TRADITONALISMTRADITONALISMVERSUS VERSUS

MODERNISMMODERNISM

(PREZENTARE SINTETICA)(PREZENTARE SINTETICA)

CONTEXT ISTORICCONTEXT ISTORIC In perioada domniei regelui Carol I, inainte de In perioada domniei regelui Carol I, inainte de

Primul Razboi Mondial, a avut loc o transformare Primul Razboi Mondial, a avut loc o transformare radicala a societatii romanesti, transformare care radicala a societatii romanesti, transformare care a continuat si in perioada interbelica, odata cu a continuat si in perioada interbelica, odata cu aparitia unor legi, a unor reforme si a unor aparitia unor legi, a unor reforme si a unor partide politice noi.partide politice noi.

Literatura interbelica se caracterizeaza prin Literatura interbelica se caracterizeaza prin doua tendinte majore: doua tendinte majore: traditionalismultraditionalismul si si modernismulmodernismul..

Criticul literar Eugen Lovinescu este cel care Criticul literar Eugen Lovinescu este cel care introduce in vocabularul istoriei literare acesti introduce in vocabularul istoriei literare acesti doi termeni, desi erau cunoscuti de mai multi ani.doi termeni, desi erau cunoscuti de mai multi ani.

TRADITIONALISMULTRADITIONALISMULTRASATURI, REPREZENTANTI, REVISTETRASATURI, REPREZENTANTI, REVISTE

Conceptul de traditionalism Conceptul de traditionalism reprezinta o tendinta a literaturii de reprezinta o tendinta a literaturii de a se indrepta spre lumea satului, a se indrepta spre lumea satului, spre folclor, spre istorie, spre spre folclor, spre istorie, spre “primitivism” prin respingerea ideii “primitivism” prin respingerea ideii de civilizatie.de civilizatie.

Este un concept opus Este un concept opus modernismului.modernismului.

Traditionalismul s-a concretizat Traditionalismul s-a concretizat prin trei prin trei grupari literaregrupari literare::

- sematatorismulsematatorismul si si poporanismulpoporanismul in in perioada premergatoare Primului perioada premergatoare Primului Razboi Mondial;Razboi Mondial;

- gandirismulgandirismul in perioada interbelica. in perioada interbelica.

SemanatorismulSemanatorismul S-a format in jurul revistei S-a format in jurul revistei

“Semanatorul” (1901-1910) din “Semanatorul” (1901-1910) din Bucuresti;Bucuresti;

Principalul ideolog: N. Iorga;Principalul ideolog: N. Iorga; Colaboratori: A. Vlahuta, G. Colaboratori: A. Vlahuta, G.

Cosbuc, O. Goga, M. Sadoveanu, Cosbuc, O. Goga, M. Sadoveanu, St.O. Iosif s.a.St.O. Iosif s.a.

Scopul gruparii era protejarea Scopul gruparii era protejarea traditiile rurale, a specificului traditiile rurale, a specificului national, insituirea unei zone national, insituirea unei zone securizate care sa fereasca satul de securizate care sa fereasca satul de influentele nocive din afara.influentele nocive din afara.

PoporanismulPoporanismul S-a realizat in jurul revistei “Viata S-a realizat in jurul revistei “Viata

Romaneasca” (1906-1929) din Iasi, apoi Romaneasca” (1906-1929) din Iasi, apoi la Bucuresti incepand cu anul 1930;la Bucuresti incepand cu anul 1930;

Principalul ideolog: G. Ibraileanu;Principalul ideolog: G. Ibraileanu; Colaboratori: G. Toparceanu, I. Colaboratori: G. Toparceanu, I.

Minulescu, M. Codreanu, T. Arghezi Minulescu, M. Codreanu, T. Arghezi s.a.s.a.

Continua ideile semanatoriste, dar Continua ideile semanatoriste, dar renunta la a se mai axa exclusiv pe renunta la a se mai axa exclusiv pe lumea rurala.lumea rurala.

GandirismulGandirismul Se organizeaza in perioada Se organizeaza in perioada

interbelica in jurul revistei interbelica in jurul revistei “Gandirea” (1921-1944) la Cluj, “Gandirea” (1921-1944) la Cluj, apoi din 1923 la Bucuresti;apoi din 1923 la Bucuresti;

Principal ideolog: Nichifor Principal ideolog: Nichifor Crainic;Crainic;

Colaboratori: L. Blaga, Gib I. Colaboratori: L. Blaga, Gib I. Mihaescu, I. Pillat, V. Mihaescu, I. Pillat, V. Voiculescu, A. Cotrus, I. Voiculescu, A. Cotrus, I. Teodoreanu, Camil Petrescu, G. Teodoreanu, Camil Petrescu, G. Bacovia, Mateiu I. Caragiale, Bacovia, Mateiu I. Caragiale, Sextil Puscariu s.a.Sextil Puscariu s.a.

Programul revistei a oscilat intre doua Programul revistei a oscilat intre doua directii:directii:

AutohtoniaAutohtonia – prin articolul lui L. – prin articolul lui L. Blaga intitulat “Revolta fondului Blaga intitulat “Revolta fondului nostru nelatin”;nostru nelatin”;

OrtodoxismulOrtodoxismul (crestinismul) – prin (crestinismul) – prin articolul-program “Sensul traditiei” articolul-program “Sensul traditiei” si prin eseul “Isus in tara mea” ale si prin eseul “Isus in tara mea” ale lui Nichifor Crainic.lui Nichifor Crainic.

Lucian Blaga considera ca traditia Lucian Blaga considera ca traditia poporului nostru este preistorica si mitica. poporului nostru este preistorica si mitica. El face o distinctie intre El face o distinctie intre culturacultura, care , care apartine popoarelor tinere, necivilizate apartine popoarelor tinere, necivilizate (ex.geto-dacii) si (ex.geto-dacii) si civilizatiecivilizatie, care anunta , care anunta declinul (ex. romanii). declinul (ex. romanii).

Blaga considera ca trebuie sa Blaga considera ca trebuie sa redescoperim acele elemente rudimentare redescoperim acele elemente rudimentare de cultura dacica pe care civilizatia de cultura dacica pe care civilizatia romana, latina nu le-a putut distruge. romana, latina nu le-a putut distruge.

““Sa fim din cand in cand Sa fim din cand in cand barbari”(Blaga) (barbar=nelatin)barbari”(Blaga) (barbar=nelatin)

Nichifor Crainic militeaza Nichifor Crainic militeaza pentru o etnicizare a credintei in pentru o etnicizare a credintei in conformitate cu sufletul national.conformitate cu sufletul national.

El considera ca o literatura El considera ca o literatura valoroasa nu poate fi lipsita de valoroasa nu poate fi lipsita de spiritualitate, de ortodoxism.spiritualitate, de ortodoxism.

MODERNISMULMODERNISMULTRASATURI, REPREZENTANTI, REVISTETRASATURI, REPREZENTANTI, REVISTE

In sens larg, modernismul este o tendinta In sens larg, modernismul este o tendinta inovatoare intr-o anumita perioada a inovatoare intr-o anumita perioada a literaturii.literaturii.

Acceptiunea cea mai raspandita a notiunii Acceptiunea cea mai raspandita a notiunii de modern este ceea ce dateaza de de modern este ceea ce dateaza de curand ori dintr-un trecut foarte apropiat.curand ori dintr-un trecut foarte apropiat.

Modernul se opune ideii de clasic, Modernul se opune ideii de clasic, invechit, depasit.invechit, depasit.

In studiul critic “Modern. Modernism. In studiul critic “Modern. Modernism. Modernitate”, Adrian Marino arata ca pot Modernitate”, Adrian Marino arata ca pot fi numite ca apartinand modernismului fi numite ca apartinand modernismului totalitatea miscarilor ideologice, artistice totalitatea miscarilor ideologice, artistice si literare care tind, in forme spontane sau si literare care tind, in forme spontane sau programate, spre ruperea legaturilor de programate, spre ruperea legaturilor de “traditie”, prin atitudini anticlasice, “traditie”, prin atitudini anticlasice, antiacademice, antitraditionale, antiacademice, antitraditionale, anticonservatoare, de orice speta, repulsie anticonservatoare, de orice speta, repulsie impinsa uneori pana la negtivism radical.impinsa uneori pana la negtivism radical.

Modernismului ii sunt Modernismului ii sunt incorporate urmatoarele curente incorporate urmatoarele curente literare:literare:

Simbolismul;Simbolismul; Expresionismul;Expresionismul; FuturismulFuturismul Avangarda (dadaismul, Avangarda (dadaismul,

suprarealismul, abstractionismul suprarealismul, abstractionismul s.a.)s.a.)

In literatura romana interbelica, In literatura romana interbelica, modernismul se caracterizeaza prin:modernismul se caracterizeaza prin:

Continuarea actiunilor de Continuarea actiunilor de autonomizare si esentializare a autonomizare si esentializare a lirismului inceputa in simbolism;lirismului inceputa in simbolism;

Introducerea altor tehnici poetice;Introducerea altor tehnici poetice; Largirea sferei de inspiratie;Largirea sferei de inspiratie; Propunerea unor atitudini lirice noi.Propunerea unor atitudini lirice noi.

Modernismul romanesc s-a constituit Modernismul romanesc s-a constituit in jurul revistei “Sburatorul” (1919-in jurul revistei “Sburatorul” (1919-1922 si 1926-1927), aparuta sub 1922 si 1926-1927), aparuta sub conducerea lui E. Lovinescu.conducerea lui E. Lovinescu.

Aceasta publicatie urmareste Aceasta publicatie urmareste promovarea tinerelor talente: promovarea tinerelor talente: “O “O revista are datoria sa caute elemente revista are datoria sa caute elemente tinere. Descoperind un singur talent, tinere. Descoperind un singur talent, si-a indeplinit datoria cu prisosinta.” si-a indeplinit datoria cu prisosinta.” (Lovinescu)(Lovinescu)

Programul revistei se contureaza in Programul revistei se contureaza in acord cu ideologia literara a lui E. acord cu ideologia literara a lui E. Lovinescu bazata pe un “spirit al Lovinescu bazata pe un “spirit al veacului” si pe legea sincronismului.veacului” si pe legea sincronismului.

In paginile revistei au publicat : I. Barbu, In paginile revistei au publicat : I. Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, Tudor Vianu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, Tudor Vianu, Camil Baltazar, G. Calinescu, Vladimir Camil Baltazar, G. Calinescu, Vladimir Streinu s.a.Streinu s.a.

In paralel cu aparitia revistei, a In paralel cu aparitia revistei, a functionat si cenaclul literar functionat si cenaclul literar “Sburatorul”, pana in 1943, la moartea “Sburatorul”, pana in 1943, la moartea lui E. Lovinescu.lui E. Lovinescu.

Alte publicatii care au Alte publicatii care au promovat orientarea promovat orientarea

modernistamodernista ““Saptamana muncii intelectuale” (1924) si Saptamana muncii intelectuale” (1924) si

“Cetatea literara” (1925-1926) ale lui Camil “Cetatea literara” (1925-1926) ale lui Camil Petrescu;Petrescu;

““Miscarea literara” (1924-1925) si Miscarea literara” (1924-1925) si “Romania literara” (1932-1934) ale lui L. “Romania literara” (1932-1934) ale lui L. Rebreanu;Rebreanu;

““Viata literara” (1926-1938) a lui Ion Viata literara” (1926-1938) a lui Ion Valerian;Valerian;

““Kalende” (1928-1929)- Serban Cioculescu, Kalende” (1928-1929)- Serban Cioculescu, V. Streinu, P. Constantinescu;V. Streinu, P. Constantinescu;

““Revista Fundatiilor Regale” (1934-1947)-Revista Fundatiilor Regale” (1934-1947)-Paul Zarifopol, M. Eliade, M. Sebastian s.a.Paul Zarifopol, M. Eliade, M. Sebastian s.a.

Bibliografie Bibliografie

A. Costache, F. Ionita, M.N. Lascar, A. Costache, F. Ionita, M.N. Lascar, A. Savoiu- Limba si literatura A. Savoiu- Limba si literatura romana, manual pentru clasa a XII-a, romana, manual pentru clasa a XII-a, Editura Art Grup Editorial, Editura Art Grup Editorial, Bucuresti, 2007Bucuresti, 2007