FRANA NDRUMAR DE AFACERI, 2011

Cuprins 1. Informaii generale 2. Economia Franei 3. Frana. Prognoze economice pentru 2011-2012 4. Modaliti de implantare comercial n Frana 5. Legislaia muncii n Frana 6. Fiscalitatea ntreprinderilor n Frana 7. Ajutoare publice pentru investiii in Frana 8. Aspecte privind promovarea exporturilor romneti n Frana 9. Schimburile comerciale romno-franceze 10. Cooperarea economic i investiiile franco-romne ANEXE: I. Structura Gruvernului francez II.Principalele manifestri expoziionale organizate n Frana III. Frana lista meseriilor deschise pentru lucrtori din Romnia IV. Coordonatele organismelor romneti din Frana

1. INFORMAII GENERALE Continent Europa

Ora locala GMT +1 GMT 63 136 180 locuitori Populatie (2011) Crestere anuala a populatiei 0.550 % Suprafata 551 695 km2

Densitate PIB (2010) PIB/locuitor (2010) Crestere PIB (2010) Speranta de viat (2009) Limba oficial Moneda national Forma de stat Presedintele trii Prim-ministru Ziua national Cod internet de tar : Orae principale: Paris(capitala), Lille, Dijon, Nantes, etc 2. ECONOMIA FRANEI

40 591 81 franceza

114.44 locuitori/km2 2 555.00 miliards $ USD $ USD 1.50 % ani

Euro (EUR) Republic parlamentar Nicolas Sarkozy Franois FILLON 14 Iulie (aniversarea cderii Bastiliei 1789) .fr Marsilia, Lyon, Toulouse, Nice, Bordeaux,

2.1. Aspecte de atractivitate economic Frana atrage prin dimensiunea si dinamismul pe termen lung al pieei sale, prin calitatea i productivitatea forei de munca, prin densitatea i eficiena infrastructurii. Frana este a 5-a putere economic din lume i a 2-a n Europa, cu un PIB de 1 950,1 miliarde de euro n 2008. In 2009, PIB a suferit o contractie de 2,6% iar in anul 2010 PIB atinge 2 555 miliarde USD( 1 932,8 miliarde Euro). In 2010, Franta este al 5-lea exportator mondial si al 6-lea importator din lume. Ponderea Franei n schimburile comerciale mondiale a fost de circa 3,6% n 2010. Frana este prima destinaie turistic din lume, cu peste 78 milioane de vizitatori. Printre cele mai mari 500 de mari ntreprinderi din lume, figureaz i 40 de ntreprinderi franceze. Atragerea de ntreprinderi strine i de capitaluri n Frana Stocul investiiilor strine directe n Frana la sfritul anului 2007 se ridica la 645,6 miliarde de euro fa de 578,7 miliarde de euro la finele anului 2006. n 2007, principalii apte investitori strini n Frana au fost: SUA (109,5 miliarde de euro, pondere de 23,0% din stoc total de investiii), Marea Britanie (86,8 miliarde de euro, pondere 18,2%), Olanda (59,5 miliarde de euro, pondere 12,5%), Germania (57,8 miliarde de euro, pondere 12,1%), Elveia (32,5 miliarde de euro, cota de 6,8%), Belgia (25,1 miliarde de euro, pondere 5,3%) i Italia (19,3 miliarde de euro, cota 4,0%).

Fluxul de investiii strine directe n Frana a sczut cu 13% n 2008, ajungnd la 66,3 miliarde de euro comparativ cu 75,9 miliarde de euro n 2007. Frana a ocupat locul 2 n lume, dup SUA, ca ar de destinaie a investiiilor strine. Stocul investiiilor directe strine n Frana a fost de crica 712 miliarde de euro la finele anului 2008. n 2009, fluxurile de investitii directe strine n Frana au fost n scdere mare, ajungnd la circa 60 miliarde de dolari, ocupand locul 3 dupa SUA si China . In schimb in anul 2010, investitiile straine, in Franta au crescut cu 22%, inregistrand cea mai mare crestere din ultimii 15 ani, ajungand la 782 de proiecte ce au creat 31 815 noi locuri de munca. In Franta, sunt inregistrate peste 22 800 de intreprinderi straine. Frana face parte din zona euro, iar Parisul se nscrie printre cele mai atractive piee financiare din lume. Astfel, Capitala Franei este prima piaa financiar a zonei euro i a doua pia de primire a instituiilor financiare internaionale (46% din capitalizarea de pia este deinut de instituii financiare internaionale). Investiiile directe franceze n strintate Stocul investiiilor directe franceze n strintate la sfritul anului 2007 se ridica la 877,4 miliarde de euro fa de 793,0 miliarde de euro la finele anului 2006. n 2007, principalele destinaii ale investiiilor strine franceze au fost SUA i rile Uniunii Europene. Primele apte locuri de destinaie a investiiilor franceze n 2007 au fost ocupate de: SUA (146,3 miliarde de euro, pondere de 16,7% din stoc total de investiii), Marea Britanie (126,6 miliarde de euro, pondere 14,4%), Olanda (105,8 miliarde de euro, pondere 12,1%), Belgia (92,8 miliarde de euro, pondere 10,6%), Germania (70,8 miliarde de euro, pondere 8,1%), Italia (41,1 miliarde de euro , cota 4,7%) i Spania (36,0 miliarde de euro, cota 4,1%). Cu cele 136,8 miliarde de euro investii franceze n strintate n 2008, n progresie (+11%) dup 123,5 miliarde de euro investii n 2007, Frana a ocupat n 2008, locul al 3-lea pe plan mondial, dup Statele Unite ale Americii i Marea Britanie. Stocul investiiilor strine franceze n strintate a fost de circa 1004 miliarde de euro la finele anului 2008. In 2009, fluxurile de investitii directe franceze n strintate au sczut (11%), ajungnd la 111 miliarde de euro fa de 124 miliarde de euro pe perioada similiar din 2008. n schimb, in anul 2010 se constata o crestere cu 28% a investitiilor franceze in strainatate fata de anul 2009 (238 proiecte fata de 186). Peste 30.000 de ntreprinderi franceze au investitii n strintate.

Dinamismul pieii interne Cu un Produs Intern Brut n cretere de la an la an, cu excepia anului 2009 (-2,6% contractie a PIB, pe fondul crizei economice i financiare), Franta se remarc printr-o lung tradiie industrial, numrnd astzi peste 2,5 milioane de ntreprinderi. O strategie pe termen lung a permis constituirea unor veritabile sectoare de excelen, capabile s fac fa competiiei internaionale: industria agro-alimentar, industria automobilului, aeroanutica sau telecomunicaiile. Se pot cita cteva grupuri franceze care sunt renumite n ntreaga lume: LOreal, numrul 1 n lume n domeniul produselor cosmetice, Saint-Gobain, primul productor mondial de materiale de construcii, Danone, lider mondial la produsele lactate proaspete, i LVMH, n fruntea sectorului produseleor de lux. La acestea, se adaug Michelin (pneuri), Carrefour (marea distribuie), Total (produse petroliere) sau Dassault Aviation. Resurse umane Populaia are tendina s creasc mai rapid n Frana comparativ cu majoritatea rilor industrializate. La orizontul anului 2050, conform unei proiecii demografice a Institutului Naional de Statistic i Studii Economice, populaia francez ar putea atinge 70 milioane de locuitori. Calificarea forei de munc i puternica sa productivitate sunt recunoscute de anchetele n rndul investitorilor. Cercetare i inovaie Sectoarele cele mai importante crora li se aloc fonduri pentru cercetare i dezvoltare sunt: aeronautic, industria automobilului, industria farmaceutic, radiocomunicaiile, materiale pentru transporturi, instrumentele de precizie. Frana aplic o politic ambiioas de dezvoltare a polilor de competitivitate (clusters), care reunesc institute de cercetare, unverstiti i ntreprinderi n 71 de locaii. Frana se claseaz pe locul 2 n lume n ceea ce privete brevetele depuse i pe locul 4 n lume pentru efortul de R&D. Infrastructura Pe ansamblu, Frana se caracterizeaz prin calitatea, densitatea i eficacitatea infrastructurilor de transport. Dispunnd de circa 11 000 kilometri de autostrzi, cca 1 milion de kilometri de drumuri, 2 000 kilometri de linii de cale ferat de mare vitez (TGV), cea mai are din Europa, i 6 aeroporturi internaionale, Frana este perfect irigat de una din cele mai performante reele de infrastructuri din lume. Investitorii strini pot conta, de asemenea, pe infrastructuri energetice i de telecomunicaii performante i competitive (Internet cu debit foarte

mare). 2.2. Resurse naturale Principalele resurse naturale ale Franei sunt : crbunele, minereurile de fier, bauxita, lemnul, zincul i potasiul. 2.3. Indicatori macroeconomici 1 PIB (2010): 2 555 miliarde USD (1 932,8 mild. Euro) 2 Cretere economic (2010): 1,5%, dup cea mai mare scdere postbelic nregistrat n 2009 (-2,5%). n trim. I 2011, creterea a fost de 1%. Pentru 2011, creterea economic anticipat este de 2%, iar pentru 2012 de 2,25%. La sfritul lunii mai, OCDE a revizuit n cretere prognoza privind evoluia economiei franceze n 2011, anticipnd o cretere a PIB-ului de 2,2% n acest an i de 2,1% n 2012, o valoare uor superioar mediei zonei euro (+ 2% n fiecare an) i mult peste estimrile din 2010, respectiv 1,6%. 3 Inflaie: 0,3% (apr. 2011). Estimarea pentru 2011 - 1,8%, iar pentru 2012 - 1,75% 4 omaj: 9,7% n trim. I 2011 5 Deficit bugetar (2010): 7% din PIB, fa de 7,7% prevzut iniial i 7,5% n 2009. Obiectivul pentru 2011 este de 6% din PIB, 4,6% din PIB n 2012 i 3% din PIB n 2013. La finele primului trimestru din 2011, deficitul bugetului de stat s-a ridicat la 33,6 mild. Euro, fa de 28,9 mild. n perioada similar din 2010. 6 Datoria public (2010): 81,7% din PIB (sub nivelul anticipat de 82,9%), 86% n 2012 i 85,6% din PIB n 2013 (n decembrie 2010, datoria public era de 1591,2 mild. Euro). 7 Producie industrial (martie 2011): -1,0% 8 Investiii strine (2010): 782 de proiecte de investiii derulate de Agenia Francez pentru Investiii Strine (AFII), respectiv o majorare cu 22% fa de 2009 i creterea cea mai important din ultimii 15 ani. Cele 782 de proiecte nseamn crearea sau meninerea a peste 32.000 de locuri de munc (+6% fa de 2009). n Frana sunt nregistrate peste 20.000 de ntreprinderi strine, cu peste 2 mil. angajai. 9 Comer exterior (tr. I,2011): Dup ncetinirea nregistrat n ultima parte a anului 2010, schimburile comerciale externe ale Franei au marcat o relansare n trim. I din 2011:

Exporturile au nregistrat o cretere de +3%, fa de 0,3% n ultimul trimestru din 2010, nsumnd 104,3 mild. de euro, fiind nc inferioare nivelului dinaintea crizei. Evoluii pozitive au marcat exporturile de produse alimentare (n special cele de buturi) i cele de automobile. La polul opus s-au situat exporturile industriei aeronautice i cele ale industriei farmaceutice, ambele n sensibil recul dup ascensiunea nregistrat n 2010. Importurile au nregistrat o cretere accentuat (+7,2%, dup 0,2% n trim. IV 2010), in 2011, totaliznd 122.5 mild. euro, n special datorit achiziiilor n domeniul energiei i a bunurilor intermediare. Importurile din industria automobilului au continuat s beneficieze de pe urma programului prima de casare. Achiziiile de produse electronice i informatice, de echipamente mecanice i de produse agro-alimentare au avut un ritm ascendent, spre deosebire de cele din aeronautic. Deficitul comercial s-a adncit, ajungnd la -18,2 mild. euro n primul trimestru din 2011, fa de -13,1 mild. euro n trim. IV 2010, n special datorit facturii energetice. n 2010, deficitul comercial a fost de -51,4 mild. Euro. 10 Salariul minim ( 01.01.2011): 1 365 Euro

2.4. Agricultura Populatia agricola reprezinta cca 2% din locurile de munca ocupate in Franta Agricultura este un sector care conteaza mult pe piata muncii in Franta. In anul 2007, agricultura asigura 805 000 locuri de munca, la norma intreaga. Ramura Agricultura, vanatoare si pescuit reprezinta in prezent cca 2% din populatia activa a Frantei. Teritoriul 16% din terenul agricol european Franta dispune de o suprafata cultivabila importanta, aproape de 30 de milioane de hectare, adica cu putin sub jumatatea suprafetei totale a teritoriului. Terenurile cultivabile, situate de o parte si de alta a paralelelei de 45 de grade latitudine nordica, permit o mare diversitate a productiei. Intreprinderile peste 500 000 de unitati mici cu dominanta familiala In timp ce activitatea economica franceza se concentreaza intr-un mic numar de intreprinderi mari, agricultura franceza ramane apanajul intreprinderilor mici cu dominanta familiala.

In marea majoritatea a exploatatiilor agricole franceze, conducatorul exploatatiei lucreaza singur, cu ajutorul punctual al salariatilor sau membrilor familiei sale. IMM-urile sunt sursa de locuri de munca in societatile europene si franceze, iar agricultura acupa un rol de prim ordin. Productia Prima tara producatoare agricola a Uniunii Europene Franta este primul producator agricol european, chiar daca acest loc variaza in functie de diversele productii. In anul 2010 valoarea productiei agricole, in Franta, a crescut cu 37,2% comparativ cu anul precedent. Comertul exterior Sectorul agroalimentar, o valoare sigura pentru Franta In anul 2010, soldul pozitiv al balantei comerciale in produse agroalimentare a fost de 7,6 miliarde . Exporturile de produse agroalimentare constituie un atu considerabil pentru Franta. Excedentul agroalimentar este unul dintre cele mai ridicate din aparatul comercial francez. 2.5. Comerul exterior al Franei Dup un an ca 2009 marcat de efectele crizei economice i de un declin general n comerul global, comerul internaional a fost din nou plasat pe o pant pozitiv la nceputul anului 2010. Si comerul exterior al Franei, in anul 2010, a urmat acest model de recuperare la nivel mondial: Frana a nregistrat o cretere cu aproape 14% a schimburilor sale comerciale in anul 2010, fa de 13% crestere inregistrata la nivel mondial; In ceea ce privete geolocalizarea comertului exterior francez: cererea din Asia a contribuit la revitalizarea comerului exterior al Frantei, precum si a schimburilor la nivel mondial. n 2010, Asia a contribuit cu 2,9 puncte la creterea exporturilor franceze, ceea ce face China al treilea cel mai mare contributor la creterea exporturilor franceze, depind partenerii istorici, cum ar fi Italia, Statele Unite i Spania . Frana a reuit s-i pstreze poziia sa n calitate de exportator la nivel mondial (locul 5) i exportator european (a patra poziie) cu un export de 340,9 miliarde de euro. Aerospatialele, produsele farmaceutice i produsele alimentare sunt sectoarele cele mai dinamice. Industria aerospaial a inregistrat cea mai buna performanta la export efectuata de Frana (Airbus a raportat 285 livrri n 2010). Aeronavele sunt aadar pe primul loc in comerului exterior francez n 2010, cu un record de vanzari de 18,9 miliarde de euro, ntr-un an. Tranzaciile au crescut catre Asia (+28,7%) si au sczut catre Uniunea European. La produsele farmaceutice exporturile au depasit nivelul inregistrat dinainte de criza, crescand cu 5,2% n valoare fa de anul 2009 iar vnzrile de

echipamente pentru autovehicule au cunoscut o crestere de 19,2%, fa de scderea de 18,4% nregistrata in 2008 i 2009. Sectorul agro- alimentar a inregistrat un excedent comercial important, datorit cerealelor, vinurilor si brnzeturilor, de 7,8 miliarde de euro n 2010, fa de 5,2 miliarde euro n 2009 i se evideniaza ca al doilea capitol de export in balana comercial francez, dupa aerospaiale. Cu toate acestea, deficitul comercial al Frantei creste de la 44,2 miliarde euro n 2009, la 51,4 miliarde de euro n anul 2010. Cresterea preurilor pe plan mondial, la petrol i gaze ce a determinat incarcarea facturilor la energie (47,7 miliarde de euro ), este motivul principal al inrautatirii deficitului comercial francez, in 2010. Creterea importurilor (13,8 % fa de 2009) explic, de asemenea, aceast degradare a balantei comerciale externe. Un program de masuri pentru a ncuraja exportul si a reduce deficitul comercial a fost elaborat de Guvernul francez, pentru anul 2011. 11 FRANA. PROGNOZE ECONOMICE PENTRU 2011-2012 Economia franceza are fundamente solide iar prognoza pentru Frana pstreaz o cretere de sub 2% n 2011-2012. Previziuni Macroeconomice Franta Rata de crestere in % PIB franncez 2009 2010 Source Minefi -2.6 +1.5 Source CPE -2.1 +1.5 Source FMI -2.5 +1.6 Source Banque -2.3 +1.6 Mondiale Consumul de uz casnic Source Minefi Source CPE Investitii intreprinderi Source Minefi Source CPE Export Source Minefi Source CPE Import Source Minefi Source CPE 2009 +0.6 +0.6 2009 -8.0 -0.7 2009 -12.4 -11.0 2009 -10.7 -9.6 2010 +1.7 +1.6 2010 -1.3 -1.4 2010 +10.1 +9.9 2010 +7.8 +7.7 2011 +2.0 +1.5 +1.6 / 2011 +1.7 +1.3 2011 +4.7 +3.0 2011 +7.6 +9.3 2011 +7.5 +9.7

Inflatie (in % la sfarsit de an) Source Minefi Source CPE

2009 +0.1 +0.1

2010 +1.5 +1.5

2011 +1.8 +1.5

4. MODALITI DE IMPLANTARE COMERCIAL N FRANA 12 Solutii de implantare multiple Alegerea structurii de implantare depinde de scopul pe care il urmareste firma straina si de gradul de autonomie pe care doreste sa il aiba noua structura in raport cu societatea mama. I.1 Solutii temporare de implantare Daca se doreste o prospectare a pietei franceze, exista posibilitatea alegerii unui salariat sau a deschiderii unui birou de legatura. I.1.1 Biroul de legatura (bureau de liason): o implantare comerciala fara activitate comerciala Exista posibilitatea recrutarii sau trimterii unui salariat in Franta pentru a reprezenta societatea straina prin intermediul unui birou de legatura (sau de reprezentare). Biroul de legatura poate realiza numai activitati necomerciale: activitati de prospectare, de publicitate, de informare, de stocaj sau orice activitate care are un caracter pregatitor sau auxiliar. Biroul nu are autonomie juridica. El nu este supus la plata impozitului pe societati sau TVA. In schimb, el trebuie sa plateasca anumite taxe locale si taxele pe salarii. Inmatricularea unui birou de legatura nu este ceruta, insa este necesara atunci cand angajeaza mai multi salariati in Franta. I.1.2 Reprezentantul comercial daca se doreste dezvoltarea unei activitati comerciale Reprezentantul comercial este un salariat al societatii straine (cadru comercial) care viziteaza clientela uneia sau mai multor societati, intr-un sector geografic determinat. El identifica clienti potentiali, propunandu-le bunuri si servicii. I.1.3 Agentul comercial Societatea straina poate sa recurga la un agent comercial care, in calitatea de profesie independenta, este un mandatar, persoana fizica sau societate. Agentul comercial are misiunea de a negocia si eventual de a semna contracte de vanzare, cumparare, locatie sau prestari de servicii in numele si pentru contul societatii straine (mandantul). Recugerea la un agent comercial este privilegiata de IMM-uri caci este un mijloc suplu si putin oneros de a face cunoscute produsele sale pe piata franceza.

I.2 Implantare durabila Crearea unei sucursale sau filiale este necesara pentru exersarea unei activitati industriale si comerciale in Franta pe baza unei reprezentari permanente, principale sau secundare. I.2.1 Sucursala-formula cea mai simpla Sucursala permite o prima implantare a unei societati straine pentru exersarea unei activitati comerciale. Sucursala este condusa de un reprezentant legal, ea functioneaza ca o agentie care depinde de sediul societatii straine. Sucursala poate sa indeplineasca toate activitatile unei intreprinderi industriale si comerciale, insa ea nu are autonomie juridica, insa angajeaza societatea straina pentru toate actele sale. Astfel, in caz de dificultati financiare sucursala angajeaza indefinit si solidar societatea straina la plata datoriilor sale. Sucursala este supusa la plata impozitului pe societati si la plata TVA. Inmatricularea unei sucursale este obligatorie. I.2.2 Crearea unei filiale, societate de drept francez, dotata cu personalitate juridica, ofera avantaje: 13 Separarea patrimoniului filialei de societatea mama evita responsabilitatea nelimitata a societatii straine pentru datoriile structurii sale din Franta; 14 Filiala beneficiaza de dreptul reinnoirii bail-ului comercial (fond de comert) ; 15 Filiala poate sa postuleze pentru atribuirea de ajutoare publice la implantare sau la extindere. Filiala are personalitate juridica prin inmatricularea sa la Registrul Comertului si Societatilor. Filala este supusa platii impozitelor si taxelor in vigoare. 16 Crearea rapida a unei societati in Franta In Franta, formalitatile au fost considerabil scurtate si ansamblul procedurii poate fi efectuat pe cale electronica. II.1 Ghiseul unic centrul de formalitati intreprinderi Ansamblul formalitatilor de creare se efectueaza prin ghiseul unic : Centrul de Formalitati Intreprinderi. Ghiseul transmite, in locul intreprinderilor, toate documentele dosarului de creare, modificare sau incetare a activitatilor la administratiile respective: 17 Grefa Tribunaluluii de Comert, care, la primirea dosarului, elibereaza gratuit o Recipisa de Creare Intreprindere (ce permite indeplinirea actelor pentru o societate in formare), si apoi extrasal K-bis, cand inmatricularea a avut loc. 18 Institul National de Statistica care atribuie codul APE corespunzator

activitatii intreprinderii, numerele SIREN (numar de identificare intreprindere) si SIRET (numar necesar pentru recrutarea salariatilor); 19 Administratiile fiscale (centrele de impozit) si sociale (URSAAF-Union de recouvrement des cotisations de scurit sociale et dallocations familiales). Costul formalitatilor admnistrative de creare a societatii sunt de circa 85 de euro, la care se adauga costul anuntului in jurnalul de anunturi legale (circa 230 de euro). Termen de creare a societatii: cateva zile. Anumite formalitati nu sunt in sarcina Centrelor de Formalitati Intreprinderi: 20 Eventuale cereri de autorizare pentru profesii reglementate, de licenta sau inscriere la ordinele profesionale (avocati, experti contabili, arhitecti, medici, etc.): 21 Justificative de domicilu; 22 Demersuri pentru protejarea numelui marcilor comerciale pe langa Institut National de la Proprit Industrielle (INPI); 23 Declararea numelui de domeniu Internet in fr pe langa Association Franaise pour le Nommage Internet en Coopration (AFNIC): 24 Declararea unei intreprinderi la un centru de asigurare ; 25 Aderarea la o casa de pensii pentru salariati (obligatorie in 3 luni de la inmatriculare). 26 Forme juridice pentru implantare comerciala in Franta Alegerea formei juridice a unei societati antreneaza anumite consecinte juridice, fiscale, patrimoniale si sociale. III.1 Societatile pe capital forma cea mai utilizata in Franta Cele mai utilizate sunt: 27 Socit Anonyme (SA) 28 Socit Responsabilit Limite (SARL) 29 Socit par Actions Simplifie (SAS). SARL si SAS pot fi create cu un singur asociat (SAS Unipersonnelle sau EURL) in timp ce SA are nevoie de sapte asociati. SA este forma cea mai elaborata in dreptul francez, putand face apel la economiile populatiei. SAS (SASU) este structura cea mai recenta in dreptul francez, forma foarte nimerita pentru un holding si pentru o societate straina care doreste sa detina 100% din filiala sa. In luna februarie 2010, a fost elaborat proiectul legii privind crearea Entreprise Individuelle Responsabilit Limite EIRL.

30 Domicilierea sediului unei societati in Franta

IV.1 Solutii de domiciliere temporare Domicilierea societatii la domiciliul privat. In general, o intreprindere poate instala sediul sau social la domiciliul reprezentantului sau legal. Daca domiciliul este inchiriat trebuie acordul scris al propietarului. Daca o dispozitie legislativa sau contractuala se opune domicilierii intreprinderii la domiciliul conducatorului, domicilierea administrativa este posibila, fiind limitata la 5 ani. Domicilerea societatii in centrele de afaceri. Domicilierea este posibila temporar. Centrele de afaceri sunt prestatare de servicii care pun la dispozitie localul pentru tinerea sedintelor organelor de conducere a societatii si alte prestari conexe (telefon, secretariat). Un contract de domicilere trebuie semnat de intreprindere domiciliata si propietarul localului. Pepiniera de intreprinderi. Sunt structuri de domicilere si acompaniere temporare rezervate creatorilor de intreprindri. Pepinerele ofera birouri, ateliere, laboratoare si servicii cu costuri impartite (fax, secretariat, fotocopiere, telefon) IV.2 Solutii de domicilere durabile 31 Bail comercial (fondul de comert) - formula cea mai folosita. Fondul de comert este inchiriat pe o perioada de 9 ani, precizand destinatia comerciala a localului respectiv (a activitatii prestate). 32 Bail profesional profesiunile de necomercianti sunt supuse unui regim mai suplu, dar mai putin protector al bail-ului profesional, incheiat pe o durata de 6 ani. IV.3 Formule de proprietate 33 Achizita de terenuri si localuri comerciale este posibila pe langa propietarii privati si propietari publici. 34 Achizita prin credit bail imobilar prin transferul de proprietate la terminarea contractului de credit-bail immobiler, contract in general de 9-15 ani. 35 Constructia de localuri industriale. 36 Societate civila imobiliara, este structura care permite finantarea localurilor care vor fi puse la dispozitia intreprinderilor.

5. LEGISALIA MUNCII N FRANA Conditii privind angajarea cetatenilor din noile state membre UE, inclusiv Romania Pe durata perioadei tranzitorii, cetatenii din noile state membre (NSM) raman

supusi obligatiei de a obtine o autorizatie de munca. Pentru recrutarea unui salariat strain, in functie de rezidenta cetateanului strain - instalat deja in Franta sau nu- orice angajator francez - intreprinderi, asociatii, colectivitati teritoriale, spitale publice, institutii de invatamant private sau publice, persoane particulare pentru munci la domiciliu - urmeaza una din cele doua proceduri reglementate de lege : a) - schimbare de statut, sau b) - introducere Un angajator nu poate sa introduca un strain fara acordul prealabil al administrartiei franceze si nici sa angajeze un strain fara autorizatie de lucru. a) Procedura de schimbare de statut - cetateanul strain este deja instalat in Franta Angajatorul trebuie sa se asigure ca strainul se afla in posesia unei autorizatii de munca care sa-i permita ocuparea postului in care doreste sa-l angajeze. In caz negativ, cetateanul strain trebuie se se adreseze prefecturii pe raza careia are domiciliul, pentru a solicita o schimbare de statut si a obtine autorizatia de munca. Pentru a se asigura de existenta autorizatiei de munca a strainului pe care doreste sa-l angajeze, angajatorul adreseaza prefecturii de departament unde are sediul intreprinderea, o scrisoare datata, semnata, recomandata cu aviz de primire, la care anexeaza copia documentului in cauza; prefectul notifica raspunsul prin curier, in termen de doua zile lucratoare de la data primirii scrisorii recomandate. In lipsa raspunsului, obligatia angajatorului este considerata ca indeplinita. b) Procedura de introducere - cetatenul strain nu este instalat in Franta Angajatorul initiaza procedura de introducere a salariatului strain adresand o cerere Directiei Departamentale de Munca si Formare profesionala (DDTEFP) in raza careia se afla; cererea trebuie insotita de diferite documente justificative, de un contract de munca de introducere si, daca este cazul, de o declaratie privind asigurarea unei locuinte colective pentru strain. Autorizatiile de munca eliberate in cadrul procedurii de introducere sau de schimbare de statut impun plata de catre angajator a unei redevente la Oficiul Francez al Imigratiei si Integrarii (Office franais de l'imigration et l'intgration OFII).

Pe durata perioadei tranzitorii, cetatenii din NSM vor primi un titlu unic, care tine loc atat de autorizatie de munca, cat si de permis de sedere ; titlul unic este eliberat pentru durata contractului de munca sau, daca durata angajamentului este egala sau superioara la 12 luni, titlul se elibereaza pentru o durata de 5 ani. Autorizatia de munc nu este obligatorie pentru cetenii din NSM care sunt detasati temporar in Franta si sunt salariati ai unei intreprinderi stabilite in tara de origine. Accesul cetenilor romni la o activitate profesional salariat din Frana, pe durata perioadei tranzitorii Procedura de eliberare a autorizaiilor de munc pentru cetenii romni Pentru ocuparea unui post ntr-una dintre cele 150 de meserii deschise i cetenilor romni, se menine necesitatea obinerii unei autorizaii de munc, dar situaia ocupaional nu mai este opozabil, criteriu care sttea la baza majoritii refuzurilor autorizaiei de munc. Lista celor 150 de meserii este prezentata in anexa III. Angajatorii trebuie ns s plteasc taxele i redevenele datorate la OFII Oficiul Francez al Imigratiei si Integrarii (contribuie i rambursare forfetar). Verificarea cererilor de eliberare a autorizaiei de munc revine serviciilor de for de munc strin din direciile locale de munc, ocupare i formare profesional (DDTEFP). n cazul unei decizii favorabile eliberrii unei autorizaii de munc, pentru un contract de munc ncheiat pentru mai mult de 3 luni, ANAEM, informat de DDTEFP, convoac lucrtorul pentru o vizit medical, dup care i se elibereaz sau nu autorizaia. Lucrtorul merge la prefectur cu autorizatia, pentru a obine un titlu de edere. In cazul contractului ncheiat pentru mai puin de 3 luni, se elibereaz o autorizaie provizorie de munc din momentul n care contractul este vizat favorabil de ctre DDTEFP. Apoi contractul este transmis angajatorului (pentru sezonieri, contractul de munc vizat ine loc de autorizaie provizorie de munc). Oricare va fi meseria pentru care se opteaz, celelalte condiii prevzute de legislaie rmn aplicabile i vor fi verificate de direciile provinciale (locale) de munc, ocupare i formare profesional, mai ales cele privind egalitatea de tratament (n special salarizarea) i cele de

legislaie social (plata ndatoririlor sociale) de ctre firma interesat de recrutarea unui cetean romn. Cnd o cerere pentru autorizaia de munc se refer la un loc de munc ce nu e vizat de circulara nr. DPM/DMI2/2006 din 29 aprilie 2006 referitoare la autorizaiile de munc eliberate resortisanilor din noile state membre ale UE pe durata perioadei tranzitorii, analizarea cererii se realizeaz dup condiiile obinuite de drept comun, opunnd situaia ocupaional atunci cnd situaia local a pieei muncii este degradat cu privire la, pe de o parte, informaiile statistice deinute de direcia local de munc, ocupare i formare profesional i ANPE i, pe de alt parte, de dificultile eventuale ntlnite de ctre angajator cnd furnizeaz acest loc de munc. Orice strin care se afl legal pe teritoriul francez poate cere o autorizaie de munc n cadrul unui schimb al statutului, care va fi examinat conform acelorai criterio ca cele aplicabile procedurii de introducere.

Criteriile de eliberare a autorizaiei de munc Articolul R.341-4 din Codul muncii francez enumer 4 criterii principale n baza crora cererea de autorizaie de munc trebuie s fie examinat i care pot justifica un refuz, i anume: - situaia ocupaional din sectorul n care se desfoar activitatea ; - condiiile de aplicare a legislaiei sociale de ctre angajator ; - condiiile de lucru i salariul oferit lucrtorului strin ; - dispoziiile luate de angajator n ceea ce privete cazarea lucrtorului. Situaia ocupaional este opozabil tuturor resortisanilor din rile tere care i doresc s exercite o activitate salarial n Frana, fr excepii.

Costul autorizaiei de munc Strinul admis pe piaa muncii n Frana trebuie s achite 55 euro pentru rennoirea autorizaiei de munc (tax de rennoire), cnd aceasta ia forma unei cri de edere, a unei cri de sejur temporar/certificat de reziden cu meniunea via privat i familial sau salariat. n cazul unui contract de durat determinat, angajatorul trebuie s achite 168 euro n concept de redeven forfetar. n cazul unui contract pe durat nedeterminat, trebuie s achite o

redeven i o contribuie forfetar de 893 euro (744 euro contribuie forfetar +168 euro) dac salariul lunar brut este mai mic sau egal cu 1.525 euro i 1.612 euro (1.444 euro contribuia forfetar +168 euro) dac salariul lunar brut este mai mare de 1.525 euro. Detaarea salariailor romni n Frana dup 1 ianuarie 2007

PENTRU ANGAJATORI Antreprenorii pot detaa lucrtori n Frana n urmtoarele scopuri: - pentru a realiza prestri de servicii n cadrul unui contract comercial ncheiat cu un client (ex: executarea de lucrri de construcii a unei cldiri industriale sau a unui vapor, munci de pomicultur sau prezentarea unui spectacol de ctre o trup de artiti) - pentru a-i pune la dispoziia unei ntreprinderi deja instalate n Frana i care aparine aceluiasi grup (ex: detaarea cadrelor pentru o misiune de resurse umane sau expertiz financiar) Condiiile n care se poate realiza detaarea lucrtorilor romni n conformitate cu principiile comunitare, dreptul francez subordoneaz detaarea unor set de 3 condiii: - Firma din Romnia trebuie s aib o activitate efectiv n ara de origine; - Detaarea trebuie s rmn temporar i limitat duratei prestaiilor; - Salariaii societii din Romnia trebuie s pstreze pe durata detarii o legtur de subordonare juridic cu firma romneasc;. Condiiile de mai sus se aplic in cazul: - Punerii la dispoziie fr scop lucrativ ntr-o alt firm francez aparinnd grupului antreprenorului romn. - Prestrii de servicii n scop lucrativ care corespund unui aport de tehnicitate, de competene sau de cunotine specifice firmei din Romnia. n schimb, prestarea de servicii n scop lucrativ care const doar n a punerea salariailor la dispoziia unei ntreprinderi instalate n Frana se supune

altor condiii i legislaiei specifice muncii temporare.

Formaliti la Administraia Francez Declararea detarii, pe foaie alb, n limba francez, la administraia muncii indicndndu-se: - Numele, motivul social, forma juridic a ntreprinderii din Romnia i referinele nmatriculrii sale la (desemnarea registrului profesional al rii de origine) - Identitatea reprezentantului legal al ntreprinderii romneti i cea a reprezentantului su din Frana - Adresa locului de prestare, durata previzibil, numele, naionalitile salariailor detaai i data angajrii lor. Declaraia detarii prevzut de majoritatea statelor SEE trebuie s fie adresat nainte de nceperea lucrrilor la direciile provinciale de munc, ocupare i formare profesional (DDTEFP) din provincia unde se va desfura activitatea. Obligaiile sociale ale firmei romneti cu privire la salariai Pe durata detarii salariailor n Frana se aplic legislaia francez. Cteva reguli eseniale: - Pe perioada detarii, s se respecte salariul minim instituit n Frana Salariul legal minim brut pe or este 8,86 euro de la 1 ianuarie 2010. Acesta se reevalueaza permanent, cel puin o dat pe an. Orele de lucru efectuate peste 35 ore pe sptmn sunt ore suplimentare pltite cu taxe majorate. Exist totui reguli particulare conform activitilor i acordurilor colective. - Aplicarea legii franceze privind durata programului de lucru i pe durata pauzelor - Garantarea normelor franceze referitoare la igien, securitate, sntate a lucrtorilor ct i a dispoziiilor n materie de medicin a muncii

- Aplicarea echivalentului legii franceze n ceea ce privete concediul pltit. Legea francez permite anumite derogri. - Conform Regulamentului European 1408/71 de la 14 iulie 1971, afilierea salariailor detaai la securitatea social trebuie meninut pe durata detarii lor. Dup 12 luni, devine obligatorie afilierea la securitatea social francez, fr derogri acordate, la cererea firmei din Romnia, de organismele de securitate francez Este absolut necesar ca pe durata detarii n Frana angajatorul din Romnia s pun la dispoziia salariailor formulare E 101 sau E 102 dup caz, care s scuteasc de la afilierea la securitatea social francez i de la plata cotizaiilor la URSSAF sau MSA.

PENTRU SALARIAI n conformitate cu principiile comunitare, dreptul francez admite detaarea n condiiile urmtoare: - Angajatorul care dorete s detaare lucrtori trebuie s aib o activitate efectiv n Romnia; - Detaarea lucrtorilor romni trebuie s rmn temporar i limitat la durata prestrii activitii. - Lucrtorul detaat trebuie s rmn sub autoritatea i subordonarea angajatorului su pe toat durata detarii (contractului de munc). Condiiile detarii se aplic: - Punerii la dispoziie a salariailor ntr-o ntreprindere (firm) francez aparinnd aceluiai grup; - Unei prestri de servicii, n scop lucrativ, corespunzand unui aport de tehnicitate, de competene i/sau cunotine specifice firmei din Romnia, care trebuie s-i asume riscul economic. Realizarea acestei prestri se face n baza unui contract comercial ncheiat de angajatorul romn cu un client francez. FORMALITI CERUTE

n materie de edere i de munc Trebuie obinut de la Prefectur o carte de edere COMUNITATEA EUROPEAN cu meniunea SALARIAT AL UNUI PRESTATAR DE SERVICII. n domeniul proteciei sociale Conform Regulamentului Comisiei Europene nr. 1408/71 din 14 iunie 1971, afilierea lucrtorilor detaai la securitatea social este meninut pe durata detarii n Frana. Pentru aceasta, salariatul trebuie s se afle n posesia unui certificat de detaare, model E 101. Pe durata detarii n Frana, legislaia aplicabil lucrtorilor detaai este cea francez, iar angajatorul este obligat s o respecte. Salariul minim Exist un salariu minim interprofesional de cretere (SMIC). Acest salariu minim legal pe or se revizuiete n fiecare an. Angajatorul nu poate oferi un salariu mai mic dect SMIC Valoarea SMIC la 1 ianuarie 2010: Smic orar brut : 8.86

Smic lunar brut (baza 35 de ore) 1 343,80 Smic lunar net 1 055,42

Cotizatie sociala (13,70% din Smic brut) 184,10 C.S.G. + C.R.D.S(8% din 97% din Smic brut) 104,28 Durata programului de lucru Durata programului de lucru este de 35 ore pe sptmn, cu o zi de odihn, n general duminica. Orele efectuate peste acest numr, sunt pltite cu o valoare majorat. Exist reguli particulare pentru durata programului de lucru i pentru zilele de odihn sptmnale, n funcie de activiti i de acordurile colective. Concediile pltite Concediile pltite anual se calculeaz la dou zile jumtate per luna de lucru. Legea permite anumite derogri.

Condiiile de lucru Lucrtorii romni detaai n Frana trebuie s beneficieze de aceleai condiii de lucru ca i cele garantate prin lege lucrtorilor francezi n ceea ce privete igiena, securitatea, sntatea, protecia mpotriva riscurilor muncii i medicina muncii. n cazul n care este vorba despre cazare colectiv, normele de locuire pentru salubritatea, confortul i intimitatea sunt prevzute de lege. Pentru lucrtorii agricoli, cazarea este supus unor reguli speciale. Acelai lucru se aplic i pentru spaiile destinate servirii mesei. Institutii cu competente in domeniul muncii IN FRANA 37 Ministerul Muncii, Ocuparii Fortei de munca si sanatatii Ministre du Travail, de lEmploi et de la Sant (http://www.sante.gouv.fr/) - Delegatia generala pentru ocuparea fortei de munca si formare profesionala (DGEFP), este responsabila cu elaborarea si implementarea politicilor de ocupare a fortei de munca si formarii profesionale, prin concertare cu toate celelate departamente ministeriale si partenri sociali.Ea gestioneaza programele sustinute prin Fondul european social in Franta.Activitatea ei se realizeaza in teritoriu prin actiunea Serviciului public de ocupare a fortei de munca: directiile departamentale si directiile regionale ale muncii, ocuparii fortei de munca si formarii profesionale, polul Ocuparea fortei de munca (Ple Emploi), AFPA, Unedic,misiunile locale permanente de primire, informare (PAIO). Contact : Adresse : 7, square Max-Hymans 75741 Paris Cedex 12 Tlphone : +33 1 40 04 04 04 - Ministerul Muncii, Relatiilor Sociale, Familiei, Solidaritatii si Orasului / Ministre du Travail, des Relations sociales, de la Famille, de la Solidarit et de la Ville www.travail-solidarite.gouv.fr Site-ul ministerului contine informatii si fise practice bine structurate care raspund multor intrebari legate de angajarea unui cetatean strain in Franta. De semenea, ministerul a pus la dispozitie un serviciu de informatii prin telefon care ofera informatii privind reglementarile in domeniul muncii (exclusiv functia publica) Info EMPLOI : 0 821 347 347 (0,12 /min), accesibil de luni pana vineri, intre 9h00-18h00

Tlcopie : +33 1 44 38 33 00 38 Ministerul de Interne, al teritoriilor de peste mari, al colectivitatilor teritoriale si Imigratiei (Ministre de l'Intrieur, de l'Outre-mer, des Collectivits territoriales et de l'Immigration) - Oficiul Francez pentru Imigratie si Integrare - OFII/ office franais de l'imigration et l'intgration www.offi.fr recruteaza forta de munca pentru intreprinderi - Interlocutori in regiuni : Directiile departamentale de Munca si Formare Profesionala /Direction Departamentale du travail, de l'Emploi et de la Formation Professionnelle (DDTEFP) Coordonatele DDTEFP (adresa postala, telefon, e-mail) din fiecare departament pot fi obtinute accesand site-ul ministerului Muncii / servicii regionale : http://www.travail-solidarite.gouv.fr/adresses-utiles/vosinterlocuteurs-regions/168.html

In ROMANIA - MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I PROTECIEI SOCIALE Adresa web:http://www.mmuncii.ro - Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) http://www.muncainstrainatate.anofm.ro http://www.anofm.ro/ Portalul EURES : http://www.anofm.ro/eures/ EURES reprezint o retea de cooperare ntre serviciile publice de ocupare a fortei de munca europene ; a fost creat pentru facilitarea liberei circulaii a lucrtorilor n cadrul Spaiului European i Elveia. Parteneri serviciilor publice n cadrul acestei reele sunt sindicatele, organizaiile patronale i ali actori implicai n piaa muncii. Reeaua este coordonat de Comisia European. ANOFM ofer servicii de mediere a muncii n Uniunea European i Spaiul Economic European n calitatea sa de membru EURES.

6. FISCALITATEA NTREPRINDERILOR N FRANA 6.1 Impozitul pe societate (Impt sur les socits)

Impozitarea n Frana a unei societi strine Din momentul n care o societate strin exerseaz n Frana o activitate care produce beneficii, aceste beneficii sunt impozitate. Regul se aplic indiferent care este forma de exploatare a societii: filial, sucursal, sediul permanent. Determinarea sumei de impozitat Sunt supuse impozitului pe societate veniturile din care se scad deductibile. elementele

Veniturile sunt constituite din rezultatele n urma activitii, vnzrile sau prestrile de servicii. Costurile deductibile sunt cele legate de activitatea exersat, fiind vorba n principal de : amortizri; provizioane; chirii ale imobilelor i materialelor; salarii; taxe sociale; cumprarea de materiale;costurile cu energia; chletuieli de publicitate; comisioane financiare, etc. Amortizri Fondurile fixe sunt amortizate de o manier liniar conform duratei probabile de utilizare. Cnd este vorba de materiale de producie achiziionate n stare nou, se pot aplica coeficieni de accelerare de 1,25 la 2,25 asupra ratelor de amortizare liniare. Materialele i utilajele utilizate pentru operaii de cercetare tiinific i tehnic, achiziionate nainte de 1 ianuarie 2004, beneficiaz de un sistem de amortizare degresiv majorat (coeficieni de 1,5 la 2,5). Materialele destinate economiei de energie, software, echipamentele de producie a energiilor regenerabile, vehiculele nepoluante (electrice, gaz natural, GPL) se amortizeaz pe o durat de 12 luni. Rata de impozitare Rata standard este de 33,33 %. ntreprinderile mici (sunt ntreprinderile n care cel puin 75% din aciuni sunt deinute direct sau indirect de persoane fizice sau societi care declar o cifr de afaceri mai mic de 7 730 000 de euro) sunt impozitate cu 15% pentru partea de beneficii inferioar baremului de 38 112 euro sau la taxa standard pentru beneficiile care depesc acest plafon. Tax redus de 15% pentru plus valoarea obinut din redevenele de proprietate industrial. O cotizaie social de 3,3% se aplic ntreprinderilor ale cror beneficii impozabile la taxa normal sunt superioare sumei de 2 289 000 euro.

Reportarea pierderilor Pierderile constatate pot fi reportate pe anii urm tori fr limit de durat. Ele pot fi reportate i n trecut, pe baza regimului de carry back, ns numai pe trei ani care preced perioad deficitar. Impozitarea dividendelor Rata este de 10% n conformitate cu prevederile Conven iei fiscale romnofranceze. 6.2 Taxa pe valoarea adugat (TVA) Taxa standard la vnzarea de bunuri i servicii este de 19,6%. Mai sunt taxe reduse de 5,5% care se aplic produselor alimentare, anumitor produse agricole, medicamentelor (5,5 % sau 2,1%), crilor, renovarea cldirilor, serviciilor hoteliere, transportului public, anumitor activiti de distracie. 6.3 Taxe vamale Bunurile circul liber n interiorul UE, taxele vamale nu sunt facturate dect o singur dat la importurile extra-comunitare, chiar dac ele sunt expediate de la un stat membru la altul. Bunurile care intr n Frana pot fi reexportate ctre un alt stat membru UE fr a plti taxe vamale. Un dispozitiv de suspendare a plii TVA este prevzut pentru operaiunile referitoare la bunurile destinate sau plasate sub un regim vamal comunitar sau antrepozit fiscal. ntrepinderile sunt scutite de la orice formalitate administrativ pentru circulaia majortitii mrfurilor ntre statele membre UE. Pentru schimburile intracomunitare este nevoie de intocmirea unei declaraii de schimburi de bunuri (Declaration dEchanges de Biens - DEB) n scopuri statistice. ntreprinderile franceze care primesc marfuri de la un stat membru UE pentru o valoare anual care depete 150 000 de euro i cele care export n alt stat membru, trebuie s ntocmeasc n fiecare lun declaraia DEB. 6.4 Taxe locale 6.4.1 Taxa profesional Aceast tax a fost suprimat de la 1.01.2010, avnd ca obiectiv stimularea investiiilor i crearea de locuri de munc. Aplicarea msurii

n 2010 va costa statul 12,3 miliarde de euro. Legea finaelor pe 2010 prevede nlocuirea taxei profesionale cu o contribuie econoomic teritorial (CET) compus dintr-o cotizaie funciar i o cotizaie pe valoare adugat a ntreprinderilor. Acest dispozitiv permite meninerea unei legturi fiscale ntre colectivitile teritriale i ntrprinderi, dat fiind ca taxa profesional era stabilit la nivel local. 6.4.2 Alte taxe locale n aceast clasificare mai figureaz: taxa funciar, datorat de propietarii de terenuri construite sau nu; taxa de locuire (taxe de habitation), datorat de ocupanii localurilor cu destinaie de locuin, indiferent c sunt propietarii sau chiriaii. Aceste taxe sunt calculate n funcie de valoarea locativ a bunului n cauz. Valoarea locativ este fixat de autoritile administrative. 6.5 Avantaje fiscale pentru investitori Creditul impozit pentru cercetare ntreprinderile cu activitate industrial, comercial sau agricol, care efectueaz cheltuieli pentru cercetare pot obine un credit de impozit care se repercuteaz asupra impozitului pe societate. Creditul este egal cu suma de 10% din cheltuielile efectuate n cursul unui an. Creditul este plafonat la 10 milioane euro pe ntreprindere pe un an.

Creditul impozit Tehnologii noi Creditul este rezervat ntreprinderilor mici i mijlocii, fiind egal cu 20% din cheltuielile pentru tehnologii noi (limitat la 100 000 euro pe o perioada de 36 de luni). Exonerarea temporar de la plata impozitului pe societi ntreprinderile nou create n anumite zone pot, sub anumite condiii, s beneficieze de exonerarea temporar i degresiv a impozitului pe societi. Exonerarea este de 100% n primii 2 ani. Impozitarea ntreprinderilor inovante Dispozitivul este destinat s ajute tinerele ntreprinderi inovante ale cror cheltuieli de cercetare ating cel puin 15% din totalul cheltuielilor. Acesta permite exonerarea parial a acestor ntreprinderi de impozitul pe societi, de taxa profesional i de taxa funciar timp de 8 ani, n limita a 100.000 de euro pe o perioad de 36 luni.

Dispozitivul se adreseaz ntreprinderiilor mici i mijlocii (mai puin de 250 de salariai, cifra de afaceri inferioar la 40 milioane de euro sau un total de bilan mai mic de 27 milioane de euro) care sunt deinute majoritar de persoane fizice sau de ctre societi care indeplinesc aceste criterii. Detalii privind impozitarea pot fi obinute de pe site-ul: www.impots.gouv.fr 7. AJUTOARE PUBLICE PENTRU INVESTIII N FRANA Principii generale privind investiiile strine n Frana n conformitate cu prevederile Codului Monetar i Financiar, Titlul V Relaiile financiare cu strintatea Investiiile strine, investiiile strine n Frana sunt, de principiu, libere de orice control administrativ. n conformitate cu art. L 151-1 pn la art. L 152-6 din Codul Monetar i Financiar, urmtoarele demersuri administrative trebuie ndeplinite nainte de efectuarea unei investiii strine n Frana: - depunerea unei simple declaraii administrative la Ministerul Economiei, Finanelor i Ocuprii Forei de Munc (Direction du Tresor) pentru operaiunea de creare a unei ntreprinderi noi sau de preluare a unei participaii la capitalul unei ntreprinderi de drept francez prin care se obine mai mult de o treime din capital sau din voturi, n cazul c investiia depete 1,5 milioane de euro; - depunerea unei declaraii n scop statistic la instituiile de credit, pentru operaiunile prin care nerezidenii achiziioneaz cel puin 10% din capitalul sau drepturile de vot ale unei intreprinderi rezidente n Frana; - obinerea unei autorizaii administrative prealabile de la Ministerul Economiei, Finanelor i Ocuprii Forei de Munc n cazul investiiilor strine n Frana, chiar cu titlul ocazional, pentru activitile de natur s aduc atingere ordinii publice, securitii publice sau intereselor de aprare naional, precum i activile de cercetare, producie sau de comercializare a armelor, muniiilor, pudrelor i substanelor explozibile. Conform legislatiei comunitare, Franta a instituit un sistem de ajutoare diversificat pentru a raspunde nevoilor investitorilor. Ajutoarele se declina in functie de finalitatea proiectului (investitii productive, cercetare si dezvoltare, inovatie, formare profesionala). 39 Ajutoare pentru investitii si crearea de intreprinderi de catre marile intreprinderi in regiunile ramase in urma in materie de dezvoltare economica, sau reconversie industriala, conform unei

harti aprobate de Comisia Europeana. NOTA: Pana la sfarsitul anului 2010, va functiona un regim tranzitoriu care permite acordarea de ajutoare pana la nivelul de 500.000 de euro pentru intreprinderile situate pe tot teritoriul national. 40 Zonarea comunitara a ajutoarelor cu finalitate regionala conditioneaza ajutoarele pentru investitii si ratele de interventie. Conform hartii cu ajutoare de finalitate regionala aprobata de Comisia Europeana pentru Franta (perioada 2007-2013), ajutorul maximal oscileaza intre 10 si 15% din valoarea investitiilor pentru investitiile marilor intreprinderi si de 20% la 35 % pentru IMM-uri. Cand proiectul de investitii este superior sumei de 50 milioane de euro, rata de interventie a autoritatilor publice trebuie redusa conform regulilor comunitare (de ex. 5% pentru investitiile intre 50 si 100 milioane de euro). 41 Dispozitive publice de ajutor in zonele cu finalitate regionala - Prima de amenajare a teritoriului (PAT) pentru industrie si servicii. PAT este o subventie acordata in functie de numarul de locuri de munca create. Prima este calculata in functie de proiect (numar de locuri de munca si valoarea investitiei), ea putand ajunge pana la 15.000 de euro pentru loc de munca infiintat. - Ajutoare din partea colectivitatilor locale: subventii PAT; ajutor pentru sectorul imobiliar de intreprinderi, etc., plafonate la 200.000 de euro pe intreprindere pe o perioada de 3 ani (clauza de minimis), care poate fi majorat pana la 500.000 de euro pana la sfarsitul anului 2010. - Exonerari fiscale si sociale (noua taxa care inlocuieste taxa profesionsala de la 1.01.2010, taxa funciara, exonerari de la plata impozitului pe societati, exonerari pentru taxe sociale si patronale. Exonerarile sunt limitate la 200.000 de euro pe intreprindere pe o perioada de 3 ani (plafon de minimis). Conform planului de relansare economica la nivel comunitar, plafonul de minimis poate fi ridicat pana la 500.000 de euro, pana la sfarsitul anului 2010. 42 Ajutoare pentru investitii in afara zonelor de finalitate regionala. Pe restul teritoriului francez, ajutoarele pentru investitii productive sunt posibile in favoarea IMM-urilor. Valoarea maxima a ajutorului echivaleaza cu 7,5% din investitiile intreprinderilor medii si de 15% pentru intreprinderile mici (sau 200.000 de euro pe o perioada de 3 ani daca aceasta suma este mai favorabila). - Ajutoare pentru investitiile IMM-urilor din partea statului si regiunilor pentru achizitionarea de echipamente tehnologice; - Ajutoare pentru sectorul imobiliar al intreprinderilor; - Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER).

43 Ajutoare pentru formare profesionala si creare de locuri de munca Ajutoare publice pentru creare de locuri de munca. Intreprinderile de toate marimile primesc ajutoare pentru creare de locuri de munca, fara a avea o legatura cu o investitie; - prima regionala pentru creare de locuri de munca; - Fondul de Restructurare a Industriei de Aparare, ajutor pentru crearea de locuri de munca plafonat la 3.200 de euro pe loc de munca. Ajutoare pentru formarea salariatilor. Sunt suportate costurile de personal ale formatorilor, cheltuieile de deplasare, amortizare a instrumentelor, etc. Autoritatile locale pot sustine actiuni de formare pentru durate cuprise intre 50 si 1200 de ore. 44 Ajutoare pentru cercetare-dezvoltare si inovatie. Dispozitivul public francez de ajutoare pentru cercetare-dezvoltare si inovatie este bazat in primul rand pe creditul de impozit cercetare calculat asupra 30% din cheltuielile anuale de cercetare. 45 Ajutoare in cadrul polilor de competitivitate - ajutorul poate varia intre 25 si 40 % din valoarea proiectului de cercetare; - exonerare de la plata impozitului pe societati pentru intreprinderile care obtin beneficii; - exonerare din partea colectivitatilor locale de la plata taxei funciare. 46 Ajutoare pentru investitiile care protejeaza mediul inconjurator. Autoritatile franceze pot acorda subventii marilor intreprinderi pentru investitiile lor care vizeaza sa depaseasca normele europene in materie de protectie a mediului. Aceste ajutoare pot reprezenta pana la 35% din cheltuielile marilor intreprinderi si 45% pentru cheltuielile IMMurilor. Pot fi luate in calcul investitiile in terenuri, in cladiri, instalatii si echipamente destinate sa reduca poluarea. Ajutoarele vizeaza: 47 IMM-urile pot fi ajutate pana la 15% pe o durata de 3 ani, pentru realizarea de investitii vizand conformarea la normele europene; 48 Toate intreprinderile pot beneficia de un ajutor pana la 30%, cand ele depasesc normele comunitare aplicabile; 49 Investitiile in materie de economie de energie, investitiile in favoarea productiei combinate de electricitate si caldura, investitiile in favoarea energiilor regenerabile pot beneficia de ajutoare de 40% din costurile eligibile; 50 Investitiile care favorizeaza energiile regenerabile pentru aprovizionarea in intregime a unei colectivitati pot primi ajutoare

pana la 50% din valoarea proiectului. 8. UNELE ROMNETI ASPECTE PRIVIND PROMOVAREA EXPORTURILOR

8.1 Facilitai vamale. De la 1 ianuarie 2007, data aderrii la Uniunea European, nu mai exista bariere vamale pentru exporturile noastre n Fran a, produsele romneti bucurndu-se de aceleai condiii de acces ca mrfurile de origine comunitar. Problemele cu care se mai confunt exportatorii romni sunt cele legate de asigurarea standardelor de calitate si preturilor de desfacere pentru a putea face fa concurentei. Un alt impediment l mai reprezint i nerespectarea termenelor de livrare asumate prin contract. 8.2 Relaii financiare i bancare romno-franceze Exporturile romneti pot beneficia i de suportul financiar generat de urmtoarele elemente : - largirea campului de intervemtie a organismului de grantare specializat in domeniul comertului exterior COFACE ; - prezenta in Romania a companiei de asigurare GROUPAMA si a unor birouri de reprezentare a principalele bnci franceze; - cumprarea de catre Socit Gnrale a pachetului majoritar de aciuni la Banca Romn de Dezvoltare, deinnd n prezent poziia a doua n sistemul bancar din Romnia; - nu sunt creane guvernamentale de recuperat pe relaia Frana.

8.3. Modaliti i instrumente de plat folosite n Frana Printre mijloacele de plat, cartea bancar a devenit instrumentul cel mai utilizat n Frana detronnd cecul a crei ultilizare este totui rspndit. Pentru anul 2008, cartea bancar a reprezentat 39,4% din numrul tranzaciilor din sistemul interbancar fa de 22,5% pentru cec. n cazul c cecul nu este onorat ntr-un termen de 30 de zile de la data primei prezentri, acest instrument de plat ofer posibilitatea purttorului s

beneficieze de un titlu executoriu. Scrisoarea de schimb este n net restrngere n raport cu cecul, conservnd totui un volum constant de pli. Ca modalitate de plat este atrgtoare pentru ntreprinderi, deoarece ea devine un mijloc de finanare pe termen scurt. Viramentul, chiar dac este mai puin utilizat dect cecul, s-a stabilizat n 2008, reprezentnd 15,2% din numrul tranzaciilor. Datorit reelei Swift, utilizat de bnci, acest mijloc de plat a devenit rapid i sigur att pe plan intern, ct i internaional, n condiiile instalrii unei ncrederi reciproce ntre partenerii comerciali. Cu toate acestea, cecul i viramentul reprezint esenialul din volumul de de pli scripturale, cu respectiv 31,8% i 40,9% pentru fiecare din cele dou instrumente. Tehnici de ncasare. n conformitate cu Legea privind noile reglementri economice din 15 mai 2001, penalizrile de ntrziere sunt n mod automat exigibile ncepnd cu ziua n care urmeaz datei de plat nscris n factura. Rata dobnzii i condiiile de aplicare trebuie fixate prin condiiile generale de vnzare - iar n lipsa acestora, rata aplicabil va fi rata de refinanare a Bncii Centrele Europene, majorat cu 10 puncte procentuale, de la 1 ianuarie 2009.. 9. SCHIMBURILE COMERCIALE ROMNO FRANCEZE Schimburile comerciale ale Romaniei cu Frana se deruleaz, n baza regimului comercial definit prin Tratatul de aderare a Romniei la Uniunea Eurpean, semnat la Luxembourg, n data de 25 aprilie 2005. Alte acorduri importante pe baza crora se deruleaz schimburile bilaterale sunt: -Acordul privind evitarea dublei impuneri pe venit si avere, semnat la 27.09.1974, intrat in vigoare la 27.09.1975; -Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la 21.03.1995, intrat in vigoare la 20.06.1996. Franta, este a doua economie in Uniunea Europeana si a cincea putere economica, in lume. Pentru Romania, Franta este al treilea partener comercial si al patrulea investitor in tara noastra. La data de 31 decembrie 2010, volumul schimburilor comerciale romanofranceze a fost de 5874,53 milioane euro, in crestere cu 22,92% fata de 31 decembrie 2009. Exportul a fost de 3102,99 milioane euro, in crestere cu 30,51% fata de aceeasi

perioada a anului precedent iar importurile de 2771,87milioane euro, in crestere cu 15,41% fata de decembrie 2009. Balanta comerciala a inregistrat, in 2010, un sold pozitiv de 331,45 milioane euro. Ponderea comertului cu Franta in total comert exterior al Romaniei fiind de 6,99%(Export 8,32%; Import 5,92% ). milioane Euro 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 TOTAL 2686,8 3474,6 3852 4602,9 5454,51 5682,90 4779,04 5874,53 EXPORT 1145 1608,4 1656,3 1938,25 2269,53 2478,12 2384,26 3102,99 IMPORT 1541,8 1866,2 2195,7 2664,72 3184,98 3204,78 2394,78 2771,87 SOLD -396,8 -257,8 -539,4 -726,47 -915,45 -726,66 -10,52 +331,45 Principalele categorii de mrfuri exportate n Frana: - maini, aparate i echipamente electrice - vehicule si echipamente de transport - materii textile si articole din acestea - mobil i articole de interior - metale comune i articole metalice - materiale plastice i articole din material plastic, cauciuc - nclminte - produse ale industriei chimice - produse minerale Principalele categorii de mrfuri importate din Frana: - maini, aparate i echipamente electrice - vehicule si echipamente de transport - produse chimice i conexe - metale comune i articole metalice - materii textile i articole din acestea - materiale plastice i articole din material plastic - animale vii si produse ale regnului animal - hartie si carton - produse ale regnului vegetal2010

Nr. crt.

Categoria de marfa TOTAL din care: Animale vii si produse ale regnului animal Produse ale regnului vegetal Grasimi si uleiuri animale si vegetale Produse alimentare, bauturi, tutun Produse minerale

mil euro EXPORT 3102,99 12 102 0 15 15

Pondere % 100% 0,4% 3,3% 0,0% 0,5% 0,5%

mil euro IMPORT 2771,87 43 30 0 56 13

Pondere % 100% 1,6% 1,1% 0,0% 2,0% 0,5%

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11 12 13 15 16 17 18 20 21

Produse ale industriei chimice si conexe Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea Piei crude/tabacite, blanuri si art. din acestea Lemn, carbune lemn, pluta, impletituri Pasta de lemn, deseuri de hartie sau de carton Materiale textile si art. din acestea Incaltaminte, palarii, umbrele, pene sau fulgi, flori artificiale Articole din piatra, ipsos, ciment, prod.ceramice, sticla Metale comune si articole din metale comune Masini, aparate, echipamente electrice Vehicule si echipamente de transport Instrumente si aparate optice, fotografice si de masura Marfuri si produse diverse (mobila, jucarii, articole divertis.) Alte marfuri

117 170 18 46 18 333 100 23 160 705 983 29,0 256 1

3,8% 5,5% 0,6% 0,9% 0,6% 10,7% 3,2% 0,7% 5,2% 22,7% 31,7% 0,9% 8,3% 0,0%

440 192 19 5 36 219 5

15,9% 6,9% 0,7% 0,2% 1,3% 7,9% 0,2% 19 0,7%

288 10,4% 850 30,7% 440 15,9% 75 2,7% 38 1,4% 4 0,0%

10. COOPERAREA ECONOMIC I INVESTIIILE DIRECTE FRANCEZE N ROMNIA Investitiile franceze in Romania, la data de 31 decembrie 2010, sub forma de investitii directe prin participare la capitalul social, depasesc 2,24 miliarde de euro(7,71%). Frana ocup locul 4, (dupa Olanda, Austria si Germania), cu o cota de piata de 8,71 % din valoarea capitalului strain subscris in Romania, iar numarul de societati comerciale cu capital francez a fost de circa 6.505 (3,66% din totalul societatilor cu capital strain nmatricultate n Romania). Domeniile n care s-au realizat investiii sunt: industrie, telecomunicaii, comer cu amnuntul, transporturi, servicii profesionale, turism, comer cu ridicata, construcii si agricultur. Un clasament al societilor comerciale cu participare francez prezint pe primele locuri firmele: Automobile-Dacia SA, Orange Romania SA, Hiproma SA (Carrefour), Lafarge Romcim SA, Apa Nova Bucureti SA, Vilmar SA, Alcatel Romania SA, World Trade Center Bucuresti SA, Danone-Producie i Distribuie de Produse Alimentare SRL, Romcarton

SA, etc.

-ANEXE-

ANEXA I Componena Guvernului Republicii Franceze - la 11 iulie 2011FRANCOIS FILLON - Prim-Ministru 51 Alain Jupp- - ministru de stat, ministrul Afacerilor Externe i Europene; 52 Gerard Longuet - ministru de stat, ministrul Aprrii i Fotilor combatani ; 53 Claude Gueant - ministru de Interne, al Teritoriilor de peste mri, al Colectivitilor teritoriale i Imigraiei. 54 Dna NATHALIE KOSCIUSKO-MORIZET - ministrul Ecologiei, Dezvoltrii durabile, Transporturilor i Locuinelor. 55 MICHEL MERCIER - ministrul Justiiei i Libertilor. 56 FRANCOIS BAROIN - ministrul Economiei, Finanelor i Industriei. 57 XAVIER BERTRAND - ministrul Muncii, Ocuprii forei de munc i Sntii. 58 LUC CHATEL - ministrul Educaiei naionale, Tineretului i Vieii asociative. 59 Dna VALERIE PECRESSE - ministrul nvmntului i Cercetrii. 60 BRUNO LE MAIRE - ministrul Agriculturii, Alimentaiei, Pescuitului, Mediului rural i Amenajrii teritoriului. 61 FREDERIC MITTERAND - ministrul Culturii i Comunicaiei. 62 Dna ROSELYNE BACHELOT-NARQUIN - ministrul Solidaritii i Coeziunii sociale. 63 MAURICE LEROY - ministrul Urbanismului. 64 Dna CHANTAL JOUANNO - ministrul Sporturilor.

65 PATRICK OLLIER - ministru pe lng premier, responsabil de Relaia cu Parlamentul. 66 ERIC BESSON - ministru pe lng ministrul Econimiei, Finanelor i Industriei, responsabil de Industrie, Energie i Economie numerica. 67 HENRI DE RAINCOURT - ministru pe lng ministrul Afacerilor Externe i Europene, responsabil de Cooperare. 68 PHILIPPE RICHERT - ministru pe lng ministrul de Interne, al Teritoriilor de peste mri, al Colectivitilor teritoriale i Imigraiei, responsabil de Colectiviti teritoriale. 69 LAURENT WAUQUIEZ - ministru pe lng ministrul Afacerilor Externe i Europene, responsabil de Afaceri Europene. 70 Dna NADINE MORANO - ministru pe lng ministrul Muncii, Ocuprii forei de munc i Sntii, responsabil de formarea profesional. 71 Dna MARIE-LUCE PENCHARD - ministru pe lng ministrul de Interne, al Teritoriilor de peste mri, al Colectivitilor teritoriale i Imigraiei, responsabil de Teritoriile de peste mri. 72 PIERRE LELLOUCHE - secretar de stat n Ministerul Economiei, Finanelor i Industriei, responsabil de Comerul exterior. 73 Dna NORA BERRA - secretar de stat n Ministerul Muncii, Ocuprii forei de munc i Sntii, responsabil de Sntate. 74 BENOIST APPARU - secretar de stat n Ministerul Ecologiei, Dezvoltrii durabile, Transporturilor i Locuinelor, responsabil de Locuine. 75 GEORGES TRON - secretar de stat n Ministerul Bugetului, Conturilor publice, Funciei publice i Reformei statului, responsabil de Funcia public. 76 Dna MARIE-ANNE MONTCHAMP - secretar de stat n Ministerul Solidaritii i Coeziunii sociale. 77 THIERRY MARIANI - secretar de stat n Ministerul Ecologiei, Dezvoltrii durabile, Transporturilor i Locuinelor, responsabil de Transporturi. 78 FREDERIC LEFEBVRE - secretar de stat n Ministerul Economiei, Finanelor i Industriei, responsabil de Comer, artizanat, ntreprinderi mici i mijlocii, turism, servicii, profesii liberale i consum. ANEXA II

PRINCIPALELE MANIFESTARI EXPOZITIONALE ORGANIZATE IN FRANTANR 1. denumirea targului/ EXPOZITIEI BATILUX DOMENIUPERIODI -CITATE

perioada 19-20 ianuarie

locul / CENTRUL EXPOZITIONAL

website

Salonul International al arhitecturii de lux, constructiilor si materialelor de constructiiSalon de decoratiuni interioare Salon international de tesaturi si accesorii de moda pentru lenjerie, sport, ec. Salon International pentru HORECA si alimentatie Constructii, lucrari publice, amenajare si arhitectura Energii regenerabile Salon de lemn pentru constructii, masini de prelucrare a lemnului si componente Salonul International al Agriculturii Salonul International al furnizorilor pentru agricultura si cresterea animalelor Salonul mondial de investitii si imobiliare

Anuala

MONACO, Grimaldi Forum

www.batilux.com

2. 3.

MAISON & OBJET INTERFILIERE PARIS

Bianuala Bianuala

21 25 ianuarie si 913 septembrie 22 24 ianuarie si 9 11 iulie 22 - 26 ianuarie 68 februarie 15 18 februarie 15 18 februarie 19 - 27 februarie 20 - 24 februarie 8-11 martie 16 17 martie 20 23 martie

PARIS, Paris Nord Villepinte PARIS, Paris Expo Porte de Versailles LYON, Eurexpo NANTES, Parc des Exposition La Beaujoire LYON, Eurexpo LYON, Eurexpo

www.maisonobjet.com www.interfiliere.com

4. 5. 6. 7.

SIRHA MOBILIER Salon de mobilier ENEGIES RENOUVELABLE S EUROBOIS

O data la 2 ani Anuala O data la 2 ani O data la 2 ani Anuala O data la 2 ani Anuala O data la doi ani Anuala

www.sirha.com www.salondumobili er.com www.energieren.com www.eurobois.net

8. 9.

SIA SIMA

PARIS, Paris Expo Porte de Versailles PARIS, Paris Nord Villepinte CANNES Palais des Festivales BORDEAUX, Parc des Expositions PARIS, Paris Expo Porte de

www.salonagriculture.com www.simaonline.co m www.mipim.com www.navalmeeting. com www.franchiseparis. com

10. 11. 12.

MIPIM NAVAL MEETING FRANCHISE EXPO PARIS

Salon international de fransiza

13. 14. 15. 16.

PHARMAGORA SITL EUROPE EUROPROPRE MULTISERVICES INDUSTRIE LYON

Salon European de produse farmaceutice Salon international de transport si de solutii logistice

Anuala O data la doi ani Odata la 2 ani O data la doi ani Bianuala

26 28 martie 29 31 martie 5 7 aprilie 5-8 aprilie

Versailles PARIS, Paris Expo Porte de Versailles PARIS, Paris Nord Villepinte PARIS, Paris Expo Porte de Versailles LYON, Eurexpo

www.pharmagora.c om www.sitl.euwww.europropre.com

17.

INTERSELECTION

18

VINEXPO

Salon de masini, materiale si solutii pentru productia industriala Salon international de confectii si accesorii pentru distributia organizata Salonul International al vinului si bauturilor spirtoase

www.industrieexpo.com www.interselection. net www.vinexpo.com

5 7 aprilie si noiembrie 19-23 iunie

PARIS, Paris Expo Porte de Versailles

O data la 2 ani, in Franta

BORDEAU X, Parc desExpositions de BordeauxLac

19. 20. 21. 22. 23.

SERI FOIRE DE MARSEILLE NATEXPO BATIMAT EUROPACK EUROMANUT

Salon European de Cercetare si Inovatie Targul International de bunuri de consum de la Marsilia Produse biologice si naturale (alimentare si cosmetice) Salon international pentru constructii Salon de solutii si echipamente de ambalare, conditionare, stocare si mentenanta pentru industrie si distributie Conventie de afaceri a industriei aeronautice, spatiale si de aparare Salon International pentru sectorul vievin si fructe-legume

Anuala Anuala O data la 2 ani O data la 2 ani O data la doi ani

iunie 23 septembrie -03 octombrie 15-17 octombrie 7 12 noiembrie 15-17 noiembrie

PARIS, Paris Expo Porte de Versailles MARSILIA PARIS, Paris Nord Villepinte PARIS, Paris Expo Porte de Versailles LYON, Eurexpo

www.seri.info www.foiredemarseill e.com www.natexpo.com www.batimat.com www.europackonlin e.com

24.

AEROSOLUTION S BORDEAUX SITEVI

O data la doi ani O data la 2 ani

23 24 noiembrie 29 noiembrie 1 decembrie

BORDEAUX, Parc des Expositions MONTPELLIER , Saeml Enjoy

www.aerosolutionsbordeaux.com www.planetagri.com

25.

26. 27. 28. 29.

SOLUTRANS SALON DE LA MOTO ENERGAIA POLLUTEC HORIZONS + BUY & CARE

Salon international de solutii de transport

Salon de energii regenerabile Salon international de protectie a mediului

O data la doi ani O data la doi ani Anuala O data la 2 ani

29 noiembrie 3 decembrie 29 noiembrie - 4 decembrie 7 10 decembrie decembrie

LYON, Eurexpo PARIS, Paris Expo Porte de Versailles MONTPELLIER , Le Parc des Expositions PARIS, Paris Nord Villepinte

www.solutrans.fr www.mondialdeuxroues.com www.enjoymontpellier.com www.pollutec.com

Organizatorii de targuri si expozitii precum si agentiile organizatoare de evenimente sunt regrupati in cadrul Federatiei de Targuri, Saloane, Congrese si Evenimente din Franta, FSCEF, care reprezinta 90% din activitatea sectorului: 79 210 organizatori cu peste 750 de targuri, saloane, congrese si evenimente ; 80 68 de gestionari de cen tre expozitionale ; 81 53 de gestionari de centre de congrese . FSCEF este interlocutorul privilegiat al administratiilor publice. Contactul cu FSCEF se face prin : FOIRES SALONS CONGRES ET EVENEMENTS DE FRANCE Mme Annie ARSAUT MAZIRES, Directrice gnrale FSCEF 11, rue Friant - 75014 PARIS Tl : 00 33 1 53 90 20 00 - fax : 00 33 1 53 90 20 19 e-mail : infos@fscef.com

Parisul este cel mai important centru expoziional al Franei, organiznd anual, n principalele 10 centre expoziionale si de congrese proprii, cca 400 de manifestari care atrag peste 9 milioane de vizitatori i 100 000 expozani. Programul trgurilor si expoziiilor organizate n Frana poate fi accesat la adresa asociatiei profesionale in domeniu: Foires Salons et Congrs de 11 rue Friant 75014 Tl. : 01 53 90 20 00 Fax. : 01 53 90 Internet : www.foiresaloncongres.com France PARIS 20 19

E-mail : infos@foiresaloncongres.com Acest site gzduiete toate informaiile referitoare la centrele expoziionale i centrele de congrese din Frana precum i la organizatorii diferitelor manifestri, care sunt atestati cu "Foires de France". Foires Salons et Congrs de France acorda referinta Foires de France , pentru a atesta exigentele de calitate, definind caracteristicile fundamentale a unei manifestari gen salon, expozitie si angajamentele care trebuie respectate de organizator pentru ca manifestarea sa fie organizata la standardele definite de profesie. LISTA ORASELOR CU SALOANE ATESTATE FOIRES DE FRANCE

36 SALOANE ATESTATE Agen Angers Avignon Besanon Bordeaux Chambry Chateaubriant ClermontFerrand Dijon Douai Gap Grenoble Le Mans La Rochelle La Roche-surForon

Site web

Agen : http://www.agen-expo.com Angers : http://www.angers-expocongres.com Avignon : http://www.provence.org Besanon :http://www.foirecomtoise.com Bordeaux : http://www.bordeauxexpo.com/foire Chambry :http://www.savoiexpo.com Chateaubriant :http://www.foiredebere.fr Clermont Ferrand : http://www.foirede-clermont.com Dijon : http://www.dijoncongrexpo.com Douai : http://www.gayantexpo.com Gap : http://www.gap-foire-expo.com Grenoble : http://www.foiredegrenoble.com Le Mans - email La Rochelle : http://www.parcexpolarochelle.net La Roche-sur-Foron :http://www.rochexpo.com/

Lyon Marseille Metz Montluon Montpellier Mulhouse Nantes Nevers Nice Niort Orlans Paris Pau Poitiers Romans Rouen Saint-Brieuc Saint-Etienne Strasbourg Toulouse Verdun

Lyon : http://www.foiredelyon.com Marseille : http://www.foiredemarseille.com Metz : http://www.fim-metz.com Montluon : http://www.cimexpo.com Montpellier : http://www.enjoymontpellier.com/ Mulhouse : http://www.parcexpo.fr Nantes : http://www.exponantesatlantique.com Nevers : http://www.nivexpo.com Nice : http://www.nicexpo.com Niort : http://www.mairie-niort.fr Orlans : http://www.salonsorleans.fr/ Paris : http://www.foiredeparis.fr Pau : http://www.foiredepau.com Poitiers : http://www.foirexpopoitiers.com Romans : http://www.foiredauphine.com Rouen : http://www.foire-derouen.com Saint Brieuc : http://www.mairiesaint-brieuc.fr Saint-Etienne : http://www.parcexpo42.com Strasbourg : http://www.foireurop.com Toulouse: http://www.toulousexpo.com Verdun : http://www.verdunexpomeuse.com

Penru manifestarile organizate in regiunea Ile-de-France, informaiile referitoare la calendarul manifestrilor, listele evenimentelor, in ordine alfabetic si pe domeniu de activitate, sunt plasate pe siteul :www.parisregion-tradeshows.com. Lista organzatorilor de trguri i expoziii din Frana ADHESION GROUP

Monsieur Philippe QUICHAUD - Prsident Directeur Gnral 71, rue des Tilleuils 92771 BOULOGNE CEDEX Tl : 01 41 86 41 86 - Fax : 01 48 25 57 13 Site : http://www.adhes.com AFFIF/MIF Monsieur Jrome PAILLARD - Directeur Dlgu 3 rue Amlie 75007 PARIS Tl : 01 53 59 61 30 - Fax : 01 53 59 61 50 AINTEREXPO Monsieur Emmanuel SCHIRA - Directeur 25, avenue du Marchal Juin 01000 BOURG-EN-BRESSE Tl : 04 74 22 12 33 - Fax : 04 74 22 02 33 Ml : accueil.info@ainterexpo.com - Site : http://www.ainterexpo.com ALPEXPO Monsieur Rgis DUVAL - Directeur Gnral B.P. 2408 - 38034 GRENOBLE CEDEX 2 Tl : 04 76 39 66 00 - Fax : 04 76 09 36 48 AMC PROMOTION Monsieur Thierry HESSE - Prsident Directeur Gnral 23-25, avenue Franklin Roosevelt 75008 PARIS Tl : 01 56 88 22 40 - Fax : 01 42 56 50 80 ANGERS EXPO CONGRES Monsieur Laurent LE SAGER - Directeur Route de Paris 49044 ANGERS CEDEX 01 Tl : 02 41 93 40 40 - Fax : 02 41 93 40 50 Ml : info@angers-parcexpo.com - Site : http://www.angersparcexpo.com APOME - PONTIVY Monsieur Michel LE BOUEDEC - Prsident B.P. 165 - 56305 PONTIVY CEDEX Tl : 02 97 25 34 00 - Fax : 02 97 25 29 22 ARTIBAT Monsieur Thierry LANFANT - Commissaire Gnral 1, rue Louis Marin BP 56313 - 44263 NANTES Tl : 02 40 89 54 81 - Fax : 02 40 89 01 63 ARTOIS EXPO Madame Marie-Caroline CROZAT - Directrice du parc des expositions 50, avenue Roger Salengro 62223 Saint Laurent BLANGY Tl : 03 21 60 77 77 - Fax : 03 21 22 42 43

Ml : artois.expo@arras.cci.fr ARTOIS EXPO Monsieur Alain CHERE - Directeur Gnral de la CCI 50, avenue Roger Salengro 62223 Saint Laurent BLANGY Tl : 03 21 60 77 77 - Fax : 03 21 22 42 43 Ml : artois.expo@arras.cci.fr Association de Gestion des Halls d'Exposition de Saint L Monsieur Patrick PAUL - Directeur Gnral Centre de Promotion de l'Elevage Chemin de la Madeleine 50000 SAINT-LO Tl : 02 33 57 77 77 - Fax : 02 33 57 48 93 Association du Parc des Expositions et des Loisirs d'Alenon Monsieur Dominique FAGUIER - Directeur B.P. 109 - 61004 ALENON CEDEX Tl : 02 33 26 23 98 - Fax : 02 33 26 40 29 Association Foire de Champagne Madame Pascale HOUARD - Directrice adjointe 20, rue des Gayettes 10000 TROYES Tl : 03 25 82 65 82 - Fax : 03 25 82 65 99 Association Parc des Expositions de Pau Monsieur Christian PERE - Secrtaire Gnral 7, bd Champetier-de-Ribes 64000 PAU Tl : 05 59 40 01 50 - Fax : 05 59 40 01 55 Ml : contact@parc-expo-pau.com - Site : http://www.parc-expopau.com AUXERREXPO Monsieur Tony GUIBERTEAU - Directeur Gnral Rue des Plaines de l'Yonne BP 342 - 89006 AUXERRE CEDEX Tl : 03 86 42 06 00 - Fax : 03 86 52 50 84 Ml : www.auxerrexpo.fr - Site : http://contact@auxerrexpo.fr AVIGNON ORGANISATION SAEM Madame Catherine DAUVIER CASADEI - Directrice Parc des expositions BP 88 - 84006 AVIGNON CEDEX 1 Tl : 04 90 84 02 04 - Fax : 04 90 84 02 98 BATTANTS ORGANISATION Monsieur Frdric MOLINE - Grant 79 av. Jean Jaurs 30900 NIMES Tl : 04 66 36 22 36 - Fax : 04 66 36 23 62 BEDOUK EDITIONS Monsieur Benot ROSENTHAL - Directeur gnral

16, rue Mdric 75017 PARIS Tl : 01 56 79 41 00 - Fax : 01 56 79 96 22 Ml : info@bedouk.com - Site : http://www.bedouk.com BEPP Monsieur Gilles BARISSAT - Prsident Directeur Gnral 44, avenue George V 75008 PARIS Tl : 01 49 52 14 00 - Fax : 01 49 52 14 41 BEPP / IMEXPO Monsieur Gilles FOURNIER - Directeur Gnral 192, rue Legendre 75017 PARIS Tl : 01 46 27 82 00 - Fax : 01 46 27 91 63 BIRP Monsieur Jean-Pascal JEGU - Directeur Gnral 97, rue du Cherche Midi 75006 PARIS Tl : 01 44 78 99 30 - Fax : 01 44 78 99 49 C.P.E. EXHIBITION Monsieur Florent GODIN - General Manager Haute Rue 8 1473 GABLAIS Belgique Tl : 00322 732 0404 - Fax : 00322 732 0509 CAPEXPO POITIERS Madame Danielle DUBREUIL - Directrice Parc des expositions - 11, rue Salvador Allende 86000 POITIERS Tl : 05 49 01 10 07 - Fax : 05 49 01 75 25 CARREFOUR EUROPEEN DES VOYAGES Madame Sandrine HOCHART - Responsable commercial 90 rue de Paris 59000 LILLE Tl : 03 20 30 61 04 - Fax : 03 20 40 04 75 Site : http://www.tourissima.fr CASABO Madame Christine WALTER - BONINI - Directrice 5 rue de Caumartin 75009 PARIS Tl : 01 44 94 70 35 - Fax : 01 44 94 70 05 Ml : casabo@pretparis.com - Site : http://www.casabo.net CCI DE REIMS ET EPERNAY Monsieur Philippe D'OLIVEIRA - Directeur Adjoint au Dveloppement Economique 5 rue des Marmouzets BP 2511 - 51070 REIMS CEDEX

Tl : 03 26 50 62 50 - Fax : 03 56 50 62 26 Ml : info@reims.cci.fr - Site : http://www.reims.cci.fr CCI de SAINT MALO Madame Vronique LEFEBVRE - Responsable Salons/Espace DUGUAY-TROUIN 4 avenue Louis Martin BP 185 - 35409 SAINT MALO CEDEX Tl : 02 99 20 63 00 - Fax : 02 99 56 61 48 Ml : infoeco@wanadoo.fr - Site : http://www.saint-malo.cci.fr CCI de SAINT MALO Monsieur Philippe SERRAND - Responsable du Service Commerce, Tourisme, Salons 4 avenue Louis Martin BP 185 - 35409 SAINT MALO CEDEX Tl : 02 99 20 63 00 - Fax : 02 99 56 61 48 Ml : infoeco@wanadoo.fr - Site : http://www.saint-malo.cci.fr CCI de SAINT MALO Monsieur Youenn LE BOULC'H - Prsident 4 avenue Louis Martin BP 185 - 35409 SAINT MALO CEDEX Tl : 02 99 20 63 00 - Fax : 02 99 56 61 48 Ml : infoeco@wanadoo.fr - Site : http://www.saint-malo.cci.fr CCI de Toulouse Monsieur Gyl CRAYSSAC - Commissaire Gnral B.P. 606 - 31002 TOULOUSE CEDEX Tl : 05 61 33 66 52 - Fax : 05 61 33 66 99 CENTRE DES EXPOSITIONS DU MANS Monsieur Jean-Pierre WEISSBECK - Directeur Gnral 1, avenue du Parc des Expositions 72058 LE MANS CEDEX Tl : 02 43 72 51 00 - Fax : 02 43 72 51 19 CHARLEROI EXPO Monsieur Olivier LEMAIRE - Directeur Gnral Avenue de l'Europe, 21 B 6000 CHARLEROI Tl : +3271209961 - Fax : +3271209991 Ml : charleroiexpo@charleroiexpo.be - Site : http://www.charleroiexpo.fr CIMEXPO - MONTLUCON Monsieur Alain ZYLA - Directeur 70 rue Eugne Sue 03100 MONTLUCON Tl : 04 70 05 25 25 - Fax : 04 70 05 40 80 Ml : montlucon.expo@cimexpo.com - Site : http://www.cimexpo.com COLMAR EXPO SA Madame Maria POSTH - Commissaire gnral

Parc des expositions Avenue de la Foire aux Vins 68000 COLMAR Tl : 03 90 50 50 50 - Fax : 03 89 41 25 50 COLMAR EXPO SA Monsieur Marc FRUH - Directeur Parc des expositions Avenue de la Foire aux Vins 68000 COLMAR Tl : 03 90 50 50 50 - Fax : 03 89 41 25 50 COMET - ROUEN Monsieur Yves ASSELINE - Directeur Gnral B.P. 1135 - 76175 ROUEN CEDEX 1 Tl : 02 35 18 28 28 - Fax : 02 35 66 20 21 COMEXPO PARIS Monsieur John SHAW - Prsident du Directoire B.P. 317 - 92107 BOULOGNE CEDEX Tl : 01 49 09 60 00 - Fax : 01 49 09 60 21 Comit de la foire-exposition et des salons de Vierzon Madame Sabrina DUTERDE Place de l'htel de ville 18100 VIERZON Tl : 02 48 52 65 54 - Fax : 02 48 71 08 91 Comit des Ftes, Foires et Salons de Cholet Monsieur Michel POULAIN - Directeur B.P. 1203 - 49312 CHOLET CEDEX Tl : 02 41 62 27 91 - Fax : 02 41 62 11 19 Comit des Ftes, Foires et Salons de La Rochelle Monsieur Patrick BREARD - Directeur Parc des Expositions 17000 LA ROCHELLE Tl : 05 46 30 08 50 - Fax : 05 46 30 08 54 Comit des Manifestations Commerciales de Nmes et du Gard Monsieur Philippe GILQUIN - Directeur Parc des expositions Avenue du languedoc 30915 NMES CEDEX 2 Tl : 04 66 84 93 39 - Fax : 04 66 29 52 83 CONGRES ET EXPOSITIONS DE BORDEAUX Monsieur Franois-Bernard MARTIN - Directeur Gnral B.P. 55 - 33030 BORDEAUX CEDEX Tl : 05 56 11 99 00 - Fax : 05 56 11 99 99 Ml : info@bordeaux-expo.com - Site : http://www.bordeaux-expo.com COSP Monsieur Pierre BOY de la TOUR - Directeur Gnral 22, avenue Franklin Roosevelt 75008 PARIS Tl : 01 40 76 45 00 - Fax : 01 45 63 78 24 COULISSES

Monsieur Patrick PONCHON - Directeur 22, rue Henri Sellier 18000 BOURGES Tl : 02 48 27 40 60 - Fax : 02 48 27 40 61 Ml : palaisdauron@wanadoo.fr - Site : http://www.congrexpobourges.com CRCI de Bourgogne Monsieur Jean-Marie BILLAUT - Prsident Parc de l'Europe, Place des Nations Unies B.P. 87009 - 21070 DIJON CEDEX Tl : 03 80 60 40 20 - Fax : 03 80 60 40 21 DB TAHITI Monsieur Thierry BRUANT - Directeur 127 boulevard Rodin 92130 ISSY LES MOULINEAUX Tl : 01 41 90 11 70 - Fax : 01 41 90 03 24 DIJON CONGREXPO Monsieur Yves BRUNEAU - Directeur Gnral B.P. 67827 - 21078 DIJON CEDEX Tl : 03 80 77 39 00 - Fax : 03 80 77 39 39 EMAP AGOR Monsieur Ren PERES - Prsident Directeur Gnral 73, avenue du Gnral de Gaulle 95700 ROISSY-EN-FRANCE Tl : 01 34 29 39 00 - Fax : 01 34 29 39 47 EUROPAIN DEVELOPPEMENT Monsieur Jean-Paul BROUTIN - Directeur 64, rue de Caumartin 75009 PARIS Tl : 01 42 80 44 41 - Fax : 01 42 85 29 00 EUROPEENNE DE SALONS Monsieur Gilles BARISSAT - Prsident Directeur Gnral 45, avenue George V 75008 PARIS Tl : 01 53 57 62 00 - Fax : 01 53 57 62 01 EUROVET Madame Marie-Laure BELLON-HOMPS - Directrice Gnrale 37-39, rue du Neuilly 92110 CLICHY Tl : 01 47 56 32 32 - Fax : 01 47 56 32 99 EXPO NANTES ATLANTIQUE Monsieur Eric BERTIN-MAGHIT - Directeur Parc des Expositions de la Beaujoire Route de Saint-Joseph 44300 NANTES Tl : 02 40 52 08 11 - Fax : 02 40 93 80 50 EXPOSIUM

Monsieur Peter HAZELZET - Prsident Directeur Gnral 1, rue du Parc 92593 LEVALLOIS PERRET CDX Tl : 01 49 68 51 00 - Fax : 01 49 68 51 04 Foire de Br Monsieur Jacques BOUET - Commissaire Gnral B.P. 55 - 44142 CHTEAUBRIANT CDX Tl : 02 40 81 23 81 - Fax : 02 40 81 86 02 Foire de la Haute-Savoie Mont-Blanc Monsieur Bruno MELLO - Prsident Le Pyramide - 210, rue Ingnieur Sansoube B.P. 18 - 74801 LA ROCHE-SUR-FORON CDX Tl : 04 50 03 03 37 - Fax : 04 50 25 98 43 Foire des Ctes d'Armor Monsieur Pierre BUDET - Prsident Parc des expositions BP 16 - 22099 SAINT-BRIEUC CDX 9 Tl : 02 96 01 53 53 - Fax : 02 96 94 36 86 FOIRE DU DAUPHINE-ROMANS Monsieur Michel VAGNOUX - Directeur B.P. 15 - 26101 ROMANS CEDEX Tl : 04 75 02 00 06 - Fax : 04 75 02 03 05 Foire Economique de Castres Monsieur TOULEMONDE - Prsident Parc des expositions Avenue du Sidobre 81100 CASTRES Tl : 05 63 51 20 01 - Fax : 05 63 51 20 03 Foire et Expositions du Grand Delta - Avignon Monsieur Guy CHIARA - Commissaire Gnral B.P. 75 - 84140 MONTFAVET Tl : 04 90 84 18 21 - Fax : 04 90 84 17 41 Foire et Expositions du Grand Delta - Avignon Monsieur Jean REMY - Directeur B.P. 75 - 84140 MONTFAVET Tl : 04 90 84 18 21 - Fax : 04 90 84 17 41 FOIRE EXPOSITION DES RIVES DE LA DORDOGNE-BERGERAC Monsieur Michel CARBONNIERE - Commissaire Gnral 27, rue Neuve d'Argenson 24100 BERGERAC Tl : 05 53 57 73 61 - Fax : 05 53 61 11 81 Foire Internationale de Metz Monsieur Michel COQUE - Directeur Oprationnel B.P. 45059 - 57072 METZ CEDEX 3 Tl : 03 87 55 66 00 - Fax : 03 87 55 66 18 Foire-Exposition d'Orange Monsieur Pierre ROCHETTE - Commissaire Gnral

B.P. 119 - 84103 ORANGE CEDEX Tl : 04 90 34 05 65 - Fax : 04 90 51 66 25 Foire-Exposition de Clermont-Ferrand Monsieur Hugues LARROUZ - Commissaire Gnral Parc Technologique La Pardieu 11, av. Lonard de Vinci 63063 CLERMONT FERRAND CEDEX 1 Tl : 04 73 69 36 00 - Fax : 04 73 84 41 25 Foire-Exposition de l'Arige et du Couserans Monsieur Joel SOUM - Prsident Directeur Gnral B.P. 41 - 09201 SAINT-GIRONS CEDEX Tl : 05 61 66 03 17 - Fax : 05 61 66 12 72 Foire-Exposition de la Lavande Monsieur Bernard TEYSSIER - Prsident Centre Desmichels Boulevard Martin Bret BP 56 - 04002 DIGNE-LES-BAINS CEDEX Tl : 04 92 31 05 20 - Fax : 04 92 32 20 16 Foire-Exposition de Laval Monsieur Didier PEL - Responsable du Parc 84, boulevard des Loges 53940 SAINT-BERTHEVIN Tl : 02 43 91 47 77 - Fax : 02 43 37 26 05 Foire-Exposition de Laval Monsieur Jacques CHEZOT - Commissaire Gnral 84, boulevard des Loges 53940 SAINT-BERTHEVIN Tl : 02 43 91 47 77 - Fax : 02 43 37 26 05 FOIRE-EXPOSITION DE LIMOGES ET DU LIMOUSIN Monsieur Jean-Pierre LOUSTAUD - Commissaire Gnral Boulevard Robert Schuman 87100 LIMOGES Tl : 05 55 37 20 20 - Fax : 05 55 37 92 20 Ml : foire.limoges@wanadoo.fr Foire-Exposition de Niort Monsieur Alain PLOSZYNSKI - Directeur Mairie de Niort Place Martin Bastard B.P. 516 - 79022 NIORT CEDEX Tl : 05 49 78 79 80 - Fax : 05 49 78 73 73 Foire-Exposition de Prigueux Monsieur Didier VASSAL - Directeur Parc des expositions du Prigord ZAE Saltgourge 24430 MARSAC-SUR-L'ISLE Tl : 05 53 03 31 61 - Fax : 05 53 04 75 45 Foire-Exposition des Vins du Var et de Provence - Brignoles Monsieur Rmy BREBAN - Prsident B.P. 35 - 83170 BRIGNOLES Tl : 04 94 69 10 88 - Fax : 04 94 59 26 57

Foires et Expositions de Neufchateau Monsieur Guy FEUTRY - Commissaire Gnral B.P. 104 - 88303 NEUFCHTEAU CEDEX Tl : 03 29 94 03 48 - Fax : 03 29 94 08 21 FOIRES ET SALONS INTERNATIONAUX DE NANCY Monsieur Jean LOCTIN - Directeur Gnral Parc des Expositions 54054 NANCY CEDEX Tl : 03 83 15 68 00 - Fax : 03 83 15 68 19 Foires Expositions Haut-Sanoises Monsieur Roger BILLEBAULT - Prsident B.P. 13 - 70001 VESOUL Tl : 03 84 76 52 22 - Fax : 03 84 76 52 22 FOIREXPO ORGANISATION Monsieur Jean-Charles GILLET - Directeur de salon 5 rue du Colonel MOLL 75017 PARIS Tl : 01 58 05 18 88 - Fax : 01 40 55 05 89 FOIREXPO ORGANISATION Monsieur Marc FLANDIN - Directeur Gnral 5 rue du Colonel MOLL 75017 PARIS Tl : 01 58 05 18 88 - Fax : 01 40 55 05 89 FONDAMENTAL EXPO Monsieur Franois-Denis POITRINAL - Prsident 20 rue saint Didier 75116 PARIS Tl : 01 56 68 00 00 - Fax : 01 56 68 00 10 Site : http://www.salon-de-la-recherche.com France EXPO Monsieur Ren MILLET - Grant Le mas des marchandes 34100 CANDILLARGUES Tl : 04 67 12 13 14 - Fax : 04 67 12 13 11 Ml : rene.millet@france-expo.fr - Site : http://www.france-expo.fr GAP FOIRE EXPO Monsieur Julien GERSON - Prsident Zone de Fauvin BP 108 - 05003 GAP CEDEX Tl : 04 92 53 88 99 - Fax : 04 92 52 45 63 GRAND PAVOIS Monsieur Christophe VIEUX - Commissaire Gnral Avenue du Lazaret Port des Minimes 17042 LA ROCHELLE CEDEX 1 Tl : 05 46 44 46 39 - Fax : 05 46 45 32 24 GROUPE LIAISONS - MIT INTERNATIONAL

Madame Arlette ALPHAIZE-FURET - Commissaire Gnral 1, avenue Edouard Belin 92856 RUEIL MALMAISON CEDEX Tl : 01 41 29 75 49 - Fax : 01 41 29 75 58 GROUPE LIAISONS - MIT INTERNATIONAL Madame Catherine SCHAPIRA 1, avenue Edouard Belin 92856 RUEIL MALMAISON CEDEX Tl : 01 41 29 75 49 - Fax : 01 41 29 75 58 GROUPE MONITEUR Madame Catherine SACHREITER - Directrice du Dpartement Salons et Congrs 17, rue d'Uzs 75108 PARIS CEDEX 02 Tl : 01 40 13 30 00 - Fax : 01 40 13 35 50 Site : http://www.groupemoniteur.fr HEAVENT EXPO Monsieur Romuald GADRAT - Directeur Gnral 32 rue de l'annonciation 75016 PARIS Tl : 01 55 74 64 64 - Fax : 01 55 74 40 30 Ml : info@heavent-expo.com - Site : http://www.heavent-expo.com HP COMMUNICATION Madame Hlne de TAYRAC - Directrice 115 Avenue de Paris 94160 Saint Mand Tl : 01 43 74 72 89 - Fax : 01 43 65 81 73 Ml : hpcom@club-internet.fr - Site : http://www.salondelaplongee.com INFOPROMOTIONS Monsieur Sylvain ARQUIE - Prsident Directeur Gnral 97, rue du Cherche Midi 75006 PARIS Tl : 01 44 39 85 00 - Fax : 01 45 44 30 40 INTERSELECTION Monsieur Xavier MARIN - Directeur B.P. 121 - 92113 CLICHY CEDEX Tl : 01 47 56 32 32 - Fax : 01 47 56 32 99 LE CHORUS - VANNES Monsieur Michel ORLIAC - Commissaire Gnral Parc du Golfe 56000 VANNES Tl : 02 97 63 12 36 - Fax : 02 97 46 06 85 LE MILLESIUM Monsieur Pierre MAURIN - Directeur Rue Jean Bagnost 51530 EPERNAY - PIERRY

Tl : 03 26 56 95 00 - Fax : 03 26 56 47 86 LVA MANIFESTATIONS Madame Sylvie LABOUREUR - Responsable des manifestations BP 419 - 77309 FONTAINEBLEAU Cedex Tl : 01 60 39 69 69 - Fax : 01 60 39 69 91 Ml : motosalon@lva.fr - Site : http://moto-salon.fr MCI Monsieur Thierry GUERMONPREZ - Directeur des salons 55 Quai Alphonse Le Gallo 92100 BOULOGNE Tl : 01 49 09 68 68 - Fax : 01 49 09 68 69 Ml : contact@mipfr.com MESSE FRANKFURT FRANCE Monsieur Michael SCHERPE - Prsident 72 rue Louis BLANC 75010 PARIS Tl : 01 44 89 67 70 - Fax : 01 40 35 14 74 MICRONORA Madame Michle BLONDEAU - Directrice Gnral Boulevard Ouest - Micropolis BP 62125 - 25052 BESANCON CEDEX 5 Tl : 03 81 41 54 35 - Fax : 03 81 41 30 89 Micropolis - Parc des Expositions et Congrs de Besanon Monsieur Jean-Louis TISSOT - Directeur Gnral B.P. 2019 - 25050 BESANON CEDEX Tl : 03 81 41 08 09 - Fax : 03 81 52 18 36 Ml : micropolis.besancon@wanadoo.fr MOULINS FOIREXPO Monsieur Philippe CASSAN - Secrtaire Gnral Parc des Isles BP 304 - 03003 MOULINS CEDEX Tl : 04 70 20 19 15 - Fax : 04 70 20 94 14 Site : http://www.moulins-foirexpo.com MS EXPO Madame Malika SAADI - Commissaire Gnral 420 route du Clos Don Juan 74290 MENTHON ST BERNARD Tl : 04 50