1

ÎNDRUMAR DE AFACERI - Republica Federală GERMANIA

A. Mediul de afaceri în Germania

1. Informaţii generale 2. Economia Germaniei

B. Regimul de comerţ exterior şi de investiţii

1. Regimul de comerţ exterior 2. Regimul investiţiilor în Germania

C. Alte informaţii utile pentru oamenii de afaceri români

1. Restricţii impuse de organele vamale germane la intrarea în ţară 2. Sărbători legale 3. Uzanţe comerciale şi de comportament în afaceri 4. Adrese utile

A. MEDIUL DE AFACERI ÎN GERMANIA 1. INFORMAŢII GENERALE 1.1. Organizarea politico-administrativă Conform Constituţiei, la baza ordinii de stat stau cinci principii: Germania este o republică (1), o democraţie (2), un stat federal (3), un stat de drept (4) şi un stat social (5). De la realizarea Unităţii Germane, la 3 octombrie 1990, Germania se compune din 16 landuri federale. Capitala este oraşul-land Berlin. Landuri (reşedinţă /suprafaţă km.p./populaţie mil.loc./principale oraşe): în 2006 Baden-Württemberg (Stuttgart / 35.752 / 10,7 / Mannheim, Karlsruhe, Freiburg, Heidelberg, Ulm, Heilbronn) Bavaria / Freistaat Bayern (München / 70.549 / 12,4 / Nürnberg, Regensburg, Würzburg, Ingolstadt, Passau) Berlin (891,8 / 3,4) Brandenburg (Potsdam / 29.478 / 2,57 / Cottbus, Frankfurt an der Oder) Bremen / Freie Hansestadt Bremen (404 / 0,663) Hamburg / Freie und Hansestadt Hamburg (755,2 / 1,74) Hessa / Hessen (Wiesbaden / 21.115 / 6,1 / Frankfurt am Main, Darmstadt, Kassel, Offenbach, Rüsselsheim) Mecklenburg-Vorpommern (Schwerin / 23.174 / 1,72 / Rostock, Wismar, Stralsund, Greifswald, Neubrandenburg) Saxonia Inferioară / Niedersachsen (Hanovra/Hannover, 47.618 / 8,0 / Braunschweig, Salzgitter, Hildesheim, Göttingen, Wolfsburg) Renania de Nord-Westfalia / Nordrhein-Westfalen (Düsseldorf / 34.043 / 18,08/ Köln, Essen, Dortmund, Duisburg, Bochum, Wuppertal, Bielefeld, Bonn, Gelsenkirchen, Mönchengladbach, Münster, Aachen, Krefeld, Mülheim a.d. Rhein) Renania-Palatinat / Rheinland-Pfalz (Mainz / 19.847 / 4,061 / Ludwigshafen, Koblenz, Kaiserslautern, Trier, Pirmasens, Worms, Speyer) Saarland (Saarbrücken / 2.569 / 1,06 / Völklingen) Saxonia/Freistaat Sachsen (Dresda/Dresden / 18.416 / 4,3 / Leipzig, Chemnitz, Zwickau) Saxonia-Anhalt / Sachsen-Anhalt (Magdeburg / 20.445 / 2,5 / Halle, Dessau, Bitterfeld) Schleswig-Holstein (Kiel / 15.763 / 2,8 / Lübeck, Flensburg) Turingia/Freistaat Thüringen (Erfurt / 16.172 / 2,35 Gera, Jena, Weimar, Ilmenau).

2

Competenţele federale, referitoare la elaborarea legislaţiei şi la administraţie, se rezumă la acele domenii care, prin însemnătatea şi structura lor, necesită o reglementare unitară pentru întreaga republică. Printre acestea se numără: afacerile externe, apărarea, finanţele, comerţul, precum şi politica vamală şi, parţial, politica fiscală (inclusiv TVA şi accize), ultimele două fiind reglementate şi de jurisdicţia Uniunii Europene. În competenţele landurilor se află, printre altele, domeniile cultură, învăţământ, amenajarea şi gospodărirea teritoriului, gospodărirea apelor. Legea de bază proclamă ferm drepturile fundamentale ale omului şi cetăţeanului: intangibilitatea demnităţii umane (prima frază a Constituţiei) şi apărarea acesteia, garantarea dreptului la manifestarea liberă a personalităţii şi apărarea acesteia de abuzuri ale statului (libertatea individului, libertatea de credinţă şi conştiinţă, libertatea exprimării opiniilor, libertatea presei, garantarea proprietăţii, libertatea artei şi ştiinţei, libertatea de asociere, garantarea secretului corespondenţei şi a convorbirilor telefonice, dreptul la mişcare liberă, la exercitarea liberă a profesiei, interzicerea muncii forţate, inviolabilitatea domiciliului/locuinţei, dreptul de a refuza să participe la război din motive de conştiinţă), egalitatea în faţa legii, indiferent de sex, origine socială, rasă, limbă, confesiune, convingeri politice, ocrotirea şi garantarea instituţiilor şi comunităţilor sociale, precum familia şi biserica, dreptul la azil în Germania pentru cetăţenii străini urmăriţi în ţările lor. Organele constituţionale de conducere a statului: - Preşedintele federal (în prezent, Christian Wulff, ales la 30 iunie 2010), desemnat pentru o perioadă de 5 ani de Adunarea Federală, organ care se întruneşte numai cu ocazia alegerii preşedintelui, compus din deputaţii Bundestag-ului şi un număr egal de delegaţi aleşi de parlamentele landurilor. - Parlamentul Federal – Bundestag (compus, în actuala legislatură, din 614 deputaţi), ales de popor pentru o perioadă de 4 ani; ultimele alegeri (anticipate) au avut loc la 18 septembrie 2005. - Consiliul Federal – Bundesrat, compus din 69 de membri reprezentând cele 16 landuri (între 3-6 persoane din fiecare land, în funcţie de numărul populaţiei). Are atribuţii importante în activitatea legislativă; mai mult de jumătate din legi nu pot fi adoptate fără votul Bundesrat-ului. Membrii Bundesrat-ului nu sunt aleşi, ci sunt desemnaţi de landuri, dintre membrii guvernelor lor. - Guvernul Federal, compus din miniştri federali, este condus de către Cancelarul federal (în prezent, Dr. Angela Merkel). - Curtea Constituţională, cu sediul la Karlsruhe: veghează la respectarea Constituţiei. Principalele partide politice şi reprezentarea lor în Bundestag, în urma alegerilor anticipate, din 18 septembrie 2005:

Partide politice

Pondere voturi Mandate

Uniunea Creştin Democrată – CDU şi Uniunea Creştin Socială – CSU

35,2% 226

Partidul Social Democrat – SPD 34,3% 222 Partidul Liber Democrat – FDP (liberali) 9,8% 61 Partidul de Stânga – PDS 8,7% 54 Alianţa 90/Verzii 8,1% 51 Alte partide 3,9% - La guvernare se află o coaliţie formată din CDU/CSU/SPD. Apartenenţa Germaniei la instituţii şi organizaţii internaţionale: ONU, UE, OMC, NATO, BIRD, FMI, BERD, OCDE, OSCE şi altele. 1.2. Suprafaţa şi populaţia Suprafaţa: 357.027 km.p. (locul III în Europa) Populaţia: 82,2 milioane locuitori (locul I în Europa, fără Federaţia Rusă) Densitatea populaţiei: 230,6 locuitori/km.p. Evoluţia populaţiei (2007): 82.200 mii locuitori, în scădere faţă de 82.367 mii locuitori in anul 2006 si 82.464 mii locuitori, în 2005. Pentru anul 2010, se estimează că populaţia Germaniei va fi de circa 82,2 milioane locuitori, în 2020 de 80,8 milioane, iar pentru anul 2050, prognozele indică scăderea populaţiei la 69,7 milioane locuitori. Populaţia ocupată (2006): 39.081 mii persoane (51,5% din populaţie). Populaţie străină, în 2006: 7.289 mii persoane.

3

Landul Renania de Nord-Westfalia este cel mai populat din Germania (18,08 milioane locuitori). Exceptând oraşele-land Berlin, Hamburg şi Bremen, acest land are cea mai mare densitate a populaţiei: circa 530 locuitori/km.p. Landul Saarland, cu 1,1 milioane locuitori are cea mai mică populaţie. Cea mai mică densitate a populaţiei, de circa 74 locuitori/km.p., o are landul Mecklenburg-Vorpommern, land cu un caracter predominant agricol. Berlin este cel mai mare oraş din Germania (3,4 milioane locuitori), urmat de Hamburg (1,7), München (1,3), Köln (1,0), Frankfurt/Main (0,651), Stuttgart (0,593), Dortmund (0,588), Essen (0,585), Düsseldorf (0,574), Bremen (0,547), Hanovra (0,516), Leipzig (0,503), Duisburg (0,501), şi altele. O reţea densă şi eficientă de autostrăzi, căi ferate, linii aeriene şi căi fluviale fac posibil accesul rapid spre centrele economiei germane, precum şi spre ţările vecine. 1.3. Resurse de materii prime - agricole: Germania dispune de o agricultură dezvoltată şi performantă, care asigură toate materiile

prime specifice zonei climatice. - minerale: cărbune 208,1 milioane tone, sare 7,3 milioane tone, minereu de fier. 2. ECONOMIA R.F. GERMANIA 2.1. Sistemul economic Sistemul economic al R.F. Germania se bazează pe economia socială de piaţă, politica economică fiind promovată prin instituţiile statului. Statul stabileşte condiţiile cadru care determină desfăşurarea activităţii economice, fără să intervină direct în mărimea producţiei, în domeniul preţurilor sau în sistemul de salarizare. Constituţia garantează manifestarea liberă a personalităţii şi promovarea iniţiativei private; de asemenea, ea prevede protejarea şi garantarea proprietăţii private. În cadrul general stabilit de stat, piaţa, prin milioanele de consumatori şi de întreprinderi, este cea care hotărăşte liber şi independent ce şi cât se produce, ce şi cât se consumă. Cele trei principii de bază ale economiei sociale de piaţă sunt: a) Cererea şi oferta reglează preţurile. Condiţia funcţionării economiei sociale de piaţă este competiţia ofertanţilor pe o piaţă concurenţială. b) Statul protejează concurenţa. Înţelegerile sau acordurile dintre firme, prin care este îngrădită sau restrânsă libera concurenţă, sunt interzise prin legi clare şi precise: Legea contra restricţiilor în calea concurenţei (legea anti-monopol sau anti-cartel) şi Legea contra concurenţei neloiale. Statul urmăreşte ca mecanismele concurenţei să funcţioneze. Principiile regulatoare de acţiune a statului în acest sens sunt următoarele: - Crearea unei poziţii de monopol pe piaţă este preîntâmpinată /împiedicată din timp, prin măsuri de politică concurenţială. În cazul în care, din motive tehnice, crearea unui monopol este inevitabilă (de exemplu în cazul căilor ferate), atunci monopolul respectiv trebuie supravegheat şi controlat. - Dacă în repartizarea produsului social (bunuri şi servicii) se constată nereguli şi inechităţi, atunci statul le corijează şi le înlătură prin măsuri de politică fiscală, de impozitare progresivă a veniturilor. - În calculaţiile unei întreprinderi nu trebuie sa fie cuprinse numai costurile interne ale acesteia. O atenţie şi mai mare trebuie să fie acordată costurilor pe care întreprinderea, prin activitatea sa, le provoacă comunităţii (de exemplu, impactul asupra mediului înconjurător). - Dacă ofertanţii pe piaţă acţionează anormal (de exemplu, plata muncii este în neconcordanţă cu activitatea prestată, practici de dumping etc.), atunci statul ia măsuri pentru limitarea unui astfel de comportament. Există, însă, anumite excepţii de la regulile economiei libere de piaţă; astfel, de exemplu, în Uniunea Europeană, agricultura nu se supune în totalitate legilor şi principiilor concurenţei, din motive sociale, care ţin de necesitatea existenţei întreprinderilor mici si mijlocii. c) Statul reprezintă un factor al echilibrului social. Economia socială de piaţă reprezintă o ordine economică împletind principiul acţiunii libere pe piaţă cu necesitatea asigurării echilibrului social. Conţinutul social al economiei sociale de piaţă rezidă în: - preocuparea pentru creşterea continuă a standardului de viaţă;

4

- preocuparea de a asigura un grad cât mai ridicat de ocupare a forţei de muncă; - o politică socială care corijează repartiţia veniturilor, prin prestaţii de asistenţă socială – plăţi compensatorii pentru pensii şi anumite cheltuieli, ajutoare pentru construcţia de locuinţe, subvenţii şi altele.

Pe planul relaţiilor economice internaţionale, Germania susţine comerţul internaţional liber şi se opune cu tărie diferitelor forme de protecţionism. 2.2. Locul Germaniei în economia mondială Din punct de vedere economic, Germania se numără printre cele mai dezvoltate ţări din lume, cu un nivel înalt al producţiei şi productivităţii, precum şi al veniturilor, dar şi cu un sistem perfecţionat de prestaţii sociale şi un standard ridicat de bunăstare. 2.2.1. Indicatori economici de bază Produsul intern brut – PIB I Indicatori economici 2003 2004 2005 2006 2007 PIB, miliarde euro 2161,5 2211,2 2244,6 2322,2 2423,8 Creştere economică, în % +0,9 +1,1 +0,8 +2,9 +2,5 PIB, euro/locuitor 26.222 26.802 27.219 28.194 29.464 PIB, euro/persoană ocupată 55.875 56.872 57.782 59.410 60.996 In anul 2009 Germania a realizat un Produs Intern Brut de 2404,40 miliarde Euro, cresterea economica fata de anul precedent fiind de – 5 %. Produsul intern brut, realizat pe landuri, în anul 2007 si in anul 2008 în miliarde euro

Land Valoare 2007 2008

Loc Pondere in PIB(%)

Baden - Württemberg 337,6 352,9 3. 14,55 Bavaria 414,7 434,0 2. 17,90 Berlin 80,5 83,5 9. 3,40 Brandenburg 50,2 52,5 12. 2,15 Bremen 25,3 26,5 16. 1,0 Hamburg 85,0 88,9 8. 3,66 Hessa 209,2 216,7 4. 8,93 Mecklenburg-Vorpommern 32,6 34,3 14. 1,41 Saxonia Inferioara 198,9 206,5 5. 8,50 Renania de Nord-Westfalia 505,8 529,4 1. 21,8 Renania - Palatinat 99.9 104,4 6. 4,3 Saarland 28,6 29,9 15. 1,2 Saxonia 88,4 92,4 7. 3,8 Saxonia-Anhalt 48,7 50,9 11. 2,1 Schleswig - Holstein 69,9 72,2 10. 3,0 Thuringia 46,1 48,1 13. 2,0 Total Germania 2322,2 2423,8 100 Contribuţia sectoarelor economice la crearea PIB (2009): agricultură, silvicultură şi pescuit 0,8%; industrie (fără construcţii) 21,9%; construcţii 4,6%; comerţ, sector hotelier/alimentaţie publică, transporturi 17,6%; servicii în sistemele financiar-bancar, imobiliar şi antreprenorial 31 %; servicii publice şi private 24 %. Utilizarea PIB (în 2009): consumul privat 58,9%; investiţii brute 18,0%; consumul de stat 19,6%, construcţii 8,7%.În ceea ce priveşte valoarea PIB, la nivel internaţional, Germania ocupa locul al doilea, după SUA. Productivitatea muncii: faţă de anul anterior: 2004/+0,7%; 2005/+ 0,9%; 2006/+2,2%; 2007/+0,8%.

5

Consumul privat (miliarde euro):

2003 2004 2005 2006 2007 Venituri totale gospodării private 1659,0 1667,1 1691,2 1751,2 1824,2 din care: consum privat 1281,8 1440,9 1465,3 1493,7 1517,8Rata de economisire, în % 10,3 10,4 10,5 10,5 10,9 In anul 2009 valoarea consumului privat a a atins 1416,36 miliarde Euro, reprezentand 58,9 % din PIB. Rata inflatiei (in % cu anul precedent):2000/+1,4; 2001/+2,0; 2002/+1,4; 2003/+1,1; 2004/+1,7; 2005/+1,6; 2006/+1,7.;2007/+2,2 %. Rata inflatiei a scazut in anul 2009 la numai 0,08 %. Piaţa forţei de muncă:

2002 2003 2004 2005 2006 2007 Număr mediu al salariaţilor (milioane persoane)

38,7 38,7 38,9 38,8 39,08 39,74

Număr mediu al şomerilor (milioane persoane)

4,1 4,1 4,6 5,0 4,25 3,6

Rata şomajului (în %), din care: 9,8 10,5 10,8 11,7 9,8 8,3 In anul 2009 numarul de salariati a fost de 43,46 milioane persoane, rata somajului atingand 8,2 %, in timp ce in anul 2008 aceasta se situase la nivel de 7,8 %. Datoria publică a statului (% din PIB): 2000/60,2; 2001/59,5; 2002/60,8; 2003/64,2; 2004/66,0; 2005/68,6; 2006/70,0; 2007/71,4 ;2008/ 70; 2009/77. In anul 2009 datoria puublica a atins o cifra record de 1700 miliarde Euro, crescand cu 7,1 % fata de anul precedent Datoria externă: Germania nu are datorii externe, fiind, dimpotrivă, unul dintre cei mai mari creditori pe plan mondial. Se poate afirma că performanţele economice ale Germaniei au crescut aproape continuu, deşi ritmurile nu au fost întotdeauna înalte. Este necesar să se ia în considerare atât contextul conjuncturii economice mondiale în diverse perioade, cât şi problemele mari cu care economia germană s-a confruntat după reunificare, când a trebuit sa suporte costurile reconstrucţiei landurilor de Est, proces care nu s-a încheiat încă. Oricum, chiar şi după perioade de recul (de exemplu, în anul 1993 creşterea a fost negativă: – 1,1%), economia germană şi-a revenit rapid şi şi-a continuat cursul ascendent. Acest ritm ascendent a continuat şi în anul 2007, în special datorită măsurilor adoptate anterior, privind o politică salarială moderată, îmbunătăţirea sistemului de asigurări sociale şi altele. Prin „Acordul privind coaliţia” (CDU/CSU/SPD), Guvernul german a stabilit o serie de domenii de acţiune, care să conducă la consolidarea dezvoltării economice a ţării: - consolidarea bugetului federal, prin majorarea cotei TVA, reducerea subvenţionării unor sectoare

economice, îmbunătăţirea condiţiilor de încasare a taxelor şi impozitelor, diminuarea cheltuielilor publice, reducerea cheltuielilor de şomaj şi altele;

- reforma sistemului de impozitare a întreprinderilor, prin reducerea treptată a cotelor de impozitare, de la 39% la 30%, atragerea investitorilor din ţară şi din străinătate, tratamentul egal al investitorilor, o mai mare transparenţă la participarea tuturor întreprinderilor la licitaţiile publice;

- reforma în domeniul sănătăţii, prin mărirea vârstei de pensionare, de la 65 la 67 de ani, reducerea contribuţiei lunare pentru pensie;

- flexibilizarea pieţei muncii, prin identificarea unei formule adecvate pentru a îmbina munca celor tineri cu cea a celor în vârstă, crearea de condiţii cadru pentru îmbunătăţirea structurii demografice, restructurarea sistemului de salarizare, perfecţionarea pregătirii profesionale pentru reducerea şomajul, modificarea condiţiilor pentru intrarea în şomaj şi altele;

- retragerea treptată a statului din economie, pentru diminuarea cheltuielilor de la bugetul federal şi reducerea subvenţiilor.

6

2.2.2. Comerţul exterior al Germaniei Un factor esenţial al creşterii şi stabilităţii economice a Germaniei îl reprezintă orientarea economiei germane spre piaţa mondială, către export. Capacitatea concurenţială deosebită a întreprinderilor germane este reflectată, în mod expres, de excelenta poziţie a acestora pe piaţa mondială. Germania a fost in anul 2008 primul exportator mondial, înainte de SUA, China şi Japonia. Fiecare al doilea loc de muncă în Germania depinde, în mod direct sau indirect, de export. Evoluţia comerţului exterior german (mărfuri):

volum în miliarde euro evoluţii faţă de anul anterior, în %

2003 2004 2005 2006 2007 volum % volum % volum % volum % volum %

Export 665,8 +2,2 732,6 +10,0 786,3 +7,3 893,6 +13,6 969,0 +8,5Import 533,9 +3,0 577,3 +8,1 628,1 +8,8 734,0 +16,9 772,5 +5,2Sold +131,9 +155,3 +158,2 +159,0 196,5

Orientarea geografică a comerţului exterior german : volum în miliarde euro

Export Import Volum Pondere % Volum Pondere %

Total, din care: 969,0 100,0 772,5 100,0 - Europa 733,5 75,7 556,0 72,0 - Uniunea Europeana 627,5 64,8 459,8 59,5 - AELS 45,1 4,6 48,2 6,2 - SUA 73,6 7,6 45,5 5,9 - America Centrală şi de Sud 27,2 2,8 24,8 3,2 - Africa 17,6 1,8 15,6 2,0 - Asia 108,5 11,2 127,0 16,4 - Ţări membre ale OPEC 21,2 2,4 13,5 1,8 Principalii parteneri comerciali ai Germaniei în 2008 (%) La export: Franţa 9,7; SUA 7,6; Marea Britanie 7,3; Italia 6,7; Olanda 6,4; Belgia 5,3; Austria 5,4; Spania 5; Elveţia 3,8; Polonia 3,7; China 3,1; Rusia 2,6. La import: Franţa 8,4; Olanda 8,3; China 7,1; SUA 5,9; Marea Britanie 5,6; Italia 5,7; Belgia 5,0;Austria 4,2; Federaţia Rusă 3,7; Elveţia 3,9; Japonia 3,2.

Nr. crt.

Denumirea

2008

2009

2009/2008 (%)

1. -total export (miliarde Euro) 984,0 803,0 - 18,4 % 2. -total import (miliarde Euro) 805,8 667,1 - 17,2 % 3. sold balanta(miliarde Euro) + 178,2 + 135,9 4. din care export in tarile

membre UE(miliarde euro) 623,0 503,5 - 19,1 %

5. din care import din tarile membre UE(miliarde euro)

512,0 431,0 - 15,9 %

6. vol. export/cap locuitor-eur 12.114,0 9885,0 - 18,4 % 7. vol. import/cap.locuitor-eur 9.968,0 8253,0 - 17,2 %

7

Evolutia exportului german 2009/2008 pe grupe de marfuri Tab. 1 Clasificare

Denumirea grupei de marfuri

Export -2008 Mii Euro

Export-2009 Mii Euro

Modificare 2009/2008(%)

EGW1-4 EGW1 EGW2 EGW3 EGW4 EGW5-8 EGW5 EGW6 EGW7-8 EGW7 EGW8 EGW9 EGW1-9

Prod. ale ind. alimentare Animale vii Prod. alim. de orig.animala Prod. alim. de orig.veg. Bunuri de folosinta Prod. industriale Materii prime Marfuri semifinite Marfuri finite Vorerzeugnisse Enderzeugnisse Livrari partiale si retururi Total general

51,885,669848,557

17,769,62024,698,887

8,568,606916,058,948

9,736,02258,664,926

847,658,000125,918,208721,739,791

16,195,179984,139,797

47,287,737857,903

15,902,23422,405,923

8,121,677722,255,232

7,201,70540,117,812

674,935,71593,223,670

581,712,04538,612,416

808,155,384

-8.9 1.1

-10.5 -9.3 -5.2

-21.2 -26.0 -31.6 -20.4 -26.0 -19.4 138.4 -17.9

• Oficiul Federal de Statistica Wiesbaden

Evolutia importului german 2009/2008 pe grupe de marfuri Tab. 2 Clasificare

Denumirea grupei de marfuri

Import -2008 Mii Euro

Import-2009 Mii Euro

Modificare 2009/2008 (%)

EGW1-4 EGW1 EGW2 EGW3 EGW4 EGW5-8 EGW5 EGW6 EGW7-8 EGW7 EGW8 EGW9 EGW1-9

Prod. ale ind. alimentare Animale vii Prod. alim. de orig.animala Prod. alim. de orig.veg. Bunuri de folosinta Prod. industriale Materii prime Marfuri semifinite Marfuri finite Vorerzeugnisse Enderzeugnisse Livrari partiale si retururi Total general

61,755,3721,282,842

16,084,38036,090,735

8,297,415717,789,851

99,251,40174,359,999

544,178,45291,322,148

452,856,30426,297,246

805,842,470

56,166,5461,200,898

14,493,94032,377,758

8,093,950564,649,563

66,634,99847,183,544

450,831,02264,477,942

386,353,08053,146,412

673,962,521

-9.0 -6.4 -9.9

-10.3 -2.5

-21.3 -32.9 -36.5 -17.2 -29.4 -14.7 102.1 -16.4

2.2.3. Schimburile comerciale cu România Evolutia schimburilor comerciale bilaterale in perioada 2006-2009: milioane Euro

2006 2007 2008 2009 2009/2008 (%)Export 4060,2 4980,5 5534,5 5465,7 - 1,24 Import 6176,8 8755,3 9408,9 6727,2 - 28,50 Balanta comerciala - 2116,5 - 3774,8 - 3874,4 -1261,5 +67,44

Structura schimburilor in 2009 Export (%) Import (%) -animale vii si produse ale regnului animal 0,5 3,2 -produse ale regnului vegetal 1,0 1,1 -grasimi si uleiuri animale 0,0 0,2 -produse alimentare 0,5 3,0 -produse minerale 0,8 0,6 -produse ale industriei chimice 1,8 11,3 -mase plastice si articole cauciuc 4,4 8,6 -piei crude/tabacite, blanuri 0,4 0,7 -lemn, carbune 1,2 1,2

8

-pasta de lemn. hartie 0,1 2,1 -materii textile si articole 11,0 7,1 -incaltaminte 1,1 0,6 -articole piatra, ipsos 0,5 0,9 -materiale pretioase 0,0 0,0 -metale comune si articole metalice 5,8 9,0 -masini, aparate electrice 34,1 34,0 -vehicule, echipamente de transport 29,3 12,6 -aparate optice si de masura 2,3 2,5 -mobila si articole de mobilier 4,6 0,7

Conform datelor statistice ale Oficiului Federal de Statistica din Wiesbaden, la finele lunii decembrie din anul 2009, volumul total al schimburilor bilaterale cu Germania a atins 11,97 miliarde Euro, fata de 13,86 miliarde Euro, adica cu -13,6 % mai putin decat la 31.12.2008. Volumul exportului romanesc a fost de 5,27 miliarde Euro, cu + 8,0 % mai mult decat in 2008, iar volumul importului a scazut cu - 25,3 %, atingand 6,70 miliarde Euro. Deficitul balantei comerciale la finele anului 2009 a scazut la - 1,45 miliarde Euro, fata de – 4,09 miliarde Euro in anul 2008, inregistrandu-se o scadere a deficitului in comertul bilateral de 2,67 miliarde Euro, ceea ce exprima trendul de echilibrare a balantei comerciale, inregistrat in 2009. -mil. Euro-

2.2.4. Investiţii străine directe în Germania, investiţii germane directe în străinătate Germania acordă o mare atenţie investiţiilor, atât ca sursă pentru dezvoltarea economică, cât şi pentru creşterea şi diversificarea cooperării internaţionale. Întreprinderile germane şi economia germană sunt actori majori, tradiţionali, în fluxurile internaţionale de capital. Se apreciază ca introducerea monedei Euro a impulsionat şi mai mult investiţiile transnaţionale ale întreprinderilor germane. Astfel, începând din anul 1997,

Denumirea landului

Ian. –Decembrie 2008 Export Import Total german din RO

Ian.- Decembrie 2009 Export Import Total German din RO

Crest Exp. RO (%)

Total 8977926 4882537 13860463 6701649 5275831 11977480 + 8,0 din care : Baden-Würtemberg 1211172 976513 2187685 817734 1061465 1879199 + 8,6 Bayern 1758757 1306426 3065183 1172115 1388131 2560246 + 6,2 Berlin 89876 75225 165101 86187 54390 140577 - 27,7 Brandenburg 86203 13804 100007 54213 26643 80856 +92,9 Bremen 50303 21027 71330 30558 26729 57287 +27,1 Hamburg 155933 214266 370199 110906 91310 202216 - 57,4 Hessen 389760 206467 596227 293526 250250 543776 + 21,2 Meckl-Vorpommem 30010 7765 37775 35605 4827 40432 - 37,8 Niedersachsen 851101 394969 1246070 708876 379160 1088036 - 4,0 Nordrhein-Westfale 1577795 1237730 2815525 1138073 1498934 2637007 + 21,0 Rheinland-Pfalz 313865 100669 414434 225239 166649 391886 + 65,5 Saarland 103209 55217 158426 77526 79503 157029 + 44,0 Sachsen 225545 81798 307343 144503 96655 241158 + 18,1 Sachsen-Anhalt 107418 17459 124877 110149 20010 130159 + 14,6 Schleswig-Holstein 124870 46411 171281 104139 47285 151424 + 1,8 Thüringen 138518 68390 206908 83032 57574 140606 - 15,8

9

volumul investiţiilor germane în străinătate s-a dublat, practic, în timp ce volumul investiţiilor străine în Germania a crescut aproape de trei ori, după ce, în anii anteriori, ele pierduseră din avânt. Conform datelor furnizate de Banca Federala Germană, în perioada 1991-2002, valoarea patrimonială a investiţiilor germane în străinătate a crescut de circa 4 ori, ajungând la circa 561 miliarde euro, în timp ce angajarea întreprinderilor străine în Germania a crescut de circa 5 ori, atingând un volum de circa 512 miliarde euro. Principalele destinaţii ale investiţiilor germane în străinatate: SUA – 33,6%, Marea Britanie – 9,6%, Belgia/Luxemburg – 8,2%, Olanda – 7,8%, Franţa – 6,2%, Italia – 3,2%, Austria – 3,2%. Principalele ţări care au investit în Germania: Olanda – 19,0%, Franta – 14,8%, SUA – 13,7%, Belgia/Luxemburg – 12,3%, Marea Britanie – 11,4%, Elveţia – 7,6%, Japonia – 3,3%. Principalele ramuri economice care au beneficiat de investiţii:

în procente Investiţii germane ăn

străinătate Investiţii străine în

Germania - Industria prelucrătoare 25,0 36,3 - Instituţii financiare 38,5 8,7 - Comerţ 11,7 12,6 - Participări la societăţi 10,8 22,6 - Alte ramuri 14,0 19,8 Evoluţia din anii 1999-2005 (transferuri nete, în miliarde euro)

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Investiţii străine directe în Germania

52,6 215,2 23,6 38,3 11,4 -35,1 16,7

Investiţii germane directe în străinătate

102,1 61,4 41,2 9,2 2,3 -5,5 -19,6

Aceste investiţii constau din: noi instalaţii, lichidări, câştiguri reinvestite, credite financiare şi credite comerciale. Investiţii germane în România, în perioada 1990 - 31 mai 2010 (conform O.N.R.C.): 3865 milioane euro (locul III după Olanda si Austria). La 31 mai 2010, în România funcţionau 17.865 societăţi cu capital german (locul II după Italia, respectiv 10,55% din totalul societăţilor cu capital străin). 2.2.5. Modalităţi de realizare a achiziţiilor guvernamentale/comenzilor publice Achiziţiile publice/guvernamentale se realizează prin licitaţii, care se fac publice pe plan naţional, prin cotidienele regionale şi supra-regionale, prin Buletinul oficial federal pentru licitaţii sau prin buletinele locale, la nivel de land. Firmele germane pot participa şi la licitaţiile organizate de UE, care sunt mediatizate prin publicaţiile europene. Toate ministerele si instituţiile federale pot să lanseze cereri de ofertă pentru achiziţii publice şi să organizeze licitaţii. Organisme importante sunt Ministerul Federal al Apărării şi Ministerul Federal de Interne, care dispun de structuri interne, special create pentru achiziţii publice prin licitaţii. Ministerele şi autorităţile din landuri, precum şi instituţiile publice locale, orăşeneşti/comunale organizează, de asemenea, licitaţii pentru achiziţii. 2.2.9. Târguri şi expoziţii internaţionale Germania este unul din cei mai mari organizatori de târguri şi expoziţii internaţionale din lume. Practic, în fiecare oraş mare există asigurată logistica necesară pentru organizarea unor asemenea manifestări promoţionale, la nivel naţional sau regional. Anual, se organizează peste 270 de acţiuni expoziţionale internaţionale, principalele centre fiind: Berlin, Frankfurt am Main, Düsseldorf, München, Köln, Stuttgart, Hanovra, Hamburg, Nürnberg, Offenbach, Leipzig şi altele. În întreaga lume, sunt cunoscute târgurile şi expoziţiile internaţionale organizate de Germania, specializate în diverse domenii, în cadrul cărora se prezintă tendinţe şi direcţii de dezvoltare, în perspectivă, a unor sectoare specifice, cum sunt: agricultură şi produse alimentare – Grüne Woche şi Anuga; industria uşoară – CPD, Heimtextil şi GDS; construcţii de maşini – Hannover Messe, Automechanika; chimie –

10

Achema; metalurgie – Metav, Tube, Wire; comunicaţii şi tehnologia informaţiilor – CeBIT, SYSTEMS şi altele. România participă, anual, prin pavilioane proprii, la cca 18 târguri şi expoziţii internaţionale din Germania. Organizarea participării este asigurată, cu finanţare de la bugetul de stat, de către Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de afaceri, în colaborare cu Centrul Român pentru Promovarea Comerţului si Investitii Straine– CRPCIS şi cu asociaţiile de ramură. În acelaşi timp, firmele româneşti iau parte la alte numeroase târguri şi expoziţii specializate, prin participări individuale. B. REGIMUL DE COMERT EXTERIOR ŞI DE INVESTIŢII 1. REGIMUL DE COMERŢ EXTERIOR 1.1. Cadrul general de desfăşurare a comerţului exterior german; avantaje conjuncturale pentru exportatorii români Politica de comerţ exterior a Germaniei se bazează pe recunoaşterea principiului necesităţii unei continue dezvoltări a diviziunii internaţionale a muncii şi a circulaţiei bunurilor, serviciilor şi a capitalurilor, pe cât posibil fără obstacole sau limitări. Schimburile economice cu străinătatea sunt, în principiu, complet liberalizate, în măsura în care legislaţia privind comerţul exterior nu prevede, în mod explicit, anumite restricţii. Guvernul Federal german militează, la nivel internaţional (în cadrul OMC şi în alte organizaţii economice internaţionale) pentru liberalizarea pieţelor, avertizează asupra pericolelor protecţionismului şi, în limita competenţelor sale, se pronunţă împotriva restricţiilor în calea schimburilor comerciale. Fiind membră a Uniunii Europene, Germania adoptă politicile, reglementările de piaţă şi procedurile de autorizare care sunt fixate de UE pentru anumite sectoare şi pentru anumite grupe de mărfuri. După cum se ştie, în ultimii ani, inclusiv în 2008, Germania s-a situat pe primul loc în comerţul mondial, înaintea SUA şi Japoniei,fiind considerată „campioană mondială” în domeniul exporturilor. Datorită eficienţei şi dinamismului pronunţat al economiei germane, îndeosebi în domeniul industrial, Germania este un mare exportator, ţara situându-se, în acest sens, pe primul loc în lume in anul 2008, loc cedat Chinei in anul 2009.. Pe de altă parte, economia germană depinde în mod considerabil de import, atât în ceea ce priveşte achiziţionarea de produse agricole şi materii prime, cât şi, în măsură crescândă, de livrările de produse semifabricate, componente şi bunuri de consum realizate în străinătate (îndeosebi din cauza nivelului ridicat al costurilor legate de forţa de muncă în Germania). Exportatorul român care doreşte să vândă produsele sale în Germania trebuie să pornească de la ideea că pe această piaţă se poate comercializa orice produs, dacă acesta este competitiv din punct de vedere al calităţii, prezentării şi al preţului şi să ţină seama de faptul că aproape toate produsele imaginabile sunt oferite pe piaţa germană de către foarte mulţi producători autohtoni sau din străinătate. Gama largă de mărfuri şi concurenţa acerbă impun necesitatea unei pregătiri minuţioase înainte de încheierea unei tranzacţii comerciale, mai ales dacă se doreşte, aşa cum este normal, o colaborare durabilă cu partenerul german. Având în vedere volumul comerţului exterior german, precum şi faptul că schimburile româno-germane deţin, în cadrul acestuia, o pondere de doar circa 0,6-0,7%, există posibilităţi reale de creştere şi diversificare a livrărilor reciproce. Analizând evoluţia şi structura actuală a schimburilor comerciale româno-germane, rezultă că există, în continuare, oportunităţi de majorare a exporturilor româneşti, în special la produsele cu tradiţie pe această piaţă, cum sunt: confecţiile textile şi tricotajele (realizate inclusiv pe baza de lohn), mobilă şi produse din lemn, încălţăminte şi articole din piele, produse metalurgice, articole prelucrate din metal (inclusiv produse ale micii industrii), piese, componente şi subansamble de maşini şi utilaje, aparatură electrică şi electrotehnică, produse chimice, produse agroalimentare. În conjunctura actuală, o oportunitate deosebită o reprezintă exportul de "software". Operatorii economici români trebuie să manifeste o mai mare receptivitate şi o insistenţă sporită pentru atragerea partenerilor germani interesaţi în transferarea producţiei (sau a unei părţi a acesteia) şi a comenzilor în România. În această direcţie, în România se acţionează pentru crearea unor condiţii cadru favorabile şi asigurarea unui mediu de afaceri corespunzător, atractiv pentru oamenii de afaceri străini – reducerea birocraţiei şi a corupţiei, diminuarea inflaţiei, îmbunătăţirea regimului proprietăţii şi a sistemului bancar, perfecţionarea pieţei de capital, modernizarea infrastructurii, a reţelelor de transport şi de telecomunicaţii – specifice unei economii de piaţă funcţionale. Este cunoscut faptul că, în cazul unor ţări cum sunt Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia (care au înregistrat, în ultimii ani, creşteri mari ale comerţului lor cu Germania şi alte ţări din UE) cea mai mare parte a exporturilor (dar şi a importurilor) este realizată de capacităţile de producţie şi structurile comerciale create de investitorii străini, inclusiv germani.

11

Se apreciază că, atât în perspectiva apropiată, cât şi pe termen mediu, va avea loc o creştere durabilă a exportului românesc în Germania, determinată de revirimentul înregistrat în economia românească în ultimii ani şi de creşterea nivelului de competitivitate a produselor româneşti pe piaţa internaţională. Situaţia şi studiul pieţei Pentru producătorii străini, Germania este o piaţă de desfacere cu o foarte mare putere de absorbţie, având un volum de importuri care a depăşit, în ultimii ani, suma de 800 miliarde euro/an. Potenţialul intern de cumpărare ridicat şi cererea mare sunt factori care fac ca piaţa germană să fie atractivă pentru ofertanţii străini. Pe de alta parte, Germania este o piaţă foarte exigentă. Politica economică, specifică unei economii sociale de piaţă şi orientată spre liberalizarea schimburilor comerciale externe, asigură celor peste 82 de milioane de consumatori o ofertă bogată de mărfuri, la preţuri avantajoase. De aceea, numai o oferta competitivă, corelată cu un concept de marketing pe termen lung, poate avea şanse pe piaţa germană. Piaţa germană se caracterizează prin dinamism şi multilateralitate. La aceasta contribuie dezvoltarea tehnologică rapidă, standardul de viaţă ridicat şi varietatea reţelelor de distribuţie. Într-o mare măsură, piaţa germană este influenţată şi de vârsta medie a populaţiei. Ca urmare a unei rate scăzute a natalităţii, multe familii alocă o cotă relativ scăzută din venituri pentru satisfacerea nevoilor de bază. Astfel, aceste familii dispun de un potenţial de cumpărare considerabil, care este folosit pentru soluţionarea unor nevoi individuale exigente (cultură, călătorii, sport, sănătate, informaţie, modă, distracţii şi altele). În aceste condiţii, marketingul trebuie să-şi deplaseze sfera de activitate spre studiul orientării pieţei (crearea de noi necesităţi de consum). Dezvoltarea unor noi tipuri de oferte – articole de turism şi sport, cosmetice, jocuri, aparatură IT şi altele – impune producătorilor, inclusiv celor străini, să aibă capacitate creativă şi o colaborare strânsă cu partenerii de afaceri germani. Specific pieţei germane rămâne, în continuare, un înalt simţ al calităţii. Calitatea, designul şi ambalajul sunt, de multe ori, componente mult mai importante decât preţul. Pe lângă aceasta, la mărfurile mai pretenţioase din punct de vedere tehnic, garanţia, un service adecvat şi respectarea normelor tehnice germane sunt condiţii esenţiale pentru succesul afacerilor. Chiar dacă tineretul solicită articole de modă şi design internaţional, piaţa germană este marcată, în continuare, de predilecţia pentru formele şi culorile funcţionale. Aceasta atitudine conservatoare se completează cu măsuri de promovare a produselor (mijloace de producţie, bunuri de consum, ambalaje şi altele) cu calităţi sporite în direcţia protecţiei mediului. În acest domeniu, s-a dezvoltat o piaţă cu un potenţial foarte ridicat. Ofertanţii străini au şansa de a profita de această tendinţă, îndeosebi în calitate de subfurnizori. Subcontractarea este o practică larg răspândită în Germania. Spre exemplu, numeroşi producători de autovehicule nu fabrică ei înşişi unele piese, componente şi subansamble, ci, mult mai simplu pentru ei, încredinţează producţia unor întreprinderi mici si mijlocii, atât germane, cât şi, mai ales, din străinătate. Prin aceasta, subfurnizorilor din ţările cu cheltuieli mici pentru forţa de muncă li se oferă şanse mari pe piaţa germană. Alte domenii în care se practică acest sistem sunt: confecţiile textile, electronica, mecanica fină, optica, unele prelucrări mecanice etc. Printre alte condiţii care se impun sunt şi cele referitoare la garantarea graficelor/ termenelor de livrare, a continuităţii în livrări, respectarea normelor de calitate şi păstrarea confidenţialităţii / secretului în afaceri. 1.2. Reglementări în domeniul comerţului exterior al Germaniei Ca membră a Uniunii Europene, Germania aplică, în relaţiile comerciale cu ţările terţe, politicile şi reglementările acesteia. În relaţiile cu ţările asociate, candidate sau în curs de aderare, se aplică prevederile acordurilor de asociere, cunoscute în general de operatorii economici români. Comerţul exterior se mai supune şi reglementarilor ONU (în materie de embargo, interdicţii de export, reglementări speciale pentru anumite mărfuri şi ţări) şi ale Uniunii Europene, care au precădere faţă de legile şi reglementările naţionale. Astfel, în domeniul comerţului cu mărfuri având dublă posibilitate de utilizare, atât civilă, cât şi militară (Dual-use), sunt aplicate unitar, în toate statele membre, reglementările UE. AWV este actul normativ de aplicare/realizare a prevederilor AWG. Acesta conţine majoritatea reglementărilor referitoare la aspectele practice ale comerţului exterior şi este în concordanţă cu prevederile şi reglementările Uniunii Europene.

12

AWV are ca anexă "lista de export", care conţine restricţiile la export. Exportul german este, în principiu, liberalizat în întregime, nefiind necesare licenţe de export. Există însă şi câteva excepţii, privind mărfuri militare şi strategice, unele materii prime şi produse din oţel, precum şi unele produse agricole. AWG are ca anexă "lista de import", în cadrul căreia este permis importul. Aceasta se împarte în liste de ţări şi liste de mărfuri. Importul german de produse industriale este practic liberalizat în întregime, fără să fie necesară licenţă sau declaraţie de import. Puţinele limitări şi restricţii servesc, în general, la protecţia ordinii publice, a mediului înconjurător, a sănătăţii populaţiei, faunei şi florei. Obligativitatea licenţei se limitează, de asemenea, la poziţii definite/denumite strict, cu precădere la cele pentru care sunt prevăzute restricţii/limitări la import (contingente), cum sunt produsele metalurgice. La importul german se mai au în vedere prevederile privind monopolul pentru băuturi alcoolice, reglementări privind mărfurile inflamabile, restricţii la importul de tutun, bere, cereale, furaje, animale, carne. Pe baza reglementărilor în vigoare, unele mărfuri sunt interzise la import: alimente, băuturi, medicamente şi alte produse care conţin alcool metilic, pulbere de coji de cacao şi mărfuri care au în compoziţie acest produs, explozibili cu fosfor alb sau galben, DDT şi produse care conţin DDT, animale cu boli contagioase şi produse rezultate din acestea. Importul de carne, peşte şi produse din acestea se bazează pe respectarea normelor de igienă. Produsele respective pot fi importate cu condiţia ca întreprinderile producătoare furnizoare să fie omologate/agreate de Comisia Europeană/Oficiul Alimentar şi Veterinar. Aprobări de ordin veterinar sunt necesare pentru importul de animale vii, carne, lână şi păr, piei, coarne, produse sau materii prime de origine animală Exista anumite restricţii la importuri în scopul protecţiei florei şi faunei, luând în considerare prevederile Acordului de la Washington privind protecţia unor specii de animale şi plante. Conform legii pentru protecţia plantelor, unele plante, posibile purtătoare de dăunători, sunt interzise la import. Restricţii există şi la importul de sămânţă. La importul de vin, must, suc de struguri, lichior din vin, vin distilat, alcool brut din vin este necesară prezentarea unei aprobări vamale eliberate de Organizaţia europeană a pieţei vinului, cu respectarea Legii vinului şi a Ordonanţei privind supravegherea calităţii vinului. De asemenea, în Germania este admis importul unor articole tehnice (scule, unelte de muncă, maşini, utilaje, instalaţii etc.) numai cu respectarea prescripţiilor privind protecţia muncii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru unele materiale otrăvitoare sau inflamabile. Reglementările tehnice sunt elaborate de institute specializate, dintre care cel mai important este Institutul German pentru Normare – DIN (Deutsches Institut für Normung – DIN), având în structura sa şi Centrul German de Informaţii privind Reglementările Tehnice (Deutsches Informationszentrum für Technische Regeln – DITR). Adresa DIN: Deutsches Institut für Normung – DIN e.V., Burggrafenstr. 6, D-10772 Berlin, tel. 004930/260-0, fax 004930/260-1231, Internet: www.din.de, E-Mail: postmaster@din.de. Norme şi reglementări tehnice pentru produse industriale elaborează şi Asociaţia Germană a Inginerilor (VDI – Verein Deutscher Ingenieure e.V.), Graf-Recke-Str. 84, D-40239 Düsseldorf, tel. 0049211/6214 0, fax 0049211/6214 575, Internet: www.vdi.de, E-Mail: vdi@vdi.de, precum şi Uniunea Germană pentru Electrotehnică, Electronică şi Tehnică Informatică (VDE – Verband der Elektrotechnik, Elektronik und Informationstechnik e.V.), Stresemannallee 15, D-60596 Frankfurt/Main, tel. 004969/63 080, fax 004969/63 11925, Internet: www.vde.com, E-Mail: service@vde.com. Un rol şi o importanţă deosebită în supravegherea şi controlul/verificarea tehnică a produselor industriale îi revin Uniunii Germane pentru Verificare Tehnică (Technischer Überwachungsverein – TÜV), Kurfürstenstr. 56, D-45138 Essen, tel. 0049201/8987-0, fax 0049201/8987-120, Internet: www.vdtuev.de, E-Mail: vdtuev.essen@t-online.de. Îndeplinirea formalităţilor vamale nu înseamnă automat că mărfurile importate sunt apte pentru comercializare pe piaţa germană. În principiu, produsele importate se supun aceloraşi prescripţii şi reglementări ca şi mărfurile produse în Germania, referitoare la îndeplinirea condiţiilor de calitate şi a

13

normelor tehnice de securitate. În cazul mărfurilor alimentare, acestea trebuie să corespundă legii germane privind produsele alimentare (Lebensmittelrecht); medicamentele se supun, de asemenea, unor prescripţii speciale referitoare la înregistrare; produsele tehnice (cum sunt maşini, aparate şi altele) pot fi puse în circulaţie numai dacă acestea corespund normelor şi reglementărilor privind protecţia muncii şi prevenirea accidentelor. Se recomandă ca exportatorii să solicite importatorilor germani informaţii în legătură cu condiţiile tehnice şi de calitate (inclusiv de declarare/etichetare) pe care trebuie sa le îndeplinească produsele exportate în Germania, dacă acestea nu au fost prevăzute în mod explicit în contract. După cum s-a menţionat, obligaţia de autorizare a importului se limitează, în general, la puţine poziţii definite şi la anumite mărfuri şi ţări desemnate în listele anexe la AWG, precum şi la acele mărfuri supuse unor contingente de import. Instituţiile competente pentru eliberarea licenţelor de import sunt: a) pentru importul de produse industriale (inclusiv mărfuri care fac obiectul organizaţiilor de piaţă

reglementată ale Uniunii Europene, precum tutun brut, in, cânepă) şi b) pentru importul mărfurilor a căror comercializare este restricţionată din motive de politică externă sau de

securitate (pentru acestea fiind nevoie de licenţă şi la export). Oficiul Federal pentru Economie şi Controlul Exportului (Bundesamt für Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle – BAFA), Frankfurter Str. 29-31, D-65760 Eschborn, tel. 00496196/908 0, fax 00496196/908 800, Internet: www.bafa.de, E-Mail: poststelle@bafa.de. BAFA eliberează certificat de import (International Import Certificate/Einfuhrbescheinigung) şi adeverinţa de verificare a livrării (Delivery Verification Certification / Wareneingangsbescheinigung). c) pentru mărfuri agricole şi produse din materii agricole, inclusiv pentru cele prevăzute de ordonanţe de

piaţă ale Uniunii Europene: Oficiul Federal pentru Agricultură şi Alimentaţie (Bundesanstalt für Landwirtschaft und Ernährung – BLE), Adickesallee 40, D-60322 Frankfurt/Main, tel. 004969/156-40, fax 004969/156-4445, Internet: www.ble.de, E-Mail: poststelle@ffm.ble.bund400.de. La import se solicită certificat de origine (emis de organele competente) sau o declaraţie de origine pe factură (emisă de exportator/furnizor), dacă această condiţie este prevăzută de lista de import anexă la AWG sau de licenţa de import. 1.3. Alte aspecte legate de regimul de comerţ exterior 1.3.1. Regimul vamal Regimul vamal aplicat în Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene, valabil pentru toate ţările membre. 1.3.2. Taxa pe valoarea adăugată este de 19% pentru produsele industriale şi de 7% pentru produsele agroalimentare. 1.3.3. Accize (impozitul pe consum) sunt percepute pentru produsele petroliere, alcool şi băuturi alcoolice, produse din tutun şi cafea prăjită (inclusiv extracte din aceasta). Nu există diferenţe între accizele percepute pentru mărfurile importate şi cele produse în Germania. 1.3.4. Condiţii de livrare: conform regulilor INCOTERMS. 1.3.5. Modalităţi de plată şi credit folosite pe piaţa germană Pe piaţa germană sunt uzitate toate modalităţile de plata cunoscute. Vânzătorul şi cumpărătorul au libertatea de a conveni asupra modalităţii şi condiţiei de plată, de regulă astfel încât riscurile să fie minime pentru ambele părţi. În relaţiile cu ţările în tranziţie şi cu ţările în curs de dezvoltare, exportatorii germani practică/pretind modalităţi de plată asiguratorii: acreditiv documentar irevocabil, plată anticipată, garanţii bancare. La import se preferă modalităţi de plată simple, necostisitoare, avantajoase pentru importator, dar se practică/se acceptă şi acreditiv sau garanţii. Dacă relaţiile comerciale sunt bune şi partenerii se cunosc şi au încredere unul în altul, atunci se preferă şi se practică plata după recepţia mărfii. Spre bună regulă, se

14

recomandă ca în contractele comerciale să fie prevăzute clauze de plată clare şi precise, făcându-se referire la reglementările uzuale internaţionale, respectiv la normele şi directivele Camerei Internaţionale de Comerţ privind creditele şi incasso-urile documentare. Recomandare pentru exportatorii români: practicarea de modalităţi asiguratorii (acreditiv irevocabil, garanţii bancare certe, plata anticipată), îndeosebi în relaţii cu parteneri noi, necunoscuţi sau mai puţin verificaţi. 1.3.6. Probleme privind forma şi dreptul aplicabil la încheierea contractelor; competenţa judecătorească/arbitrajul Contacte de afaceri şi reţele de desfacere Exportul de mărfuri pe piaţa germană se poate efectua pe următoarele canale: - importator specializat, - comerţ en-gros, - comerţul cu amănuntul (importator direct), - consumator/utilizator final, ca importator direct, - intermediar de vânzări (reprezentanţi comerciali, comisionari), - filiale proprii de comercializare ale exportatorului. Exportatorul străin trebuie să examineze, de la caz la caz, ce canale de distribuţie corespund produselor şi scopurilor sale. Din acest punct de vedere, se face deosebire între căile indirecte de desfacere a mărfurilor (import în scopul revânzării la comercianţi cu amănuntul) şi cele directe (import pentru uzul/consumul propriu). Datorită complexităţii şi diversităţii pieţei, precum şi a cerinţelor din domeniul marketingului, este oportun ca ofertantul străin să realizeze relaţii comerciale de durată cu un importator german calificat şi competent. Firmele specializate în import, precum şi firmele de comerţ cu amănuntul sau en-gros care realizează direct importuri, cunosc legislaţia germană de import şi indică furnizorilor străini normele şi reglementările care trebuie respectate. De asemenea, astfel de parteneri germani preiau adesea sarcina de depozitare a mărfurilor importate şi dispun de reţele proprii de vânzare şi reprezentare. O societate care doreşte să exporte în Germania trebuie să acorde o mare atenţie cercetării pieţei şi alegerii corecte a partenerilor. Printre obiectivele cercetării de piaţă se numără: - analizarea potenţialului de piaţă pentru mărfurile care urmează să fi exportate (evaluarea statisticilor, vânzări de testare, sondaje etc.); - stabilirea condiţiilor specifice care trebuie îndeplinite de produs (prescripţii de import, norme tehnice, design, ambalare etc.); - planificarea strategiilor de marketing (distribuţie, structura preţului, ambalare, transport etc.). Există o mare diversitate de mijloace ajutătoare şi de posibilităţi pentru realizarea practică a cercetării pieţei, printre care: - iniţierea de contacte cu reprezentanţele economiei germane în străinătate (în cazul Romaniei: cu Camera de Industrie şi Comerţ Româno – Germană); - evaluarea statisticilor de import şi de producţie ale Germaniei; - analizarea studiilor de piaţă elaborate de diverse institute/instituţii germane şi internaţionale; - participarea la târguri şi expoziţii specializate, organizate în Germania. Rezultatul unor astfel de cercetări de piaţă va influenţa în final modul de întocmire a ofertei de mărfuri şi alegerea canalelor de distribuţie. Pe lângă acestea, la alegerea unui partener de afaceri trebuie avute în vedere, în mod deosebit, următoarele aspecte: - bonitatea financiară şi seriozitatea în afaceri; - poziţia/stabilitatea partenerului pe piaţă; - reţeaua de distribuţie de care acesta dispune. În cazul existenţei unor îndoieli, se pot obţine informaţii corespunzătoare de la camerele de industrie şi comerţ, de la asociaţiile de profil sau de la firme specializate în obţinerea şi furnizarea de astfel informaţii, precum Bürgel, Creditreform etc. (direct sau prin intermediul reprezentanţelor diplomatice ale României în Germania), contra cost.

15

În ceea ce priveşte ofertantul, este necesar ca acesta să prezinte date amănunţite privind societatea sa şi produsele pe care doreşte să le exporte. După stabilirea contactelor, ele trebuie întreţinute cu grijă. O colaborare durabilă necesită încredere reciprocă între parteneri. Contractele de livrare se pot întocmi atât în conformitate cu dreptul german, cât şi cu cel al ţării partenerului sau al unei terţe ţări. În general, sunt valabile juridic şi comenzile de livrare (transmise telefonic, prin fax, scrisoare) dar se recomandă vânzătorului ca în aceste cazuri să confirme cumpărătorului, în scris, acceptarea comenzii şi condiţiile negociate. Arbitraj: Importatorul/exportatorul german este înclinat, în general, să solicite partenerului extern acceptarea unei instanţe de judecată germane, în cazul apariţiei unui litigiu/diferend legat de derularea contractului. Totuşi, în practica internaţională, acceptată şi de societăţile germane, este uzuală convenirea unui arbitraj ad-hoc în locul unui tribunal. Comisia germană pentru arbitraj de pe lângă Asociaţia camerelor de industrie şi comerţ recomandă societăţilor germane convenirea arbitrajului Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris. Dreptul UNCITRAL: În cazul livrărilor de marfă poate fi oportună convenirea aplicării dreptului comercial UNCITRAL, al Organizaţiei Naţiunilor Unite, drept care este valabil şi în Germania, începând cu 1 ianuarie 1991, pentru toate contractele cu parteneri din ţările partenere semnatare ale acordului. 1.3.7. Riscuri Guvernul Federal pune la dispoziţia exportatorilor germani instrumentul de garantare a exportului (aşa numitele "Garanţii Hermes / Hermes-Deckungen”). Astfel, exportatorul se poate asigura pentru o paleta largă de riscuri economice şi politice care pot apare pe parcursul derulării unei afaceri de export. În centrul acestui instrumentar se situează garanţiile pentru creditele acordate de exportator (banca exportatorului) importatorului (băncii acestuia) pentru finanţarea operaţiunii de export convenite. Prin aceste garanţii, Euler-Hermes preia riscurile economice (de exemplu, incapacitatea de plată a debitorului extern) şi riscurile politice, precum întârzierea plăţii din cauza lipsei de devize a statului importatorului, interdicţii de plăţi externe dictate politic, imposibilitatea plăţii în situaţii de război, revoluţie, răscoală. Garanţiile Euler-Hermes se acordă atât pentru credite pe termen scurt, de până la 1 an, cât şi pentru credite pe termen lung, de până la 5-10 ani, în cadrul unor plafoane stabilite pentru fiecare ţară. Pentru România nu mai există plafon de ţară pentru garanţiile Euler-Hermes. 1.3.8. Bonitatea firmelor Informaţii generale şi mai sumare despre firmele partenere germane pot fi obţinute de la cele 82 de camere de comerţ şi industrie regionale şi de la cele peste 120 de filiale ale acestora din teritoriu, în funcţie de zona geografică în care se află firma despre care se solicită informaţii (apartenenţa la o cameră de industrie şi comerţ). În Germania, calitatea de membru al unei Camere de industrie şi comerţ este obligatorie pentru toate firmele, astfel încât în evidenţele unei camere se găsesc informaţii despre toate firmele din zona arondată. De asemenea, pot fi obţinute informaţii de la Registrul Comerţului unde este înregistrată firma care interesează. În Germania, Registrul Comerţului funcţionează în cadrul judecătoriilor şi nu în cel al camerelor de industrie şi comerţ. Numele Judecătoriei (Amtsgericht) la care firma este înregistrată în Registrul Comerţului trebuie să figureze pe imprimatele cu antet ale acesteia (scrisori, facturi şi altele). Informaţii mai complete, calificate şi de bună calitate referitoare la bonitatea unei firme germane pot fi obţinute, contra cost, fie prin firme specializate, fie prin case de avocaţi. Tarifele sunt foarte variate de la o firmă la alta, precum şi în funcţie de urgenţa/rapiditatea furnizării informaţiei. Cele mai cunoscute firme germane furnizoare de informaţii economice privind situaţia economico-financiară şi bonitatea societăţilor germane sunt: - Bürgel Wirtschaftsinformationen GmbH & Co. KG, Gasstrasse 18, D-22761 Hamburg, tel. 004940/89803-570 sau -572, fax 004940/89803-579, E-Mail: geraldine.boisier@buergel.de, persoană de contact: dna. Geraldine Boisier; - Creditreform e.V., Hellersbergstr. 12, D-41460 Neuss, tel. 00492131/109-0, fax 02131/109-8000, Internet: www.creditreform.de şi/sau http://www.creditreform.ro/, E-Mail: creditreform@creditreform.de, persoană de contact: Dr. Helmut Rödl.

16

2. REGIMUL INVESTIŢIILOR ÎN GERMANIA Germania oferă străinilor interesaţi posibilităţi vaste de investiţii. Este de subliniat faptul că în Germania nu există o legislaţie specifică pentru investiţii. Investitorii străini sunt trataţi în mod egal cu cei germani. Pentru o angajare investiţională pot veni în considerare următoarele forme: - înfiinţarea/constituirea unei societăţi, proprietate a unui singur investitor sau a mai multor parteneri (germani şi străini), - achiziţionarea/cumpărarea unei societăţi existente, - cumpărarea de acţiuni/participarea cu capital la o societate, - înfiinţarea unei societăţi comune/mixte (Joint Venture), - aport de mijloace fixe sau financiare la o societate sau filială. Formele juridice de societăţi comerciale: - societăţi de capital: societate cu răspundere limitata (GmbH), societate pe acţiuni (AG), societate în comandită pe acţiuni (KGaA); - societăţi personale şi societăţi asociaţii de persoane: comerciant individual, societate în nume colectiv (OHG), societate în comandită simplă (KG), societate tacită (stille Gesellschaft). Întreprinderi româneşti sau persoane fizice române pot înfiinţa societăţi comerciale în Germania sau pot dobândi integral sau parţial o întreprindere germană. Forma juridică de societate cea mai frecventă în Germania este GmbH/SRL; capital social minim: 25.000 euro. Una sau mai multe persoane fizice sau juridice, autohtone sau străine, se asociază printr-un contract de societate, care trebuie semnat de către toţi asociaţii şi autentificat de notar. În cazul în care un asociat nu poate fi prezent personal, el poate fi reprezentat de o altă persoană, însă numai cu o împuternicire autentificată notarial. Cererea de înregistrare se face la Registrul Comerţului de pe lângă judecătoria teritorială competentă. C. ALTE INFORMAŢII UTILE PENTRU OAMENII DE AFACERI ROMÂNI 1. Restricţii impuse de organele vamale germane la intrarea în ţară Cu ocazia unei călătorii în Germania, pot fi introduse bunuri pentru consumul sau uzul personal, precum şi cadouri în următoarele limite cantitative: - produse din tutun (persoana trebuie să aibă minimum 17 ani) – 200 buc. ţigarete sau 100 buc. ţigări subţiri de foi sau 50 ţigări groase de foi sau 250 g. tutun; - alcool şi băuturi alcoolice (vârsta călătorului: minimum 17 ani) – 1 litru băuturi spirtoase cu conţinut de alcool de peste 22% sau 1 litru alcool etilic cu un conţinut de alcool de 80% sau mai mult sau 2 litri băuturi spirtoase, aperitive din vin sau alcool cu un conţinut de alcool de 22% sau mai puţin sau 2 litri vin; - cafea (vârsta călătorului: minimum 15 ani) – 500 g. cafea sau 200 g. esenţe sau concentrate de cafea sau produse pe bază de cafea; - parfum şi apă de toaletă – 50 gr. parfum şi 250 ml. apă de toaletă; - medicamente – o cantitate corespunzătoare pentru necesităţile personale pe perioada călătoriei; - alte mărfuri în valoare de până la 175 euro. Excepţie fac aliajele de aur şi placările cu aur în stare brută sau ca semifabricat, precum şi carburanţii. Informaţii suplimentare: pe site-ul www.zollamt.de. 3. Sărbători legale Sărbători la nivel federal - Ziua naţională – Ziua Unificării Germaniei / Tag der Deutschen Einheit – 3 octombrie; - Anul Nou – Neujahr – 1 ianuarie; - Vinerea Mare (înaintea Paştelui catolic) – Karfreitag; - Primele două zile ale Paştelui catolic – Ostersonntag şi Ostermontag; - 1 Mai – Maifeiertag / Arbeitstag;

17

- Înălţarea Domnului – Christi Himmelfahrt; - Rusaliile – 2 zile (duminică-luni) – Pfingster; - Crăciunul – 25-26 decembrie - Weihnacht. Sărbători la nivel local, de landuri - Noaptea Magilor – Heilige Drei Könige: 6 ianuarie – se sărbătoreşte numai în landurile Baden-Württemberg, Bavaria şi Saxonia-Anhalt; - Ziua Domnului/Joia Verde – Fronleichnam – se sărbătoreşte numai în landurile Baden-Württemberg, Bavaria, Hessen, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat şi Saarland. În landurile Saxonia şi Turingia se sărbătoreşte numai în comunele cu populaţie catolică preponderentă; - Adormirea Maicii Domnului – Maria Himmelfahrt: 15 august – se sărbătoreşte în Bavaria (în comunele cu populaţie preponderent catolică) şi în Saarland; - Ziua Reformei – Reformationstag (sărbătoare evanghelică): în landurile Brandenburg, Mecklenburg-Vorpommern, Saxonia, Saxonia-Anhalt şi Turingia; - Sărbătoarea tuturor sfinţilor – Allerheiligen: 1 noiembrie – în landurile Baden-Württemberg, Bavaria, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat şi Saarland; - Ziua Eroilor – Volkstrauertag (numai în Saxonia). Legislaţia germană federală sau de land nu stipulează în mod expres că ziua de sâmbătă este zi nelucrătoare. În practică, această zi este nelucrătoare ca urmare a unor înţelegeri încheiate în anii 70 între patronat, sindicate şi statul federal. Instituţiile statului nu lucrează sâmbăta, în afara celor cu activitate permanentă. Firmele private îşi pot desfăşura activităţile curente şi sâmbăta, fără a avea nevoie de vreo autorizaţie specială. Pentru a lucra duminica este însă nevoie de autorizaţie, indiferent de profilul de activitate. 4. Uzanţe comerciale şi de comportament în afaceri Măsuri/activităţi de promovare comercială Promovarea/reclama pe piaţa germană trebuie organizată în mod activ. Un marketing pasiv, de exemplu, pur şi simplu o ofertă transmisă unui cumpărător care, la rândul lui, caută un exportator, nu aduce întotdeauna (cel mai adesea) succesul dorit. Piaţa germană cere, de regulă, produse care se fabrică la scară industrială şi în serie mare. Aceasta înseamnă că riscul începerii unei producţii poate fi asumat numai atunci când desfacerea este în mare măsură asigurată. De aceea, reclama de export trebuie realizată cu un scop bine definit şi cu mijloacele cele mai potrivite. Dintre numeroasele modalităţi de a face reclamă pentru un produs/o grupă de produse sunt de menţionat, ca fiind deosebit de importante, participările la târguri/expoziţii şi reclama scrisă (cataloage, publicaţii etc.). Reclama scrisă trebuie să cuprindă informaţii detaliate privind capacitatea de producţie şi livrare, cifrele de export înregistrate anterior şi caracteristicile produsului. Dacă se oferă mai multe articole diferite, este necesar să fie prezentat fiecare dintre acestea. Târgurile şi expoziţiile internaţionale sunt un instrument foarte important de promovare a comerţului. Germania este cunoscută ca fiind ţara târgurilor şi expoziţiilor, peste 60% din manifestările majore internaţionale, de acest gen, pe plan mondial, sunt organizate în Germania. Un foarte mare număr de ofertanţi îşi concentrează aici eforturile de vânzare şi marketing. În principiu, trebuie acordată atenţie faptului că participarea la un târg în Germania va avea succes numai dacă a fost foarte bine pregătită. Dintre măsurile necesare de pregătire sunt de menţionat: invitarea la stand/pavilion a clienţilor potenţiali, difuzarea unui volum mare de materiale de prezentare şi reclamă (de bună calitate, atrăgătoare), conţinând informaţii clare şi precise despre caracteristicile produselor, precum şi asigurarea unor condiţii optime, corespunzătoare de protocol/reprezentare, inclusiv a unor spaţii pentru discuţii/tratative. Transmiterea/prezentarea ofertei Oferta către cumpărătorul potenţial trebuie să cuprindă următoarele elemente esenţiale privind produsul şi condiţiile de livrare: - descrierea exactă a mărfii şi a ambalajului acesteia, - greutate, dimensiuni, - date privind calitatea, - preţul unitar, de regulă în euro,

18

- condiţia de livrare, - termene/grafic de livrare, - condiţia de plată. La o asemenea ofertă individualizată, de cele mai multe ori importatorul răspunde printr-o contraofertă, care conţine dorinţele sale privind produsul, preţul acestuia, condiţiile de contractare. Adesea, în fazele de negociere a ofertei şi contraofertei, cumpărătorul îi solicită exportatorului să îi pună la dispoziţie mostre ale produsului. La primirea comenzii din partea importatorului, exportatorul trebuie să răspundă imediat, confirmând-o, chiar daca aceasta corespunde condiţiilor negociate. Întocmirea contractului La încheierea unui contract de import, cumpărătorul german are, de regulă, o poziţie economică avantajoasă (conform principiului "clientul nostru, stăpânul nostru"). De aceea, el încearcă şi poate să îşi impună punctul de vedere, referitor atât la conţinutul contractului (îndeosebi la capitolul responsabilităţi şi garanţii în sarcina vânzătorului), cât şi la dreptul aplicabil şi la arbitraj. La elaborarea contractului, trebuie avut în vedere ca acesta să cuprindă toate elementele negociate şi anume: preţ, condiţie de livrare, termene de livrare, modalităţi de plată, competenţa judecătorească şi clauze de arbitraj şi altele. La acestea se adaugă, în multe cazuri, unele condiţii impuse de importatorul german, între care: obligaţia vânzătorului de a livra marfa conform mostrelor, eventuala acordare a dreptului de exclusivitate, obligaţia respectării/garantării drepturilor de proprietate intelectuală, obligaţia de garantare/compensare/penalizare pentru cazuri de livrări cu lipsuri cantitative şi/sau calitative, sau pentru întârziere în livrare. În Germania nu există prevederi referitoare la alegerea canalului de desfacere. Exportul de mărfuri se poate efectua fie către o firma importatoare, fie către utilizator/beneficiar, fie direct, fie prin comisionar/agent, pe bază de comision. Alegerea unei căi sau a alteia depinde, în general, de felul şi caracterul mărfii. O întreprindere care doreşte să exporte în Germania trebuie sa acorde atenţie faptului că mărfuri similare sunt oferite şi de alţi producători interni şi externi. Oferta mare de mărfuri şi concurenţa dură fac necesare o pregătire serioasă a noilor afaceri. Din acest proces fac parte cercetarea de piaţă şi alegerea corectă a partenerilor. Germania se pronunţă ferm împotriva măsurilor protecţioniste în calea comerţului. Totuşi, regulamentele stricte care controlează producţia internă fac foarte dificil, daca nu imposibil, accesul multor produse de import. Produsele trebuie să respecte peste 40.000 de prescripţii şi standarde care guvernează fabricarea şi conţinutul lor, precum şi alte peste 25.000 de norme formulate de Institutul German pentru Normare – DIN. Este foarte important de ştiut, atunci când se doreşte să se pătrundă pe piaţa germană, care sunt standardele aplicabile produsului şi să se realizeze din timp testarea şi certificarea mărfii. Uzanţe de comportament în afaceri Relaţiile cordiale, de prietenie între partenerii de afaceri au un rol foarte important. Vizitele reciproce, câteva mese luate împreună şi nivelul performant al afacerilor comune pot duce la îmbunătăţirea şi consolidarea legăturilor. Dar relaţiile de afaceri pot rămâne la un nivel formal timp de ani de zile. Spre deosebire de multe culturi asiatice şi latine, în care relaţiile au întâietate şi dau tonul afacerii, cultura germană este clar axată pe îndatoriri/obligaţii, punând accentul pe elementele esenţiale şi avantajele afacerii curente. Deşi încrederea poate să nu fie atât de importantă la început, aceasta, odată pierdută, este foarte greu de recâştigat. Ca toţi ceilalţi europeni, şi germanii sunt maeştri în călătoriile scurte, de o zi, într-o ţară învecinată, pentru o întâlnire de afaceri, care le permite să se întoarcă acasă la timp pentru cină. În plus, "timpul costă bani". Infrastructurile şi serviciile de transport aeriene, feroviare şi rutiere europene răspund foarte bine acestor programe aglomerate, care lasă puţin timp pentru dezvoltarea unor relaţii personale sau pentru studierea complexităţii altor culturi. Pentru obţinerea succesului în afacerile cu un partener german trebuie să se ia în considerare o serie de principii, printre care: - Produsul sau serviciul oferit trebuie să se conformeze unei serii de reglementări complexe (în general inflexibile). Majoritatea germanilor sunt preocupaţi de mediul înconjurător. De aceea, este foarte important ca produsele recomandate/oferite partenerului german să respecte reglementările din domeniul protecţiei mediului. - Aproape la fel de importante ca produsul sunt serviciile post-vânzare. Reputaţia firmei în privinţa acestor servicii va fi un factor determinant în decizia germanilor de a face afaceri cu firma respectivă.

19

- Partenerii germani doresc să fixeze de la început canale de comunicare corespunzătoare cu firma parteneră. De aceea, este important să se comunice cât mai repede posibil numele, funcţia şi domeniile de responsabilitate ale persoanelor de contact; numărul acestora nu trebuie să fie prea mare. Odată identificate aceste persoane, este de preferat să nu intervină modificări, iar dacă acestea se produc trebuie să fie date explicaţiile necesare. - Germanii vor acţiona în baza unui acord scris şi vor aştepta ca şi partenerii să procedeze la fel. În cazul unei divergenţe, acordul va sta la baza soluţionării ei. Dacă apar probleme, trebuie furnizate explicaţii clare, detaliate. - Respectarea termenelor de livrare este foarte importantă. Dacă se anticipează o întârziere, trebuie ca aceasta să fie anunţată din timp partenerului. - Campaniile promoţionale trebuie să se bazeze pe fapte, nu pe elemente emoţionale. Trebuie scoase în evidenţă calităţile reale ale produsului, parametrii săi, motivele pentru care acesta este superior. Legea interzice ca reclama să afecteze imaginea produselor concurente, prin referire directă la acestea. Comparaţiile cu produse şi servicii similare nu sunt un factor de bază în strategia de piaţă. Este necesar să se intre în competiţie pe baza punctelor tari ale propriului produs şi nu folosind punctele slabe ale produselor concurenţei. Studiile de caz şi părerile personale ale consumatorilor se bucură de mare atenţie şi au impact la public. - Contactele personale între persoanele cheie din firmele partenere sunt foarte importante. Pe lângă programul intensiv de discuţii de afaceri, este recomandabil să se afecteze şi un timp pentru activităţi de relaxare, cum ar fi: vizitarea de obiective istorice, muzee, vizionarea de spectacole şi altele. - Corespondenţa trebuie să fie cât mai scurtă, oficială şi la obiect. - Orice prezentare de produs trebuie să fie completă şi sobră, redată pe un ton rezervat. Calitatea ofertei trebuie să vorbească de la sine. Trebuie evitate gesturile ample, discursurile teatrale, glumele şi aprecierile laudative. - Germanii ţin foarte mult la punctualitate. Teoretic se îngăduie sfertul de oră academic. Întârzierea la o întâlnire programată este considerată ca o dovadă de dezinteres şi lipsă de respect. Oaspetele cu funcţia cea mai înaltă va intra primul, urmat de restul echipei sale, în ordinea funcţiilor deţinute. Germanii sunt politicoşi şi aşteaptă ca vizitatorii să aprecieze acest lucru. Sunt totodată atenţi la regulile de protocol. - Propunerile de vizite/întâlniri trebuie făcute din timp, cu cel puţin două săptămâni înainte, mai ales dacă din partea partenerului este implicată o persoană din conducere. Nu este recomandabil să se propună partenerului german întâlniri/vizite în timpul prânzului sau în afara orelor de program şi nici în după amiaza zilei de vineri. Trebuie să se ţină seama de zilele de sărbători legale şi de perioada de concedii, când unele firme îşi încetează activitatea. De asemenea, se lucrează mai puţin în timpul unor manifestări şi evenimente regionale, cum sunt Carnavalul (care precede postul Paştelui, în zonele cu populaţie catolică) sau Oktoberfest (în zona München). - Este recomandabil ca documentaţia pe tema discuţiei să fie transmisă partenerului în prealabil, dacă este posibil în limba germană; de asemenea, trebuie stabilit din timp în ce limbă se va purta discuţia, pentru ca, în caz de nevoie, să se apeleze la un translator; este recomandabil ca partea română să aibă propriul translator.

Alte elemente de comportare în relaţiile cu parteneri germani Când este vorba de afaceri, similar multor nord-europeni, germanii sunt orientaţi către încheierea tranzacţiei, cu puţine referinţe la contextul de ansamblu. Americanii şi australienii îi consideră pe germani formalişti, în timp ce sud-europenii îi apreciază ca fiind rezervaţi, iar asiaticii îi consideră foarte direcţi. În ceea ce priveşte uzanţele în afaceri, şi cu atât mai mult obiceiurile individuale, în Germania există deosebiri considerabile între zonele din Nord şi cele din Sud, precum şi între regiunile din Vest şi Est. De aceea, trebuie avut în vedere faptul că evaluările de mai jos se referă la un comportament de ansamblu, care este, în esenţă, o medie între Hamburg, München, Leipzig şi Köln.

Limba pentru afaceri În Germania, cunoştinţele de limbi străine sunt răspândite, în special în ceea ce priveşte limba engleză. Marile întreprinderi dispun întotdeauna de persoane care stăpânesc engleza. Totuşi, întrucât limba de afaceri este cu precădere cea a clientului, un exportator trebuie să aibă în echipa sa pe cineva care să vorbească fluent germana. În cazul în care se discută o achiziţie, crearea de joint-venture sau o colaborare pe termen lung, atunci partenerul german trebuie întrebat, în prealabil, dacă este necesar un translator.

20

Primul contact Băncile joacă un rol important în Germania. O recomandare creează întotdeauna un cadru favorabil. De aceea, partenerul român trebuie să solicite de la banca sa internaţională o introducere formală la partenerul german. În mod diferit de culturile orientate spre promovarea unor relaţii ca, de exemplu, Japonia, Coreea, Brazilia sau Arabia Saudită, în cazul Germaniei este posibil şi un contact direct. Se scrie o scrisoare în cea mai bună limbă germană pentru afaceri, cuprinzând principalele informaţii privind firma pe care o reprezintă adresantul român şi se exprimă dorinţa de a se realiza o întâlnire. Se solicită un termen, în decurs de două sau trei săptămâni. Dacă se doreşte să se facă o ofertă directă către o firmă germană, fără vreo întrevedere, atunci scrisoarea trebuie adresată către departamentul (serviciul, biroul) respectiv şi nu către o anumită persoană. Dacă însă, partenerul român a făcut odată cunoştinţă cu partenerul german, sau dacă se dispune de o recomandare directă, atunci partenerul român se poate adresa direct persoanei respective. Dacă partenerul român nu vorbeşte germana, atunci ar putea oferi un traducător. Partenerul german va spune cu siguranţă că acest lucru nu este deloc necesar, dar oferta făcută face o bună impresie de politeţe. Iulie, august, decembrie şi perioada de Paşte nu reprezintă deloc perioade promiţătoare pentru afaceri. La fel de puţin este recomandată după-amiaza zilei de vineri sau prima parte a serii.

Ceea ce contează este încheierea tranzacţiei Majoritatea germanilor sunt orientaţi către încheierea tranzacţiei. Aceasta înseamnă că negocierea este dirijată către atingerea rezultatelor posibile, iar o cunoaştere prealabilă cu partenerul de afaceri aproape ca nu este necesară. Cunoaşterea se produce în momentul când partenerii se întâlnesc pentru afaceri. Deja după câteva minute de întreţinere reciprocă se poate ajunge la obiect.

Modul de comportament în ceea ce priveşte timpul Germania este o cultură în mod accentuat monocromatică. Punctualitatea este porunca suprema, termenele şi ordinea de zi fiind respectate în mod strict. Punctualitate înseamnă prezenţa la întâlnire cu câteva minute mai înainte. Nepunctualitatea înseamnă că partenerul nu este demn de încredere. Această s-ar traduce în felul următor: dacă cineva vine la întâlnire cu o întârziere de o jumătate de oră, se înţelege că livrările contractuale vor fi realizate şi cu o jumătate de lună întârziere. Dacă dintr-un anumit motiv nu se poate veni decât cu întârziere, atunci trebuie imediat telefonat pentru a se conveni un nou termen.

Respectarea formelor de politeţe, a ierarhiei şi poziţiei în cadrul firmei Societatea germană se caracterizează printr-o anumită doză de formalism, care determină şi protocolul în relaţiile de afaceri. Respectarea strictă a formelor de politeţe înseamnă respect faţă de superiori, faţă de titlurile profesionale şi academice, îndeosebi în sudul Germaniei. Acest lucru este deosebit de important, deoarece mai mult ca în oricare parte a lumii, managerii germani posedă un titlu de doctor. Peste 40% din conducerea de afaceri a celor mai mari 100 de întreprinderi germane posedă titlul de doctor. De aceea, adresarea către Dr. Wilhelm Schmidt se va face cu “Dr. Schmidt” sau “Herr Doktor”. Adresarea către colega acestuia, care are, de asemenea, titlul de doctor, se va face cu “Frau Doktor”. Adresarea către toate celelalte persoane, inclusiv secretari şi secretare, se va face cu “Herr” sau “Frau”, după care se pune numele de familie. Secretara căreia în America i se adresează numai cu “Betty”, este în Germania “Frau Braun”. Acest lucru este cu atât mai valabil cu cât este vorba de o persoana peste 25 de ani sau care este căsătorită. Folosirea numelui de botez în adresare este mai degrabă rară, chiar şi după o colaborare îndelungată. Adresarea se face cu “dumneavoastră” (“Sie”), deoarece apelativul cu “tu” (“du”) este rezervat numai prietenilor apropiaţi. Doar atunci când interlocutorul face parte din acest cerc de prieteni apropiaţi poate folosi adresarea cu “tu”, dar până la acest moment pot trece ani întregi.

21

Formalismul german se manifestă, de asemenea, în modul de salutare şi de despărţire. Se dă întotdeauna mâna, chiar dacă nu se zâmbeşte mereu prietenos. Mulţi germani consideră că zâmbetele sunt numai pentru prieteni şi rude şi de aceea zâmbetul către străini este interpretat mai degrabă drept „prostesc” sau drept o politeţe falsă.

Stilul comunicării

Stilul comunicării este în mare măsură relativ rezervat, aproape fără exprimarea vreunor sentimente, deşi, din acest punct de vedere, populaţia din sudul Germaniei este ceva mai expresivă. Germanii, spre deosebire de sud-europeni sau latino-americani, nu cunosc gesticulaţiile puternice, mimica emoţională şi discuţiile care se interferează. A întrerupe pe cineva atunci când vorbeşte este considerat un gest extrem de nepoliticos.

Comunicarea verbală Germanii sunt mândri de faptul ca spun exact ceea ce gândesc. Claritatea este deci totul, în orice mod de comunicare. Partenerii care sunt orientaţi şi se bazează pe relaţii se exprimă adeseori indirect şi oarecum abscons. Dimpotrivă, germanii preferă un limbaj direct, deschis, explicit şi foarte puţin legat de contextul general de situaţii şi fapte. Faţă de partenerii lor arabi, asiatici şi latino-americani, germanii sunt uneori neîncrezători datorită modului de exprimare vag sau cu mai multe înţelesuri al acestora, deşi aceşti interlocutori de afaceri care dau de bănuit germanilor nu urmăresc prin aceasta nimic altceva decât să fie politicoşi şi să întreţină armonia. La rândul lor, este posibil ca partenerii străini de afaceri, care provin dintr-o cultură cu un mod de exprimare indirectă, sa considere că limbajul direct al germanilor ar putea să denote agresivitate. În prezent însă, deja mulţi parteneri germani implicaţi în comerţul internaţional sunt conştienţi de faptul ca modul indirect de adresare al unor japonezi, thailandezi şi arabi reprezintă o trăsătură a culturii acestora. În ceea ce priveşte Europa de Nord, lucrurile se prezintă, din nou, în mod diferit. Astfel, germanii sunt ceva mai direcţi decât danezii, însă mult mai direcţi comparativ cu britanicii. Spre deosebire de scandinavi, germanii folosesc în afaceri un mod precis şi esenţial de exprimare.

Comunicarea non-verbală Salutul şi despărţirea se realizează printr-o strângere de mână puternică (se scutură mâna de doua ori, cu forţă), privindu-se drept în ochi. Deoarece germanii consideră că o strângere moale de mână şi lipsa privirii drept în ochi înseamnă eludare, lipsă de încredere şi probabil chiar necinste, persoanele din alte culturi, neobişnuite cu asemenea lucruri, vor trebui să se adapteze la aceste cerinţe. Distanţa între diferite persoane, în spaţiul în care se desfăşoară negocierile, este de o lungime de braţ. Germanii stau în picioare sau jos într-o măsură mai redusă strânşi unul lângă altul, decât arabii sau persoanele aparţinând popoarelor latine. Ei nu se simt bine dacă “li se ia aerul de respirat”. Germania este o cultura în care corpurile se ating rar, de aceea, în afara strângerii obligatorii de mână, trebuie evitat orice altfel de contact. Gesturile cu mâna sau cu braţul sunt doar extrem de reţinute. Niciodată nu se duce mâna la frunte pentru a i se arată cuiva ca nu e întreg la minte (astfel de gesturi cu ducerea mâinii la frunte sunt chiar interzise prin lege). Dacă un german ridică din sprâncene în timpul unor tratative, atunci asta înseamnă că face un compliment pentru o idee bună sau o remarcă potrivită. Pentru britanici de exemplu, ridicatul din sprâncene înseamnă o problemă şi este o notă de scepticism, în timp ce în cazul arabilor, acest gest este perceput ca un “nu”.

Prezentări pentru a vinde Germanii se folosesc cel mai bine de o prezentare temeinică şi detaliată, care este îmbogăţită cu multe date concrete. Este vorba mai degrabă de corelaţii şi elemente esenţiale decât de imagini colorate. Certificatele şi opiniile se utilizează pe cât de mult este posibil. Glumele sunt o problemă delicată. Umorul este întotdeauna greu de tradus, iar prezentările pentru vânzare reprezintă oricum în Germania o problemă serioasă.

22

Determinarea marjelor de negociere Cel mai bine este ca de la început să se facă o ofertă realistă în loc să se încerce o negociere încăpăţânată şi la centimă. Trebuie renunţat complet la tactici de tip ”bazar”. În oferta de deschidere se păstrează o mică rezervă şi se are grijă ca această marjă să nu devină prea mare.

Stilul de negociere

La fel ca în cazul japonezilor, germanii sunt foarte bine pregătiţi. Chiar sub presiune, ei insistă asupra poziţiilor proprii de negociere.

Deciziile În cazul unor decizii importante, germanii au nevoie de timp pentru a le fundamenta bine şi pentru a le pune de acord cu cei care au responsabilitatea. De aceea, germanii au nevoie de mai mult timp pentru a lua decizia comparativ cu americanii, dar probabil mai puţin decât japonezii şi majoritatea asiaticilor.

Rolul contractului Aspectele juridice ale unei înţelegeri contractuale trebuie luate foarte serios în seamă. Germanii fac referire la problemele contractuale raportându-se mai degrabă la litera contractului decât la relaţia personală. Prevederile contractului sunt “turnate în beton”, adică nu pot fi modificate foarte rapid.

Protocolul În ceea ce priveşte îmbrăcămintea, regulile prevăd pentru bărbaţi un costum de culoare închisă, cu o cravată conservatoare, iar pentru femei o rochie sau un costum corespunzător. Schimbul de cărţi de vizită este mai puţin formal în cazul Germaniei decât în Asia, însă nu este, în nici un caz, atât de puţin formal ca în America. Cartea de vizită se dă după salutul prin strângerea de mână.

Cadouri Nu există deloc o cultură a cadourilor. În cazul primirii unor cadouri scumpe, partenerii de negociere germani vor reacţiona ca o persoană pusă într-o situaţie penibilă sau neplăcută. Dacă se doreşte totuşi să se ofere ceva, se recomandă un cadou mic, cu gust, care să poarte semnul de recunoaştere al firmei sau ceva tipic pentru ţara de provenienţă. Asiaticii nu trebuie sa fie surprinşi atunci când germanii vor desface ambalajul cadoului chiar în prezenţa lor.

Masa şi băutura Mulţi germani ştiu să facă o departajare clară între viaţa profesională şi cea privată. Deşi pot fi amfitrioni superbi, modul de tratare a unui partener de afaceri nu joacă deloc un rol aşa de mare ca în culturile orientate către relaţii. La micul dejun nu se discută nimic despre afaceri. La mesele de prânz şi de seară, se acordă atenţie problemei afacerilor cel mult înainte sau după masă, în măsura în care cel care este la el în ţară, nu începe el însuşi cu aceasta. Amfitrionul german percepe ca lipsă de politeţe atunci când oaspeţii se înghesuie la mâncare şi băuturi. De asemenea, trebuie exprimat cu claritate dacă se doreşte să se servească ceva care se oferă, respectiv să nu se procedeze ca în Orientul Mijlociu sau Brazilia, unde trebuie să te laşi rugat de doua sau trei ori.

23

Masa de seară acasă

Dacă se primeşte invitaţia de a lua masa acasă la partener, atunci acest lucru trebuie acceptat. Nu se vine prea devreme, ci cu zece până la cincisprezece minute după ora convenită. Un cadou pentru amfitrioană este adecvat. Vinul nu este recomandat în acest scop, exceptând cazul în care este vorba de un vin de clasă extra. Florile sunt un bun cadou, dar nu trebuie oferiţi trandafiri (aceştia sunt numai pentru o pereche); de asemenea nu se oferă crini sau crizanteme (sunt flori doar pentru înmormântare). Numărul trebuie să fie cu soţ (cu excepţia numerelor de şase şi doisprezece) şi în nici un caz treisprezece. Înainte de a fi înmânate, florile trebuie sa fie despachetate. Dacă partenerul român consideră aceste reguli prea complicate, atunci o cutie cu praline bune reprezintă cea mai buna alternativă.

Regulile de etichetă La intrarea într-un bar, într-un restaurant sau într-o clădire oficială, bărbatul merge înaintea persoanei de sex opus, iar atunci când se merge pe stradă, se va deplasa la stânga persoanei respective. Este politicos să se ridice în picioare atunci când în încăpere intră o femeie sau o persoană mai în vârstă sau având o funcţie înaltă. Germanii nu sunt obişnuiţi cu complimente multe, care sunt o uzanţă în alte culturi. În mod similar, ei se reţin de la cuvinte linguşitoare, cu o singură excepţie, şi anume aceea de a lăuda toate eforturile oaspetelui de a vorbi limba germană.

Concluzii Germanii abordează afacerile ca un lucru foarte serios şi aşteaptă aceeaşi atitudine din partea partenerilor. Cheia pentru succes în Germania este dată de competenţă şi nu numai de relaţii. 5. ADRESE UTILE 5.1. Instituţii şi organizaţii publice şi neguvernamentale cu atribuţii pe linie de comerţ exterior şi relaţii economice internaţionale, care pot furniza informaţii economice şi comerciale Ministerul Federal al Economiei şi Tehnologiei (BMWi - Bundesministerium für Wirtschaft und Technologie) Scharnhorststr. 34-37, D-10115 Berlin, Tel. 00491888-615-0; fax 00491888-615-506620 Internet: http://www.bmwi.de/ Persoană de contact: dl. Helge Tolksdorf, director pentru Europa de Sud-Est şi Turcia (Referat X A 3), Tel: 00491888-615- 6620, Fax: 00491888-615-506620 E-mail: mailto:helge.tolksdorf@bmwi.bund.de Ministerul Federal pentru Cooperare Tehnică şi Dezvoltare (BMZ - Bundesministerium für wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung) Friedrich-Ebert-Allee 40, D-53113 Bonn, Tel. 0049228 / 535-0, 535-3484 Fax 0049228 / 535-3105, 535-4484,Internet: http://www.bmz.de/ Persoană de contact: Dr. Leo Kreuz, director E-mail: kreuz@bmz.bund.de Germany Trade and Invest (Gesellschaft für Außenwirtschaft und Standortmarketing mbH) Agrippastr. 87-93, 50676 Köln, Tel. 0049221 / 2057-0, 2057-204 Fax 0049221 / 2057-212 Internet: http://www.gtai.com/ - pentru informaţii referitoare la ţări/pieţe, date economice, analize şi sinteze economice, informaţii juridice, vamale etc. Internet: http://www.ixpos.de/ - pentru informaţii referitoare la pieţe şi ramuri/sectoare

24

economice, adrese şi contacte, posibilităţi de promovare proiecte în străinătate, informaţii pentru finanţare, informaţii juridice şi altele.

Internet: http://www.e-trade-center.com/, bursă de oferte Persoana de contact: Roland Lorenz, responsabil pentru România (E-mail: lorenz@bfai.de) Pentru oferte de afaceri: D-na Marion Walzer-Rippel

Tel: 0049221/ 2057 359, Fax: 0049221/ 2057 212 e-mail: walzer-rippel@bfai.de

Oficiul Federal pentru Economie şi Controlul Exporturilor (BAFA - Bundesamt für Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle) Frankfurter Str. 29-35, D-65760 Eschborn, Tel. 00496196 / 908-0 Fax 00496196 / 908-800, Internet: http://www.bafa.de/; E-mail: poststelle@bafa.de Uniunea Germană a Camerelor de Industrie şi Comerţ (DIHK - Deutscher Industrie- und Handelskammertag) Breite Strasse 29, D-10178 Berlin, Tel. 004930 / 20308-0, 20308-2304 Fax. 004930/ 20308-2333; Internet: http://www.ihk.de/, http://www.dihk.de/ E-mail: mailto:presber.peter@berlin.dihk.de Persoana de contact: Martin Knapp, şeful Direcţiei Europa de Sud-Est Obs.: Prin DIHK, accesând pagina de Internet, se pot obtine informatii despre întregul sistem al camerelor de industrie şi comerţ din Germania. Adresele camerelor germane pot fi obţinute şi de la Camera de Industrie şi Comert Româno-Germana, Bucureşti (str. Clucerului 35, Tel. 223 15 31, Fax. 223 15 38, 223 10 50, E-mail: drahk@ahkrumaenien.ro, Internet: http://www.ahkrumaenien.ro/ ) Camera de Comert si Industrie Româno-Germana Str. Clucerului 35 Et. 3, Bucuresti. Sector 1 Tel. 004021/2231531-35 , Fax. 004021/2231538, 2231050 Internet: http://www.ahkrumaenien.ro/; E-mail: drahk@ahkrumaenien.ro Persoană de contact: Marko Walde, director executiv Comitetul pentru Est al Economiei Germane (Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft) Breite Strasse 29, D-10178 Berlin, Tel. 004930-2028-1404; Fax 004930-20282404 Internet: http://www.ost-ausschuss.de/, http://www.bdi-online.de/ E-mail: a.quiring@bdi-online.de Persoană de contact: Anja Quiring, director pentru Europa de Sud-Est Societatea Germană pentru Investiţii şi Dezvoltare (DEG - Deutsche Investitions- und Entwicklungsgesellschaft mbH) Belvederestr. 40, D-50933 Köln, Tel. 0049221-4986-364, 4986-432 Fax 0049221-4986-176, 4986-290; Internet: http://www.deginvest.de/ E-mail: fb@deginvest.de Persoană de contact: Franz-Josef Flosbach, director pentru Europa Asociaţia pentru Europa de Est şi Centrală (OMV - Ost- und Mitteleuropa Verein e.V.) Ferdinandstrasse 36, D-20095 Hamburg; Tel: 004940-338945; Fax: 004940-323578; Internet: http://www.omv.de/; E-mail: info@omv.de Persoană de contact: Dr. Ulrich Dietsch, membru executiv al Board-ului (Geschäftsführender Vorstandsmitglied) Dr. Michael Hamalij, responsabil pentru România Obs.: Revista-magazin economic a OMV OST-WEST CONTACT Redacţia: Ritterstr. 2B, D-10969 Berlin Tel. 004930 / 6150 89-0; Fax 004930 / 6150 89-29

25

http://www.owc.de/, e-mail: redaktion@owc.de Redactor-şef: dna. Dr. Jutta Falkner Publicitate: OWC-Verlag für Aussenwirtschaft GmbH Hohenzollernstr. 11-13, D-40211 Düsseldorf Tel. 0049211 / 550 426-0; Fax 0049211 / 550 426-55 5.2. Institute de studii şi cercetări economice ifo - Institut für Wirtschaftsforschung Poschingerstr. 5, D-81679 München; Tel. 004989- 9224-0; Fax. 004989- 985369 Internet: http://www.ifo.de/; E-mail: ifo@ifo.de sau sinn@ifo.de Institut der deutschen Wirtschaft - IW Gustav-Heinemann-Ufer 84-88, D-50968 Köln; Tel. 0049221- 4981-0 sau -523 Fax 0049221- 4981-592 sau -593; Internet: http://www.iwkoeln.de/; E- mail: iwd@iwkoeln.de Institut für Weltwirtschaft an der Universität Kiel - IfW Düsterbrooker Weg 120, D-24105 Kiel; Tel. 004943- 8814-1; Fax. 0049-431- 85853; Internet: www.uni-kiel.de/ifw; E-mail: info-ifw@zbw.ifw-kiel.de Deutsches Institut für Wirtschaftsforschung - DIW Königin-Luise-Strasse 5, D-14195 Berlin; Tel. 004930-89789-0 Fax. 004930- 89789-200; Internet: http://www.diw.de/; E-mail: postmaster@diw.de PD Dr. habil. Gustav A. Horn Tel: 004930- 89789-231; Fax: 004930- 89789-102; E-mail: mailto:hengerer@diw-berlin.de Dr. Tilman Brück Tel: 004930- 89789-591; Fax: 0049-30- 89789-108; E-mail: tbrueck@diw.de Hamburgisches Welt-Wirtschafts-Archiv (HWWA) Neuer Jungfernstieg 21, D-20347 Hamburg; Tel. 004940- 42834-0 Fax. 004940- 42834-262; Internet: http://www.hwwa.de/; e-mail: hwwa@hwwa.de Osteuropa-Institut München Scheinerstraße 11, D-81679 München; Internet: http://www.oei-muenchen.de/ Michael Knogler Tel:004989-9983 9448; E-mail: knogler@lrz.uni-muenchen.de Ph. D. Volkhart Vincentz Tel: 004989- 9983 9446; E-mail: vincentz@lrz.uni-muenchen.de Institut für Wirtschaftsforschung Halle (IHW) Kleine Märkestr. 8, D-06108 Halle; Tel: 0049345-7753-60 Fax: 0049345-7753-820; Internet: http://www.iwh-halle.de/; E-mail: fgh@iwh-halle.de Zentrum für Europäische Wirtschaftsforschung – ZEW Postfach 103443, D-68034 Mannheim; Tel: 0049621-1235-132; Fax: 0049-621-1235-222; Internet: http://www.zew.de/; E-mail: info@zew.de Rheinisch-Westfälisches Institut für Wirtschaftsforschung (RWI Essen) Hohenzollernstr. 1-3, D-45128 Essen; Tel: 0049201-8149-0 Fax: 0049201-8149-200; E-mail: rwi@rwi-essen.de; Internet: http://www.rwi-essen.de/ 5.3. Misiunile diplomatice ale României în Germania 5.3.1. Ambasada României

Dorotheenstr. 62-66, D-10117 Berlin; Tel: 004930-212 39 – 202, – 203 Fax: 004930-212 39 – 199, –399 Program: Luni-Vineri: 8.30-16.30 e-mail: office@rumaenische-botschaft.de

26

Internet: http://www.rumaenische-botschaft.de/ Secţia consulară Dorotheenstr. 62-66, D-10117 Berlin Tel: 004930- 212 39 – 555, –512, –513 Fax: 004930- 212 39 - 399 Program cu publicul: Luni, Miercuri, Joi şi Vineri: 9-12 e-mail: mailto:konsulat@rumaenische-botschaft.de

Biroul de Promovare Comerciala si Economica Dorotheenstr. 62-66, D-10117 Berlin Tel: 0049-30/212 39 - 119, -118 Fax: 004930/212 39 -399, -199 e-mail: wirtschaft@rumaenische-botschaft.de Dr. Vladimir Ciobănaşu, ministru consilier Roxana Graţiozi, consilier economic Biroul ataşatului pe probleme de muncă Dorotheenstr. 62-66, D-10117 Berlin Tel. 004930-212 39 -108; Fax. 004930-212 39 199 e-mail: miron.constantin@rumaenische-botschaft.de Biroul ataşatului militar Dorotheenstr. 62-66, D-10117 Berlin Tel. 0049-30/212 39 -104, -144; Fax. 004930-212 39 199 e-mail: office@rumaenische-botschaft.de

5.3.2. Consulatul General al României - Bonn

Legionsweg 14, D-53117 Bonn Tel. 0049-228 / 6838-111, 6838160 Fax 0049-228 / 680 247 e-mail: info@konsulat-rumaenien-bonn.de Internet: http://www.konsulat-rumaenien-bonn.de/ Biroul de Promovare Comerciala si Economica - Bonn Tel. 0049-228 / 6838-121 Fax 0049-228 / 680 247 e-mail: wirtschaft@konsulat-rumaenien-bonn.de Constantin Andrei, consilier economic

5.3.3. Consulatul General al României - München Richard Strauss Str. 149 D-81679 München Tel. 0049-89 / 55 33 07, 55 33 08; 545 06 726 Fax 0049-89 / 55 33 48 e-mail: rumaenische-muenchen@t-online.de Biroul de Promovare Comerciala si Economica - München Cristian Mateescu, consilier economic Tel. 0049-89 / 545 07 188 Fax 0049-89 / 55 33 48 e-mail: bce_muenchen@yahoo.de bce_muenchen@dce.gov.ro Biroul de Promovare Comerciala si Economica - Stuttgart Ioan Mateescu, consilier economic Tel./Fax 0049-711 / 23032111 e-mail: ioan.mateescu@yahoo.de

27

5.4. Consuli onorifici ai României Consulul General Onorific al României Hamburgerstr. 11, D-22083 Hamburg (landurile Hamburg, Bremen, Schleswig-Holstein şi Mecklenburg-Vorpommern) Tel. 004940 / 827279; Fax 004940 / 238 806 937 e-mail: induscerw@aol.com Consul general onorific: Dipl.-Ing. Hans-Werner Czerwinski Consulul Onorific al României Weselerstrasse 7, D-46519 Alpen (landul Renania de Nord-Westfalia) Tel. 00492802 / 81 201; Fax 00492802 / 81 220 e-mail: busse@lemken.com Consul onorific: Dr. Franz Georg von Busse Consulul Onorific al României Breitscheidtstrasse 58, 34119 Kassel (Hessa) Tel. 0049561 / 301 2206 / 2207; Fax 0049561 /301 2208 e-mail: rainer.seele@honorarkonsulat-rumaenien.de Consul onorific: Dr. Rainer Seele Consulul Onorific al României Schellingstr. 9, D-70174 Stuttgart (landul Baden-Württemberg) Tel. 0049711 /122 2791; Fax: 0049711/ 122 2799 Consul onorific: Dr. Manfred Schmitz-Kaiser Consulul Onorific al României Markhofstr. 26, D-14532 Stahnsdorf (landul Brandenburg) Tel. 00493329/ 616 9040; Fax: 00493329/ 616 9038 Consul onorific: Dipl.-Ing. Viforel Babaca 5.5. Alte adrese utile Institutul Cultural Român "Titu Maiorescu", Königsallee 20B, D-14193 Berlin Tel.004930/ 890 61 987, 890 91 232; Fax 004930 / 890 61 988 E-mail: rumaenisches.kulturinstitut@t-online.de Director: d-na Adriana Popescu Director adj.: dl. Gheorghe Pascu Anglo-Romanian Bank Limited Wiesenau 1, D-60323 Frankfurt/Main Tel. 004969 / 97 14 13-0; Fax. 004969 / 971 413-19; E-mail: management.frankfurt@anglorom.com Persoana de contact: dl. Konrad Tomica, director Agenţii TAROM Frankfurt/Main: Zeil 13, D-60313 Frankfurt; Tel. 004969-29 52 70; Fax. 004969-29 29 47; Internet: http://www.tarom-online.de/ E-mail: frankfurt@tarom-online.de Director: Doina Cozea München: Tel: 004989 975 911 40; Fax: 089 975 911 41; E-mail: mailto:tarom@t-online.de Director: Mihaela Ghiţă

28

Birouri de turism Berlin: Budapester Str. 20A, D-10787 Berlin Tel. 004930 / 241 90 41, Fax. 004930 / 247 25 020 E-mail: mailto:berlin@roumaenien-tourismus.de; Internet: http://www.rumaenien-tourismus.de/ Director: Ioana Nan München: Dachauer Str. 32-34, D-80335 München Tel. 004989 / 515 67 687, Fax. 004989 / 515 67 689 E-mail: muenchen@rumaenien-tourismus.de Internet: http://www.rumaeninen-tourismus.de/ Director: Adina Secară 5.6. Alte informaţii utile Informaţii telefonice privind zboruri - interne: 11833; - internaţionale: 11834 Taxi: 801 88 29 (Berlin) Urgenţe: Politia 110; Salvare, Pompieri: 112 Codul telefonic de ţară al Germaniei: 49 Codul de acces internaţional din Germania: 00 Codul de acces interurban în Germania: 0 Prefixe telefonice ale principalelor oraşe din Germania: Aachen 241, Augsburg 821, Bayreuth 921, Berlin 30, Bielefeld 521, Bochum 234, Bonn 228, Braunschweig 531, Bremen 421, Chemnitz 371, Coburg 9561, Cottbus 355, Darmstadt 6151, Dortmund 231, Dresda 231, Düsseldorf 211, Duisburg 203, Erfurt 361, Essen 201, Frankfurt/Main 69, Freiburg 761, Giessen 641, Halle 345, Hamburg 40, Hanovra 511, Karlsruhe 721, Kassel 561, Kiel 431, Koblenz 261, Köln 221, Krefeld 2151, Leipzig 341, Lübeck 451, Ludwigshafen 621, Magdeburg 391, Mainz 6131, Mannheim 621, Mönchengladbach 2161, München 89, Münster 251, Nürnberg 911, Passau 851, Potsdam 331, Regensburg 941, Reutlingen 7121, Rostock 381, Saarbrücken 681, Schwerin 385, Stuttgart 711, Trier 651, Ulm 731, Wiesbaden 611, Würzburg 931, Wuppertal 202. Banca de date - firme germane (listate pe domenii, alfabetic şi geografic) - Internet: http://www.branchenbuch.com/