FOB)56.58366.96391.33889.021

Variatie fata de perioada ant. (%) -32,218,336,4-2,5

IMPORTUL DE BUNURI /d

In mil. US$ (FOB)38.28932.93234.86147.310

Variatie fata de perioada ant. (%)-17,6-14,05,835,7

SOLD BALANTA COMERCIALA

In mil. US$18.28934.03156.47741.711

In % din PIB5,610,617,910,9

DATORIA EXTERNA /e

In mil. US$80.28892.843110.383110.588(iun)

In % din PIB24,437,138,0n.d.

SERVICIUL DATORIEI EXTERNE

In mil. US$6.7589.37314.7796.090 (iun)

In % de exporturi de bunuri si serv11,313,915,612,1 (iun)

REZERVELE INTERNATIONALE

In mil. UD$35.83030.33229.89228.427 (iun)

In luni de import bunuri si servicii9,27,96,65,2 (iun)

INVESTITIILE STRAINE DIRECTE

In mil. US$-2.5361.2095.3111.891 (iun)

TIPUL DE SCHIMB FATA DE DOLAR

Media anuala2,154,34,34,3

Sfarsit de perioada2,154,34,34,3

(*) Estimat

Surse: BCV, Institutul National de Statistica, Ministerul de Finante

Ultima actualizare: septembrie 2012

/a: variatia acumulata dic-dic, /b: sfarsit de perioada, /c: interna si externa,

/d: FOB, /e: publica si privata

1.1.1 STRUCTURA PIBVenezuela este o economie petroliera (a 5-a cea mai importanta din lume si prima in ceea ce privesc rezervele de petrol), practic monoexportatoare, a crei evoluie este, prin urmare, legata de preurile mondiale ale petrolului. Ea are cele mai mari rezerve confirmate de petrol :

(297 570 milioane de barili la 31/12/11 conform Gaseta Oficial nr 39885, din 19/03/12) si este a asea ar din lume in ceea ce privesc rezervele de gaze naturale (195 miliarde picioare cubice).Facilitatile de a importa materii prime, pe baza valutei obtinuta din exporturile de petrol, au mpiedicat dezvoltarea normal a altor sectoare, n special a sectorului agricol, a crui pondere in economie este mai mic de 5% (n 2011 a fost de 2,9 %), n timp ce mineritul i petrolul au o pondere de aproximativ 15% (11,8% n 2011). n anii '70 s-a incercat promovarea unei politici de substituire a importurilor, ns spre deosebire de anii '40, atunci cnd aceast politic a fost, de asemenea, pus n aplicare cu un succes relativ, investiiile n sectorul industrial nu au oferit randamentele ateptate. Chiar si asa, s-au obtinut unele rezultate care au permis sectorului secundar sa capete o anumita importanta, cu o pondere in PIB de aproximativ 22% (21,7% n 2011). n prezent, n cadrul Revoluii Bolivariene, se promoveaz o serie de proiecte pentru a consolida aa-numita "dezvoltare endogen", consolidand economia populara i reducand, eventual, nivelul importurilor. La rndul su, sectorul serviciilor, care reprezint aproximativ 52% din PIB (n 2011 a ajuns la 57%) s-a dezvoltat n paralel cu economia care crestea impulsionata de industria petroliera.

n ceea ce privete structura impresariala, exist dou grupuride activiti: productia petrolului i a derivatelor sale i grupul de activiti axate pe cererea intern. Primul grup de activitati se caracterizeaza printr-o prezen instituional puternic, cu mari firme cu capital public sau semi-public, nconjurate la rndul su, de ctre mici furnizori de servicii i materii prime. Industria grea i petrochimia precum si industria auxiliara a petrolului intra in aceast categorie.

Al doilea grup, in schimb, se caracterizeaz printr-un numar mare de IMM-uri cu putina prezen instituional si libertate pe piaa. Comerul, transporturile i industria textila sunt compuse n mare parte din ntreprinderile mici.Piaa venezueleana este compusa in proportie de 98% din ntreprinderile mici i mijlocii care contribuie cu 15 i 20% din PIB, respectiv.Prin urmare, structura impresariala a Venezuelei se poate defini ca un amestec intre modern si vechi in care, in acelasi timp, exista sectoare foarte liberalizate si o mare interventie a statului in sectoare considerate strategice.n 2011, economia a avut o cretere de 4,2%, datorit unei creteri n sectorul petrolier de 0,6% i nepetrolier de 4,5%, n timp ce n anul 2010 a sczut cu 1,5%. n 2009 a suferit, de asemenea, o contracie de - 3,2% din cauza declinului puternic al preurilor petrolului, creterii excesive a cheltuielilor guvernamentale i scderii consumului privat (3,2%) i a investiiilor (8,2%). In schimb, pana in anul 2008 economia a inregistrat cresteri in cinci ani consecutivi (5,3% in 2008).Sectorul hidrocarburi in 2011 a inregistrat o crestere de 0,6%, in ciuda faptului ca pretul petrolului a inregistrat o crestere de 40%. In 2010 acest sector a inregistrat, de asemenea, o usoara crestere de 0,1%, in ciuda faptului ca pretul petrolului a inregistrat o crestere de 27,5%, intrucat PDVSA a trebuit sa creasca contributia fiscala la 35%, ceea ce a condus la scaderea incasarilor nete, limitarea capacitatii de a invest, care a generat o scadere a productiei.Activitatea nepetroliera in 2011, cum s-a mentionat anterior, a inregistrat o crestere de 4,5%, intrerupand evolutia negativa observata in anii anteriori (In 2010 a avut o contractie de 1,6% iar in 2009 de 1,7%). Aceasta crestere se explica prin cresterile inregistrate in urmatoarele activitati: institutii financiere si asigurari (12%), comunicatii (7,3%), electricitate si apa (5%), servicii inmobiliare, impresariale si de inchirieri (3,5%) si constructii (4,8%).

Industria manufacturiera privata a inversat in 2011 comportamentul din ultimii 2 ani, inregistrand o crestere de 3,8% (-3,4% in 2010 si -6,4% en 2009).Sectorul constructii in 2011, dupa doi ani de scadere economica (-7%

in 2010 si -0,2% in 2009) s-a recuperat si a inchis anul cu o crestere de 4,8%.Activitatea comerciala in 2011, dupa doi ani de scadere consecutiva (- 6,1% in 2010 si - 8,2% in 2009), a inregistrat o crestere de 6,5%.Sectorul comunicatii in 2011 a inregistrat o crestere de 7,3% si a reprezentat 6,6% din PIB. Trebuie subliniat ca acest sector a fost activitatea nepetroliera care a avut o evolutie positiva de maniera constanta in ultimii ani, desi cu o scadere drastica din 2008 cand a inregistrat o crestere de 21,7% fata de 12,1% in 2009 si 7,9% in 2010.

Cererea interna a crescut cu 7,6% in 2011, in contrast cu scaderea de - 0,5% inregistrat in 2010.

TABELUL 2: PIB PE SECTOARE DE ACTIVITATE SI COMP. DE CHELTUIELIPIB PE SECTOARE DE ACTIVITATE SI PE COMPONENTE DE CHELTUIELI (%)2009 2010 2011 2012

(iunie)

PIB PE SECTOARE DE ORIGINE

AGROZOOTEHNIC3,33,33,12,8

AGRICULTURA3,33,33,12,8

ZOOTEHNIAn.dn.dn.dn.d

SILVICULTURA SI PISCICULTURAn.dn.dn.dn.d

INDUSTRIAL36,936,235,836,0

MINERIE12,112,211,812,0

MANUFACTURA14,814,515,514,3

CONSTRUCTII7,67,27,27,4

ELECTRICITATE SI APA2,42,32,32,3

SERVICII59,860,561,162,7

TRANSPORT SI COMUNICATII9,39,910,110,7

COMERT9,99,49,69,6

FINANTE4,34,14,45,3

IMOBILIAR9,79,89,810,0

ADMINISTRATIE PUBLICA11,712,212,311,6

ALTE SERVICII14,815,214,915,4

TOTAL100,0100,0100,0100,0

PE COMPONENTE DE CHELTUIELI

CONSUM87,487,888,087,9

Consum Privat70,169,869,770,8

Consum Public17,317,918,217,1

FORMARE BRUTA DE CAPITAL FIX35,536,540,347,1

FBCV31,930,330,430,3

Variatie existent3,76,19,916,8

EXPORT BUNURI SI SERVICII15,914,014,114,1

IMPORT BUNURI SI SERVICII38,838,342,449,1

DISCREPANTA STATISTICA0,00,00,00,0

TOTAL100,0100,0100,0100,0

Fuente: Banco Central de Venezuela (BCV) Veneconomia

Ultima actualizacion: septembrie 2012

1.1.2. PRETURI Rata inflatiei s-a agravat n ultimii ase ani (14,4% 2005, 17% 2006, 22,5% n 2007, 30,9% n 2008, 28,6% n 2009, 27,8% n 2010 i 26,4% n 2011 si 26,2 in 2012), n ciuda msurilor luate de guvern cum ar fi controlarea ratei de schimb, controlul preurilor, eliminarea n iunie 2008 a impozitului asupra tranzatiilor financiare TTF. In septembrie 2012 inflatia anuala a ajuns la 18,0%, cu o rata lunara de 1,6% (la fel ca n luna mai a.c., fiind cea mai mare rata de pana acum in acest an).Ca urmare a politicii fiscale expansioniste, accentuate de alegerile prezideniale din decembrie 2006, masa monetar (M2) a avut o variaie de 70,1% n 2006, atingnd pentru prima dat n istoria economic a Venezuelei, valoarea de 55.259 mil. $ (bolivari) . n contrast, lichiditatea monetar la 25 decembrie 2009 a totalizat 108.700 mil. $, echivaland cu o cretere de 22% fa de aceiai perioad din 2008. n 2010 i 2011, lichiditatea a continuat s creasc cu 26.01% i respectiv 51,1% n bolivari, comparativ cu aceiai perioad a anului 2009, ajungnd n anul 2011 la 92.703.32 mil. $. n septembrie 2012 lichiditatea a continuat s creasc, ajungnd la 120.864.7 mil.$ (57,2% crestere fa de septembrie 2011). n rezumat, politica monetar a Bncii Centrale din Venezuela (BCV), a influenat comportamentul lichiditatii monetare.

Creterea lichiditii a generat o presiune inflaionist mai mare, deoarece indicele Preturilor la Consumator - IPC n anul 2011 i 2012 pn n prezent (pn n septembrie) a acumulat o cretere de 24,5% i 11,0%, respectiv.1.1.3. POPULATIA ACTIVA SI PIATA MUNCII. SOMAJUL

Performanele economiei Venezuelei n 2011, au facut ca ratasomajului, la sfarsitul anului, sa fie de 6,5%, la fel ca in 2010. In 2011 numrul de omeri a totalizat 885.149. n acest sens, este de remarcat c decretul de imobilitate pentru lucrtorii din sectoarele public i privat a fost prelungit timp de 18 ani consecutiv, din 24/12/1994 pana in 31/12/12.n 2011, populaia cu vrst de munc, a crescut cu 408.000 persoane fata de 2010. Dintre acestia 113.000 s-au incorporat populatiei active iar restul populatiei inactive.1.1.4 DISTRIBUTIA VENITULUI

PIB-ul pe cap de locuitor in Venezuela a fost n 2011 de 9.644 dolari.

Conform "Raportului privind Dezvoltarea Uman a PNUD", coeficientul Gini n perioada 2000-2011 prezinta o medie de 43,5% pentru Venezuela. Pe de alta parte, raportul arat c n 2009 (cele mai recente date disponibile): 10% din populaia cea mai bogata primete 32,7% din venituri sau cheltuieli i 10% din populaia cea mai saraca primete 1,7% din venitul sau cheltuieli.

Potrivit INE, Institutul Naional de Statistic a Venezuelei, distribuia veniturilor n ar a meninut aceiai structur n ultimii 12 ani, evolutia coeficientului Gini fiind de la 48,7% (n 1997) la 39,3% n anul 2009, (cele mai recente date disponibile), aa c acest indicator a rmas stabil n perioada (2004-2009), cu o medie de 43,3%. Coeficientul GINI masoara distributia bogatiei, valoarea 0 masurand maxima egalitate si valoarea 1 maxima inegalitate.1.2. PRINCIPALELE SECTOARE ALE ECONOMIEI1.2.1 SECTORUL PRIMAR

Sectorul agricol contribuie cu aproximativ 3% din PIB (n anul2011 a reprezentat 3,1% din total exporturi). Tara are aproximativ 30 de milioane de hectare agricole, din care doar aproximativ 18,8 milioane sunt n folosinta. Cu toate acestea, n 2011 a sczut suprafaa recoltata cu diferite produse agricole cu 7,8%, n conformitate cu cifrele publicate n Raportul de Conturi al Ministerului Agriculturii i Terenurilor.

Dei sectorul se caracterizeaz prin diversitate, ara este un importator net de produse alimentare, astfel c pn la 75% din consumul de alimente este importat.

Principalele culturi din Venezuela sunt de porumb, sorg, ulei de palmieri orez. Importana acestor culturi a crescut de la punerea n aplicare a masurilor de control a schimbului valutar, pentru a limita importul de gru i uleiuri comestibile.

Dup criza din 2002-2003, creterea medie a sectorului a fost de 1,8% (intervalul 2004 2009). n 2010 a avut o crestere negativa de - 1,4% i n 2011 de - 1,8%.Oricum, activitatea agricola venezueleana este departe de potenialul si bogia terenului, n mare parte datorit petrolului care a descurajat producia agricol si a favorizat exodul rural la orae, datorita exproprierilor, efectelor meteorologice i investiiilor mici, generate de controlul preurilor i inflaia ridicat (n 2011 preul la produsele controlate a nregistrat o cretere de 30,6%, cresterea cea mai pronuntata in ultimii patru ani, n timp ce creterea preturilor la produsele nereglementate a fost de 26,1%).1.2.2 SECTORUL SECUNDAR

Sectorul petrolier

Venezuela este o economie petroliera (a 5-a cea mai importanta din lume), practic monoexportatoare, a crei evoluie este, prin urmare, legata de preurile mondiale ale petrolului. Ea are cele mai mari rezerve probate de petrol (297.570 milioane de barili la 31/12/11 conform Gaseta Oficial nr 39885 din 19/03/12) si este a asea ar din lume in ceea ce privesc rezervele de gaze naturale (195 miliarde picioare cubice).

Sectorul de hidrocarburi a nregistrat n 2011 o cretere de 0,6%, cu toate c preul petrolului a crescut cu 40%, datorita faptului ca extracia petrolului i gazelor naturale a inregistrat o cretere de 0,5%, iar activitatea de rafinare a crescut cu 1,3%. Sectorul a reprezentat, de asemenea, 95% din devizele generate din exporturi.Producia de petrol este distribuita ntre compania de statPetroleos de Venezuela SA (PDVSA) i companiile private prezente in ar, intre care se remarca Petrobras, Chevron Texaco, Repsol YPF i British Petroleum, acestea sunt toate membri ai Asociaiei Venezuelene a Hidrocarburilor (www.avhi.org). Prezena companiilor private este urmare deschiderii care a avut loc la nceputul anilor 90, sub forma de acorduri de exploatare i parteneriate strategice. Aceste companii desfasurau activitatea in baza unor Contracte de exploatare, dar n conformitate cu Legea Hidrocarburilor din 2001, aceste contracte de operare au fost nlocuite cu societati mixte, astfel c la 31 decembrie 2005 toate companiile au fost nevoite s "migreze" de la acordurile de operare la societati mixte.

Interventia guvernului in industria petrochimic este foarte puternica. Fiind considerata strategica, ca furnizor al sectorului petrolier, guvernulcontroleaz cea mai mare companie din acest sector, Pequiven. La rndul su, aceast societate, motor al industriei petrochimice, angreneaza nenumrate ntreprinderi mici i mijlocii, care alctuiesc portofoliul su de furnizori. Prin urmare, creterea petrochimiei este strns legat de dezvoltarea sectorului petrolier.Rezervele cele mai importante de petrol, neprobate sau necertificatesunt situate n partea de est a rii, n aa-numita Centura Petroliera Orinoco. Problema cu aceste rezerve rezida in faptul c petrolul care este n aceasta arie este foarte greu, ceea ce implic un cost mai mare, deoarece acesta trebuie s fie tratat special pentru a-l transforma in petrol usor. n plus, accesul la cmpurile din aceast zon este mai complicat din cauza geografiei locului.

Producia Venezuela reprezint aproximativ 3,75% din totalulproductiei la nivel mondial. Activitile de extracie i producie s-au initiat la nceputul secolului al XX-lea n Maracaibo. De atunci, producia de petrol a fost n cretere. Guvernul venezuelean intenioneaz s dea un puternic impuls produciei de gaze naturale, care, n conformitate cu Raportul de Management al PDVSA a fost n 2011 de 7.125 mmpced (milioane de picioare cubice pe zi) cu 2,3% mai mare dect n 2010. Rezervele probate sunt de 195 miliarde picioare cubice, ceea ce situiaza Venezuela drept a asea ar ca mrime a rezervelor din lume i prima n America Latina.Industria prelucratoare/manufacturieraIn anul 2011, industria prelucrtoare privat a nregistrat o cretere de 3,8% (3,4% n 2010 i 6,4% n 2009). Acest macrosector este cel mai important din economie, cu o pondere de 14,5%, mpreun cu petrolul.Sectorul textil, de mai multi ani, se confrunt cu o criz profund din cauza lipsei de valut pentru importul de materii prime (cum ar fi bumbac i alte fibre) si consumabile necesare pentru a menine funcionarea industriei textile la nivel satisfctor. Nefiind un sector prioritar pentru Cadivi, alocarea de valuta a sczut drastic, ceea ce face ca achiziionarea de articole de mbrcminte finite de pe piaa internaional sa reprezinte cea mai buna alternativa, insa cu o reducere semnificativ a forei de munc n sectorul textil din Venezuela. Concurena internaional, importul ilegal i ali factori fac din aceasta o industrie fragil care nu are o cretere susinut. Acesta este motivul pentru care companiile textile sunt n imposibilitatea de a concura nu numai pe piaa internaional, dar, de asemenea, pe piata interna. n acest sector, au fost, de asemenea, exproprieri i intervenii ale statului. Indicele produciei a fost n ultimii cinci ani, dup cum urmeaz: 69,7 (2005) 72,5 (2006) 74,8 (2007) 72,0 (2008) 67,7 (2009) i 60 , 5 (2010 Cea mai recent, disponibil).Industria auto i de componente reprezinta una din bazele economiei nepetroliere a Venezuelei. Intreprinderile ansamblatoare de autovehicule au exportat in 2005 aproximativ 9.899 uniti (1.302 uniti mai mult dect n 2004), n 2006 22.216 unitati (124% mai mult dect n 2005), n 2007 exportul a sczut la 13.754 uniti (38% mai puin dect n anul precedent), n anul 2008 1.126 uniti (91,2% mai puin dect n 2007), n 2009 s-au exportat doar 14 uniti (- 99%) iar pn n prezent (februarie 2012) nu s-au mai efectuat exporturi. n 2008, vnzrile totale au nceput s scad, ajungand de la 491.899 unitati n 2007 la 120.691 uniti n 2011, reprezentnd o scdere de - 75,5% fata de 2007 i - 4% fa de 2010. Vehiculele importate au scazut de la 141.121 uniti n 2006 la 17.680 unitati n 2011 (scadere de - 87% fata de 2006 i crestere de 11% fa de 2010), ca urmare a restriciilor la import i litigiile de munc care au paralizat fabricile naionale. Aceast cretere n 2011 fa de 2010 a fost rezultatul unui acord ntre Venezuela i China, unde guvernul a importat mai mult de 10.000 de automobile din China marca "Chevy", care sunt comercializate prin intermediul companiei de stat "Suministros Venezolanos Industriales" (SUVINCA)", destinate, n principal, pentru angajai din sectorul public, medici i persoanele cu handicap. Incepnd din anul 2008, 101 dealeri auto din tara au inchis portile. Este important de mentionat ca, in conformitate cu politica de protecie a mediului, n 2009 a fost adoptata o masura prin care se stabileste obligativitatea asamblarii de autovehicule cu sistemul dual benzina/gaz. MineriaPotrivit Bncii Centrale a Venezuelei, acest sector contribuie cel mai putin la bogia rii, doar 0,5% n 2011 (la fel ca n ultimii doi ani).A avut, de asemenea, o cretere de 5,2% n 2011, ns scaderea medie ntre 2008 i 2010 a fost de 9,7%. Resursele minerale ale rii sunt formate, in principal, din: fier, aur, nichel, aluminiu, crbune, bauxit i diamante, printre altele. Printre cauzele care au dus la aceste rezultate sunt: fluctuaii pe pieele internaionale, impactul unor crize economice periodice in Venezuela care deprim cererea din acest sector, gestionarea ineficient a companiilor miniere cu implicarea puternica a statului, politica cursului de schimb, reformele regionale, legea mineriei, iesirile de pe piata a investitorilor, lipsa de politici coerente si n special, politica de naionalizare.Cu toate acestea, dup reforma Legii minelor din 2001, care a abrogat precedenta lege din 1996, era de ateptat o cretere a sectorului, ca urmare a stimulentelor acordate, cum ar fi scutirea de taxe pentru suprafete pentru primii 3 ani de funcionare. Cu toate acestea, criza economic sever din perioada 2002 - 2003 a fost o lovitur pentru minerit, care s-a recuperat doar parial. Pentru viitorul apropiat este de ateptat o crestere lenta care va depinde de nivelul cererii interne i un mai mare plasament pe pieele internaionale.

Aluminiu:

Venezuela este al optulea cel mai mare producator de aluminiu din lume, posedand rezerve mari de bauxit. A realizat integrarea pe vertical ntre industria miniera si industria de aluminiu. Acesta are o capacitate instalat de 8,7 milioane de tone/an, echivalentul a 2,8% din capacitatea mondial. Cele trei companii principale din sector sunt Bauxilum, Alcasa i Venalum, in care participarea majoritara o detine entitatea public Corporacin Venezolana de Guayana (CVG). Intre cele trei companii se realizeaza toate procesele de producie a aluminiului: Bauxilum extrage minereul de bauxit i Alcasa i Venalum transforma bauxita in aluminiu primar. Producia de aluminiu a nceput s fie afectata n anul 2005 cnd a sczut cu 1% fata de 2004 (in acest an producia a crescut cu 4%, de la 601.892 de tone n 2003 la 623.531 n 2004). Din 2005 (616.707 tone) pn la 2008 (603.926 tone), producia a rmas mai mult sau mai puin stabila, dar cu o tendin de scdere (o scdere medie n perioada de 1%). Producia a continuat s se reduc drastic in perioada 2008 - 2011, cand la sfarsitul intervalului productia a fost de numai 327.639 MT. Acest declin semnificativ, care a fost observat din 2008, se datoreaza problemelor de productie aparute la Alcasa i Venalum, unde au fost nchise liniile I i II pentru a converti Alcasa intr-o fabrica de prelucrare a aluminiului iar 360 de celule de flotatie au fost paralizate la Venalum, rationalizarea consumului de energie aplicata produselor companiilor Guiana ca urmare a crizei de energie electric, etc. Scaderea productiei de aluminiu a determinat "ajustarea" cotelor de livrare a metalului catre companiile transnatinale, lucru care se observa n reducerea exporturilor din ultimii sase ani de la 445.734 tone n 2006 la 106.611 tone n 2011. Fier:

Rezervele confirmate de fier ale Venezuelei sunt in jur de 3.728 milioane tone metrice. Principala intreprindere siderugica nationala este Ferrominera del Orinoco (FMO). Minereul extras din Venezuela este considerat ca unul de cea mai inalta calitate (62% Fe). Capacitatea instalata a FMO in 2006 era de 24,5 milioane TM pe an. Din 2002 pana in 2004 productia a crescut constant: 18,5 mil. TM (2002), 19,6 mil. TM (2003), 21,6 mil.TM (2004), respectiv o crestere de 16,8% in acest interval. In continuare, se observa o scadere de la 22 mil.TM in 2005 la 17 mil.TM in 2011 (o scadere in acesti 6 ani de 23% cu productia cea mai joasa in 2009 de 13,18mil. TM), ca urmare a scaderii cererii pe piata mondiala datorata crizei financiare si crizei pe care o traverseaza industria metalelor in Venezuela, generata de tehnologia invechita, frecvente greve si criza energiei electrice care obliga la reducerea consumului. Pentru 2012 se asteapta ca industria de baza sa inceapa sa se recupereze si sa creasca productivitatea ca urmare a cooperarii tehnologice dintre China si Venezuela. In primul trimestru din 2012 productia a crescut cu 6% fata de aceiasi perioada din 2011, atingand 4,2 mil. TM iar obiectivul pentru acest an fiind 20 mil. TM.

Aur:

Venezuela are enorme rezerve de aur (peste 3.970 TM aur in rezerve estimate), dar din diferite motive exploatarea industriala nu este de anvergura. Productia aurfera a Venezuelei la nivel iunie 2011 (ultima informatie disponibila) a fost de 4,2 TM / an.

Productia de aur a MINERVEN (principala intreprindere publica din sector) in 2010 a fost de 1,9 TM (4,5 TM in 2009 si 4,2 TM in 2008). Totusi, Asociatia Venezueleana a Aurului (AVO) a comunicat ca productia atinsa in 2006 a fost de 14 TM, deoarece mari firme precum Hecla de Venezuela si Minerven au inceput exploatarea unei noi mine subterane in El Callao. Alta explicatie a cresterii productiei este initierea activitatii productive a companiei Promotora Minera de Guayana (PMG). In 2005 productia a scazut la 10 TM (24 TM in 2004).

Principalele regiuni cu rezerve de aur se gasesc in statul Bolvar, in apropierea frontierei cu Brazilia si au fost detectate zacaminte in statele Yaracuy si Trujillo.

Activitatea aurfera in Venezuela se desfasoara in regim de concesiuni si contracte miniere, prin care Statul cedeaza drepturile agentilor economici publici sau privati, persoane fizice sau juridice, pentru a realiza activitati de exploatare aur. Datorita cazurilor de anulare a concesiunilor, insecuritatea jurdica in acest sector este importanta.

In ceea ce priveste exportul de aur, in anul 2010 Venezuela a crescut cota destinata exportului la 50% din total productie, de la 30% anterior, intr.-o incercare de a atrage capital strain pentru exploatare si a depinde mai putin de variatia preturilor petrolului pe pata internationala, principalul produs pe care il comercializeaza. Restul de 50% din productie trebuie sa fie vandut Bancii Centrale.

Mai multe companii strine sunt interesate n exploatarea aurului din zacamantul Las Cristina, unul dintre cele mai mari din lume, dup anularea contractului cu compania canadiana Crystallex. Ministrul Industriilor de Baza si Mineriei a informat ca sunt studiate mai multe propuneri ale unor firme ruseti i chinezeti, inclusiv ale CiticGroup din Asia, compania care are convenite mai multe parteneriate cu guvernul venezuelean. Cel mai mare exportator de aur, compania miniera ruso-canadiana Rusoro, a anunat la nceputul anului 2011, ca ar fi interesata in exploatarea Las Cristina (cu aprox. 17 milioane de uncii rezerve estimate este unul dintre cele mai mari zcminte neexploatate din lume). Cu toate acestea, in luna septembrie a.c. compania a declarat c proiectul nu este viabil pn cnd guvernul nu schimba rezoluia prin care reglementeaz exportul de aur, si care este in detrimentul investitorilor.

Modelul de concesiune care a prevalat n sectorul minier este nlocuit, in prezent, de societi mixte constituite intre Stat si companiile private, avnd ca model sistemul utilizat n industria petrolier din 2006.n 2011, Guvernul a luat decizia de a naionaliza acest sector.

Constructiile:

Sectorul Constructiilor, dupa doi ani de crestere negativa, a incheiat anul 2011 cu o crestere de 4,8%, datorita cresterii inregistrate in sectorul public de 17,6%. Sectorul constructiilor a reprezentat in 2011, 7,2% din PIB.1.2.3 SECTORUL TERTIAR

Sectorul tertiar este cel mai dinamic din economa venezueleana. Sectorul servicii a aportat 57% din PIB in 2011. Intre diferitele subsectoare, serviciile de telefonie si internet au inregistrat o importanta crestere ca urmare a liberalizarii sectorului, care a permis intrarea diferitilor operatori pe piata. Sectorul include telecomunicatiile si turismul.Telecominicatiile:

Linii fixe instalate n Venezuela au meninut o cretere constant. n anul 2000 au fost instalate 2.535.966 liniile, n 2004 3.346.642 si 7.332.080 n 2011 (o cretere de 3,5% fa de 2010) iar in primul trimestru al anului 2012, acest numr a ajuns la 7.400.345 linii.Telefonia mobila, in schimb, a cunoscut schimbri semnificative. Creterea a fost de la 1.102.948 abonai activi in 1997, la 18.789.466 n 2006 i 29.081.761 n primul trimestru al anului 2012 (reprezentnd o cretere de 7% fa de primul trimestru al anului 2011). Aceast cretere mare se explic, n primul rnd, prin apariia sistemului de plata anticipat care a simplificati a facilitat accesului la sistem. n al doilea rnd, apariia mai multoroperatori de telefonie a permis o reducere a preurilor i a mbuntitserviciul, ceea ce a dus la preuri extrem de competitive n comparaie cu alte ri din regiune.

n general, perspectivele pentru industria de telecomunicaii,n special sectorul de telefonie mobil, sunt foarte favorabile iar liberalizarea sectorului, care a permis intrarea mai multor operatori, a dat un impuls mare ce a situat sectorul pe o poziie extrem de puternic pe termen mediu.Participarea Comunicaiilor la PIB a fost n cretere de la 3,11% in 2004 la 7,5%, in primul trimestru 2012.n cele din urm, este de remarcat faptul c serviciile de televiziune prin cablu s-au bucurat de o cretere ridicat ncepnd cu anul 1999. n 2006 au fost 1.336.309 abonai, reprezentand o crestere de 18,8% fata de anul precedent i o cretere de 121% fa de 1999. In primul trimestru al anului 2012, numrul de abonai a fost de 2.882.520 (crestere de 10,4% fata de primul trimestru 2011).1.3 INFRASTRUCTURA ECONMICA: Comunicatii aeriene:Reteaua de transporturi aeriene in Venezuela este eficienta si are conexiuni cu aproape toate tarile lumii, directe sau indirecte, prin intermediul numerosilor operatori prezenti in tara. In Venezuela exista 497 aeroporturi: 52 sunt nationale, din care 11 cu trafic international; trei sunt private de folosinta publica, 37 municipale si peste 400 sunt particulare. Acestea din urma sunt folosite de firme pentru transportul personalului de conducere. Itinerariile sunt autorizate de Ministerul Transporturilor, atat pentru transportul International de marfa cat si de pasageri.Taxa aeroportuara nationala este de 0,5 UT iar taxa aeroportura internationala 2.5 UT (1UT= 90 Bs.F in 2012). Valoarea taxei aeroportuare in Aeroportul International din Maiqueta Simn Bolvar este inclusa in biletul de avin pentru toate plecarile nationale si internationale. Regula nu se aplica pentru plecarile din alte aeropoarte nationale sau din exterior.Taxele de aeroport:

- International: 225 Bs.F. (52,32 US$).

- National: 45 Bs.F. (10,46 US$)

Exista zboruri directe la Madrid cu Iberia si Air Europa, la Frankfurt cu Lufthansa, la Paris cu Air France si la Roma cu Alitalia

(Aeroportul International Simn Bolvar: www.aeropuertomaiquetia.com.ve)

Aerolinii Nationale:

Aeropostal: Tel. 08002846337 (www.aeropostal.com) Aserca: Tel. 08006488356 (www.asercaairlines.com) Avior: Tel. 050128467737 (www.avior.com.ve) Conviasa: Tel. 050026684272 (www.conviasa.aero) Rutas areas de Venezuela: Tel.: 05018363965262(www.venezolanaonline.com) RUTACA: Tel. 0212237931/ 08007882221 (www.rutaca.com.ve) Santa Brbara Airlines: Tel. 02122044000 (www.sbairlines.com) Aerotuy (LTA): Tel. 02122123110 al 14 (www.tuy.com) LASER: Telf. 05015273700 (www.laser.com.ve) Venezolana: Tel. 05018363965 (www.ravsa.com.ve)Inchirierea de avioane:

Servicios Areos Puerto La Cruz, Tel.: 02812653371/ 04148139902 Air Global. Caracas, Tel.: 02129859040/ 0698Comunicatiile rutiere:Nu este difcil nici scump sa explorezi Venezuela terestru. Majoritatea transportului terestru se realizeaza pe sosele si exista diferite servicii de transport. Reteaua de sosele este dezvoltata dar destul de deteriorata si are nevoie de mari investitii pentru modernizare si intretinere.Taxi:

Exista multe taxiuri in Caracas si principalele orase ale tarii. Nu au aparate de taxare astfel ca tariful trebuie negociat si stabilit inainte de inceperea cursei. Tariful minim este de 50 Bs. Este bine de intrebat localnicii, care este tariful normal. Ocazional, vehicule private (pirat) opereaza ilegal ca taxiuri. Trebuie avut grija ca nu toti sunt onesti. Se poate recunoaste un taxi oficial dupa numarul de circulatie de culoare galbena.

Autobuze:

Autobuzele sunt mijlocul cel mai economic de a strabate tara. Exista trei tipuri: normal (regular), executiv (prima clasa) y Autobuz pat (scaune inclinabile). Ultimile sunt mai mari, mai rapide, mai directe si, in general, ofera mai mult confort. In general au aer conditionat si noaptea este foarte frig, astfel ca este indicata imbracamintea groasa. Autobuzele normale costa in jur de 30 Bs. Pentru o ora de calatorie. Autobuzul-pat costa cu 20% mai mult dar merita, in special pentru calatorii lungi.

Autobuzele interurbane pleaca din terminalele de pasageri din fiecare oras. Caracas are doua terminale importante (La Bandera si Terminal de Oriente) de unde se poate calatori, practic, in toata tara. Unele companii de transport au terminale private.

Autobuzele locale sunt forma cea mai populara de transport in cadrul oraselor si satelor. Opereaza frecvent si sunt foarte economice (4 Bs.) dar, in general, sunt lente si au problema cu aglomeratia din traficul capitalei.

,,Por puesto: Por Puestos pot fi autoturime sau microbuze. Sunt in fel de taxi dar mult mai economice decat taxiurile dar dublu decat autobuzele. Acesta este unicul mijloc de transport pentru anumite rute si in general, asteapta in terminalele de autobuze, de unde pleaca atunci cand s-au umplut. De asemenea, se pot opri in orice loc pentru a lua pasageri in orice loc al rutei, daca exista.Comunicatii feroviare:Sistemul feroviar in Venezuela (www.ife.gob.ve) inca nu este dezvoltat si se foloseste, aproape exclusiv, pentru industrie. Exista o linie de pasageri in Venezuela pe ruta Barquisimeto (Estado Lara) - Puerto Cabello (Estado Carabobo), cu o lungime de aprox. 175 km. Si dureaza aprox. 3 ore. Planul Feroviar National prevede o retea de aprox. 4.000 Km., pentru a fi executati in urmatorii 20 de ani, integrata din diferite sisteme pentru activitati economice, politice si sociale, pe baza planurilor si nevoilor tarii. Se afla in functiune, de asemenea, sistemul feroviar de pasageri Caracas - Valles del Tuy care scurteaza distanta intre Caracas si orasele dormitor din Statul Miranda.

Caracas are un sistem limitat de metrou modern si eficient, care are aer conditionat si strabate partial orasul, de la est la vest.

Are 20 de rute urbane si 4 suburbane si o retea integrata MetroMetrobs. Tarifele sunt rezonabile si costa aprox. 1.5 Bs. calatoria (www.metrodecaracas.com.ve ). Functioneaza metroul Los Teques care uneste Caracas cu Los Altos Mirandinos (www.metrolosteques.gob.ve) si in prezent se lucreaza la extinderea Liniei 2. Se afla in proces de constructie Metroul din Valencia, in statul Carabobo (www.metrovalencia.gob.ve) si Metroul din Maracaibo, in statul Zulia (www.metrodemaracaibo.gob.ve).Comunicatiile maritime:

Ferry:

NAVIARCA: 02952398339 www.grancacique.com.ve Navibus: 02954169765 www.navibus.com.ve Conferry: http://www.conferry.com , Telf: 582127203076

/ 0501CONFERRY (26633779)

Cruceros: Venezuela primeste nave de croaziera a liniilor care opereaza in Caraibe, in principal, in Insula Margarita. Unele agentii de turism ofera o mare varietate de calatorii in Marea Caraibelor. Charters: Diferite agentii de turism au chartere (barci cu motor sau cu panze). De asemenea, pot fi contractate zboruri charter in avioneta pentru Los Roques, Canaima si alte destinatii turistice sau miniere din tara. Marinas sunt sitate in porturile La Cruz, Cuman si Margarita.

- In portul La Cruz Baha Redonda Marina Internacional: Av. Tajamar, loc. Urb. Ctro. Nutico, Tel. 5802812631632/ 2630277 (www.bahiaredonda.com.ve)

CMO (Centro Mario de Oriente): Los Boqueticos, Tel.: 582812677011 www.cmo.com.ve Marina Amrico Vespucio: Av. A. Vespucio, Edf. Marina Amrico Vespucio, Urb. El Morro, Lecheras, Tel.: 582812814321 / 2820829 www.marinaamericovespucio.com Puerto Viejo Marina Yacht Club CA: Urb. V Gran Cacique, Tel.: 5802819112004/05/06 www.marinapuertoviejo.com.ve Cuman:

Marina Cumanagoto: Urb. Av. Perimetral, Tel.:5802934311423

www.marinacumanagoto.com 1.4 PREVIZIUNI MACROECONOMICEn ceea ce privesc perspectivele pentru 2013, bugetul naionalprevede o cretere a PIB de 5% i o rat a inflaiei ntre 20% i 22%, ceea ce va afecta puterea de cumprare a lucrtorilor i eventual, a crestere a conflictivitatii.Se presupune c guvernul va continua s se mprumute, aa cum s-a ntmplat anii anteriori, deoarece are o autorizaie de a mprumuta 15.000 mil.US$, i se presupune ca o va utiliza iar in plus se va ajuta de PDVSA, astfel nct ritmul datoriei va continua pentru a da viabilitatea economiei n acest an, elemente care vor face presiuni asupra finanelor publice din 2013.

Pretul mediu al petrolului la nivelul anului 2012 este la un record istoric de 105,2 dolari / baril. Trebuie amintit ca in 2011, cnd preul mediu la ieiul intern a fost de 101,06 dolari, sectorul public a inregistrat un deficit de aproape 20% din PIB. Pentru 2012, se estimeaz ca deficitul sa se reduca la 14% in conditiile unui pret mediu al petrolului de 105,2 US$ / baril. Pentru fiecare reducere de un dolar n preul mediu anual al petrolului venezuelean, guvernul pierde aproximativ 700 milioane de dolari venituri fiscale.

Dupa alegerile prezidentiale din octombrie 2012 au avut loc schimbari asteptate. In primul rand, o ajustare a cursului de schimb care sa permita incasarea mai multor bolivari pentru fiecare petrodolar care intra in finantele publice si astfel sa se reduca deficitul fiscal. Aceasta masura va fi nsoit de o reducere a cheltuielilor publice care nu va mai avea aceiasi rata de crestere in termeni reali. Masura va avea un impact asupra creterii economice, care n ultimul timp a fost susinut n principal de creterea cheltuielilor publice. Dar primul sector care se va vedea afectat, chiar din acest an, va fi sectorul privat unde furnizarea de valuta va fi restrictionata, avnd n vedere reducerea intrarilor de petrodolari. Este de ateptat ca imprumuturile internaionale sa inregistreze o cretere remarcabila i ca emisiunile succesive de obligatiuni sa permita abordarea cheltuielilor sociale n cretere, cu care se confrunta guvernul.

1.5 COMERTUL EXTERIORVenezuela s-a caracterizat, in mod traditional, printr-o mare dependenta de exporturile de petrol. Enormele venituri petroliere ii permit sa realizeze o ampla si diversificata gama de importuri. Importurile de bunuri au insumat 47.310 mil. US$ in 2012, respectiv o crestere de 35,7% fata de 2011 (34.861 mil. US$). Trebuie mentionat ca statul a devenit un importator major i achiziiile externe ale sectorului public reprezint 37% din total, cu o crestere de 35% in 2012, n timp ce importurile sectorului privat reprezint 63% din total i au inregistrat o cretere de 15% fata de 2011. Importurile de petrol (n special benzin) au crescut cu 8% iar importurile nepetroliere cu 43,3%. Exporturile de bunuri au crescut cu 36,4% n 2011, de la 66.963 milioane US$ n 2010, la 91.338 milioane US$ n 2011. In 2012 exporturile au inregistrat o usoara scadere fata de 2011, respectiv -2,5%, dela 91.338 milioane dolari in 2011 la 89.021 milioane dolari in 2012. n ceea ce privesc exporturile de petrol n 2011, se observa o cretere de 41%, ca urmare a creterii preului mediu al petrolului n 2011 de 40% (101,1 dolari/baril, comparativ cu 71,97 dolari/ baril in 2010). La sfritul lunii iunie 2012 exporturile de bunuri au totalizat 49.501 mil. dolari (7,7% mai mult dect n aceiai perioad din 2011), exporturile de petrol reprezinta 96% din acest total (47.324 milioane $), cu o crestere de 8,6% fa de aceeai perioad a anului trecut.

Analiznd importurile de servicii, acestea s-au ridicat n 2011 la 8.234 milioane dolari, inregistrand o cretere de 10,4% fa de anul precedent. Exporturile de servicii au crescut cu 9,4% n 2011, respectiv 2.031 milioane dolari. La sfritul lunii iunie 2012 aceste importuri au crescut cu 42,1% (5.598 milioane dolari), iar exporturile cu 9,8% (1.006 milioane $).1.5.1 DESCHIDEREA COMERCIALAn perioada anilor 90, Venezuela a realizat un proces de liberalizare a economiei sale cu aderarea la GATT i a efectuat un proces de liberalizare a comerului reducand taxele vamale, att la nivel multilateral cat i n cadrul acordurilor regionale.La 21/01/2003 a fost suspendata piaa liber de schimb valutar, instituindu-se un control asupra schimbului, administrat de o Comisie (CADIVI) care oferea valut strin la rata oficial de schimb (1 US$ = 2,15 Bolivari Forte). La 08/01/2010 i 30/12/2010 (cu aplicare de la 1/1/2011), au avut loc modificari succesive pana s-a ajuns, in cele din urm, la cursul de schimb la 4,30 B / US$ (depreciere de 65%), curs de schimb aplicat la toate importurile.

Pe de alt parte, o rezoluie din 5 aprilie 2010 stabileste dac produsele ce urmeaza a fi importate au nevoie sau nu de un certificat care sa ateste ca nu se produc pe plan local. n aceiasi rezolutie se definesc produsele din Lista Nr.1 (mrfuri care nu necesit Certificat de Insuficienta sau Certificat de Ne-Producie Nationala) i produsele din Lista 2 (mrfuri care necesit Certificat de Insuficienta sau Certificat de Ne-Producie Nationala) i ministerul responsabil pentru fiecare produs.

De asemenea, se stabileste ca bunurile neincluse n aceste liste, sunt reglementate de normative stabilite de organisme competente i ca ambele liste vor fi actualizate periodic.Pentru a completa aceasta rezolutie, Acordul de Schimb Valutar Nr. 15 din 27-01-2011, stabilete modul n care se vor plti importurile de la aceasta dat.Acordul de schimb valutar Nr. 18 din 04.06.2010 prevede c Banca Central a Venezuelei este singurul organism autorizat s negocieze bonuri ale datoriei publice. n plus fa de acest acord, Banca Central a Venezuelei a publicat Rezolutia 10-08-01 BCV din 05/08/2010, care reglementeaz normele privind operaiuni pe piaa valutar i instruciunile SITME pentru realizarea de operatiuni de cumprarea i vnzarea de titluri prin intermediul Sistemului de Tranzactionare cu Titluri in Moneda Straina (SITME) din iunie 2010. n luna iulie 2010, rata de schimb stabilita cu acest nou sistem este de 5.30 Bs.F./ $ (aceasta poate varia, deoarece este vorba de un sistem de licitaie).Recent, se observa o revenire la protecionism: pe lng creterea tarifelor vamale, s-au inmultit msurile netarifare, inclusiv cote, utilizarea activ a preferinelor naionale n contractarile publice, programe prefereniale de credit, reglementrile tehnice i cerinele minime de coninut naionale.n plus, Venezuela a adoptat aproximativ 300 de reglementri tehnice si mentine in vigoare o serie relativ ampla de masuri Sanitare si Fitosanitare, dar nu a fcut nici o notificare ctre OMC.

1.5.2 PRINCIPALII PARTENERI COMERCIALI

n 2011, SUA a devenit din nou principalul furnizor, cu o diferen mereu mai mica n raport cu alte ri. China a devenit cel mai mare client al Venezuelei, dup ce Statele Unite a ocupat primul loc mai muli ani. In luna mai 2012 (statistica cea mai recent), Statele Unite ale Americii continua sa fie principalul furnizor si recupereaza primul loc ca ar de destinatie, urmat de China i Columbia.n ceea ce privesc importurile dupa tara de origine, n 2011 Statele Unite ale Americii continua sa fie cel mai mare furnizor al Venezuelei cu 27,7% din total i o scdere de -1,9% fata de 2010. Pe locul doi se situiaza China cu 11,9% cota. n poziia a treia se afl Brazilia, cu 8,4%. n poziia a patra ca ar furnizoare este Columbia, cu 4,3%. Apoi vin, n aceast ordine: Spania, Mexic, Panama, Chile, Argentina, Germania i Ecuador, cu o participare insumata de 23,5%. La nivelul lunii mai 2012, primele patru ri isi menin pozitia iar participarea din total, insumata, este aproximativ aceeai ca n 2011.

In ceea ce priveste comportamentul exporturilor in 2011 (fara petrol i derivatele sale), dupa ara de destinaie, se observ c vnzrile au fost concentrate n China cu o pondere de 14,8% i o variatie negativ de -4%, urmate in ordinea importantei de: Statele Unite ale Americii (13,9%) i o variatie negativ de -32,8%, Columbia cu 13%, Brazilia 10,9%, , Trinidad i Tobago 6.2%, Mexic i Italia, cu 4,1% fiecare, Frana cu 3,5%, etc. La nivelul lunii mai 2012 vnzrile au fost din nou concentrate n SUA cu 23,1%, China 15,5%, si Columbia cu 13%.TABELUL 3: EXPORTURI PE TARI DE DESTINATIE (PRINCIPALII CLIENTI)milioane de dolariPRINCIPALELE TARI DE DESTINATIE

Tara200920102011%2012 (mai)

SUA587663445-32,8286

CHINA322496476-4,0191

COLUMBIA46128441646,4161

BRAZILIA170169349107,187

ITALIA856913089,157

TRINIDAD SI TOBAGO38181991020,141

MEXIC226157133-15,540

FRANTA325911288,139

EGIPT423221-35,336

CHILE32285492,236

RESTUL TARILOR8958568722,0264

TOTAL2.8912.8313.20713,31.238

Surse: Institutul National de Statistica (INE). Nu include petrol si derivatele saleUltima actualizare: septembrie 2012

TABELUL 3: IMPORTURILE PE TARI DE ORIGINE (PRINCIPALII FURNIZORI) milioane de dolari

PRINCIPALELE TARI DE ORIGINE

Tara200920102011%2012 (mai)

SUA10.0079.8449.657-1,94.755

CHINA3.8073.7304.13210,82.185

BRAZILIA3.7383.2392.945-9,11.723

COLUMBIA4.3171.4121.4825,0853

PERU50954970027,4738

MEXIC1.4291.4291.369-4,2732

ARGENTINA1.0101.0171.21919,8712

PANAMA8957691.33974,1643

SPANIA7517781.40580,5465

GERMANIA1.2181.220910-25,4363

RESTUL TARILOR10.6078.9459.7048,53.666

TOTAL38.28932.93234.8615,916.834

Surse: Institutul National de Statistica (INE). Nu include petrol si derivatele sale

Ultima actualizare: septembrie 2012

1.5.3 PRINCIPALELE SECTOARE DE BUNURI (EXPORT SI IMPORT)

Structura de import este foarte diversificat.Pe primul loc la Importul de mrfuri n 2011 s-a situat capitolul 84"cazane, maini, utilaje i aparate mecanice", cu 20,1% participare i un total de 7.020,6 milioane dolari (cretere de 13,2% fa de 2010). Acesta este urmat de capitolul 85 "maini i echipamente electrice", cu o cot de 11% si un total de 3.837,2 milioane dolari (scdere de - 20,9% fa de 2010). Pe locul trei se afl "produsele farmaceutice", cu o cota de 7,9% (2.741,6 mil. dolari) i o cretere de 6,6% fa de 2010.In continuare, n ordinea importanei, sunt "Instrumente optice", "Substane chimice organice", "Vase si alte ambarcatiuni", "Articole din fier sau din oel", "Vehicule", "Cereale" i "Material plastic i articole din acestea ", a cror valoare insumata reprezinta 24,9% din total importuri. n luna mai 2012, primele trei capitole ii menin poziia fa de anul 2011, iar cota lor din total variaz puin.n ceea ce privesc exporturile de bunuri n anul 2011, pe primul loc se situiaza "Combustibili i uleiuri minerale" cu 95% cota de participare, conform datelor de la BCV, ajungnd la un total de 88.131 milioane dolari (crestere de 41% fata de 2010), urmare a preurilor ridicate ale petrolului n acest an. Pe locul doi si la mare distanta, este sectorul " fier i oel" (982,2 mil. dolari ) cu o cretere de 36,3% fa de 2010. Pe locul al treilea se afl "Minereuri, zgur i cenu" (570,4 mil. dolari), cu o cretere de 25,4% fa de 2010. In continuare se afla "vapoare, nave i structuri plutitoare", "aluminiu i articole din acestea", "produse chimice anorganice", "produse chimice organice" , "ngrminte" i "reactoare nucleare, cazane, maini, aparate i dispozitive mecanice", care insumeaza 37,4% din total exporturi. n luna mai 2012, primele trei capitole pstreaza locurile lor i procentul lor de participare este similar. n iunie 2012, primul capitol i cel mai important este 27 "combustibili minerali" (care are o participatie de 96%), cu o valoare de 47.324 mil. dolari, reprezentnd o cretere de 8.6% fa de aceeai perioad din 2011.TABELUL 5: EXPORTURI PE CAPITOLE TARIFARE milioane de dolari

PRINCIPALELE CAPITOLE DIN CARE S-AU REALIZAT EXPORTURI

CAPITOL200920102011%2012 (mai)

27. Combustibili minerali*54.20162.31788.1314147.324

72. Fonta, fier sau otel97572198236441

26. Minereuri metalifere, zguri si cenuse17745557025171

31. Ingrasaminte8251129151113

28. Produse chimice anorganice136226199-1291

76. Aluminiu si produse din Al.502344296-1475

29. Produse chimice organice7610516+253142

89. Navigatie maritima si fluviala6413835115366

38. Produse ale industriei chimice565945-2418

84. Reactori nucleari si aparate mecanice1017465-1217

Restul**722656409-38104

TOTAL**2.8912.8313.207131.238

Surse: Institutul National de Statistica (INE). Banca Centrala a Venezuelei (BCV). Ultima actualizare: septembrie 2012

(*) Aceste cifre sunt ale BCV deoarece INE nu include acest capitol(**) Nu include capitolul 27 ,,Combustibili, intrucat sursa este altaTABELUL 6: IMPORTURI PE CAPITOLE TARIFARE milioane de dolari

PRINCIPALELE CAPITOLE DIN CARE S-AU REALIZAT IMPORTURI

CAPITOL200920102011%2012 (mai)

84. Reactori nucleari, aparate mec.6.9536.2047.02113,23.659

85. Masini, aparate si mat. electrice4.1674.8523.83720,91.658

30. Produse farmaceutice2.2082.5712.7426,61.164

29. Produse chimice organice1.4661.2231.73942,2793

10. Cereale9068258513,1628

73. Produse din fonta, fier, sau otel1.0609121.09319,8661

90. Instrumente optice1.2931.5782.01627,7578

2. Carne si organe comestibile1.55151840022,8493

94. Mobila46636551841,7521

87. Autovehicule si parti1.1681.07294112,3452

Restul17.05212.81113.7057,06.228

TOTAL38.28932.93234.8618,916.834

Surse: Institutul National de Statistica (INE). Ultima actualizare: septembrie 2012

1.5.4 PRINCIPALELE SECTOARE DE SERVICII (EXPORT SI IMPORT)

n 2011, principalele sectoare de servicii au fost: transporturi (40,7%), turism (15,1%), asigurri (5,1%), guvern (3,4%), comunicaii (2%) i altele (33,6%).

n 2011, aproape toate sectoarele au crescut cifra in comparatie cu 2010, dar cele mai semnificative au fost: turism (51,7%) i guvern (36,8%). La sfritul lunii iunie 2012, componena acestei balante se mentine practic aceiai ca i n 2011, cu excepia faptului c rubrica "Guvern" a majorat cota sa total de la 3,4% la 6,7% iar turimul a inregistrat o scadere de 2,2% (de la o pondere de 15,1% la 12,9%).n 2011, sectorul privat a reprezentat 45,6% din total importuri de servicii, cu o cretere de 19,4% fa de anul 2010. Sectorul public a participat cu diferenta de 54,4% i o cretere de 3,8%. La sfritul lunii iunie 2012, sectorul privat a reprezentat 37,7% din totalul importurilor de servicii si o crestere de 19,4% fa de aceiai perioad din 2011. Sectorul public a participat cu restul de 62,3% i 60,5% crestere.n ceea ce privesc exporturile de servicii, sectorul privat a reprezentat 54,8% n 2011, cu o cretere de 5,7% n comparaie cu 2010. Sectorul public a participat cu restul de 45,2% i o cretere de 14,2%. La sfritul lunii iunie 2012, sectorul privat a reprezentat 48,8% i a crescut cu 9,4% fa de aceiai perioad din 2011, n timp ce sectorul public a participat cu restul de 51,2% i a avut o cretere de 10,3% .1.6 TURISMULSectorul turism nu a jucat niciodata un rol important n economiaVenezuelei, n 2011 a reprezentat 4% din PIB, potrivit datelor de la Conseturismo (Consejo Superior de Turismo). Ca urmare a controlului instituit asupra schimbului valutar, a crescut considerabil turismul intern.Venezuela are o oferta foarte limitata de produse de nalt calitate, cum ar fi Los Roques , Canaima, turismul ecologic si de aventur, insa dispune de un mare numar de enclave atractive. Plajele sale sunt recunoscute la nivel mondial si dintre obiectivele cele mai impresionante sunt: Salto Angel, cea mai mare cascad din lume, Lacul Maracaibo, cel mai mare din America de Sud, rul Orinoco, al treilea cel mai mare din lume , telefericul din Mrida, cel mai lung i mai inalt din lume, 43 parcuri naionale i 21 de monumente naturale.

Conform cifrelor de la Ministerul Turismului, n 2011 turismul a crescut cu 17% fa de anul precedent, (625.224 de vizitatori internaionali care au cheltuit 717,3 milioane dolari, cu 68 % mai mult dect n 2010). In primul semestru 2012 au intrat in ara 414.274 vizitatori internaionali care au cheltuit 535,5 milioane dolari. Printre principalele motive de calatorie in Venezuela, n primul semestru 2012, sunt: "Vizita la familie i prieteni" i "odihn, recreere i vacanta" cu o cot de 38% fiecare, i "de afaceri i motive profesionale", cu 20.8% . n ceea ce privete originea turistilor care vin spre Venezuela, acestea sunt n principal din: Columbia (33%), Brazilia i Statele Unite ale Americii (7% fiecare), Argentina, Spania, Italia i Germania (cu 5% fiecare).

Dup cum s-a menionat mai sus, infrastructura hoteliera i serviciile sunt practic inexistente, cu excepia unor zone specifice ale geografiei tarii, care datorita caracteristicilor speciale, s-au bucurat ntotdeauna de mare atractie. n afar de Caracas, singura zon cu o infrastructur turistic real, mai este insula Margarita. Aceasta dispune de numeroase lanuri hoteliere internaionale. Turismul este unul dintre sectoarele care beneficiaza de stimulente specifice (75% reducere la impozitul pe venit, credite preferentiale care reprezinta 2,5% din portofoliul brut de credite al bncilor, etc.). Segmentele cele mai atractive sunt turismul de afaceri i turismul de aventur. Un ceea ce priveste turismul de soare i plaj Venezuela are nc multe de fcut, att n infrastructur cat i in instruirea populaiei, pentru a putea concura cu destinaiile din jur, cum ar fi Aruba, Republica Dominicana si Mexic.

1.7 INVESTITIILE STRAINE1.7.1 Regimul Investitiilor

n Constituia din 1999 se prevede c statul, mpreun cu iniiativaprivat, va promova dezvoltarea armonioas a economiei naionale. In articolele 299 i n continuare se reglementeaz regimul socio - economic i rolul statului n economie, statul i rezerv industria petroliera i anumite sectoare strategice, de asemenea, i rezerv politica comerciala i toate actiunile Petroleos de Venezuela SA. Sunt definite drept sectoare de interes deosebit agricultura, securitatea alimentar sau autoaprovizionarea, IMM-urile i turismul. Se stabilete, de asemenea, egalitatea de tratament pentru capitalul intern sau extern.Din 21 martie 1991, Comisia Acordului de la Cartagena a aprobat Deciziile 291 i 292, n virtutea carora se adopt un nou sistem comun de Tratament pentru Investiiile Strine, care acord egalitate de tratament capitalului strin. Din acest moment, n rile Pactului Andin, investitorii strini se bucur de aceleai drepturi i au aceleai obligaii ca i investitorii nationali, cu excepia unor limitri prevzute n sistemul juridic din fiecare ar.

Normele care reglementeaz investiiile strine n Venezuela sunt prevazute n Decretul 2095 din 25 martie 1992, elaborat n baza deciziilor 291 i 292 ale Comisiei mentionate mai sus.

Principiile directoare ale investitiilor straine:

a) Tratamentul national

b) Universalitate: se admit investitii straine in toate sectoarele economiei cu exceptia sectoarelor radio si televiziune, ziare in limba spaniola si serviciile profesionale care sunt reglementate prin legi nationale. In aceste sectoare investitia straina nu poate sa depaseasca 20% din capital, insa exista si situatii speciale, precum: investitiile in activitati de exploatare hidrocarburi sunt rezervate statului care poate crea societati mixte cu investitori privati, cu conditia ca statul sa controleze peste 60% din capitalul social;

exploatarea minereului de fier este rezervata statului, motiv pentru care nu sunt posibile investitii nationale sau straine in acest sector;

transportul maritim de marfuri este supus principiului de reciprocitate;

pentru operare in aviatia civita este necesar obtinerea permisului din partea statului.c) Neautorizarea: n general, nu este necesar autorizarea administrativnainte de realizarea investiiilor strine. Excepie este n Legea Organica de Securitate si Aparare din 26 august 1976 care stabilete necesitatea obtinerii autorizatiei de la Ministerul Aprrii pentru ca strinii sa poata dobndi bunuri imobiliare n zona de securitate de frontier, n zona din jurul industriilor de baza si instalaiilor militare, precum i in zone adiacente litoralului, lacurilor i rurilor navigabile.

d) Libertatea de repatriere a dividentelor i a capitalului, dei n fapt, din 2007 sunt blocate repatrierile de dividente.

e) Accesul la creditul national si international: nu exista limitari in ceea ce priveste accesul la credite

f) Beneficii ale programului de liberalizare: firmele straine pot sa exporte in tarile subregiunii in acelesi conditii ca firmele nationale.

Clase de investitii:

a) Investitia straina directa: aport provenit din exterior de la persoane fizice sau juridice care poate consta in moneda liber convertibila, bunuri fizice sau tangibile, moneda nationala cu dreptul de a fi remisa in exterior si reinvestitii;

b) Investitia nationala: este cea realizata de catre stat, persoanele fizice si juridice nationale precum si cele realizate de persoane fizice straine cu viza de rezident neintrerupta in tara de cel putin un an, care indeplinesc celelalte legi ale tarii, cu capital importat sau nu, si care manifesta in fata Superintendentei de Investitii Straine (SIEX), acordul de a renunta la dreptul de a-l reexporta sau de a remite utilitati in exterior, obtinand astfel certificat de investitor national.c) Investitia Subregionala: este cea realizata de un investitor subregional

d) Investitia indirecta: este cea care se realizeaza prin achizitionarea de actiuni de inverstitori straini la bursa de valori.

Organismul national competent:SIEX este organismul pentru inregistrarea investitiilor straine si a contractelor de licenta. Investitia straina directa nu are nevoie de aprobarea SIEX, dar trebuie sa fie inregistrata la aceasta entitate in termen de 60 de zile urmatoare datei de inscriere a companiei in Registro Mercantil.

Totusi exista unele sectoare in care alte organisme sunt competente:

- Superintendenta Bancilor si Superintendendenta Asigurarilor pentru investitiile straine realzate in sectorul bancar si al asigurarilor.

- Ministerul Energiei si Petrolului pentru investitiile din sectorul hidrocarburilor, petrochimic, carbonifer si minier precum si pentru activitati conexe precum: servicii tehnologice sau de sprijin tehnic acordat activitatilor de exploatare, explorare zacaminte, extractie, rafinare, transport, depozitare si comercializare hidrocarburi.

- Biroul National al Creditului Public din cadrul Ministerului Finantelor, pentru cele legate de registrul de operatiuni de credit public care implica contractarea de credite externe.

Calificarea firmelor:

Prin definitie, se considera companie straina aceia care are peste 49% din actiuni detinute de straini. O firma mixta este cea care are o participare straina intre 19,9% si 49%. Se considera companie nationala cu mai putin de 20% capital strain. O companie poate fi clasificata ca mixta cand statul sau entitatile sale au cel putin 30% din capital, iar in plus sa aiba putere efectiva de veto pentru deciziile importante ale intreprinderii. (acest aspect poate fi relevant in cazul privatizarilor).

SIEX considera, in afara de participarea actionara, factori precum gradul de control al investitorului strain asupra tehnologiei, finantelor si conducerea comercial administrativa in momentul clasificarii intreprinderii ca fiind straina, mixta sau nationala.1.7.2 INVESTITIILE STRAINE PE TARI SI SECTOAREIn anul 2011, conform Bancii Centrale a Venezuelei (care include reinvestirea beneficiilor), principalele tari investitoare in Venezuela au fost: SUA cu 798 milioane dolari (crestere de 68% fata de 2010), Olanda cu un total de 691 milioane dolari (crestere 164%), Franta cu 558 milioane dolari (crestere 436% fata de 2010), Spania cu 500 milioane dolari (crestere de 250% fata de 2010), China cu 362 milioane dolari, Vietnam cu 300 milioane dolari si India cu 240 milioane dolari (crestere de 20% fata de 2010). La 30 iunie 2012 primul loc este ocupat de Olanda (467 milioane dolari), urmata de Franta (323 milioane dolari), Spania (223 milioane dolari) si SUA (180 milioane dolari).

In ceea ce privesc ISD pe sectoare, conform datelor Bancii Centrale, valoarea totala de 5.311 milioane dolari inregistrata in 2011 (crestere de 339% fata de 2010) este data de sectorul public nepetrolier, care ocupa primul loc, deoarece a fost sectorul cu ponderea cea mai mare la subcategora ,,Utilitati Reinvestite (2.336 milioane dolari) si subcategoria ,,Alte Capitole (1.158 milioane dolari). La sfarsitul primului semetru 2012 investitiile straine au atins cifra de 1.891 milioane dolari (-20% fata de primul semetru din 2011), concentrate, in principal, in sectorul public nepetrolier la subcategoria "Utilitati Reinvestite" (1.266 milioane dolari).

TABELUL 7: FLUXUL DE INVESTITII STRAINE PE TARI SI SECTOARE

milioane dolariINVESTITIILE STRAINE PE TARI SI SECTOARE

PE TARI2009201020112012 (iunie)

Olanda442226691467

Franta305-166558323

Spania-946143500223

SUA11475798180

Anglia1706221692

Panama85569370

India120024061

Germania617312053

Insulele Barbados-342331247

Brazilia-91298444

Restul-2.540-1581.999331

TOTAL-2.5361.2095.3111.891

PE SECTOARE

Actiuni si alte parti de capital, din care:-3.239-1.182-673-427

Sector privat-99915876-427

Utilitati reinvestite din care:1.1181.8283.3452.079

Sectorul public nefinaciar -petrolier3331.1622.2621.266

Sectorul privat7856661.083813

Financiar499343702625

Alte capitaluri, din care:-4155632.639239

Sector public nefinanciar381.5801.120-865

Sector privat-453-1.0171.5191.104

Alte sectoare 0000

TOTAL-2.5361.2095.3111.891

Surse: Banca Centrala a Venezuelei (BCV). Ultima actualizare: septembrie 2012

1.7.3 OPERATIUNI IMPORTANTE DE INVESTITII STRAINEInvestitia straina in Venezuela la sfarsitul primului semestru 2012 a fost de 1.891 milioane dolari (-19,8% fata de semestrul I 2011), in 2011 a fost de 5.311 milioane dolari, in 2010 doar 1.209 milioane dolari, iar in 2009 o crestere negativa de -2.536 milioane dolari. Acest sold negativ s-a datorat in principal nationalizarii firmei Siderurgica Orinoco (SIDOR) cu o valoare de 1.970 in mai 2009 si altor firme din sectorul financiar si ciment. Dintre investitiile mai importante realzate in ultimii ani se pot mentiona:

doua investitii spaniole: TELCEL, care in 2004 a fost cumparata de Telefnica Mviles MOVISTAR pentru aprox. 1.200 milioane dolari (in octombrie 2012 detine 30% din piata telefoniei mobile cu 9,1 milioane utilizatori, 45% din totalul facturarilor si 22% din piata telefoniei fixe; valoarea investita pana in prezent de Grupul Telefonica depaseste 3.000 milioane dolari) si REPSOL care a realizat investitii nete in perioada 1994-2010 in valoare de 1.686 milioane dolari si este prezenta in sectoarele petrolier si gaz natural sub forma de societate mixta. - REPSOL si ENI (capital 50% - 50%) detin licenta de gaze, acordata in 2009 pentru blocul Cardn IV, cu o suprafata de aprox. 924 kilmetri patrati si in care s-a descoperit unul dintre cele mai mari zacaminte de gaz din lume.

- Un consortiu format din Repsol (11%), Petronas Malaezia (11%), Indian Oil (11%) si Oil India (7%), a castigat licitatia organizata la 11/2/2010 pentru participarea la dezvoltarea blocului Carabobo 1 din fasia petrolier a Orinoco. PDVSA participa cu diferente de 60%. Consortiul trebuie sa plateasca, in termen de cinci ani, un bonus de 1.050 milioane dolari si alte 1.050 milioane dolari finantare la PDVESA, conform conditiilor licitatiei. Capacitatea totala de productie este asteptata in 2016. Blocul Carabobo 3 a fost adjudecat unui consortiu format din Chevron, frmele japoneze Impex si Mitsubishi si firma venezueleana Suelopetrol. In noiembrie 2010 firma spaniola LECHE PASCUAL a semnat un contract cu grupul venezuelean EMPRESAS POLAR, unul din cele mai mari grupuri in domeniul alimentatiei si bauturilor din America Latina. Contractul prevede infiintarea impreuna a firmei PASCUAL ANDINA pentru fabricarea de iaurturi intr-o fabrica situata in statul Lara. Investitia spaniola se ridica la cca. 113 milioane dolari si consta in livrarea de masuni si echipamente, pregatire de personal si asistenta tehnica (cca. 25 milioane dolari reprezinta export de lazi frigorifice care se vor instala in diferitele puncte de vanzare) .1.8 INVESTITIILE IN EXTERIOR.

Investitiile Venezuelei in exterior, in anul 2011, au fost de cca. 173 milioane dolari (-94% fata de 2010). La sfarsitul primului semestru 2012, valoarea investitiilor venezuelene in exterior a fost de 1.401 milioane dolari (crestere de 54,3% fata de aceiasi perioada din 2011).

Analizand pe sectoare de investitii in 2011, se observa ca cea mai mare valoare investita a fost la ,,Alt capital (2.864 milioane dolari) si adresata 100% sectorului public petrolier. Alt sector a fost ,,Utilitati reinvestite (505 milioane dolari), cu o crestere de 23% fata de 2010 si adresata in principal (85%) sectorului public petrolier (430 milioane dolari).

La sfarsitul primului semestru 2012, cele 1.401 milioane dolari pe care Venezuela le-a investit in exterior au mentinut aceiasi structura observata in 2011, adresandu-se in principal (83%) sub-categoriei "Alt Capital" (1.162 milioane dolari) a sectorului public petrolier (100%). Nu exista date referitoare la destinatia pe tari a investitiilor venezuelene in exterior. 1.9 BALANTA DE PLATI

In 2011 a avut loc o scadere a rezervelor (-4.032 milioane dolari) ca urmare a unui excedent in contul curent de 27.271 milioane dolari, combinat cu un dficit in contul de capital si financiar de -27.575 milioane dolari.

Balanta de plati, corespunzatoare primului semestru din 2012 a prezentat un excedent de 10.212 milioane dolari in contul curent si un dficit de -9.311 milioane dolari in contul de capital si financiar. Cu aceste rezultate si considerand o cifra pentru erori si omisiuni de 2.303 milioane dolari, soldul global indica o cifra negativa de -1.402 milioane dolari, in timp ce rezervele internationale nete ale tarii au atins nivelul de 28.427 milioane dolari la 29/6/2012.

Contul curent a inregistrat un sold pozitiv de 10.212 milioane dolari (este preocupanta scaderea de -33,5%, comparativ cu aceiasi perioada din 2011), datorita, in principal, scaderii exporturilor nepetroliere si cresterii importurilor de bunuri. Intrand in detalii, se observa un excedent de 22.481 milioane dolari pentru soldul bunurilor, cu o reducere de -8,7% fata de primul semestru 2011, in timp ce soldul serviciilor a prezentat un dficit de - 7.502 milioane dolari, cu o variatie de 45,5% fata de aceiasi perioada a anului anterior. Analizand soldul bunurilor observam ca, exporturile petroliere au crescut cu 8,6%, comparativ cu aceiasi perioada din 2011, situandu-se la o valoare de 47.324 milioane dolari, afectate de o usoara scadere a preturilor petrolului in semestrul II 2012, fata de semestrul I 2011 si usoara crestere a volumului comertului. In ceea ce privesc exporturile nepetroliere, observam o reducere de -8,7%. In plus importurile s-au situat la 27.020 milioane dolari, ceea ce reprezinta o crestere de 26,8%, comparativ cu semestrul I 2011. Aceasta expansiune a fost impulsata de dinamismul mai mare imprimat de cererea interna, in concordanta cu cresterea PIB. Cresterea cu 35% a importurilor sectorului privat a fost ge