tonnies, lippmann, dewey
TRANSCRIPT
Istoria comunicariiOctombrie 2011
Ferdinand Tonnies
Walter Lippmann
John Dewey
Ferdinand Tonnies
• Comunitate si societate – subcapitol (2 pag) Opinia publica (1887)
• Critica opiniei publice (1922)
Comunitate vs. Societate
Comunitatea- dominante relatiile de ordin emotional, statusuri bine definite, omogenitate- existenta laolalta a membrilor, ca intr-o familie- dominante credintele, aspectele religioase ale vietii, impartasirea unor valori comune
Societatea- asociata cu urbanismul, productia industriala, eterogenitatea, impersonalitatea- individul traieste in societate “ca intr-o tara straina”- importante domeniile comertului, muncii, stiintei
Comunicare in comunitate si in societate
• In comunitate: asigura transferul traditiilor, credintelor, miturilor etc.
• In societate: devine dominanta comunicarea scrisa, care are in vedere audiente dispersate; are ca scop convingerea, persuadarea, influentarea => batalie pentru opinii => ziarul devine o tribuna care se adreseaza unui mare numar de cititori pentru a-i influenta, pentru a le hrani opiniile sau pentru a-i converti.
Opinia publica
• opinia publica vs. Opinie Publica• opinia publica: neunitara, nearticulata, conglomerat de
opinii, intamplatoare, opinia exprimata in public• Opinia Publica: “in mod esential o vointa exprimata prin
intermediul unei judecati”, coerenta, asumata de membrii unui public
• Opinia Publica se formeaza pornind de la opinii comune impartasite de mai multi cetateni, fara a fi in legatura directa (persoane dispersate spatial, care nu s-au cunoscut niciodata, dar care sunt legate prin convingerile pe care le au). => agregare a unor judecati independente (vezi publicul la Tarde)
Stadiile de agregare ale opiniei publice
• Stadii de agregare– Solid (acord intre membrii publicului in legatura cu un
fapt, un proces, o opinie)– Lichid (probleme controversate, opinia se schimba,
evolueaza rapid, nu se sedimenteaza)– Gazos (opinia publica obisnuita, asa cum se intalneste
in viata de zi cu zi) => caracteristici: schimbatoare, pripita, superficiala, nestatornica, plina de prejudecati, capricioasa, sub impresia zilei etc.
Walter Lippmann
- journalist, critic media si filozof (stiinte politice) - Public Opinion (1922): primul studiu complex
despre opinia publica- Oamenii construiesc un pseudomediu si actioneaza pe baza lui in
lumea reala. Acest “mediu de fictiuni” este o imagine subiectiva, biasata a lumii. => “Oamenii traiesc in aceeasi lume, dar gandesc si simt in lumi diferite”
- The Phantom Public (1925): problema democratiei - Publicul este o “fantoma” incapabila sa influenteze activitatea
guvernelor
Imaginile din mintea noastra
• Definitie -> realitate secunda, reflectare individuala a lumii reale– Harti mentale
• Exemple: Lippmann: I RM, spargerea oglinzii
Propaganda. Opinia publica
Ce este propaganda?“dar ce este propaganda daca nu efortul de a schimba imaginea la care raspund
oamenii, de a inlocui un model social cu un altul?”
Ce este opinia publica?“Imaginile din mintea fiintelor umane, imagini despre sine, despre altii, despre
necesitatile, scopurile si relatiile lor sunt opiniile lor publice. Acele imagini care sunt inraurite de catre grupuri de oameni sau de catre indivizi care actioneaza in numele unor grupuri constituie Opinia Publica cu majuscule”
Stereotipurile
Definitie – structuri mentale care selecteaza si stocheaza informatia, prefigurand raspunsuri
“mai intai definim si apoi vedem” – de explicat
Exemple (Lippmann): p. 95
Exemplu: amfiteatru
Exemple actuale: Stereotipurile si bancurile
• Un american, un neamt, un evreu si un somalez prin padure. Cade o omida pe american. Asta o arunca pe neamt, asta pe evreu, asta pe somalez. somalezul o ia si o mananca. Cade alta omida pe american. Asta o arunca pe neamt, asta pe evreu, iar evreul spre somalez: - Va intereseaza o omida?
• Un evreu se afla pe patul de moarte si-i spune singurului sau fiu: Isaac, mai am putin si mor si vreau sa stii ca cele 7 vile, 3 locuri, 30 de taxiuri, fabrica de imbracaminte, cele 2 ferme, 8 magazine, bijuteriile, titlurile bancare, valorile, sculpturile..- Da, tata, mi le lasi?- Ti le vand ieftin, foarte ieftin.....
• Un scotian ii scrie fiului sau:
Iti trimit zece dolari, cat ai cerut. Dar tine minte: zece se scrie cu un zero, nu cu doi!
Exemple actuale:
Stereotipurile si filmele
• Ex: Native Americans
Exemple actuale:
Stereotipurile si imaginea de tara
Exemple actuale: Stereotipurile si publicitatea
De ce folosim stereotipuri
• Din nevoia de orientare
• Din nevoia de economie
• Din nevoia de clasificare
Lippmann despre Presa
• Opinie critica: contribuie la aparitia si permanentizarea unor boli ale opiniei publice
• Rolul presei: de a organiza pentru societate informatiile, de a orienta perceptia sociala a diverselor fenomene => responsabilitate imensa
• Versiunea reporterului este construita pe baza propriilor imagini din minte si sub presiunea intereselor proprii si a intereselor trusturilor de presa
John Dewey
• Unul dintre parintii intemeietori ai pragmatismului american (alaturi de Charles Sanders Peirce si William James)
- Subiecte preferate: democratie, educatie, umanism, activism politic si social etc.
- Jurnalism: The Public and Its Problems (1927)- The Eclipse of the Public
Comunitate vs. Societate
Context istoric: Chicago (isi dubla populatia la fiecare zece ani), dezvoltarea tehnologica fara precedent
Rolul comunicarii in trecerea de la Marea Societate la Marea Comunitate: comunicarea ca ritual
Experienta emotionala a votului
50% din votanti merg la vot din obisnuinta si/sau din traditie si nu din alegere rationala
De cele mai multe ori publicul voteaza impotriva a ceva decat pentru ceva
Candidatii nu sunt alesi pentru merite personale, ci din motive uneori absolut irelevante: sotia si copiii, portretul candidatului cu maxilare proeminente etc. => indiferenta din partea publicului
Lipsa resurselor
• Lipsa resurselor mediatice =>
Nevoia de experti:– Rolul social al expertului: viziune iluminista– Optimizarea comunicarii intre experti si
public, mai ales prin intermediul presei
Rolul simbolurilor
• Simbolurile controleaza sentimentele si gandurile, iar noua epoca nu are simboluri consonante cu activitatile ei
• => Importanta comunicarii (legata de educatie)
Publicul in Eclipsa
Publicul amorf, pasiv, lipsit de substanta
Publicul in eclipsa: “Till the Great Society is converted into a Great Com-munity, the Public will remain in eclipse. Communication can alone create a great community. Our Babel is not one of tongues but of the signs and symbols without which shared experience is impossible.“
Intrebari
• Despre Comunitate vs. Societate?
• Despre opinia publica?
• Despre imaginile din mintea noastra?
• Despre stereotipuri?