curs 7 traumatisme

40
TRAUMATISMELE

Upload: bindar-cristian

Post on 08-Apr-2016

116 views

Category:

Documents


12 download

DESCRIPTION

Trauma

TRANSCRIPT

Page 1: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE

Page 2: Curs 7 Traumatisme

http://www.etymonline.com/index.php?search=trauma&searchmode=none

TRAUMA = rană (limba greacă)

Traumatismul = totalitatea tulburărilor locale şi generale

determinate de acţiunea violentă asupra organismului a

unor forţe externe (agenţi vulneranţi / contondenţi).

http://www.trauma-and-alcoholism.com/images/Trauma_Logo.jpg

Page 3: Curs 7 Traumatisme

Traumatismele depind de:

1) Tipul agentului vulnerant;

2) Modul de acţiune al agentului vulnerant;

3) Structura atinsă (localizare, rezistenţa acesteia, starea fiziologică a acesteia);

http://www.calmadigital.info/uploads/imagenes/thumbs/trauma_t.jpg

Page 4: Curs 7 Traumatisme

CLASIFICAREA TRAUMATISMELOR

1. După tipul agentului vulnerant• mecanic• termic• electric• chimic

2. După starea tegumentului:• închise (contuzii)• deschise (plăgi)

3. După regiunea topografică:• membre• extremitatea cefalică• torace• abdomen etc.

Page 5: Curs 7 Traumatisme

CLASIFICAREA TRAUMATISMELOR

4. După complexitatea leziunilor:• simple

• politraumatisme 5. După numărul leziunilor organelor ţintă:

• unice• multiple

6. După conjunctură:• accidentale (de muncă, bricolaj, circulaţie, sport)• voluntare (automutilare, agresiune, terorism, război)

Page 6: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

DEFINIŢIE

Rezultatul acţiunii unui agent vulnerant ce produce leziuni tisulare variabile (profunzime, întindere, gravitate), fără o soluţie de continuitate a tegumentului.

CLASIFICARE

Profunzimea leziunilor:

contuzii superficiale = leziuni limitate la nivelul ţesutului celular subcutanat (echimoze, hematoame, seroame, edem dur post-traumatic);

contuzii profunde = leziunile depăşesc aponevroza regiunii sau seroasa cavităţilor:

simple - fără leziuni viscerale;

grave - cu leziuni viscerale (rupturi de organe cavitare sau parenchimatoase, rupturi ale pediculilor vasculo-nervoşi la nivelul extremităţilor);

contuzii mixte = superficiale + profunde

Page 7: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CLASIFICARE

După regiunea topografică:

capului;

gâtului;

membrelor;

toracelui;

abdomenului

După numărul regiunilor topografice interesate:

unice (de ex. contuzie abdominală simplă simplă sau gravă, cu ruptură de splină)

multiple (de ex. contuzii toraco-abdominale)

emedicine.medscape.com/article/940726-media

Page 8: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

ETIOPATOGENIE

agenţi vulneranţi cu suprafaţa regulată şi întinsă, care împing şi comprimă tegumentul fără a-l rupe;

agenţii vulneranţi agenţi fizici;

- presiune - elementele anatomice ale unei regiuni sunt mai întâi împinse şi apoi strivite;

- tracţiune - ţesuturile sunt alungite dincolo de limita extensibilităţii lor normale şi se rup în mod variabil după rezistenţa lor la întindere.

Agentul vulnerant acţionează direct acceleraţie (agentul vulnerant loveşte organismul);

Agentul vulnerant acţionează indirect deceleraţie (organismul în mişcare se loveşte de agentul vulnerant);

Acţiunea agentului vulnerant poate fi:

- perpendiculară – suprafaţă mai redusă dar leziuni profunde şi grave;

- tangentă – suprafaţă mai întinsă;

Page 9: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

FIZIOPATOLOGIE

Fenomenele fiziopatologice depind de:

starea fizică a agentului traumatic - un corp solid produce leziuni total diferite de cele ale unei coloane de apă sub presiune sau de cele ale suflului unei explozii (provoacă în general leziuni difuze la nivelul organelor parenchimatoase - creier, plămân, ficat etc.);

intensitatea / forţa de lovire a agentului vulnerant - direct proporţională cu masa şi viteza cu care este antrenat, cu durata de acţiune şi unghiul de incidenţă Ec = ½ x m x v2.

durata de acţiune traumatică – acţiune de scurtă durată sau prelungită sindromul de strivire ( Bywater's crush syndrome);

importanţa modificărilor anatomo-patologice - care sunt strâns legate de cantitatea de ţesuturi distrusă, cât şi de importanţa lor funcţională în economia organismului.

starea fiziologică a viscerelor afectate - plenitudinea vezicii urinare, stomacului etc.

http://t1.gstatic.com/images?q=tbn:LVmRtlYltPxfNM:http://cb3blog.files.wordpress.com/2009/05/cern.jpg

Page 10: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

FIZIOPATOLOGIE

Reacţii locale & generale:

1) reacţiile locale minime traumatismele minore reacţie inflamatorie tranzitorie, strict limitată la zona traumatizată.

elementul fiziopatologic esenţial modificări vasculare:

vasoconstricţie locală (paloarea zonei) vasodilataţie compensatorie (regiunea devine mai congestivă şi proeminentă ca urmare a unui edem traumatic = "lovitura de riglă“);

2) reacţiile locale medii traumatisme medii fenomene inflamatorii persistente.

modificări vasomotorii + leziuni ale ţesutului celular subcutanat: echimoze, hematoame, colecţii seroase, etc. Procesele de resorbţie ce le antrenează explică persistenţa fenomenelor inflamatorii.

3) reacţii locale majore / grave întinderea şi profunzimea distrucţiilor tisulare (musculare, vasculare, nervoase, organice etc.), cantitatea de fluid acumulat la nivelul leziunii, valoarea circulaţiei locale şi rezistenţa fiecărui ţesut la anoxie, LOCALIZARE!

Page 11: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

FIZIOPATOLOGIE

Reacţii locale & generale:

Reacţii generale:

• direct proporţionale cu importanţa pierderilor de lichide (sânge, plasmă) în zona afectată,

• hipovolemie

• acumulări de substanţe toxice ca urmare a traumatismului şi ischemiei (sindromul de strivire).

Şoc traumatic

Şoc hemoragic

Insuficienţă renală

Insuficienţe de organ http://www.fredericknewspost.com/photos/09/07/17/92694.jpg

http://www.defense.gov/dodcmsshare/newsphoto/1998-07/980722-A-6435A-008_screen.jpg

Page 12: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

ANATOMOPATOLOGIE

Aspectele anatomice ale contuziilor sunt variabile şi strâns legate de violenţa şi de durata de acţiune a agentului vulnerant.

LEZIUNI PARIETALE & LEZIUNI VISCERALE

Leziunile produse prin strivire compromiterea vitalităţii tegumentului escară elimina plagă.

Ţesuturile subiacente decolări, rupturi vasculare hematoame localizate / difuze, colecţii seroase etc.

Fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase.

La nivelul cavităţii abdominale se produc: rupturi de organe parenchimatoase sau cavitare, ale mezourilor, rupturi vasculare cu formare de hematoame sau hemoragii etc.

La nivelul toracelui: rupturi ale marilor vase;

http://photobucket.com/images/princess%20diana

http://t2.gstatic.com/images?q=tbn:93Nu_TtTX338oM:http://www.martinfrost.ws/htmlfiles/diana_car.jpg

Page 13: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

EXAMENUL CLINIC

Anamneza completă:

De la pacient sau anturaj !

Când ?

Cum ? (mecanism, direcţia agentului vulnerant)

În ce circumstanţe ? (mecanism direct, indirect)

Antecedente patologice / fiziologice semnificative (de ex. Ciroza hepatică – rupturi hepatice, graviditate)

Alte date importante (ultimul prânz etc.)

Page 14: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)EXAMENUL CLINICExamenul obiectiv:Activitatea centrilor vitali (respiratori şi cardio-vasculari), starea de conştienţă (Coma Glasgow Scale).Regiune acontuzinată:Inspecţie:- întinderea, prezenţa sau absenţa excoriaţiei (leziune superficială a pielii), edemul, modificările de culoare ale tegumentelor (roşu, violaceu, galben - verzui etc.), prezenţa formaţiunilor (hematoame);- mobilitatea activă a extremităţilor;Palparea:- modificări de temperatură locală (rece sau cald), consistenţa formaţiunilor post-agresiune (hematoame, colecţii seroase etc.), prezenţa sau absenţa pulsului arterial periferic.- modificări în funcţie de regiune (hernii musculare, discontinuităţi ale reliefului osos (fracturi), contractură musculară (sdr. peritonitic)) etc.Percuţie / ascultaţie:- timpanism / absenţa MV în pneumotorax.

Page 15: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)CONTUZIILE SUPERFICIALEECHIMOZAcea mai simplă formă de contuzie

superficială, produsă de traumatisme moderate;

ruptura vaselor mici intradermice şi subcutanate, iar sângele extravazat infiltrează ţesutul celular subcutanat sau submucos, mai ales în regiuni cu ţesut celular lax şi bogat vascularizat (pleoape, scrot).

hematom intradermic;tegumentele au culoare roşie brun-

negricioasă şi care de obicei reproduce forma agentului vulnerant;

evolutiv, culoarea se modifică pe măsură ce hemoglobina se catabolizează, devenind albastră sau galben-verzuie, cu nuanţe din ce în ce mai şterse; dispare după aproximativ 20-25 zile.

http://www.consultantlive.com/image/image_gallery?img_id=1470144&t=1254845990688

http://2.bp.blogspot.com/_I_XpzU3XuaI/SZ36fRnVoEI/AAAAAAAACuM/8MboSGvs5kw/s320/HPIM2712.JPG

Page 16: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)CONTUZIILE SUPERFICIALEECHIMOZA În raport cu momentul apariţiei echimoza poate fi:- precoce - indică superficialitatea leziunii, sau- tardivă - care denotă o leziune profundă. Echimoza tardivă apare la câteva ore de la producerea accidentului şi la distanţă de zona contuzionată.Acest fapt are o dublă semnificaţie semiologică:- atestă gravitatea leziunii profunde; - contribuie la aprecierea nivelului focarului lezional în care s-a produs hemoragia (de ex. echimoza palpebrală în fracturile de bază de craniu; echimoza brahială şi pectorală în fracturile de col humeral descrisă de Hennequine; echimoza scrotală în fracturile de bazin etc.)..

http://www.train.tcu.edu/ross/ANKECCHY.JPG

http://www.sarawakeyecare.com/Atlasofophthalmology/Oculoplastic/bilateralecchymosis.jpg

Page 17: Curs 7 Traumatisme

http://img.medscape.com/pi/emed/ckb/dermatology/1048885-1094269-1268.jpg

http://img.medscape.com/fullsize/migrated/editorial/clinupdates/2000/357/gilbert_fig40.jpeg

http://detenganlavacuna.files.wordpress.com/2009/09/ecchymosis1.jpg

ECHIMOZA

Page 18: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)CONTUZIILE SUPERFICIALEHEMATOMULReprezintă o acumulare de sânge în ţesuturi

sau organe produsă sub acţiunea unui traumatism, când se rup vase de calibru mai mare.

Se constituie o dată cu ruptura vasculară şi continuă să se dezvolte până când presiunea din hematom devine egală cu cea din vasele rupte.

Uneori hematomul poate să apară după traumatisme minime sau chiar spontan, în special la pacienţii care sunt sub tratament anticoagulant sau la cei care prezintă tulburări ale coagulării sanguine (hemofilie, insuficienţă hepatică gravă, trombocitopenii etc.).

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d8/Hematoma_Feb_07.jpg/190px-Hematoma_Feb_07.jpg

Page 19: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE SUPERFICIALEHEMATOMULExistenţa a numeroase cauze în etiologia

hematomului ridică problema diagnosticului clinic şi topografic, ca şi a atitudinii terapeutice.

Anatomo-clinic, hematoamele pot fi: superficiale sau profunde, localizări diferite (cerebrale,

mediastinale, pulmonare, retroperitoneale, ale extremităţilor etc.).

Hematoamele parenchimatoase vor fi studiate la patologia fiecărui organ afectat.

http://cheneyhs.org/clubs/sportsmed/pics/injuries/images/knee%20hematoma_jpg.jpg

Page 20: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)CONTUZIILE SUPERFICIALEHEMATOMUL – forme anatomo-clinice

HEMATOMUL CIRCUMSCRISacumulare de sânge, delimitată de ţesuturile

din jur;apariţia unei deformări de mărime variabilă;formaţiunea este renitentă, mai mult sau mai

puţin fluctuentă, moale spre centru şi înconjurată la periferie de un burelet mai dur;

la palpare, se constată prezenţa crepitaţiilor sanguine care sunt similare cu senzaţia produsă de strivirea între degete a unui cheag de sânge.

trebuie diferenţiate de crepitaţiile osoase (aspre).

după P. Rădulescu

http://cheneyhs.org/clubs/sportsmed/pics/injuries/images/headhematoma_jpg.jpg

Page 21: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)CONTUZIILE SUPERFICIALEHEMATOMUL – forme anatomo-clinice; HEMATOMUL CIRCUMSCRIS

IRMhttp://img.medscape.com/pi/emed/ckb/hematology/197800-201319-3693tn.jpg

Page 22: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE SUPERFICIALEHEMATOMUL – forme anatomo-clinice

HEMATOMUL DIFUZpătrunderea în ţesuturi a sângelui

extravazat în urma traumatismului, de-a lungul tecilor vasculare şi nervoase, în interstiţiile musculare;

sângele devine extrem de aderent în ţesuturile înconjurătoare, astfel încât numai poate fi evacuat (ca în cel circumscris). Cantitatea de sânge acumulată poate fi uneori importantă (până la 2 litri în fracturile femurului) şi în raport cu situaţia topografica pot apare fenomene de compresiune asemănătoare cu cele produse de garou.

după P. Rădulescu

http://img.medscape.com/pi/emed/ckb/hematology/197800-201319-3692tn.jpg

Page 23: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)CONTUZIILE SUPERFICIALEHEMATOMUL – forme anatomo-clinice

HEMATOMUL DIFUZConsecinţele pot fi: acţiune hemostatică sau fenomene de ischemie periferică în segmentul

afectat, sub leziune, manifestate prin durere intensă, marmorare, cianoză, modificări de puls şi motilitate, fenomene care impun intervenţia de urgenţă.

Evoluţia hematomului are o mare importanţă terapeutică. Se va urmări aspectul stagnant sau creşterea rapida a hematomului, ca şi starea circulatorie a segmentului distal de leziune.

Oprirea creşterii hematomului corespunde de regulă opririi hemoragiei.O creştere rapidă sugerează existenţa unei leziuni importante şi impune

intervenţia chirurgicală de urgenţă.

Page 24: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)CONTUZIILE SUPERFICIALEHEMATOMUL – forme anatomo-clinice

HEMATOMUL DIFUZAprecierea stării de compresiune trebuie urmărită atent pe o lungă

perioadă de timp, ţinând cont de sensibilitatea diferită a ţesuturilor la ischemie.

Ţesuturile cu un metabolism mai redus (osul, pielea, cartilagiul) rezistă mai bine la lipsa de oxigen decât ţesutul nervos sau cel muscular.

Starea tegumentului nu reflectă întotdeauna starea circulatorie profundă. pielea rezistă 48 de ore, muşchii 6 ore, ţesutul nervos 4 ore.

importanţa supravegherii clinice a hematomului şi efectuarea intervenţiei chirurgicale de urgenţă la apariţia primelor semne de suferinţă nervoasă şi/sau vasculară.

http://img.medscape.com/fullsize/migrated/420/999/soa420999.fig1.jpg

Sindrom de compartiment prin hematom antibrahial după o puncţie arterială radială.

Page 25: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE SUPERFICIALE

HEMATOMUL – forme anatomo-clinice

HEMATOMUL PULSATILapare în imediata vecinătate a pediculului vascular care îl alimentează şi

care transmite în întreaga masă a acestuia pulsaţii sincrone cu pulsul;acesta este un element clinic cheie care precizează forma anatomo-

clinică a hematomului (pentru detalii vezi „traumatismele vasculare”).

după P. Rădulescu

Page 26: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)CONTUZIILE SUPERFICIALEHEMATOMUL – forme anatomo-cliniceHEMATOMUL SUBUNGHEALdupă traumatism direct;asociat în 25% cu fractură de falangă;hematom circumscris dureros;evoluţie căderea unghiei / infecţie;tratament trepanare, excizia în triunghi;

http://www.gruntdoc.com/pics/subungal-hematoma-(1).jpg

http://www.rospina.com/New%20Folder/a-hematoma1.jpg

Page 27: Curs 7 Traumatisme

după P. Rădulescu

HEMATOMUL SUBUNGHEAL

Page 28: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE SUPERFICIALE

SEROMUL MORELL-LAVALLÉacumulare de lichid sero-limfatic

cuprinsă între faţa profundă a hipodermului şi fascia de înveliş a regiunii, consecutiv ruperii vaselor limfatice la nivelul orificiilor care străbat fascia.

seromul este determinat de traumatisme tangenţiale faţă de planul tegumentului, în acele regiuni unde exista aponevroze puternice. În aceste situaţii, apare o mişcare de forfecare a tegumentului pe plan subiacent.

după P. Rădulescu

Page 29: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE SUPERFICIALE

SEROMUL MORELL-LAVALLÉViolenţa cu care are loc forfecarea

tegumentului explică lipsa hemoragiei, ca urmare a hemostazei spontane ce urmează ruperii prin smulgere a vaselor de calibru mic. În acest mod se adună o serozitate formată din limfă şi lichid interstiţial, niciodată hemoragică. Colecţia se constituie lent; determină o deformare modestă, iar lichidul nu se află în tensiune.

La palpare se percepe fluctuenţa şi se pune în evidenţă semnul valului.

Revărsatul evoluează lent spre resorbţie şi este bine să se aştepte deoarece puncţia evacuatore poate favoriza infecţia, iar după evacuare lichidul se reface rapid.

Page 30: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)CONTUZIILE SUPERFICIALE

EDEMUL DUR POST-TRAUMATIC (CELULODERMITA CONTUZIVĂ)

Edemul dur post-traumatic este o complicaţie care poate apare în urma traumatismelor mâini, piciorului, degetelor.

Fenomenul are la bază o tulburare vaso-motorie de tip simpatico-motor care se instalează ca urmare a unei contuzii sau a unor traumatisme repetate.

Regiunea cea mai afectată este faţa dorsală a mâinii.Edemul - dur, dureros, elastic şi cald.Pielea este palidă sau cianotică, cu hiperhidroză şi hiperkeratoză. Edemul lasă de obicei degetele libere şi urcă spre antebraţ unde se

termină printr-o brăţară circulară.Evoluţia este imprevizibilă. Clinic este afectată mai ales flexia mâinii şi a

degetelor, însoţită de prezenţa leziunilor vasculare şi trofice care duc la limitarea mişcărilor, atrofii musculare, anchiloze.

http://www.orthosupersite.com/images/content/obj/0703/239_fig.jpg

Page 31: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE PROFUNDE

produse de traumatisme violente, când agentul vulnerant acţionează perpendicular pe organism şi determină leziuni multiple: musculare, vasculare, nervoase şi a organelor profunde.

aspectele clinice sunt polimorfe şi în funcţie de importanţa distrucţiilor locale se însoţesc sau nu de modificări fiziopatologice generale.

Page 32: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE PROFUNDE

SINDROMUL DE STRIVIRE (BYWATERS CRUSH SYNDROME)

ansamblul modificărilor locale şi generale determinate de compresiunea prelungită a maselor musculare ale extremităţilor;

zdrobirea / atriţia musculară şi anoxia prelungită apărută la indivizii răniţi prinşi sub dărâmături, surpări şi alunecări de teren şi care se complică evolutiv cu insuficienţă renală acută şi stare de şoc.

Terminologie: Crush syndrome Traumatic Rhabdomyolysis Bywater’s syndrome

Page 33: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE PROFUNDE

SINDROMUL DE STRIVIRE (BYWATERS CRUSH SYNDROME)

EVOLUŢIE STADIALĂ:

1) Perioada de strivire - cca 10 ore leziuni musculare mai ales în regiuni topografice cu musculatură bine reprezentată (fese, coapsă, gambe);

Page 34: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE PROFUNDE

SINDROMUL DE STRIVIRE (BYWATERS CRUSH SYNDROME)

EVOLUŢIE STADIALĂ:2) Perioada după degajarea accidentatului:

1) Edem: este dur, puţin elastic, infiltraţii sero-hematice ale ţesutului celular, a spaţiilor şi fibrelor

musculare; muşchiul apare cu fibrele disociate; vasele de un anumit calibru rezistă, ceea ce permite vascularizarea

membrului afectat (sindrom de reperfuzie); edemul este nedureros şi în orele următoare decomprimării poate

deveni impresionant, depăşind de 3 - 4 ori valorile normale ale extremităţii;

Sdr. de compartiment

Page 35: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE PROFUNDE

SINDROMUL DE STRIVIRE (BYWATERS CRUSH SYNDROME)

EVOLUŢIE STADIALĂ:2) Perioada după degajarea accidentatului:

2) Flictene hematice;3) Şoc:

apare după degajarea accidentatului şi se agravează progresiv; ischemie / reperfuzie; metaboliţi intermediari ca urmare a hipoxiei (acid lactic, acid piruvic)

care explică acidoză; Na ≤120 mEq/L + K ≈ 7-8 mEq/L; mobilizarea K+ din această zonă în momentul revascularizării poate

determina oprirea inimii în diastolă.

Page 36: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE PROFUNDE

SINDROMUL DE STRIVIRE (BYWATERS CRUSH SYNDROME)

EVOLUŢIE STADIALĂ:2) Perioada a III-a, insuficienţa renală acută:

diminuarea treptată a diurezei astfel că după 2-3 zile se instalează anuria;

oligurie cu urini de culoare brun-roşiatică care conţine mioglobină vizibilă mai ales la degajarea victimei (mioglobinurie);

insuficienţă renală acută cu caracter ireversibil;

Page 37: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE PROFUNDE

SINDROMUL DE STRIVIRE (BYWATERS CRUSH SYNDROME)

Liza maselor musculare cu eliberarea conţinutului intracelular – K, P04, mioglobină;

Stressul mecanic deschide canalele de Ca cu influx de Na, Ca;

Chemotactism pentru neutrofile; REPERFUZIA

Page 38: Curs 7 Traumatisme

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE PROFUNDE

SINDROMUL DE STRIVIRE (BYWATERS CRUSH SYNDROME)

Page 39: Curs 7 Traumatisme

Management – prespitalicesc;

Îndepărtarea compresiunii – degajarea accidentatului;

Se începe reechilibrarea prin administrarea rapidă de ser fiziologic (nu se administrează Ringer – are K!);

Transfer la un spital cu posibilităţi de hemodializă.

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE PROFUNDE

SINDROMUL DE STRIVIRE (BYWATERS CRUSH SYNDROME)

Page 40: Curs 7 Traumatisme

Management – spitalicesc;

Evaluare clinică + imagistică Monitorizare electrolitică Sondaj uretro-vezical Reechilibrarea hidro-electrolitică Hemodializă (pentru corecţia tulburărilor electrolitice (mioglobina nu

este dializabilă); Tratamentul chirurgical:

evaluarea în dinamică a regiunii lezate; excizia ţesuturilor devitalizate; instalarea sindromului de compartiment fasciotomii

TRAUMATISMELE ÎNCHISE (CONTUZIILE)

CONTUZIILE PROFUNDE

SINDROMUL DE STRIVIRE (BYWATERS CRUSH SYNDROME)