Traumatismele craniocerebrale Traumatismele vertebromedulare

Efectuat: Palade-Panu Cristina, rezident pediatru anul II

Plan: Traumatisme cranio-cerebrale la copii -importanta problemei -particularitati anatomice -cauze -fiziopatologie -tablou clinic -diagnostic Traumatisme vertebromedulare la copii -mecanismul de producere -leziuni traumatice vertebromedulare -sindrom de transectiune medulara -traumatismele vertebromedulare cervicale

Importanta problemei Traumatismele craniene reprezinta unele dintre cele

mai comune accidente ale copilului, care necesita ingrijiri medicale imediate.

In SUA, in fiecare an, aproximativ 5 mln de copii se prezinta la medic pentru evaluarea unui traumatism cranian, iar aproximativ 200.000 dintre acestia sunt spitalizati pentru ingrijiri medicale si avaluarea neurologica.

TCC in SUA ocupa locul III in structura mortalitatii dupa bolile cardiovasculare si cancer si reprezinta 40% din numarul total de afectari traumatice la copii.

Icidenta TCC este maxima intre 5-10 ani.

Particularitati anatomice la copii: Craniu subţire şi pliabil, prezenta fontanelelor

şi lipsa de fuziune a suturilor Aderenta minima a aponeurozei de pericraniu Grosime mică a oaselor craniene Musculatura cervicală slab dezvoltată Craniu mult mai flexibil Baza craniului este mai neregulata si cu

contururi ascutite creind o situatie predispozanta pentru afectarea parenchimului cerebral la actiunea unor forte ce actioneaza brusc.

Particularitati anatomice: Creierul are greutate mare

* n.n.- 15% Gc (3% la adult)* 2 ani- 75% din G creierului adult

* 6 ani- 90% din G creierului adult Mielinizare incompletă Plasticitate mare (invers prop. cu gradul de

mielinizare) Energia cinetica necesara producerii unei leziuni

traumatice a craniului copilului trebuie sa fie mult mai mare decit cea a adultului, datorita mobilitatii si elasticitatii oaselor craniene la copil. Craniul copilului se deformeaza mai mult, dar se fractureaza mai putin.

La copil dura mater este mai aderenta de endocraniu, fapt ce contribuie la incidenta scazuta a hematoamelor extradurale; astfel la sugar si copilul mic ele sunt practic inexistente.

Clasificare:

Traumatisme craniocerebra

le

inchise deschise

Dupa mecanismul de producere

TCC

Direct Indirect

Acceleratie

Deacceleratie

Compresiune bilaterala si simultana

Impact extracranian

Prin brusca acceleratie sau brusca deacceleratie a capului si corpului fara impact

LEZIUNI DIFUZE LEZIUNI

FOCALE

Cauze:

Accide

nte de

circul

atie(3

5,5%)

Cade

ri de l

a inal

tine(3

2,6%)

Cade

ri de l

a acel

asi ni

vel(1

0,3%)

Loviri

la cap

cu ob

iect c

ontod

ent(15

,6%)

Accid c

auz d

e anim

domest

ice(4,

8%)

Accide

nte pr

in exp

lozie(

0,9%)

Diverse

(0,3%

)0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

Patogenie: Stresul traumatic dereglari metabolice

cresterea edemului cerebral. Tulburari vasculare aparitia hipoxiei

creierului cu tulburari metabolice agravarea edemului cerebral

Lezarea plexului coroid hipersecretie de lichid cefalorahidian HIC sindrom

Lezarea directa a tesutului cerebral aparitia focarelor de necroza eliminarea de fermenti proteici lizozomali autoliza tesutului nervos

Apecte clinice:I. TCC minorScala glasgow 13-15 p- Acuze → vărsături, criză tip epileptic unică

posttraumatică

- Ex. local → posibil lez. traumatice

- Semne de agravare: * persistenţa sau apariţia cefaleii* persistenţa vărsăturilor* somnolenţă nejustificată* crize tip epileptic (convulsii 2 min unice sau multiple)

II. TCC moderat/mediuScala Glasgow 9-12p- Acuze:

* somnolenţă/agitaţie psiho-motorie* vărsături repetate* crize tip epileptic imediat după traumatism sau după o perioadă

- Ex. local → marcă traumaticăSpitalizare Observaţie clinică periodicăSusţinerea funcţiilor vitale şi a celor neurologicePrevenirea leziunilor secundareCT în urgenţăConsult neurochirurgical în urgenţă dacă starea clinică nu

se ameliorează sau dacă există modificări CTIOT pentru oxigenoterapie şi ventilaţie adecvată

III. TCC sever/gravScala Glasgow 3-8 p

- Ex. local → leziuni traumatice la nivelul capului

Internarea în ATIIOTSusţinerea funcţiilor vitale şi a celor

neurologicePrevenirea leziunilor secundare cerebraleCT în urgenţăConsult neurochirurgical în urgenţăMonitorizare PICAdministrarea de anticonvulsivante

Scala Glasgow

6 5 4 3 2 1 Deschiderea ochilor

Spontană La stimul verbal

La stimul dureros

Absentă

Cel mai bun răspuns verbal

Sunete, cuvinte, cf. vârstei

Iritabil, plânge dar este consolabil

Plânge la stimul dureros

Sunete şi agitaţie motorie la stimul dureros

Absent

Cel mai bun răspuns motor

Mişc. Spontane normale, cf. vârstei

Retrage la stimul tactil

Retrage la stimul dureros

Flexie anormală la stimul dureros

Extensie anormală la stimul dureros

Absent

Leziunile partilor moi Cefalohematom al sugarului si copilului mic

este asemanator cu cel al nn. Reprezinta un revarsat sanguin posttraumatic craniocerebral, colectat intre periost si tabla externa a capului, provenit din ruptura vaselor pericraniene. Cu localizare de cele mai dese ori parietal. Palparea la acest nivel evidentiaza o zona de rezistenta uniforma sau neuniforma. Revarsatul sanguin se resoarbe spontan, in citeva zile. In caz de neresorbtie spontana este necesara punctia cu aspiratia revarsatului subperiostic.

Hematomul epicranian reprezinta un revarsat sanguin situat intre periost si aponeuroza epicraniana. Clinic se prezinta ca o tumefactie moale, sau ca forma neregulata datorita continutului in cheaguri sanguine, circumscris in zona traumatizata sau intins pe o arie mai mare chiar pe intreg hemicraniu.

Higroma epicraniana consta intr-o acumulare neobisnuita de LCR, la nivelul scalpului, ce apare de obicei secundar unei dilacelerari a durei si arahnoidei printr-o fractura craniana.

Fracturi craniene Fracturile liniare produse de agenti vulneranti

cu viteza redusa; ele incep de la zona de impact si pot iradia.

Posibilitatea asocierii cu un cefalohematom sau hematoame epicraniene si vindecarea lor rapida (2-4 luni).

Fracturile depresive(cu infundare) se prezinta sub forma de fractura depresiva simpla, sau sub forma de fractura depresiva cominutiva(arie cu linii de fractura multiple, care delimiteaza fragmente osoase).

Fracturile de baza de craniu se produc in portiunea bazala a craniului, in

mod specific la nivelul oaselor frontal, etmoid, sfenoid, temporal, occipital. Semnele clinice ne indica-hemoragii periorbitare subcutanate, rinoreea sau otoreea cu scurgerea de LCR, paralizii de nervi cranieni, hemotimpan, echimoze retroauriculare.

Leziuni meningiene In urma traumatismelor craniocerebrale pot fi lezate

toate structurile meningiene: dura mater, pia mater si arahnoida. Dura mater poate fi afectata prin leziuni durale traumatice directe sau prin lezarea formatiunilor vasculare durale. Leziunile durei mater sunt de tip fisura sau dilacerare, care la rindul lor pot constitui surse importante de hematoame intracraniene. Leptomeningele pot fi dilacerate o data cu dura mater in timpul traumatismului craniocerebral; vasele leptomeningiene constituie o sursa importanta, de cele mai dese ori de hemoragie subarahnoidiana posttraumatica, sau mai rar de producere a hematoamelor subdurale.

Leziuni cerebrale Clinica leziunilor cerebrale cuprinde

urmatoarele sindroame postraumatice:A. Sindroame postraumatice primare, specificeB. Sindroame postraumatice de ansamblu,

nespecificeC. Sindroame postraumatice de compresiune

cerebrala(hematoame intracraniene).D. Sindroame postraumatice reziduale( sechele

neuropsihice)

Sindroame postraumatice primare specifice Comotia cerebrala reprezinta o pierdere

brusca a starii de constienta, de scurta durata si total reversibila, insotita frecvent de tulburari vegetative si fara consecinte immediate sau tardive.

Este un sindrom pur functional Nu are substrat organic Fiziopatologic o depolarizare a membranei

neuronale cu blocarea conductibilitatii si sint total reversibile.

Durata comotiei cerebrale citeva secunde sau minute.

Contuzia cerebrala reprezinta cea mai frecventa modalitate lezionala a creerului traumatizat.

Leziunile sunt partial reversibile sau ireversibile Se pot realiza adevarate focare hemoragice si chiar

revarsate sanguine intracerebrale. Leziuni neuronale de tip anoxic. In functie de intinderea procesului lezional deosebim:

Contuzia cerebrala difuza se traduce prin leziuni de amploare diferita, vizibile pe intreaga aria a creerului.

Contuzia cerebrala circumscrisa se caracterizeaza prin limitarea leziunilor cerebrale la anumite arii cerebrale, la nivelul locului de impact sau la nivelul zonei de contralovitura.

Dupa gravitate deosebim: Contuzia cerebrala minora este efectul lezional contuzional

cu intensitatea cea mai redusa. Semnele clinice sint asemanatoare cu cele ale comotiei, dar cu modificari LCR si EEG.

Contuzia cerebrala medie leziuni de intensitate mai mare. Sufuziunile sanguine pot conflua, constituind adevarate zone hemoragice. Starea de constienta este constant alterata din momentul impactului cu o durata de citeva ore-zile. Bolnavul isi revine treptat, dupa o perioada de dezorientare temporospatiala. Predomina cefaleea, varsaturi, ameteli. Modificari respiratorii cu polipnee, tahicardie si ascensiuni tensionale. Neurologic-Babinski prezent bilateral, paralizii oculomotorii. Tulburari de echilibru.

LCR sanguinolent, traseele EEG arata alterari difuze.

Contuzia cerebrala grava efecte lezional contuzional de intensitate mare. Aici predomina hemoragiile sub forma de focare hemoragice ce pot da nastere la hematoame intracerebrale.

Clinic: 1) alterari profunde ale starii de cobstienta

2) alterari profunde ale functiei vegetative (dispnee, polipnee, tahicardie, oscilatii tensionale)

3) sindrom neurologic- redoarea cefei, sindrom bipiramidal (babinski pozitiv bilateral), tulburari de tonus hipertonie generalizata sau mai rar hipotonie generalizata, deviatie conjugata a globilor oculari, pupile areactive.

Radiologic-fracturi LCR-intens sanguinolent Traseele EEG hipovoltate, cu unde delta

polimorfe sau monomerfe difuze nediferentiate.

Contuzia cerebrala(leziuni focale)

Dilacerarea reprezinta o leziune traumatica primara cerebrala caracterizata prin ruptura parenchimului cerebral, cu cointeresarea substantei albe si a scoartei creerului. Dilacerarea se intilneste cel mai frecvent in fracturile deschise mai rar in cele deschise. In TCC inchise dilacerarea se produce prin evolutia proceselor lezionale de contuzie cerebrala.

Zona de dilacerare apare neregulata, cu tesut cerebral necrozat, iar in unele cazuri cu detritusuri de creier amestecate cu cheaguri de singe. Leziunile de dilacerare sunt ireversibile, discontinuitatea tisulara fiind urmata de constituirea unei cicatrici cerebrale sau a unui hematom.

Clinica in functie de aria afectata, sub forma unor semne neurologice de focar care apar imediat si persista dupa ameliorarea semnelor de suferintagenerala cerebrala.

Sindroame postraumatice de ansamblu, nespecifice Edem cerebral posttraumatic reprezinta modalitatea

reactionala nespecifica universala a creierului traumatizat.

Edemul cerebral posttraumatic reprezinta un proces dinamic care trece prin mai multe etape neurologice:

-tumefactia cerebrala-edemul cerebral propriu zis-lichenificarea cerebrala(in acest stadiu apar leziuni destructive,

determinate de acumularea marcata de lichid intracelular si interstitial). Edemul cerebral traumatic este de tip vasogen avind drept factor primordial modificarea barierei hematoencefalice.

Sindroame posttraumatice compresive Hematomul epidural(extradural) este un

revarsat sanguin circumscris, situat intre craniu si dura mater, cu efect compresiv asupra parenchimului cerebral.

Tabloul clinic reprezinta o evolutie in doi timpi: traumatism craniocerebral cu fenomene de contuzie minora(tip1), interval liber(lucid, remisiv) urmat de alterarea starii de constienta(tipul II), cu semne neurologice de localizare. Simpomatologia hematomului este in functie de sursa singerarii, localizarea hematomului si leziunile cerebrale asociate.

La sugar si sopilul mic se remarca doua caracteristici in evolutia hematomului epidural: intervalul liber(lucid, remisiv), caracteristic, poate lipsi tipul II al evolutiei se instaleaza brusc, cu alterea rapida a constientei, de la somnolenta la coma si alterarea grava a functiilor vegetative. Sindromul neurologic se caracterizeaza prin hemipareza controlaterala, care evolueaza rapid spre hemiplegie si midriaza ipsilaterala. Crizele convulsive generalizate sau partiale sunt frecvente.

Hematoame extradurale

Hematomul subdural este un revarsat sanguin situat in spatiul subdural, intre pahimeninge si leptomeninge, ce dezolta un caracter compresiv asupra parenchimului cerebral.

Hematoame subdurale acute sunt caracterizate prin semne clinice ce apar imediat dupa traumatism, necesintind interv chirugicala imediata.

Hematoamele subdurale subacute se caracterizeaza printr-un interval liber de 3-10 zile, urmat de o agravare rapida secundara.

Hematoamele subdurale cronice-manifestari clinice peste 3 saptamini.

La examenul clinic: Letargie sau iritabilitate, fontanela anterioara

bombata, ochi in apus de soare, hemoragii retiniene si periretiniene.

Hemoragia subarahnoideana este frecvent evidenta la CT craniana efectuata la copii cu TCC. Sursa hemoragiilor este reprezentata frecvent de vasele leptomeningiene.

Evolutia clinica este de obicei dominanta de leziunile cerebrale asociate. Rar se d-ta o hidrocefalie cominincanta datorita cheagurilor hemoragicecare blocheaza circulatia LCR. Tabloul clinic reprezinta aspecte variate in functie de intensitatea traumatismului, de mecanismul singerarii si de leziunile cerebrale asociate.

F acuta-evolutie clinica rapida are un in terval liber de 3-4 zile dupa care apar manifest clinice rapid progresive.

F subacuta- cu evolutie mai putin rapida interval de peste 3-4 zile dupa care apar manifest rapid progresive traduse prin tulburari de constienta, semne neurologice de localizare.

F cronica-cu o evolutie mai lentaa procesului de agravare aprox 3 sapt. CT craniana evidentiaza localizarea si marimea hematomului.

Sindroame postraumatice reziduale Sindrom postcontuzional lezional. Triada

caracteristca: cefalee, vertij, fatigabilitate marcata, se poat asocia simptome de astenie, insomnia, starea de irascibilitate. Deficite neurologice( pareze, diplopie, ataxie)

Sindroame neurologice reziduale -deficite motorii reziduale postraumatice; -tulburari de vorbire reziduale -paralizii de nervi cranieni Sindroame psihice reziduale: tulburari de

intelect( tulb de memorie, rationament deficitar, diminuarea capacitatii de abstractizare.

Sindroame endocrine reziduale consecutiv afectarii ariei diencefalo-hipofizare prin TCC cu aparitia sndr de casexie hipofizara, sndr de diabet insipid

Epilepsia posttraumatica-convulsii immediate reprez o depolarizare

traumatica a cortexului. Apar in traumatisme usoare, sunt de durata mica au un pronostic benign si nu se asociaza cu epilepsia ulterioara.

-convulsii precoce apar in cursul primelor 3 sap, datorate leziunilor focale, prin contuzie diacelerare, ischemie sau edem cerebral. Convulsii de obicei generalizate sau focale.

Convulsii postraumatice tardive apar dupa o saptamina sau mai tirziu de la traumatism, reflectind o cicatrice corticala. Hemoragiile intracraniene, dilacerarea durei determina conv tardive.

Encefalopatia postraumatica are evolutie lenta si progresiva, produc modificari structurale cerebrale importante . Clinic mai multe luni de la remisia efectelor primare( contuzie sau delacerare) si progresiv cu o serie de simptome psihice(tulburari de memorie, fatigabilitate, irascibilitate, tulburari de comportament, ideatia saraca stereotipa, capacitate de concentrare redusa, integrare familiala si scolara redusa). Neurologic se pot asocia pareze, afazii, ataxii, ticuri, stereotipii kinetice.

Shaken baby syndrom Non-accidental head injury, Whiplash shaking injury, Shaken

impact syndrom, Shaken infant syndrom- Encefalopatie acută cu hg. subdurală, hg. retiniană şi alte

leziuni produse într-un context neclar.

- Predomină sub 3 ani, maxim de incidenţă sub 1 an- Incidenţa → Scoţia: 24,6/100.000 1an

→ UK: 21/100.000 1an 12,8/100.000 2 ani

- Rată deces → 10-40%

- Supravieţuire → sechele → tulb. comportament, tulb. cognitive, paralizie cerebrală, orbire, epilepsie

- Factori de risc:* părinţi tineri, imaturi emoţional* situaţie familială instabilă* prematuritatea copilului* status socio-economic scăzut* familie cu istoric de abuz asupra copiilor sau

asupra altor membri

- Agresorul → tatăl (37%), prietenul mamei (20,5%)

- Cei mai afectaţi → băieţii

Clinic- copil în colaps, apneic/tulburări respiratorii severe- progn.

sever- letargie non-specifică- iritabilitate- convulsii- vărsături, refuzul alimentaţiei

Hemoragia retiniană- Forţe rotatorii + accel/decel.- Extinsă - ocupă majoritatea circumferinţei GO- Se poate extinde la straturile retinei- Formarea de pliuri retiniene perimaculare

CT- Edem cerebral- Hg. subdurală moderată- Supravieţuire → modificări cerebrale atrofice concordante cu

severitatea disfuncţiei cognitive şi motoriiRx. schelet → fracturi vechi- platouri metafizare, articulaţii

condro-costale (sugestive)

Deces → HICStudiu, 37 cazuri → 84%- afectare hipoxică globală

Afectarea localizată bulb şi CV cervicală: → apnee→ edem cerebral hipoxic

PatogeneticIpoteza unificatăHipoxia (nu neparat trauma)

↓↑ permeabilităţii vasculare a venelor intracraniene

imature↓

Hematom subdural acut + hg. retiniene

Traumatismele vertebromedulare

Traumatismele vertebromedulare

Etiologie

Caderi

de la

inalt

ime

Caderi

de la

acela

si nive

l

Accid

ente

de cir

culati

e

Obiecte

conto

dente

060

120180

Aprecierea traumatismelor verte-bromedulare dupa factorul etiologic

Aprecierea trauma-tismelor verte-bromedulare dupa factorul etiologic

Regiun

ea ce

rvical

a

Regiun

ea to

racala

T12-L

1

Lombo

-sacra

ta0

40

80

120

Repartitia traumatismelor verte-bromedulare pe regiunile anatomice ale

coloanei

Repartitia trauma-tismelor verte-bromedulare pe regiunile anatomice ale coloanei

Clasificare

Traumatisme medulare

DIRECTE INDIRECTE

Traumatismele vertebromedulare directe au drept mecanism nemijlocit lezarea regiunii vertebromedulare

Ele se impart in: inchise si deschiseIn cazul celor deschise agentul vulnerant

lezeaza direct elementele nervoase, patrunzind pina in canalul rahidian.

In cazul celor indirecte survin in special traumatismele prin deacceleratie sau dar si prin acceleratie.

Leziunile partilor moi In cazul traumatismelor vertebromedulare

deschise, agentul vulnerant lezeaza direct partile moi, uneori patrunzind prin arcurile vertebrale pina la continutul canalului rahidian. In traumatismele inchise contuzia si ruptura fibrelor musculare, asociata eventual cu un hematom subcutanat pot fi intilnite in special in regiunea dorsolombara.

TRAUMATISMELE DE COLOANĂ CERVICALĂCLASIFICAREA LEZIUNILOR DUPÃ MECANISM Flexie

subluxaţie anterioarã luxaţie bilateralã a faţetelor articulare fractura cuneiformă corpului vertebral fractura Clay-Shoveler

Extensie sindrom spinal central - radiografie normalã fractura în “lacrimă” fractura de spânzurare fractura de arc posterior al atlantoidei

Rotaţie luxaţie faţetarã unilateralã

Compresie verticalã fractura Jefferson a atlasului fractura corpului vertebral

Fractura odontoidã tip I – vârful odontoidei (nedecelabilă clinic) tip II – corpul/baza odontoidei tip III – baza odontoidei, extinsã la corpul

vertebrei C2

Stabile subluxaţia anterioarã luxaţia faţetarã unilateralã fractura apofizarã simplã fractura simplã a vertebrelor cervicale inferioare fractura arcului posterior a atlasului fractura de pilier fractura Clay-Shoveler

Instabile luxaţia faţetarã bilateralã fracturile în “lacrimã” (stabilă în flexie, instabilă în extensie) fractura de spânzurare fractura Jefferson a atlasului fractura-luxaţie de hiperextensie

INCIDENŢA LEZIUNILOR SPINALE ÎN TRAUMATISMELE COLOANEI VERTEBRALETipul leziunii % cu deficit neurologicFractura corpului vertebral 3Fractura elementelor posterioare 19Fractura elementelor posterioare şia corpului vertebral 11Luxaţie 17Luxaţie cu fractura elementelor posterioare

27Luxaţie cu fractura corpului vertebral 56Luxaţie cu fractura elementelor posterioareşi a corpului vertebral 61

Traumatismele de coloana cervicala Fractura Jefferson

fractură cominutivă a atlasului fractură între arcurile anterior şi posterior a C1 ruptura ligamentului atlantoid transvers instabilă

Fractura spânzuratului spondilolizã traumaticã a C2 fracturã apofizară bilateralã a C2 de obicei fãrã leziune spinalã edemul ţesuturilor moi prevertebrale poate

determina tulburări respiratorii

Subluxaţia anterioarã ruperea ligamentelor posterioare ligamentele anterioare intacte deplasarea corpului vertebral mai mult de 3 mm este anormală poate fi instabilã (deplasarea se accentuează în flexie)

Fractura cuneiformă ligament intact stabil mecanic cu sau fără edemaţierea ţesuturilor moi scãderea înãlţimii anterioare a corpului vertebral fãrã linie de fracturã verticalã

Fractura corpului vertebral de obicei stabilă d.p.d.v. mecanic ligamentele posterioare intacte linii de fracturã verticale şi orizontale deseori cu leziuni spinale (fragment de os în canal)

Fractura “în lacrimă” – în flexie:- instabilă- adesea se însoţeşte de sindrom de măduvă

anterioară- toate ligamentele sunt rupte (ligamentul

longitudinal anterior este bombat)

Luxaţia faţetarã unilateralã rest al faţetei superioare în spaţiul intervertebral stabilă d.p.d.v. mecanic deplasarea anterioarã este mai micã decât 1/2

din lãţimea corpului vertebral deasupra leziunii articulaţiile interfaţetare nu

sunt suprapuse (ele apar normale sub leziune) radiografia AP aratã rotaţia apofizelor spinoase

Luxaţia interfaţetarã bilateralã instabilă incidenţã crescutã a leziunilor spinale completã: deplasarea vertebrei este mai mare

decât 1/2 din lăţimea corpului vertebral incompletã: deplasare mai micã decât 1/2 din

lăţimea corpului vertebral

Fractura Clay-Shoveler avulsia apofizelor spinoase cel mai frecvent apare la nivel C6, C7, Th1 stabilã nu necesitã de obicei tratament (exceptând

analgezia, eventual un guler cervical moale pentru confort)

poate fi markerul altor leziuni

Complicatii precoce ale leziunilor spinale Hipoventilaţie ce duce la pneumonie Vărsături cu aspiraţie datoritã imobilizãrii coloanei

vertebrale cervicale Durere datorată presiunii Disreflexie autonomã

TRAUMATISMELE CERVICALE EXAMENUL CLINIC ABC (cu imobilizare riguroasã a gâtului) Se desface gulerul cervical menţinând o

imobilizare riguroasă se palpeazã regiunea cervicală, şi se inspecteazã suprafaţa anterioară a gâtului

Examenul clinic va pune în evidenţă: durere/sensibilitate deformãri edeme/echimoze spasm muscular poziţie anormalã a capului devierea traheei sau hematom

TRAUMATISMELE CERVICALE EXAMENUL NEUROLOGIC Activitatea motorie Tulburãri ale sensibilitãţii Modificarea reflexelor Disfuncţii autonome Tonusul sfincterului anal

Semne clinice Areflexie flască Respiraţie diafragmaticã Rãspuns la durere doar în zona supraclavicularã Rãspuns motor limitat la flexia antebraţului Priapism Şoc neurogen

Socul neurogen Se datorează scãderii acţiunii simpaticului Este o vasodilataţie perifericã cu stazã venoasã Hipotensiunea este asociatã cu bradicardia Tratament cu fluide i.v. +/- agonişti alfa (adrenalinã,

dopaminã, efedrinã) +/- atropinã Metilprednisolon i.v.

Socul spinal Este o leziune “electricã” sau de depolarizare NU este un fenomen circulator Poate reprezenta o afectare electrică a funcţiei

spinale Apare imediat dupã leziune Manifestări:

- plegie - scãderea reflexelor

Recuperare totalã la unii pacienţi

TRATAMENTUL FRACTURILOR CERVICALE ŞI LEZIUNILOR SPINALE Imobilizare cu guler cervical Se evitã tracţiunea sau compresia Se efectueazã radiografii ale restului coloanei (toracică şi

lombară) dacã există tulburãri senzoriale Se administreazã fluide i.v. şi agenţi vasopresori alfa

agonişti în cazul şocului neurogen Antibiotice în cazul fracturilor deschise Consult/internare NCH, ortopedie Steroizi în doze mari

Metilprednisolonul în dozã de 30 mg/kgc bolus urmat de perfuzie de 5,4 mg/kgc/orã timp de 23 ore îmbunãtãţeşte semnificativ recuperarea (motorie şi senzorialã) în cazul leziunilor spinale complete sau incomplete, dacã se începe administrarea în primele 8 ore de la producerea traumei

New Eng.J.Med. 1990, 322, 1405-1411

Studiu prospectiv radomizat cu control placebo

Traumatismele vertebromedulare lombosacrale La copil, incidenta leziunilor toracale este mult mai limitata ca la

adult, datorita elasticitatii coloanei. Cele mai frecvente se intilnesc fracturile de arc neural, uneori cu

fragmente distructive pentru maduva. Predominant se intilnesc luxatiile si fracturile-luxatii genetare

predominant de forte torsionale Simptomatologie: Fara interesarea maduvei-limitarea miscarii coloanei dorsale

si aparitia unei ghibozitati dorsale la palparea apofizelor spinoase.

Trassectia maduvei-denota paraplegie, anestezie corespunzatoare nivelului, tulburari sfincteriene(retentie), reflexe cutanate abdominale prezente sau absente la nivelul leziunii. Fracturi la nivel T6-leziuni concomitente ale pleurei si posibil plaminului cu aparitia hemotoraxului sau pneumotoraxului

Traumatismele vertebromedulare lombosacrate Fracturile vertebrale la acest nivel au aspect radiologic

de fracturi prin tasare. Simpomatologie: Transectia medulara-paraplegie flasca, anestezie la

nivelul leziunii, tulburari sfincteriene si trofice, cu prezenta reflexelor abdominale

Afectiune la nivel S3-S5 paralizie sfincteriana, anestezie perianogenitala, cu absenta afectarii membrelor inferioare.

Afectiunea la nivel coada de cal deficit motor de tip periferic la nivelul membrelor inferioare, dureri spontane si violente la la nivelul membrelor inf si in regiunea perineului, tulburari de sensibilitate de tip radicular de la L1 in jos.