Introducere• Cronicile, primele forme de cultură scrise, nu au

decât întâmplător valenţe literare, iar acestea sunt obţinute prin raportare la modelele străine care inspiră cronicile româneşti.

• În literatura cronicărească, cele mai valoroase opere le aparţin cronicarilor moldoveni. Dintre aceştia se disting Mitropolitul Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin.

Cuprins

Mitropolitul Varlaam Mitropolitul Dosoftei

Mitropolitul Varlaam

• - scriitor și om de cultură.• - în cinul călugăresc la mănăstirea Secu, a primit numele de

Varlaam, numele său adevărat fiind Vasile Moţoc• Opera lui de căpetenie, “Carte românească de învăţătură

dumenecele preste an şi la praznice împărăteşti şi la svinţi mari”, a fost tipărită cu spusele lui Vasile Lupu, într-un tipar domnesc, la Mănăstirea “Trei Svetiteli”, la Iaşi, între 1642-1643.

• În simplitatea şi naivitatea limbii ei, “Cazania” a avut o considerabilă însemnatate în crearea primului nostru “stil cărturăresc”.

• Varlaam indică drept model al “Cazaniei” sale, “Omiliile” lui Calist, scrise în prima parte a secolului al XV-lea.

• Prima parte cuprinde extrase din evanghelii şi comentariul lor potrivit pentru treizei şi două de duminici. Bibliografiile de martiri şi de asceţi, din partea a două a “Cazaniei”, oferă povestitorului materialul din care se inspirau şi pictorii populari, cu ficţiunile şi atmosfera ei înălţătoare, dar şi copilărească.

(1580-1585)

Mitropolitul Dosoftei• cărturar român, mitropolit al Moldovei, poet și traducător. • in 2005 Biserica Ortodoxă Româna l-a proclamat sfânt.• Ca monah la Probota, a tradus, pentru prima oară în românește, „Istoriile lui

Herodot”, „Cronograful” lui Matei Cigalas, un Pateric grecesc, cartea „Mântuirea păcătoșiior” a lui Agapie Landos și fragmente din „Viața și minunule Sf. Vasile cel Nou”.

• Principala opera a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere este “Psaltirea in viersuri” (1673). Importanta acesteia pentru literatura noastra veche este foarte mare, intrucat, la sfirsitul Psaltirii, Dosoftei tipareste si versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului romanesc.

• In 1679 tipareste o Liturghie, tradusa de el din limba greceasca, cu numeroase note scrise in limba greaca.

• O insemnatate mare pentru literatura noastra veche are monumentala opera cunoscuta sub titlul “Viata si petreacerea svintilor” sau “Proloagele”.

• În anul 1683, mitropolitul scoate o a doua editie a Liturghiei lui, completata cu rugaciuni noi. In acelasi an, el tipareste o noua lucrare, intitulata “Parimiile preste an”. Este o colectie de slujbe si rugaciuni, care se intrebuinteaza in biserica la serviciile divine ce se oficiaza seara.

• Întreaga scriere a lui Dosoftei cuprinde patru volume mari, tiparite intre anii 1682-1686.

1624-1693

Concluziile

• Manuscrisele creștine în limba slavonă și în limba română, apoi tipăriturile deschid calea pentru exprimarea sentimentului religios.

• Tipăriturile cărților religioase au contribuit, în primul rând, la introducerea limbii române în biserică, înlocuind limba slavonă în care se oficia serviciul divin.

• Diaconul Coresi și, mai apoi, mitropoliții Varlaam, Dosoftei și Antim Ivireanul, toși s-au străduit să caute forma cea mai limpede și mai armonioasă a limbii, care să fie înțeleasă în toate ținuturile românești.

Bibliografiewww.wikipedia.rowww.referate.ro

www.e-referate.roIstoria literaturii romane de la origini pana in prezent" de

George Calinescu

Proiect realizat de:Muth Iulia Teodora

Oltean Marius NicolaePrecup Iulian

Stangaciu Claudiu