cromatografia cu schimb de ioni

Upload: cotos-alexandru

Post on 04-Apr-2018

363 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    1/18

    Cromatografia de schimb ionic

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    2/18

    Cromatografia de schimb ionic Este o varianta a cromatografiei pe coloana. Este o tehnica lichid

    cromatografica in care se utilizeaza ca material de umplutura acoloanei schimbatori de ioni (SI) si care reprezinta faza stationara.

    Schimbatorii de ioni (SI) sint substante macromoleculare custructura reticulate pe care sint grefate grupari acide sau baziceionizabile care in anumite conditii experimentale sint capabili saretina din solutia cu care vin in contact ioni si sa elibereze incantitate stoechiometrica ioni ce difuzeaza in solutie.

    Schimbatori de ioni (SI) care retin cationi se numesc cationiti (SIC) siin general au in molecula grefate grupari acide ( R - H+).

    Schimbatorii de ioni (SI) care retin anioni se numesc anioniti (SIA) siin general au in molecula grefate grupari bazice ( R + OH-).

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    3/18

    Cromatografia de schimb ionic Structura unui cationit (SIC)-este un copolimer al stirenului cu

    divinilbenzenul (DVB).

    -----CH-----CH2----CH-----CH2------CH-----CH2----CH-----CH2-------/ / / /

    C6H4 C6H4 C6H4 C6H4/ / / /

    SO3H SO3H / SO3H--------CH-----CH2----CH-----CH2------CH----CH2-

    / /

    C6H4 C6H4/ /

    SO3H ----CH-----CH2-

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    4/18

    Cromatografia de schimb ionic Acestea se obtin prin reactia rasinii cu acid clorosulfonic

    cind are loc o substitutie in pozitie para a ciclurilorbenzenice.se introduc astfel in pozitia para gruparisulfonice SO 3H puternic acide.

    Aceste rasini prezinta capacitati de schimb diferite in

    functie de gradul de reticulare determinat de procentul deDVB si in functie de natura grupelor acide. Cationitii (SIC)puternic acizi contin gruparea SO 3H, slab acizi conturgruparea COOH; -OH-.

    Anionitii (SIA) sint de tip baze tari si au incorporate grupariamino cuaternare, sau baze slabe care contin amineprimare sau secundare. Se prepara prin clormetilarearasinii urmata de tratarea cu aminele corespunzatoare.

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    5/18

    Cromatografia de schimb ionic-----CH----------------CH2---------CH-----CH2-------- CH--------CH2----CH-----CH2-------

    / / / /C6H4 C6H4 C6H4 C6H4/ / / /

    CH2-N(CH3)+Cl- CH2-N(CH3)+Cl- CH2-N(CH3)+Cl- CH2-N(CH3)+Cl-

    Trebuie precizat ca (SI)-SIC si SIA au retele tridimensionale ca pot fi de naturaanorganica-produse minerale-aluminosilicati de tip zeolit sau silice sau obtinuti

    prin sinteza organica, copolimeri stiren-divinilbenzen, rasini acrilice sau dinpolizaharide cum sint dextrani si celulozele. Deci, dupa originea lor, calea de obtinere, starea lor fizica schimbatorii de ioni pot

    fi :anorganici si organici, naturali sau sintetici, solizi sau lichizi.

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    6/18

    Cromatografia de schimb ionic Proprietatile fizico chimice ale schimbatorilor de ioni

    1.GRADUL DE RETICULARE 2.STABILITATE CHIMICA 3.STABILITATE TERMICA 4.POROZITATE 5.GRANULATIE 6.IONIZARE 7.CAPACITATE DE SCHIMB IONIC 8.SELECTIVITATE 9.UMFLAREA

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    7/18

    Gradul de reticulare 1.Gradul de reticulare (numarul de legaturi transversale

    dintre lanturile polimerice) determina marimea porilorinterni a SI si viteza de difuzie a ionilor in interiorul rasinii.Gradul de reticulare este dependent de continutul in DVB.

    Un GR mic determina o umflare apreciabila a granulelor

    cind vin in contact cu un solvent polar, are porii mari,permite o difuziune buna a ionilor deci un schimb rapid. Un GR mare are porii mici, rigiditate mare si rezistenta

    mecanica mare, umflarea este redusa, procesul de schimbionic este lent, ionii voluminosi nu pot difuza in interiorulgranulelor. Aceste SI sint selectivi.

    Prin controlarea procesului de polimerizare rasina obtinutapoate fi microreticulara sau macroreticulara.

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    8/18

    Stabilitate chimica

    2.Stabilitate chimica. Presupune rezistenta lasolutii apoase de acizi sau baze sau chiar fatade anumiti reactivi; nu sint solubili in apa dar

    in contact cu apa se umfla (gonflare) prinfixarea unor cantitati importante de apa proces exoterm.

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    9/18

    Stabilitate termica

    3.Stabilitate termica. De obicei procesele deschimb ionic au loc la temperatura obisnuita,uneori se poate lucra si la temperaturi mai

    mari. Schimbatori de tip rasini sulfonice si sarurile

    lor rezista pina la temperaturi de 80c, dar SI cugrupari de amoniu cuaternar nu suportatemperaturi mai mari de 50 c.

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    10/18

    Porozitatea

    4.Porozitatea -este data de numarul porilor peunitatea de suprafata si este directproportional cu gradul de

    reticulare.Dimensiunea porilor determinaefectul de sitare al SI, care devin astfelpermeabili numai pentru ioni sau molecule deanumite dimensiuni.

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    11/18

    Granulatia

    5.Granulatia .Este data de dimensiunea particulelor de rasina (seprezinta sub forma de mici sfere sau granule), este factor importantprivind viteza de stabilire a echilibrului in procesele de separare.

    Pentru aceeasi masa de rasina o granulatie mare ofera o suprafatamai mica de contact cu solutia deci o viteza de schimb si capacitatede schimb mai mica; o granulatie fina (mica) ofera o suprafata decontact cu solutia mai mare deci o viteza de schimb si capacitate deschimb mai mare, dar o viteza de curgere mai redusa.

    Granulatia se exprima in mesh sau mm.

    0 (fi)in mm=16 / mesh ( mesh numarul de ochiuri pe unitatea desuprafata-inch 2); 1 inch=2,5 cm.

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    12/18

    Ionizarea 6. Ionizarea. Ionizarea gruparilor ce participa la schimbul ionic depinde de natura lor chimica. Astfel

    grupele sulfonice si cele de amoniu cuaternar se ionizeaza puternic in timp ce grupele carboxil siamino sint mai putin ionizate.

    -SO3H +H2O---> -SO3- +H3

    +O, -SO3H +H2O-COO- +H3O

    +, -COOH +H2O---->-COO- +H3O

    +

    -N+R3 Cl- +H2O---->-N +R3OH-+(H+Cl-),

    -N+ -R Cl- +H2O-NH 3++OH-, -NH2+H2O

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    13/18

    Capacitatea de schimb ionic 7.Capacitatea de schimb ionic. Capacitatea de schimb ionic (CSI) a

    SI reprezinta cantitatea maxima de ioni exprimata in miliechivalentiobsorbiti de SI. Se exprima prin capacitatea specifica care estenumarul de miliechivalenti ioni absorbiti de un gram de Siuscat.Valorile oscileaza intre 1,5 si 10 si depend de tipul de rasina.

    CSI se mai exprima si prin capacitatea volumetrica(CV) ce este datade numarul de miliechivalenti de ioni absorbiti de un cm 3 si imbibatcu apa.

    Asa cum am mentionat mai sus ( vezi ionizarea) CSI depinde de ph-ul mediului in cazul Si slab bazici sau slab acizi.Pentru SI puternicacizi sau puternic bazici capacitatea de schimb nu este influientatade ph.

    Practic coloana cromatografica a absorbit cantitatea maxima deioni adinci cind ionul introdus in partea superioara a coloanei seregaseste in elementul ce paraseste coloana.

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    14/18

    Capacitatea de schimb ionic Reactiile de schim ionic sint reversibile si se pot reprezenta in general sub forma urmatoarei reactii:

    AR +BS

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    15/18

    Capacitatea de schimb ionic Reactiile de schimb ionic fiind reactii de echilibru i se poate aplica legea actiunii maselor:AR +BS

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    16/18

    Selectivitatea 8.Selectivitatea. Este data de afinitatea dintre rasina si ionii ce se

    schimba si depinde atit de rasina cit si de ionii ce se fixeaza.

    Masura in care un ion este preferat fata de altul in procesul deschimb este caracterizat prin coeficientul de selectivitate alschimbatorului de ioni (SI).Se noteaza cu B si este dat de raportulcoeficientilor de distributie / repartitie (P) a celor doi ioniconcurenti A si B;

    B = KA/B = PB / P A Pentru o separare buna se cere ca acest raport sa fie cit mai diferit

    de unitate. Selectivitatea este determinata si de viteza diferita dedifuziune a ionilor in rasina, de gradul de reticulare a rasinii.

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    17/18

    Umflarea

    .Umflarea- are loc in procesul utilizarii SI, datoritatendintei solventului de a reduce prin diluarepresiunea osmotica ce apare in granule SI. Patrundereasolventului in SI afecteaza volumul porilor si prin

    aceasta volumul ionilor ce pot fi retinuti. In solventi nepolari SI microreticulari ramin aproape

    neumflate si deci capacitatea de schimb si viteza deschimb sint reduse.

    SI macroreticulari in solventi nepolari de asemenea nu

    vor suferi o umflare prea mare si pot fi folositi pentrusepararea ionilor organici voluminosi.

  • 7/30/2019 Cromatografia cu schimb de ioni

    18/18

    Aplicatii ale SI Aplicatii ale SI:

    1.apa demineralizata 2.dedurizarea apei 3.determinarea continutului in saruri al unei solutii 4.concentrarea unor solutii in cationi sau anioni de

    determinat 5.separarea unor acizi si baze organice 6.separarea unor principii active din forme

    farmaceutice